CVJ, Nr. 155, Joi 28 iunie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 155

Joi, 28 iunie 2012

Dupã mascaþi,anchete ºi audit

financiar laUniversitate

P oliþiºtii ºi procuroriicontinuã anchetele

derulate la UniversitateaPetroºani. Una îl vizeazã peprofesorul Emil Biber pen-tru pretindere ºi luare demitã de la un student, iarcealaltã pe Dacian Ciodaru,fost ºef al PatrimoniuluiStudenþesc, pentru diferiteachiziþii dubioase de mobili-er ºi alte dotãri.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Piraþii ºoselelor - maipuþini ºi maipericuloºi

N umãrul piraþilor din transportul

public este în scãdere înmunicipiul Petroºani,amenzile de sute de mili-oane date de inspectorilecuindu-i pe amatori.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Nu pot transformabonurile decãrbune însubvenþii

la gaz metan>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Mineritul, o ºansã pentru

Valea JiuluiV alea Jiului a fost ºi este

catalogatã în continuaredrept o zonã monoindustrialã.Unitãþile miniere Livezeni,Lupeni, Vulcan, Lonea dincadrul CNH vor rãmâne sin-gurele soluþii prin care cãrbu-nele, bun ca ºi putere kilo-caloricã, va continua sã fieexploatat.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

PPee DDrruummuull OOaasseelloorr,,ddrraaggoossttee ddee vvaarrãã

N ici nu ºtii cãexistã acest

drum, pentru cã frun-za deasã a copaciloreste ca o perdea cemascheazã respectivuldrumeag fãcut demaºini. Poiana de lacapãtul lui este numitã”locul dragostei devarã” ºi, spun cunoscã-torii: e vechi pãcatul…Pe Defileul Jiului,dupã câteva curbe periculoase, în dreaptaºoselei existã un drumcroit spre… nicãieri.

PAGINILE 6-7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 iunie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaassãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Crime Inc. 12:45 Grupul Vouã (r)13:15 Fosta mea iubire (r)15:00 Rãzboinicul (r)16:30 Aventurile lui Tarzan 17:00 Aventurile lui Tarzan 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Copii contra pãrinþi

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 12:10 Mireasã pentru fiulmeu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Izolare periculoasã 22:15 Observator

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r)12:00 Lois ºi Clark (s) (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Crimele dinMidsomer16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour

19:00 ªtirile Pro TV

9:30 Înapoi, la noi doi (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)

15:00 O cursã cu obstacole 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Curat, murdar?

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom10:30 Akzente 12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã 13:25 Legendele palatului:doi bãrbaþi pentru o soartã(r) - Ultimul episod14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO ªtiri15:00 Fotbal: CampionatulEuropean 2012 (r)16:50 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 21:35 Fotbal: CampionatulEuropean 2012

P rimarii din ValeaJiului au fostvalidaþi dejudecãtorii dela JudecãtoriaPetroºani.Potrivitreprezen-tanþilorinstanþei, toþicei ºase ediliau fost vali-daþi.

“Toþi cei ºaseprimari au fostvalidaþi astãzi (n.r.

miercuri) în cadrulºedinþelor care auavut loc”, audeclarat reprezen-tanþi aiJudecãtorieiPetroºani.

Este vorba devalidarea man-datelor lui TiberiuIacob Ridzi,Nicolae Dunca,

Gheorghe Ile,Cornel Resmerita,Danut Buhãescuºi Ilie Pãducel.Nicolae Duncaeste noul primaral oraºuluiAninoasa. El seaflã la primulmandat în calitatede edil ºef.Tiberiu Iacob

Ridzi a primitvotul majoritãþiipentru a douãoarã. În rest,ceilalþi primarisunt reconfirmaþiîn funcþii înfiecare an elec-toral când au localegeri locale.

Raul IRINOVICI

Primarii din Valea Jiului au fost validaþi

N umãrul piraþilordin transportul

public este în scãdere înmunicipiul Petroºani,amenzile de sute de mi-lioane date de inspectorilecuindu-i pe amatori.Cei sancþionaþi s-aurãzbunat pe inspectoriºi nu s-au mulþumitdoar cu ameninþãri.

Angajaþii Serviciului deTransport din cadrulPrimãriei Petroºani ausancþionat mai mulþitaximetriºti care efectuauaceastã activitate ilegal, înurma raziilor efectuateîmpreunã cu Poliþia Rutierã.Amenzile pentru abateri sunt

substanþiale, însã cea maimare sancþiune a fost acor-datã taximetriºtilor piraþi.

„Au fost acordate amenziºi de 250 de milioane de leivechi celor care efectuautaximetrie fãrã a avea licenþãºi autorizaþiile necesare.Amenzile i-au descurajat ºiîn ultima perioadã avemcazuri din ce în ce maipuþine de taximetriºtipiraþi”, spune unul dintre inspectorii servi-ciului. În loc sã intre înlegalitate cei amendaþis-au rãzbunat pe anga-jaþii municipalitãþii.Numai cã, dacã pânãacum încercau doar sã-iintimideze pe inspectorisau îi ameninþau, piraþii

au trecut la fapte. Maºinaunuia dintre angajaþiiServiciului de Transport dincadrul Primãriei Petroºani afost fãcutã zob de untaximetrist care a vrut sã serãzbune dupã ce a încasat oamendã record de 25 de miide lei. „Mi-au spart gea-murile la maºina personalã,

au dat cu un bolovan în ea.De ameninþãri nici nu maivorbesc. Parchetul ºi-a fãcuttreaba împreunã cu PoliþiaPetroºani ºi l-au prins peautor. Din fericire am reuºitºi sã-i recuperez paguba”,spune unul dintre inspectoriiluaþi în vizor de piraþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 iunie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Dupã mascaþi,anchete ºi audit

financiar laUniversitate

P oliþiºtii ºi procurorii continuãanchetele derulate la

Universitatea Petroºani. Una îlvizeazã pe profesorul Emil Biberpentru pretindere ºi luare de mitãde la un student, iar cealaltã peDacian Ciodaru, fost ºef alPatrimoniului Studenþesc, pentrudiferite achiziþii dubioase demobilier ºi alte dotãri.

Cei doi angajaþi ai UniversitãþiiPetroºani peste care mascaþii ºiprocurorii au descins luni seara ºi marþidimineaþa sunt încã sub cercetareaanchetatorilor. Pe lângã asta, ºi colegiiaflaþi la conducerea instituþiei au iniþiatpropriile cerificãri în legãturã cu fiecaredintre cei doi. Primul care va intra înSenatului Universitãþii, este profesorulEmil Biber, suspectat de luare de mitã. “Am discutat ºi noi cu profesorul Biber,iar pe lângã ancheta derulatã de poliþiºtiºi procurori, vom face ºi noi una pro-prie. Vom discuta acest subiect înConsiliul de Administraþie ºi în SenatulUniversitãþii ºi vom þine cont de rezulta-tul anchetei, precum ºi de antecedente.Dar, din câte ºtim noi, în legãturã cuprofesorul Biber nu sunt astfel deantecedente ”, a declarat Marius Marcu,prorector la Universitatea Petroºani.

În cazul lui Dacian Ciodaru, cel de-aldoilea angajat cãlcat luni dimineaþã demascaþi, lucrurile sunt puþin mai compli-cate. “Vizavi de domnul Ciodaru s-ademarat un audit intern, care este înderulare. Aºteptãm rezultatul acestuia, ºila fel, vom lua mãsurile care se impun”,a mai precizat prorectorul Marius Marcu.În funcþie de concluzii, cei doi ar puteachiar fi excluºi din Universitate.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Piraþii ºoselelor - mai puþini ºi mai periculoºi

I nspectorii sanitar veterinari din cadrul

Circumscripþiei SanitarVeterinare ºi pentruSiguranþa AlimentelorPetroºani au demarat ocampanie de verificare aproducãtorilor ºi vânzãto-rilor care comercializeazãproduse de origine animale.

Acþiunea vine ca urmarea temperaturilor ridicateînregistrate în aceastã lunã.„Monitorizãm produsele deorigine animalã cum ar filapte, brânzã, ouã peperioada de varã. Acþiunease desfãºoarã în fiecare anîn acest sezon. Noi amrecoltat probe de la toatechioºcurile din pieþele dinPetroºani ºi acum aºteptãmrezultatele de la laboratorulDSVSA Hunedoara. Pânãacum nu au fost probleme,sã vedem de acum încolo”,a declarat, dr. OctavianPopescu, ºeful CSVSAPetroºani. Inspectorii vorface controale repetate ºi laprodusele alimentare co-mercializate prin depoziteleen gros, vizate fiind în spe-cial alimentele depozitatenecorespunzãtor. „Vomintra pe controlul pro-duselor alimentare dindepozitul en gros de la

Livezeni, în special pe celedepozitate în soare, lucruinterzis. Dânºii spun cã auapã mineralã, chiar ºi aºatot nu este voie sã fie þinutãîn soare”, a precizat ºefulCSVSA Petroºani.Inspectorii avertizeazã cãvor sancþiona, în urma acþiunilor de control, oriceabatere care pune în pericolsãnãtatea consumatorilor.

