CVJ, Nr. 130, Miercuri 23 mai 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 130

Miercuri, 23 mai 2012

Despreminerit ºipoliticã

cu preºedin-tele LSMVJ

ZoltanLacataº

Î n perioada campanieielectorale candidaþii

aflaþi în cursa electoralãar face orice pentru un vot în plus.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Accidentatextrem

de grav laMina Vulcan

G ãsit inconºtient înperimetrul Exploatãrii

Miniere Vulcan, un bãrbat de35 de ani a ajuns, marþidupã-amiaza, cu rãni gravela spitalul din Vulcan, iarmedicii de aici au decis sã-ltransfere la Petroºani.


DefileulJiului se

prãbuºeºte!D efileul Jiului

s-a degradat continuuºi acum existã porþiuni dedrum care pur ºi simplu s-au surpat.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

Sufrageriaecologicã cucal a lui nea

MunteanF ero, Bosnea – Petroºani.

Tabloul care ni s-aînfãþiºat era pitoresc… dedramatic: o încãpere largã alcãrei perete opus nu mai existaoferind astfel un peisaj plin deverdeaþã unde pãºtea un cal.


PAGINA 11

ZIARIST ATACAT cu pietre de hoþii de

cãrbune de la Mina LoneaA u dat cãrbunele pe pietre. Nu ca sã-l fure, ci sã-i atace cu

ele pe cei care i-au prins în flagrant. Corespondentul dinValea Jiului al postului de televiziune Antena 1, Robert Wagner,a fost atacat cu pietre de hoþii de cãrbune, dupã ce acesta i-a filmat în timp ce dãdeau atacul la Mina Lonea.

D eºi îºi au domiciliul înmunicipiul Petroºani,

imaginea de ansamblu esteuna dezolantã. Le plouã încasã la etajul trei, dar nupot face nimic pentru aremedia situaþia. Cu asta seconfruntã mai mulþi locatariai blocului 11 de pe stradaSaturn din Petroºani.

Nepãsarea ºi lipsa posibi-litãþilor materiale i-a dus pelocuitorii unui imobil de pestrada Saturn din Petroºani ladisperare. Oamenii se plâng defaptul cã le plouã în casã ºimai mult, blocul stã sã seprãbuºeascã. Situaþia este cuatât mai dramaticã cu câtefectele intemperiilor se vãd ºila etajele inferioare. De ce?Pentru cã la ultimele nivele numai existã niciun locuitor.

“Suntem disperaþi. Nu ºtimce sã ne mai facem. Eu stau laetajul doi ºi deja m-i se infil-treazã ploaia în casã. La trei ºi

la patru (etaje/n.r.) e dezastru.La patru a murit proprietarulacum doi ani ºi nu s-a maiîngrijit nimeni de locuinþã, iarcei de la trei sunt plecaþi”,spune proprietara imobilului dela etajul al doilea afectatã deinundaþii.

Mai mult, femeia spune cã s-a adresat ºi celor de laPrimãria Petroºani.

“Am fost ºi la Primãrie amdepus o sesizare. Mi s-a spuscã se cautã soluþii”, mai spunefemeia.

Reprezentanþii administraþieipublice cunosc situaþia de pestrada Saturn, însã deocamdatãnu pot face nimic concret pen-tru a-i ajuta.

„Pe strada Saturn existã oproblemã la blocurile 11 ºi 13.E o problemã de structurã. Seîncearcã sã se includã într-unprogram pentru ca aceste imo-bile sã fie consolidate.Totodatã, trebuie ca propri-

etarii sã se constituie într-oasociaþie, cã altfel nu preaavem cum sã îi ajutãm”, afirmãreprezentanþii administraþieilocale din Petroºani.