A menzi contestate

Sancþiunile aplicate suntfoarte mari, însã patroniidescoperiþi cu nereguli augãsit portiþa prin care sãscape de plata amenzilor.La fel ca ºi ºoferii amendaþide poliþiºti, cei prinºi deinspectorii DSVSA cunereguli, contestã proceseleverbale în instanþã. „Estefoarte adevãrat cã aproapetoþi cei amendaþi contestãîn instanþã sancþiunile. Uniinu au câºtig de cauzã, alþiiau, însã ei se bazeazã pefaptul cã lungesc proceduraprin care actul de controleste suspendat ºi-ºi potdesfãºura activitatea. Legeaa prevãzut ca toate contes-taþiile sã fie soluþionate deinstanþã, de aici începe*jocul* ºi ei profitã”, maispune ºeful CSVSAPetroºani.


Pepenarii seplâng cã duc

lipsã de clienþi

C omercianþii susþin cãlipsa banilor ar fi de

vinã ºi nu preþul pe kilo-gram cerut de ei, care emai mare decât la magazin

Ajunºi ºi la Petroºani deaproape douã sãptãmâni peºoseaua de centurã, vânzãtoriide pepeni spun cã nu vor maireveni cu marfã dupã ce scapãde transportul deja adus.Motivul ar fi cã lumea estesãracã iar ei nu pot sã mai lasedin preþ. „Venim de mulþi ani înPetroºani sã ne vindem pepeniidar merge din ce în ce mai rãu.Ziua stai în ploaie, soare, iarnoaptea în frig ºi nu te alegi cunimic. Noaptea nu poþi dormipentru cã-þi furã pepenii. Amlãsat la preþ ºi tot degeaba.Cumnatul meu a fost anul tre-cut ºi acum îºi cautã alt oraºunde sã se ducã ºi sã vândã.Anul trecut eu am venit cu treicamioane pe tot sezonul ºi amaruncat din lubeniþã foartepuþin. Acum am venit doar cuun microbuz”, a spus unul dintre vânzãtori. La margineaPetroºaniului un kilogram depepene costã între 2 ºi 2,5 lei,

însã preþurile sunt mai maridecât la supermarket, ceea ceþine cumpãrãtorii la distanþã.Comercianþii susþin cã în maga-zin pepenele ºi lubeniþa sunt deimport, fãrã gust, crescutã cuchimicale ºi plinã de apã. Al loreste natural, crescut în grãdinãdoar cu îngrãºãmânt natural, iarpreþul este justificat. Numai cã,anul trecut de exemplu s-adescoperit cã lubeniþa de laºosea este atât de naturalã ºiautohtonã pe cât de adevãraþiproducãtori erau ºi comer-cianþii. De fapt era adusã totdin import. „Nu mai are cum sãscadã preþul chiar dacã vin 100de vânzãtori. A crescut preþul lamotorinã ºi drumul este lungpânã aici. Apoi a fost dezastruce s-a întâmplat la noi cu cul-turile ºi acum nu mai avem dince sã ne asigurãm pâinea”,susþin vânzãtorii.


Controale la lapte,brânzã ºi ouã

C imitiruldin

CartierulAeroport va fipreluat deadministraþiapublicã. Astadupã ce ani dezile,locul de vecia fost adminis-trat de o bise-ricã, însã,primãria vreasã investeascãîn refacerea lui.

Cimitirul dinCartierul Aeroportdin Petroºani va fipreluat în adminis-trarea primãriei.Acesta este al doileaca mãrime din oraººi administraþialocalã are în plan sã

îl amenajeze cores-punzãtor ºi sã îlcureþe. Asta pentrucã aici bãlãriile aucrescut cu nemiluita,cã locul nu are pazã,gard împrejmuitor,

iar acolo îºi fac vea-cul tot felul deoameni care mai decare mai sãritori,atunci când e vorbasã ia banii oamenilor.„Am fost la cimitir ºi,

pentru cã am con-statat cã sedegradase terasa-mentul în jurulmormântului soþu-lui meu, am cerutajutor unor munci-tori. Am dat o grã-madã de bani pelucrarea fãcutã deei ºi am ajuns ºi laOPC sã îi reclam,cã habar nu aveausã lucreze. În plus,aici nu face nimenicurãþenie, deºi noine curãþãmlocurile. A ajunsun loc fãrãstãpân”, spune ofemeie care are unmormânt acolo.

Administraþia apreluat întâi cimi-tirul central ºi,dupã ce a instituit

o taxã, acum arepazã ºi s-au fãcut ºimodernizãri. Planul eca ºi acest loc sãdevinã identic. „Vomputea face acestlucru în ºedinþa deconsiliu aferentã luniiiulie, când cimitirulcare aparþineParohiei Ortodoxeva trece la primãrie,mai exact la ServiciulPublic pentruAdministrareaDomeniului Public ºiPrivat”, a precizat

Nicu Taºcã, purtã-tor de cuvânt alPrimãriei dinPetroºani.

Locul de veci estemai mereu þintahoþilor ºi nimeni nureuºeºte sãstãvileascã asaltulcelor care, dupã cenu au mai avut loc încimitirul central, ºi-au fãcut cartier general în Aeroport.

DianaMITRACHE

L a loc comanda.Consiliul Judeþean

Hunedoara va trebui sãgãseascã fonduri pentrureabilitarea drumurilorcare anul trecut au fostpredate cãtre MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului, condus laacea vreme de ElenaUdrea.

Drumurile ar fi trebuit sãprimeascã finanþare pe programul„10.000 de kilometri dedrumuri judeþene ºi deinteres local”, numai cãacest Programul Naþionalde Dezvoltare aInfrastructurii (PNDI) areºanse foarte mici sã maifie implementat.

Oficialii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara sepregãtesc sã retreacã înpatrimoniul judeþuluiHunedoara drumurilejudeþene predate anultrecut cãtre MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului. Iar de reabilitarea lorse va ocupa chiar ConsiliulJudeþean Hunedoara. „Dinpãcate, se pare cã acest PNDI nuse mai pune în aplicare.Categoric, drumurile vor reveni înadministrarea ConsiliuluiJudeþean, care se va ocupa dereabilitarea lor. Dar, asta se vaîntâmpla doar din bugetul peanul viitor, pentru cã nu cred cãva fi o rectificare bugetarã atât demare încât sã primim fonduri pen-tru reabilitãri de drumuri”, adeclarat preºedintele CJHunedoara, Mircea Moloþ.Singurul drum care nu se vareabilita din bugetul judeþului estecel care duce spre cetatea de laSarmizegetusa Regia, pentru cã

suma necesarã este prea mare.Acesta va fi inclus pe un proiecteuropean, iar pânã atunci va fiîntreþinut, aºa încât sã fie circula-bil. Pe de altã parte, Mircea Moloþa precizat cã pe lista sa de prior-itãþi sunt cele patru drumurijudeþene din Valea Jiului, respectivele care duc spre Straja, Parâng ºiPasul Vâlcan, precum ºi DJ 666Meriºor – Dealu Babii. Reamintimcã, la începutul anul trecut, CJHunedoara a depus, pentru aprimi finanþare prin programul„10.000 de kilometri de drumuri

judeþene ºi de interes local”, numai puþin de 13 documentaþiitehnico-economice. Pentru optdintre acestea s-a primit avizul învederea finanþãrii din parteaConsiliului Tehnico-Economic alMDRT. Este vorba despre obiec-tivele de investiþii privind moder-nizarea DJ 664 Pasul Vâlcan-Vulcan, DJ 668B Turmaº-Mãrtineºti-Jeledinþi-Mãgura, DJ707 limitã judeþ Arad-Cãzãneºti-Vaþa de Jos, DJ 705 A Costeºti-Sarmizegetusa Regia, DJ 709 FSlãtinioara-Cabana Rusu-MasivulParâng, DJ 666 B DN 66-Aninoasa, DJ 700 B, respectivDJ 700 A-Sãuleºti-DN 7-Sântandrei-Bârcea Mare.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 iunie 201244 Actualitate

P oliþiºtii dinPetroºani încã

îl cautã pe autoruljafului petrecut înluna mai 2012, cândpatroana unei firmede transport local afost lovitã ºi tâl-hãritã de un bãrbat.

Lidia Ceuþã a fostatacatã chiar în momen-tul în care a intrat înscara blocului undelocuieºte ºi s-a luptat cuatacatorul, însã acesta areuºit totuºi sã fugã cubijuteriile de la gâtulfemeii.

„Nu mai ºtiu nimic decel care m-a atacat, sus-pectul încã nu a fostprins. Trebuie sã fiemonitorizat, pe bazatelefonului mobil poatereuºeau sã-l prindã. El,se vede pe camerele desupraveghere din zonã,

vorbea la telefon.Oricum, nu ºtiu ce seîntâmplã pentru cã n-am mai aflat nimic”, aspus Lidia Ceuþã.

ªeful PoliþieiPetroºani susþine însã cãse lucreazã pentruprinderea autorului, însãnu poate oferi amã-nunte deoarece ar peri-clita munca fãcutã pânãacum. Lidia Ceuþã a fostlovitã de bãrbatul care ajefuit-o ºi a avut nevoiede douã sãptãmâni de

îngrijiri medicale. „M-alovit puternic cu pumnulîn cap. Am crezut cã-mizboarã ochiul, dar amputut sã mã lupt cu el ºipânã la urmã a reuºitdoar sã-mi rupã lanþulde la gât. Medicul mi-adat 14 zile de îngrijiripentru lovitura aceea,dar m-am întors lamuncã”, a mai spusCeuþã.

Pe de altã parte,poliþiºtii din Petroºanimai au un caz în care

autorul încã n-a fostprins. Atacatorii sau ata-catorul care a distrustoate gemurile autoturis-mului ºefului SPADPP,Lucian Dragomir.Incidentul a avut locziua în amiaza mare, înzona Aeroport iar pagu-ba suportatã deDragomir a fost de circa5000 de lei. Directorulexecutiv din PrimãriaPetroºani încã nu ºtiemotivul pentru caremaºina i-a fost atacatãºi a bãnuit cã ar putea fivorba de o rãzbunaresau de o acþiune deintimidare. ªeful PoliþieiPetroºani nu excludeînsã ºi o tentativã defurt în acest caz, iarpoliþiºtii din subordineasa fac eforturi pentruprinderea autorului saua autorilor.

Maximilian GÂNJU

Consiliul Judeþean Hunedoara îºi ia drumurile înapoi

Cimitirul din Aeroport,preluat de primãrie

T rei bãrbaþi dinPetroºani

sunt cercetaþi dupãce au furat mai multeanimale dingospodãriilor oame-nilor care locuiesc lasat. Poliþiºtii i-auidentificat pe hoþi ºiaceºtia au ajunsdupã gratii pentrufurt.

Cei trei petroºeneni aufost prinºi în satul TeliucuInferior. Ei ajunseserã sãfure mai multe animale ºioamenii legii au reuºit sãrecupereze doar douã vaciºi un cal, când au fost gãsiþiºi arestaþi. „Poliþiºtii Secþieide Poliþie Ruralã TeliucuInferior efectueazã cercetãrifaþã de trei bãrbaþi care au37 de ani, 41 de ani ºi 26de ani, toþi din municipiulPetroºani, despre care au

stabilit cã au sustras maimulte animale dingospodãriile unor cetãþenidin comuna Topliþa.Împotriva celor trei a fostînceputã urmãrirea penalãpentru comiterea infracþiu-nii de furt calificat”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Cei trei fãptaºi nu sunt laprima abatere de acest fel,iar poliþiºtii spun cã au aflatcã ei sunt autorii furtului deanimale în timp ce aceºtiaerau deja închiºi la puºcãriepentru alte fapte. Prejudiciulcauzat de hoþi celor pe carei-au lãsat fãrã animale estede aproximativ 19.000 lei,din care au fost recuperaþi15.000 lei (douã vaci ºi uncal). Diana MITRACHE

Hoþi de cai,prinºi în

Hunedoara

PPPPoooollll iiii þþþþ iiiiaaaa îîîînnnnccccãããã îîîî llll ccccaaaauuuuttttãããã ppppeeee jjjjeeeeffffuuuuiiii ttttoooorrrruuuullll LLLLiiiiddddiiiieeeeiiii CCCCeeeeuuuuþþþþãããã

D eºi un om a fost la un pas sã-ºi

piardã viaþa prins sub oplacã de beton de 50 detone, proprietarii uneiclãdiri dezafectate dinPetroºani nu s-au sinchisit nici sãdemoleze structura ºinici sã asigure paza ei.

Cumplitul accident dintoamna anului trecut, cândun bãrbat din Petroºani a fostprins fãrã ieºire sub o imensãplacã de beton se poateîntâmpla în orice moment.Proprietarul clãdirii respective– în fapt o structurã care abiase mai þine în picioare, firmaSartex, nu a catadicsit nicisã o dãrâme, dar nici sã-iasigure paza, deºi legeaprevede expres acest lucru.

Poliþiºtii i-au amendat, dar

nici acest lucru nu a rezolvatproblema. “Cei de la Sartexau fost sancþionaþi, pe Legea333”, a declarat comandatulPoliþiei MunicipiuluiPetroºani, Titel Brãgaru.Tragic este cã, în lipsa uneipaze strice, mai mulþi oameniîºi riscã zi de zi viaþa în acel“circ al foamei”. Dãrâmã,neautorizat ºi fãrã nicio protecþie pereþii imobilului, în cãutarea materialelor deconstrucþie.

Sunt informaþii oficialecare aratã cã de fapt aceºti“dãrâmãtori” lucreazã subdirecta coordonare a unuibãrbat care le-a recunoscut ºiedililor din Petroºani cã recu-pereazã de acolo tot cepoate fi refolosit. Iar otragedie se poate produce înorice moment. Reamintim cãîn noiembrie 2011un bãrbatde 31 de ani din petroºani a

scãpat ca prin minune cuviaþã dupã ce a fost prins subo placã imensã de beton, întimp ce scormonea dupã fiervechi. Omul a stat imobilizatmai multe ore, pânã ce salva-

torii sãi au reuºit sã înde-pãrteze placã de beton carei-a prins ºi i-a strivitpicioarele.

ªi nu este singura clãdirecare prezintã risc iminent deprãbuºire. O altã construcþie,tot din Cartierul Colonie dinPetroºani s-a prãbuºit înmare parte, dar proprietarulei s-a mulþumit sã punã ungard, fãrã sã consolidezeconstrucþia sau sã dãrâmepartea periculoasã.

Clãdirea, situatã pe stradaMihai Eminescu, a funcþionatani de zile ca sediu al uneifirme, care a intrat în fali-ment, iar lichidatorul a vân-

dut-o cãtre o societate dinBrad, care dorea sã o donezepentru amenajarea unui azil.

Nu s-a mai întâmplatnimic cu acest proiect, iar înaprilie 2011 aproape jumã-

tate din clãdire s-a prãbuºit înstradã. Din fericire, nu aufost victime, dar proprietaruls-a mulþumit doar sã cureþezona de molozul rezultat ºi sãîmprejmuiascãimobilul cu ungãrduleþ.

Vecinii, careau mai tras ospaimã sorã cumoartea, stauacum cu frica însân cã ºubredulimobil va cãdeapeste casele lorpânã la urmã.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 iunie 2012 Actualitate 5

F ostul ministru alTineretului ºi

Sportului, Monica Iacob-Ridzi, va relua joi audierile în faþa magistraþilor Înaltei Curþide Casaþie ºi Justiþie îndosarul în care este judecatã pentru fapte decorupþie.

La termenul din data de 22iunie, Ridzi a fost nevoitã sã-ºiîntrerupã declaraþiile, din cauzaunui alt dosar, pe care judecã-torii ICCJ îl aveau pe rol.

Reamintim cã, la termenultrecut Monica Iacob- Ridzi asusþinut cã ea nu a semnatordonanþãrile pentru eveni-mentele din 2 Mai. Deputatulhunedorean le-a indicat judecã-

torilor sã întrebe reprezentanþiialtor departamente de speciali-tate din cadrul ministrului înlegãturã cu aceastã situaþie ºi asusþinut cã nu ea a fost iniþia-toarea ideii de externalizare acontractelor privind specta-colele organizate cu ocazia zileide 2 Mai, ci cã aceastã idee i-afost sugeratã de reprezentanþiicompartimentelor de speciali-tate ºi de consiliera sa IoanaElena Vîrsta. Fostul ministru alTineretului ºi Sportului a fostîntreruptã în acel moment dejudecãtorii care au precizat cãvor continua audierea în datade 28 iunie.

Monica Maria Iacob Ridzi,care a fost ministru alTineretului ºi Sportului înperioada decembrie 2008 -iulie 2009, este acuzatã de

abuz în serviciu contra intere-selor publice în formã calificatãdacã funcþionarul public aobþinut pentru altul un avantajpatrimonial, fals intelectual înlegãturã cu fapte de corupþie înformã continuatã, participaþieimproprie la infracþiunea deacces fãrã drept la un sisteminformatic, sãvârºitã prin încãl-carea mãsurilor de securitate,participaþie improprie lainfracþiunea de a modifica,ºterge sau deteriora date infor-matice, fãrã drept. Alãturi deRidzi mai sunt judecate încã 11persoane, printre care ºi anga-jaþi de la acea vreme ai MTS.Dosarul a fost instrumentat deDNA ºi se aflã pe rolulinstanþei supreme din data de 3 mai 2011.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Monica Ridzi dã din nou ochii cu judecãtorii

La un pas de tragedie. Imobilele ºubrede maistau în picioare doar printr-o minune

Restricþieinopinatã laUniversitate

D rumul de laUniversitatea Petroºani

a fost din nou blocat ieri, ladecizia constructorilor ºi aprimãriei.

Aceastã hotãrâre a surprins petoatã lumea, pentru cã nici cei deUniversitate nu ºtiau de ea, ci au aflatabia ieri dimineaþã, când au fost opriþide muncitori la baza dealului ºi au trebuit sã urce pe jos pânã la Rectorat(unii, nu toþi).

“În zona Brãdet se executã lucrãride asfaltare, iar circulaþia s-a închis dincauza maºinilor mare de tonaj, carevin încãrcate cu asfalt, pentru a nu fiblocate de maºinile parcate pe drum.Dar, Universitatea nu a fost anunþatãîn prealabil de aceastã decizie, ci amaflat abia azi dimineaþã”, a afirmatMarius Marcu, prorector laUniversitatea Petroºani.

Însã, realitatea de la faþa loculuiaratã cã restricþia a fost valabilã doarpentru unii ºi nu pentru toþi, dupã cumau lãsat sã se înþeleagã chiar reprezen-tanþii primãriei. “ Cei care au treabã înzona universitãþii pot urca, însã sã nuparcheze pe raza drumului”, a declaratieri, printre altele, purtãtorul de cuvântal primãrie Petroºani, Nicolae Taºcã.

Din fericire, circulaþia a fost blocatãdoar pânã la ora 17:30, iar firma careface reconstrucþia zonei Brãdet nu aanunþat alte restricþii pentru zileleurmãtoare.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

S exul în 2012 seanunþã tumultuos,

surprinzãtor ºi absolutdeloc monoton. Planeteleaduc sarea ºi piperul înrelaþiile intime, serioasesau pasagere, astfel încâtnimic sã nu rãmânã la felodatã cu trecerea timpului.Iatã care sunt lunilepasionale ale zodiilor ºicum vor reacþiona nativiizodiacului sub influenþatranzitului planetar.

BBBBeeeerrrrbbbbeeeeccccNativii din zodia berbecului

vor afiºa un comportament sex-ual extravagant în primele 5 luniale anului. Vor fi curioºi sãîncerce lucruri noi, libidoul lor vaatinge cote maxime ºi setea deaventura va fi mai aprigã decâtniciodatã. Dupã explozia depofta nestãvilitã de plãceri car-

nale va urma, din luna mai, operioadã de liniºtire, în careromantismul ºi tandreþea trec peprimul plan.

TTTTaaaauuuurrrrPânã la jumãtatea anului, tau-

rii sunt predispuºi eºecurilor ero-tice ºi sentimentale. Îºi potpãrãsi perechea, nu se mai simtatraºi de partener ºi sunt maicertãreþi cã niciodatã. Din iulie,energia sexualã prindeamploare ºi îi determinã petauri sã se transforme în ade-vãraþi vânãtori de plãceri. Lunanoiembrie îi va surprinde cu onecesitate de liniºtire, care îi vadomina pânã la sfârºitul anului.

GGGGeeeemmmmeeeennnniiiiGemenii rãmân la fel de

expansivi cã de obicei pe plansexual, ba chiar încep sã îºi facãplanuri noi de experimentare asenzaþiilor erotice cu partenerulsãu posibile cuceriri. Din martiepânã în iunie, aceºti nativi devinuºor pasivi la capitolul sex, însãîºi revin cu rapiditate odatã cusosirea verii. Se anunþa un an

fierbinte ºi inovator.

RRRRaaaaccccRacii cunosc o perioadã de

stagnare pânã în luna mai, cândavântul sexual pare cã se afla înstare de repaus. Vara îi întâmp-inã cu mult chef de amor, prilejcu care au toate ºanse sã îºiredescopere latura pasionalã ºichiar perversã. La sfârºitul anu-lui, deschiderea cãtre experienþesexuale neobiºnuite îºi atingeapogeul.

LLLLeeeeuuuuLeii au un an excelent pe

plan sexual, cu satisfacþii deplineºi mult sex-appeal faþã de per-soanele din jur. Încã din lunaianuarie, leii pot cunoaºtepotenþiali parteneri cu care sã îºiîndeplineascã fanteziile. Nativiicare se afla într-o relaþie vorreuºi sã aducã un suflu nou vieþiisexuale din cuplu, trend care seva menþine pânã la sfârºitul anu-lui.

FFFFeeeecccciiiiooooaaaarrrrããããAnul 2012 aduce extravagan-

ta în viaþa sexualã a fecioarelor,care nu vor conteni sã-ºi sur-prindã jumãtatea cu gesturi noiºi îndrãzneþe. Preludiul custreaptease, jucãriile sexuale ºi

sexul în locuri interzise devinvariante demne de luat în calculpentru fecioare. Pudismul specif-ic zodiei îºi pierde influenþa.

BBBBaaaallllaaaannnnþþþþaaaaBalantele nu exceleazã în

2012 la capitolul sex, ci maidegrabã în privinþa capacitãþii dea oferi afecþiune ºi tandreþe. Nusimt nevoia sã ia taurul de

coarne ºi nu pretind acelaºilucru de la partener. Din apriliepânã în luna iunie se întrevãdinfluenþe care incita balantele dinpunct vedere sexual, însãsfârºitul anului le va surprinde înaceeaºi apatie de la început.

SSSSccccoooorrrrppppiiiioooonnnnRelaþiile de cuplu sunt fragile

pentru scorpioni pânã în lunãmartie, de unde ºiun libidou scãzut .La jumãtatea anului,sexul prinde pro-porþii, însã nudepãºeºte pragul de“satisfãcãtor”. Îndecembrie, poatedeveni intens ºi erot-ic, dar numai înrelaþia de cuplu.

SSSSããããggggeeeettttããããttttoooorrrrSãgetãtorii vor fi

mai degrabã plictisiþide viaþa lor sexualãpânã la jumãtateaanului, dar nici nufac un efort în acestsens. Din septem-brie, certurile cupersoana iubitã ºiîmpãcãrile aferentevor fi adevãrateafrodisiace , chiardacã îi expun riscu-

lui de a pierde teren pe planemoþional.

CCCCaaaapppprrrr iiiiccccoooorrrrnnnnNici temperamentul zodiei,

nici astrele nu îi ajutã pe capri-corni sã fie adevãraþi zei ai sexu-lui în 2012. Cele mai pasionaleluni vor fi august ºi septembrie,când vacanþã de varã îi va incitasã guste din fructul oprit.

VVVVããããrrrrssssããããttttoooorrrrTotal nespecific vãrsãtorilor,

libidoul lor va fi destul de scãzutpânã în luna aprilie. Luna maivine cu o aplecare mai marecãtre aventuri fierbinþi în aºter-nuturi, când vãrsãtorii vor faceeforturi sã revitalizeze acest capi-tol al vieþii lor. Din septembrie,se instaleazã o nevoie acutã deromantism, iar anul se încheie înaceeaºi notã liniºtitã.

PPPPeeeeººººtttt iiiiPeºtii vor oscila între cele 2

extreme: la începutul anului parpuºi pe “treabã”, la jumãtatea luiîºi pierd iniþiativa ºi devin uºordezinteresaþi de sex, urmând cadin septembrie sã îºi recapetelibidoul ºi sã dea dovadã demultã imaginaþie sexualã.Predispoziþia cãtre aventuri ºirelaþii pasagere iese din discuþieîn cazul peºtilor.

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 iunie 2012 Actualitate 76 Actualitate

N ici nu ºtii cã existãacest drum, pentru cã

frunza deasã a copacilor este cao perdea ce mascheazã respec-tivul drumeag fãcut de maºini.Poiana de la capãtul lui estenumitã ”locul dragostei devarã” ºi, spun cunoscãtorii: evechi pãcatul…

Pe Defileul Jiului, dupã câteva curbepericuloase, în dreapta ºoselei existã undrum croit spre… nicãieri. Nici nu ºtii cãexistã acest drum, pentru cã frunzadeasã a copacilor este ca o perdea cemascheazã respectivul drumeag fãcut demaºini. Poiana de la capãtul lui estenumitã ”locul dragostei de varã” ºi, spuncunoscãtorii, e vechi pãcatul. ”De ani dezile locul funcþioneazã vara. Eu îl ºtiu devreo 10 ani. I se spune ”DrumulOaselor”. Este pitoresc, iar cei ce vinaici parcã ar fi membrii unui club care-ºirespectã intimitatea. Încep sã vinã aicide prin aprilie-mai, dacã vremea estefrumoasã, ºi se rãresc toamna târziu. Vindomni ºi doamne cu maºini adevãrate,care îºi þin dragostea la secret, fac opatidã bunã de sex, sau mai multe, ºipleacã. Apoi revin periodic ºi îi ºtie doarvântul ºi pãmântul. Atât”- ne povesteºteGhiþã, fost conducãtor auto la o firmãdin Petroºani.

P oiana cu maºini de Gorjºi Hunedoara

Pentru a verifica la faþa locului, amintrat pe drumul cu pricina. Ramurilejoase ale copacilor biciuiau maºina careînainta greu din lipsa vizibilitãþii ºi aterenului destul de accidentat. Dupã nici

800 de metri, o poianã ”de ilustrate” nis-a înfãþiºat ochilor. Razele soareluipãtrundeau printre copaci dând impresiaunor reflectoare cu luminã caldã, iaraburul ridicat din pãmântul reavãn, înjocul de umbrã ºi luminã, dãdea impresiaunui tãrâm ireal. În stânga platoului, sevedea botul unei maºini masive – LadaNiva – de Gorj, care pãrea cã se leagãnãpe valuri. Partida de sex era în toi. Lacâþiva metri mai încolo, fãrã sã seascundã, trona o Dacia Logan albastrãcu numere de Hunedoara care avea gea-murile perfect camuflate, iar în dreaptaun Ford Focus Break negru, era parcatîn aºa fel încât sã fie ca un paravan în

faþa pãturii ºi ocupanþilor ei, de la firulierbii. ”Acum sunt puþini cã este preadevreme”- spune Ghiþã, fãcând pre-cizarea cã aici vin ºi câteva cupluri cuani mulþi de cãsnicie, nu numai cei cefurã dragostea. ªi asta se întâmplã doarvara.

D e ce tropãie hormoniivara?

Sexologii spun cã pe timp de varasexul este la cote maxime. Mai multsoare = mai multã dorinþã ºi mai multãplãcere. Ca drept dovadã, în luna maimaternitãþile din toatã lumea sunt mai

neîncãpãtoare ca niciodatã, ceea cedenotã cã luna august se procreeazã lamaxim!

Sexologii explicã: libertatea din timpulverii, concediul, relaxarea, sunt ingredi-entele care fac posibilã o renaºtere avieþii sexuale. În schimb, libidoul esteceva mai pretenþios, cerând mai multtimp ºi mai multã energie. Cu câtexpunerea la luminã este mai mare, cuatât moralul creºte, iar corpul producemolecule care incitã la plãcere.Neurobiologia a confirmat cã un moralcrescut favorizeazã dorinþa, plãcerea, pecând unul scãzut conduce direct la absti-nenþã.

Soarele favorizeazã o stare de spiritlibertinã caracterizatã prin mult optimismºi gândire pozitivã, prin creºterea consid-erabilã a productiei de dopaminã ºi sero-toninã.

Aceºtia sunt doi neurotransmiþãtorice joacã un rol deosebit de important înreglarea stãrii indivizilor ºi, implicit, adorinþei de a face sex - spun specialiºtiide la ”Ce se întâmplã, doctore?”.

Ileana FIRÞULESCUPe Drumul Oaselor, dragoste de varã

Ioan Dan Bãlan

Autodafe

Varã cu zãduf în weekend

Autodafe V

Dacã mi-ar fi numai versul vinovatvara m-aº rãstigni la soaresã mã usuc de dorul tãu.

Dacã mi-ar fi numai carnea vinovatãnepãsãtor aº rãmâne în carnea ta

arzând la flacãra comunã.

Lasã-mi clipa de ignorat carnea ºi versulºi-þi voi înfãþiºa pe orizont jarul gândului

ca-n trupu-þi de iapã nãzdrãvanãsã gem de plãcerea basmului:

La urma urmei nimeni nu se laudãcu ce carã din trecut spre viitor

cenuºã inocentã ce-mi eºti!

Autodafe VIII

Eram nebun de bucuria taCând mã priveai arzând...

Fericito,Hohoteam cu plãcerea spre delir

Urmãrind fuga inimiiDinspre dogoare cãtre rãcoareSarabanda întocmirilor trupeºti

În jurul sufletului pârjolit

Eram nebun pânã la a mã visaFluture culegând polenul jaruluiSub blândeþea unui sãrut coptPãstrãtor al mierii adolescenþei

De ce sã nãvãleascã negurã dinspre tineCum sã se ascundã stelele noastre

Dupã vrãbiile pleoapelor?

UUUUnnnn aaaallll tttt ffffeeeellll ddddeeee hhhhoooorrrroooossssccccoooopppp,,,, ssssaaaauuuu lllluuuunnnniiii lllleeee ppppaaaassssiiiioooonnnnaaaalllleeee aaaalllleeee zzzzooooddddiiii iiii lllloooorrrr

Cronica Vãii Jiului | Joi 28 iunie 2012 Actualitate 98 Actualitate

V alea Jiului a fostºi este catalogatã

în continuare drept ozonã monoindustrialã.Unitãþile miniereLivezeni, Lupeni,Vulcan, Lonea dincadrul CompanieiNaþionale a Huilei vorrãmâne singurelesoluþii prin care cãrbu-nele, bun ca ºi puterekilocaloricã, va conti-nua sã fie exploatat.

Într-un viitor nu tocmaiîndepãrtat subteranul vaajunge o amintire ºi astaca urmare a faptului cãdin 2018, restul unitãþilorminiere sunt prevãzute a fiînchise.

Motivul? Cheltuielile deproducþie suportate, ºi nunumai ele, sunt mult preamari faþã de veniturileobþinute, astfel încâtminele respective audevenit nerentabile.

Este cunoscut faptul cãde-a lungul anilor, maiexact în perioada cânderau subvenþionate de stat,

minele din Valea Jiuluideveniserã unele “sociale”,care aveau singurul rol dea menþine locurile demuncã ale minerilor pânã la ieºirea la pensie apersonalului.

Situaþia s-a schimbat,însã, cel puþin în ultimiidoi ani, mai exactîncepând cu anul 2011,de când subvenþia pentruCNH a fost tãiatã, iarunele conduceri aleunitãþilor miniere, dar ºiminerii, au înþeles cãmenþinerea locurilor demuncã depinde de cât derentabili ºtiu sã devinã.

M ina Vulcan,un exemplu

pentru mineritul dinValea Jiului

Mina Vulcan este unexemplu a ceea ceînseamnã un minerit carepoate sã fie profitabil într-o economie de piaþã.Aici s-a reuºit scãderea

cheltuielilor la 1000 de leiproducþie marfã peprimele cinci luni ale lui

2012 la 880,1 lei, în timpce productivitatea munciiprevãzutã este de 342 de

tone/ persoanã. Dar, aces-te aspecte sunt cel maibine scoase în evidenþã în

graficele alãturate. De menþionat cã preþul

la gigacalorie nu numai cã

nu a rãmas la valoarea de65 de lei, dar a scãzut sub60 de lei, (deºi din afarã

s-a importat cãrbune ºi laun preþ ce depãºea 80 delei pe gigacalorie), iardacã va continua sã scadãnimeni ºi nimic nu va maiputea salva mineritul.

Directorul minei Vulcan,Aurelian Enache susþine cãîn viitor se poate creºtecalitatea cãrbunelui sortatprin modernizarea staþieide sortare claubare, faptcare va duce ºi la scãdereacostului viitor la gigacalo-rie.

“Având în vedere indi-catorii tehnico-economiciconsider cã mina Vulcanîndeplineºte condiþiilenecesare pentru conti-nuarea activitãþii, fãrãaccesare de subvenþie, cucondiþia ca preþul delivrare pe gigacalorie sã fiede 70 de lei. În acestecondiþii putem continuaexploata la mina Vulcanprin acoperirea integralã acosturilor de producþiepânã în anul 2030”, adeclarant directorul EMVulcan, drd. ing. AurelianEnache.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Mineritul, o ºansã pentru Valea Jiului Spitalele de statvor avea alt

statut juridic,conform noii legi

Ministrul Sãnãtãþii,Vasile Cepoi, a prezentatmarþi proiectul în comisiilereunite de sãnãtate dinParlament ºi a afirmat cãnoua lege prevede reorga-nizarea caselor de asigurãride sãnãtate în 12 caseregionale, faþã de cele 44care funcþioneazã înprezent. “Reducereanumãrului de case de asi-gurãri are douã efecte pozitive. Primul este cãreducem nivelul structuriloradministrative, al doilea cãreducem riscul politizãrii ºicreºtem eficienþa acordãriiserviciilor medicale,deoarece ºtim cã acordareaserviciilor medicale se centreazã în principal pecentrele universitare sau peoraºele mari, care au structuri de asistenþã medicalã performante. (...)Fiind o coordonare regio-nalã, poþi sã eficientizeziacordarea serviciilor me-dicale spitaliceºti. Ca soci-etãþi mutuale de asigurãride sãnãtate”, a susþinutCepoi, citat de Mediafax.Acesta a precizat cã statu-tul caselor de sãnãtãtate vafi de societãþi mutuale.

Potrivit ministrului, prinnoua lege se propune eli-minarea taxei pe sãnãtatepentru angajatori, care sãconstituie însã un fond de2% din cheltuielile de personal.

“Nivelul contribuþiei lasãnãtate rãmâne acelaºi,5,5% pentru angajat, 5,2%pentru angajator. Existã ºio propunere în care anga-jatorul sã nu mai plãteascã,

ºi 5,5% sã se plãteascã petoate veniturile populaþiei”,a susþinut Cepoi.

El a mai spus cã spi-talele de stat vor avea unalt statut juridic ºi îºi vorputea plãti angajaþii înfuncþie de performanþe.

Proiectul de lege aducenoutãþi ºi în ceea cepriveºte coplata, care a fostschimbatã de mai multeori. Potrivit noii legi coplata va fi o sumã fixãpe care orice asigurat o vaplãti pentru avea acces laserviciile din pachetul debazã, însã cât se va plãti ºipentru ce servicii se va stabili ulterior.

În noul proiect de legeprivind reforma în sãnã-tate, pe care Ministerulurmeazã sã-l punã pe sitela sfârºitul sãptãmânii,Casa Naþionalã deAsigurãri de Sãnãtate va fiînlocuitã de Autoritatea deReglementare, iar contribuabilii va trebui sãîncheie contracte cu aºa-numitele societãþimutuale non-profit sau cu asigurãtori, potrivitinformaþiilor ZF.

La rândul lor acestesocietãþi vor încheia con-tracte cu furnizorii de sãnã-tate. Nu este clar dacã sta-tul se retrage complet, aºacum era prevãzut în noulproiect de reformã care afost lansat în dezbatere laînceputul anului, sau estevorba de o reorganizare aactualelor case de asigurãrijudeþene.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

P roiectul noii legi a sãnãtãþii stabileºteprintre altele statutul spitalelor, coplata,

Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate va fiînlocuitã de Autoritatea de Reglementare, iarcontribuabilii vor trebui sã încheie contractecu aºa-numitele societãþi mutuale non-profitsau cu asiguratori. Proiectul urmeazã sã fiesupus dezbaterii publice, ministerul postându-l pe site la sfârºitul acestei sãptãmâni.

M inistrulEconomiei,

Daniel Chiþoiu, le taieorice speranþã pensio-narilor din mineritcare ar dori ca alocaþi-ile de cãrbune pe carele primesc ºi acum dela CNH sã poatã fiînlocuite, cu un alt sistem de bonuri, aºaîncât sã poatã achitafacturile la gaz.

Salariaþii ºi pensionariidin minerit au dreptul launele facilitãþi, printre careºi alocaþiile de cãrbunepentru uz casnic. Numai

cã mulþi dintre beneficiarise plâng cã nu mai au ce face cu bonurile de cãrbune, din cauzã cã societãþile de termoficaredin Valea Jiului ºi-aurestrâns mult activitatea,ori chiar au dat faliment,cum sunt cele din Uricanisau Petrila.

În plus, mulþi dintrebeneficiari locuiesc la blocºi se încãlzesc cu centralepe gaz, aºa cã alocaþiile decãrbune sunt inutile.Aceºtia ar dori ca alocaþiilede cãrbune sã fireînlocuite, în vederea trans-ferãrii acestor facilitãþicãtre distribuitorul de gaz

metan. Numai cã ministrulEconomiei, Comerþului ºiMediului de Afaceri,Daniel Chiþoiu, spune cãacest lucru este imposibil.

„Pentru ridicarea raþiilorde cãrbune pentru pen-sionari, CNH – SA emite

bonuri de cãrbune care potfi utilizate numai în scopulpentru care au fost emise,neputând fi asimilate noþiu-nii generale de bon valoric.Pe de altã parte, în HCM1693/ 1957 în temeiulcãreia s-a prevãzut în

Contractul Colectiv deMuncã acordarea gratu-itãþilor cãtre salariaþii CNH,se stipuleazã în modexpres acordarea în naturãa acestor drepturi”, a pre-cizat ministrul Chiþoiu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Nu pot transformabonurile de cãrbune

în subvenþii la gaz metanP e Defileul Jiului se menþine în

continuare restricþia de tonaj amaºinilor cu masa mai mare de 30de tone, însã, în realitate, adevãruleste cã unii ºoferii se încumetã chiarºi aºa sã încalce legea ºi sã se aven-tureze pe drumul nesigur.

„Restricþia se referã la tonaj maºinã plusîncãturã, în total de maxim 30 de tone.Practic, un TIR gol ar putea circula, dar

având în vedere cã este acoperit nu se ºtiedacã este încãcat sau nu, iar mulþi dintreºoferi se riscã. În zona noastrã existã douãpuncte unde partea dinspre Jiu este afec-tatã ºi care sunt semnalizate corespunzãtor.Am observat cã ºoferii respectã indica-toarele, acordã prioritate, dar sperãm sãnu se agraveze situaþia, întrucât pe zi cetrece, zona respectivã se deterioreazã totmai mult”, ne-a declarat Petre Diaconescu,agent la Poliþia Rutierã Aninoasa.

P osibil restricþii din cauzacaniculei

De altfel, pe unele drumuri din þarã s-auinstituit deja restricþii de circulaþie din cauzacaniculei, iar pe viitor, nu ar fi exclus caacest lucru sã se facã ºi în Valea Jiului.Aceste mãsuri se iau pe drumurile intenscirculate, în special de maºini de maretonaj ºi în condiþii speciale, atunci cândtemperaturã urcã foarte mult. Astfel, peunele porþiuni, din cauzã cã se încingefoarte tare, asfaltul se poate lipi de anve-lope. (Luiza (Luiza ANDRONACHEANDRONACHE))

Restricþie ºi nu prea pe Defileul Jiului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 iunie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

2 8 i u n i e 2 0 1 2

Situaþia ta financiarã se poateameliora simþitor, cãci ai puteaprimi o sumã de bani. N-ar fiexclus nici ca o investiþie pe careai fãcut-o de mai mult timp sãdea roade. Acasã ai foarte multde lucru, iar rãbdarea ta este pesfârºite.

Vei avea o zi încãrcatã, aºa cãnu te vei odihni nici mãcar oclipã. Energia de care dispui estela nivelul obiºnuit, dar te deran-jeazã cã va trebui sã te descurcide unul singur. Una din ideiletale îºi va demonstra eficienþa,ceea ce va face ca popularitatea.

De energie nu duci lipsã, dar nureuºeºti sã þi-o canalizezi spre unscop concret. Te grãbeºti ºi aitendinþa sã faci lucrurile de mân-tuialã, ceea ce þi-ar putea încurcamulte. Dacã nu vei da dovadã derãbdare existã posibilitatea sãpierzi o ºansã uriaºã.

Popularitatea ta în rândul per-soanelor de sex opus îþi permitesã-þi gãseºti noi susþinãtori aiproiectelor în care eºti implicat.Dorinþa de comunicare estemaximã. Ai putea sã-i convingipe ceilalþi membrii ai familiei sãîþi accepte ideile.

În plan social se ivesc tot felul desituaþii a cãror rezolvare va ceretimp ºi un plus de rãbdare. Nulua decizii înainte de a te consul-ta cu cineva de încredere. Tepreocupã în mod special prob-lemele care existã în familia ta,mai ales în relaþia cu partenerul.

Dacã doreºti sã iniþiezi o nouãacþiune, ar fi bine sã dai dovadãde perseverenþã. Traversezi operioadã bunã, în care ai putearealiza lucruri deosebite, cucondiþia sã faci fiecare pas cuchibzuinþã. Ai grijã ce mãnânci.

Este posibil ca o cunoºtinþã maiveche sã încerce sã-þiobstrucþioneze iniþiativele. Nueste cazul sã te implici într-unconflict direct, deoarece nu veireuºi mai nimic. O vesteneaºteptatã îþi poate da pestecap planurile.

Bugetul tãu va înregistra oîmbunãtãþire prin intermediulunei activitãþi extraprofesionale.Doreºti sã îþi faci unele planuride viitor ºi ai nevoie sã te sfãtu-ieºti cu cineva apropiat, în acãrei judecatã sã ai încrederedeplinã.

Creativitatea de care dai dovadãte va aduce în centrul atenþieianturajului. Vei intra în posesiaunor bani sau vei primi uncadou, lucru ce îþi va face mareplãcere. Este posibil sã ai nevoiede ajutor, pentru a rezolva o situ-aþie delicatã.

Vei avea parte de tot felul deevenimente minore care te vorþine încordat pe tot parcursulzilei. Þi se fac unele propunericare te tenteazã în mod deosebit.Înainte de a lua vreo decizie, sfã-tuieºte-te cu un prieten care sãfiie mai obiectiv.

Cei din jur te apreciazã, dar nusunt dispuºi sã îþi acorde sprijinulde care ai nevoie. Eºti foartenerãbdãtor sã finalizezi câteceva, însã ar fi de dorit sã maiamâni acþiunea câteva zile, pânãcând conjunctura astralã îþi va fimai favorabilã.

Este posibil sã ai parte de o micãsurprizã, dar nu trebuie sã aiemoþii, cãci în scurt timp veiconstata cã situaþia nu te deza-vantajeazã. În ceea ce priveºtechestiunile profesionale, ar fibine sã fii mai perseverent, dacãdoreºti sã îþi atingi þinta.

H O R O S C O P

A u ales funcþia admi-nistrativã supremã

celei de consilieri judeþeni

Au renunþat la funcþia de consilierijudeþeni pentru a fi primari. Douãpersoane care au fost alese delocuitorii din judeþul Hunedoara pelistele de consilieri judeþeni s-auretras pentru cã au primit ºi girulalegãtorilor. Astfel, Tiberiu IacobRidzi ºi Viorel Arion sunt doi mem-bri ai Uniunii Social Populare careau renunþat la statutul de consilierijudeþeni. Cei doi ar fi trebuit sã fievalidaþi, marþi, însã acest lucru nu s-a

putut înfãptui pentru cã ei s-au retrasde pe listele de consilieri judeþeni.Tiberiu Iacob Ridzi a câºtigat un aldoilea mandat în fruntea adminis-traþiei locale de la Petroºani, iarViorel Arion este la primul mandatde primar în fruntea municipiuluiHunedoara. Astfel, locurile celor doiau fost ocupate de urmãtorii mem-brii supleanþi. Dana Damian a prelu-at locul lui Tiberiu Iacob Ridzi, iarFlorin Muþiu l-a înlocuit pe Arion.Existã probleme ºi cu POPORUL.Astfel, doi consilieri judeþeni aleºi aurenunþat la funcþii. Mai exact ei aupierdut funcþiile pentru cã ºi-auînaintat demisiile din PP-DD. Încauzã se aflã Marian Munteanu ºiRobert Music.

Raul IRINOVICI

Primul în administraþie...

F urau motorinãcu TIR-ul din

alte TIR-uri parcate,profitând de neatenþiaºoferilor. Li s-a înfun-dat, însã, în judeþulHunedoara, dupã ce aufost vãzuþi de un con-ducãtor auto care asunat imediat la 112.

Fapta s-a petrecut miercuridimineaþa, în jurul orei06:30, când PoliþiaMunicipiului Orãºtie a fostsesizatã prin intermediulServiciului Unic Naþional 112de cãtre un participant la tra-fic, cu privire la faptul cã, înparcarea unui popas turisticsituat la ieºirea din Orãºtie, avãzut o persoanã care trans-porta o canistrã din direcþiaunui autotren înmatriculat înOlanda ºi s-a urcat într-unautotren înmatriculat înjudeþul Timiº. Cel care asunat a precizat cã este posi-bil ca respectiva persoanã sãfi sustras motorinã din rezer-vorul tirului înmatriculat înOlanda. „Imediat, o echipãoperativã s-a deplasat înteren, iar pe baza indiciilorfurnizate de martorul ocular

poliþiºtii au reuºit sã opreascãîn trafic autotrenul suspect. Încabina tirului au fost identifi-caþi cei trei ºoferi, cu vârstecuprinse între 27 ºi 42 deani, toþi din judeþul Argeº,care au declarat cã efectuauun transport de peºte dinSpania cãtre o firmãdin judeþul Braºov”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara. Înurma controlului efectu-at, în cabina TIR-ului aufost gãsite patru ca-nistre ºi mai multeunelte folosite în scopulsustragerii de carburantdin rezervoareleautotrenurilor.Cercetãrile efectuate depoliþiºtii Biroului deInvestigaþii CriminaleOrãºtie au scos la ivealãcã bãrbaþii, profitândde faptul cã ºoferul tiru-lui înmatriculat înOlanda se odihnea încabinã, au încercatforþarea buºonului de larezervor, însã,nereuºind, au demontatsonda de alimentare cucombustibil ce face

legãtura cu motorul, astfelreuºind sã sustragã cu ajutorulunui furtun ºi a patru canistrecantitatea de 150 de litri demotorinã. „Cei trei suspecþiau fost conduºi la sediulpoliþiei, unde ºi-au recunoscutfapta participând la reparareaprejudiciului prin achitareasumei de 700 lei, contraval-oarea combustibilului sustras.Pe numele celor trei suspecþiau fost întocmite dosare decercetare penalã sub aspectulcomiterii infracþiunii de furtcalificat, existând indicii cã aumai comis ºi alte fapte cumod de operare asemãnã-tor”, a mai spus Niþu.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 iunie 2012 Actualitate 11

D ezastru la evaluareanationala. Doar putin

peste 30 la suta din elevii clasei aVIII-a care au sustinut proba deevaluare nationala la limba si li-teratura romana au raspuns corectla subiectul care le cerea sa identi-fice tipul de fraza.

Reprezentantii Inspectoratului JudeteanScolar considera ca acest procent este unulbun.

“Au fost corectate lucrarile elevilor (lalimba si literatura romana-n.r.) si peste 30 lasuta dintre ei au dat varianta de raspunscorecta. Exista si elevi care au considerat cafiind corecta varianta B. consideram ca pro-centul este bun”, spune Iolanda Iacob,inspector de specialitate InspectoratulJudetean Scolar Hunedoara.

Elevii trebuiau sa identifice tipul propozi-tiei subordonata din fraza „Ceea ce majeneaza este dificultatea rasfoirii”. Astfel eiaveau trei variante de raspuns si anume caaceasta este: a. atributiva; b. predicativa; c.subiectiva.

Baremul noteaza ca raspuns corect vari-anta “c”, in timp ce multi tineri sustin ca estecorecta si varianta “b”.

Ponta cere ministrului reanalizarea situatieiPrimul ministru al Romaniei se implica in

problema elevilor. El a cerut ministruluiEducatiei, Liviu Pop sa reevalueze situatia.

“Domnule ministru, o sã vã rog sã neinformaþi care este poziþia cea mai raþionalãºi mai corectã ºi faþã de desfãºurarea exa-menelor de Bacalaureat, dar ºi faþã de testelenaþionale. Am vãzut disputa legatã debaremul de corectare ºi o sã vã rog sã nefaceþi o propunere. Aici nu vorbim de pro-puneri în favoarea cuiva, ci de propunericorecte, pentru cã trebuie sã dãm dovadã deo evaluare corectã a ceea ce se întâmplã înaceastã perioadã”, a spus Ponta, la începutulºedinþei de miercuri a Guvernului.

In cazul in care ministrul Educatiei va luain considerare propunerea lui Ponta se vorrecorecta toate lucrarile elevilor.

Raul IRINOVICI

D isperare în rândulcelor care locuiesc

pe bulevardul principaldin municipiul Petroºani,chiar mai sus de sediuladministraþiei publicelocale. Oamenii spun cãau ajuns sã nu se maipoatã odihni noaptea dincauza zgomotului produsde motoarele unor tineriteribiliºti, care se întrecîn cai putere.

Îºi ambaleazã motoarele lamaximum, pentru a demonstracapacitatea vehiculelorpe douã roþi pe carele deþin. Pânã înmiez denoapte, uniiproprietaride motoaredinPetroºani –în mareparte tineriteribiliºti –le dau maribãtãi de capcelor care locu-iesc pe Bulevardul1 Decembrie 1918

dinPetroºani, înzona Hermes.Oamenii spun cãnu se mai pot odi-hni noaptea dincauza acestora,dar nimeni nuintervine, deºi,susþin ei, au sunatîn repetate rânduri

la Poliþia Petroºani. Poliþiºtiispun, însã, cã nu au ce face,pentru cã nu existã nicio dovadãcã aceºtia ar organiza curse ile-gale pe douã roþi. „Nu le puteminterzice circulaþia pe stradã. Nuexistã nicio lege în acest sens.Fac zgomot pentru cã aumotoare puternice”, a declaratcomandantul Poliþiei municipiuluiPetroºani, Titel Brãgaru.

Problema localnicilor dinPetroºani ar putea fi rezolvatã dealeºii locali, dupã modelul altorprimãrii din þarã, care au stabilitreguli clare în ceea ce priveºtepoluarea fonicã. Numai cã edilii

susþin cã nu aunici mãcar

o

sesizaredepusã de

vreun cetãþean în acest sens. „Înmomentul în care cetãþenii vorface plângeri cãtre noi, situaþia vafi analizatã în Consiliul LocalPetroºani ºis e va decide în con-secinþã”, a declarat purtãtorul decuvânt al Primãriei MunicipiuluiPetroºani, Nicolae Taºcã.

Carmen COSMAN

Oamenii sunt disperaþi de zgomot, iar autoritãþile

ridicã din umeri

30 la suta din elevi au raspuns corect laproba de la limba romana

„„„„TTTTiiii rrrr iiiiººººtttt iiii”””” llllaaaa ffffuuuurrrraaaatttt ddddeeee mmmmoooottttoooorrrr iiiinnnnãããã ddddiiiinnnn aaaallll tttteeee TTTTIIIIRRRR----uuuurrrr iiii

Î n Petroºani,435 de absol-

venþi ai clasei a VIII-a au fost prezenþi laa III-a ºi ultimaprobã a Examenuluide EvaluareNaþionalã.

Dupã proba la limba ºiliteratura românã a urmatcea la limba maternã iarieri a fost rândul mate-maticii. La centrul deexamen de la ªcoalaGeneralã Nr.7, unul din-tre cele douã centre dinCapitala Vãii Jiului, aufost prezenþi elevi de launitãþi ºcolare dinPetroºani, Aninoasa,

Iscroni ºi Bãniþa. „De-alungul celor trei zile deexamen nu au fost înre-gistrate niciun fel deprobleme majore. Nu amavut elevi care sã fieprinºi copiind, în acestsens, de mare ajutor fiin-du-ne camerele de luatvederi. La ultima probã,cea de matematicã, dintr-un total de 194 deelevi înscriºi, doar 2 nu s-au prezentat la exam-en”, a precizat CharlotteIrimie, preºedinte Centrude examen ªcoalaGeneralã Nr. 7 Petroºani.În parantezã fie spus, la

cea de-a doua probã aExamenului de EvaluareNaþionalã, cea de limbamaternã, în Petroºani auparticipat doar 3 elevi.Toþi cei trei au susþinutexamenul la centrul de laªcoala Generalã „I. G.Duca”, la limbamaghiarã. Dupãcorectarea lucrãrilor,operaþiune care are loc la

Deva, notele finale vorafiºate în zilele urmã-toare.

Mircea NISTOR

S unt doarniºte copii,

provin din familiicu multiple pro-bleme sociale dincartierulpetroºeneanAeroport, dar au untalent ºi încearcãsã-ºi croiascã undrum în viaþã.Marius, Ionuþ ºiIosif sunt cei maibuni din þarã, bachiar ºi pe planeuropean, (la cate-goriile lor devârstã) la bãtuttoaca.

Mãrturie staunumeroasele premii ºidiplome obþinute la con-cursurile de gen. Ultimullor mare succes a fostînregistrat la FestivalulInternaþional de Toacã ºiClopote, derulat anul tre-cut în oraºul Victoria,acolo unde cei trei copiidin Valea Jiului aucâºtigat premiul I. IonuþZomanþi are doar 12 aniºi este elev în clasa a V-ala ªcoala Generalã Nr. 7.Meºteºugul bãtutului toa-cei l-a deprins la BisericaSf. Varvara, în curtea

cãreia îºi petrece cea maimare parte a timpului,locuind într-un bloc aflatla o aruncãturã de bãþ desfântul edificiu. “De cânderam mic mi-am petrecutmai tot timpul liber, dupãºcoalã, în curtea bisericii.Aici am prins, dupã ure-che, cum se bate toaca.În timp ce colegii mei sejucau prin cartier euveneam la bisericã sã-lmai ajut pe pãrintelePãtraºcu dar ºi sã trag cuurechea la cum se batetoaca sau cum se tragclopotele. La ºcoalã nusunt primul, ca note, daram note de la cea mai

micã pânã la cea maimare. Adicã, de toate.Deci, nu sunt chiar ulti-mul. În ceea ce priveºtelocurile I obþinute la con-cursuri, eu spun cã dacãle-am luat, le-am meri-tat”, a declarat IonuþZomanþi, premiant laconcursurile de bãtuttoaca.

Dintre cei trei, MariusGheorghiþã este cel maimare ca vârstã, are 16ani, dar este tot elev degeneralã. Asta, dupã ce apierdut 2 ani de ºcoalã…“Am avut câþiva ani derãtãcire dar, acum, mi-amrevenit. Vreau, ºi sunt

hotãrât, sã termin mãcar8 clase dupã care dorescsã merg la seminar.Biserica este viitorul meu!O luasem pe cãi greºitedupã ce tatãl meu a muritiar mama a plecat lamuncã în Italia.Rãmãsesem singur acasãcu un frãþior, un altul stãîn Italia cu mama, aºa cã,la un moment dat, amcrezut cã toatã lumeaeste a mea. Am rãmas de2 ori repetent dar, acum,sunt un alt om dupã ceam venit în contact cu ceide la Biserica SfântaVarvara. De aici primescºi ajutor spiritual dar ºi

material. Am ajuns acumîn clasa a VIII-a, la ªcoalaGeneralã “I. G. Duca”,þin morþiº sã o termin,chiar dacã nu mã ajutãnimeni la lecþii, dupã carevreau sã intru la seminar.Ãsta este viitorul meu, înbiserica ortodoxã”, a spusMarius Gheorghiþã.

Cel mai mic dintre cei3 campioni la bãtut toacaeste Iosif Poneasã. El aredoar 9 ani ºi este elev laºcoala generalã dincartierul Aeroport. “Suntcel mai mic dar încerc sãþin pasul cu ceilalþi doicolegi ai mei. Eu zic cã,decât sã fur ºi sã distrugce avem prin cartier, maibine vin la bisericã ºi battoaca. Ce-i drept, se parecã sunt unul dintre ceimai tineri ºi mai bunibãtãtori de toacã din

România”, a declarat IosifPoneasã.

Reprezentanþii BisericiiSfânta Varvara sunt maimult decât mulþumiþi decolaborarea cu cei 3 copiicare, în luna iulie, vor fiprezenþi la un alt concursnaþional de bãtut toaca.„Pe noi ne ajutã foartemult ºi îi lãsãm sã batãtoaca dar ºi sã tragãclopotele. Sincer, mãbucur cã mai sunt ºi astfelde copii care, în loc sã seocupe cu altele, au venitcu drag la bisericã”, aprecizat Costicã Napa,epitrop Biserica SfântaVarvara Petroºani. Toþicei trei copii susþin cã ardori ca, în viitor, sã intreîn rândul slujitorilor bi-sericii.

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 iunie 201212 Actualitate

Nicu Dunca, primarulales la Aninoasa ºi vali-dat ieri în aceastã funcþiede cãtre judecãtorii de laJudecãtoria Petroºaniafirmã, la fel ca ºi înnoaptea alegerilor, cãprimul lucru pe care îl vaface în urbea pe care ova conduce de acumînainte, va fi curãþeniageneralã. Cum astãzi areloc validarea ConsiliuluiLocal, ºedinþã progra-matã pentru ora 13:00,de mâine încolo se pre-supune cã oraºul ar tre-bui sã arate altfel. “Mãvoi apuca de curãþeniepentru cã este nevoie.Bãlãriile au crescut înoraº peste tot, con-tainerele sunt toate pline,iar oamenii asta ºi vor,sã fie curat”, a declarat

Nicolae Dunca, primarulOraºului Aninoasa.Însã, oare noul primareste conºtient la ce seînhamã, mai ales cãAninoasa este un oraºgreu, cu extrem de multeprobleme ºi care a fostprimul aproape de fali-ment?! “ ªtiu cã va figreu, mi-am fãcut temeleîn campania electoralã ºiam studiat fiecare pro-blemã în parte. Am gãsit

soluþii pentru toate. Mãvoi descurca!”, a maispus Dunca.Dacã se va descurca saunu, vom vedea pe par-cursul celor patru ani demandat, însã pânã atuncitrebuie sã vedem dacã vaavea ºi echipã cu care sãlucreze. Astãzi, noii con-silieri decid pe cine punviceprimar, pe IlieBotgros, fostul primarsau pe Adrian Albescu dela PNL, propunereaUSL-ului?!

Luiza ANDRONACHE

Dunca vrea multe, dar sãvedem dacã are ºi cu cine

UUUUllll tttt iiiimmmmaaaa zzzziiii ddddeeee EEEEvvvvaaaalllluuuuaaaarrrreeee NNNNaaaaþþþþ iiiioooonnnnaaaallllãããã

CCCCeeeeiiii mmmmaaaaiiii mmmmiiiicccciiii ccccaaaammmmppppiiiioooonnnniiii llllaaaa bbbbããããttttuuuuttttttttooooaaaaccccaaaa ssssuuuunnnntttt ddddiiiinnnn PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii

CVJ, Nr. 155, Joi 28 iunie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 155, Joi 28 iunie 2012