Pânã când se va gãsi osoluþie concretã de a reabilitaimobilul, fie de cãtre locatari,fie de cãtre Primãrie, oameniiriscã sã se îmbolnãveascã dincauza umezelii sau mai rãu,blocul poate sã se prãbuºeascã.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 mai 201222 Actualitate

VÂNZÃRI

VÂNZÃRI

Vând spaþiu comercial în zonãcentralã str. 1 Decembrie 1818

la parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Lichidatorul judiciar al SCDasindri Impex SRL Cluj vinde lacel mai mare prêt oferit, aparta-ment cu 4 camere ºi dependinþesituat în localitatea Vulcan, B-dulMihai Viteazu nr. 16, bl. 1 A,scara B, etaj IV, apt. 15, jud.Hunedoara. Ofertele se depun lasediul lichidatorului judiciar dinCluj Napoca, str. Mogoºoaia, nr.3, ap. 75, jud. Cluj, prin fax0364401222 sau [email protected]. Informaþiidetaliate la Tel. 0729.006396sau la sediul lichidatorului judiciar.

T one de deºeurise strâng de la

o zi alta. Mizeriileajung sã sufoceîntreaga zonã ºitotul e valabil chiarlângã o grãdiniþã dinCartierul Colonie dela Petroºani.

Copiii care vin la grã-diniþa numãrul 2 dinColonia Petroºani vãd zil-nic mizeriile vecinilor lor ºisunt nevoiþi sã suportemirosurile îngrozitoare.Situaþia pare sã fie fãrã

rezolvare, în condiþiile încare muncitorii de lasalubritate abia fac faþã.„Zilnic facem curãþenie ºidegeaba. Aici aruncã toþice vrei ºi ce nu vrei. Eteroare!”spun muncitoriide la salubritate, care secãznesc sã facã curãþenie.

Munþii de deºeuri suntadunaþi dimineaþa, cu efor-turi mari, pentru ca pânãseara totul sã fie din nouacoperit de gunoaie.„Angajaþii de la salubritatefac curãþenie, au fãcut ºivor mai face. Nu avemîncotro, pentru cã acolo se

adunã munþi de gunoaiemereu”, spune ºi NicuTaºcã, purtãtor de cuvântla primãria Petroºani.

Administraþia de laPetroºani nu a putut decâtsã îngrãdeascã respectivazonã de depozitare adeºeurilor ºi atât. Cu toatecã nici un container nu eplin, suprafaþa din jurulacestora este sufocatã demizerie. Muncitorii de lasalubritate spun cã e vinacelor ce locuiesc înapropiere ºi mulþi îºi deverseazã acolo chiarlatrinele.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cu dejecþiile la gunoi

Afectaþi de nepãsareImobil degradat de la temelii la acoperiº

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 mai 2012 Actualitate 3

S-a „împiedicat” desteagul USL

U n bãrbat din Petroºani „s-a împiedicat” detricolorul de pe unele afiºe ale USL ºi a

fugit la Biroul Electoral de Circumscripþie sãreclame „ilegalitatea”. Nu a avut câºtig de cauzã,pentru cã membrii BEC au constatat cã cele treiculori sunt dispuse invers.

Ion Diaconu a sesizat cãtre Biroul Electoral alCircumscripþiei nr. 6 Petroºani cã USL încalcãprevederile art. 76 din legea 67/ 2004 prin faptul cãpe unele afiºe electorale sunt combinate culori astfelîncât sã evoce drapelul naþional al României.Totodatã, petentul a mai semnalat cã acest lucru seîntâmplã ºi spoturile electorale difuzate la posturileTV de cãtre reprezentanþii USL. Membrii BEC

Petroºani au analizat sesizarea depusã, prima înregis-tratã la Petroºani vis-a-vis de posibile nereguli, ºi audecis respingerea ei cu 5 voturi pentru ºi 2 împotrivã.

„S-a supus la vot, fiecare ºi-a exprimat pãrereaargumentatã, ulterior s-a votat ºi, în urma votului s-aluat hotãrâre de respingere ca neîntemeiatã a sesizãriireferitoare la folosirea de cãtre USL, într-un singurafiº electoral, a însemnelor naþionale”, a declaratjudecãtor cerasela Mihãilescu, preºedintele BECPetroºani. De asemenea, Laurenþiu Militaru, adjunctulBEC Petroºani, spune cã „Biroul, cu majoritate, ahotãrât cã nu evocã simbolul reprezentat de drapelulnaþional. Deci asta este hotãrârea, care este afiºatã lapanoul de la parterul Primãriei ºi este publicã”.

Dacã va fi nemulþumit de rãspuns, petentul poateataca hotãrârea la Biroul Electoral Judeþean, care vapronunþa o decizie finalã în acest caz.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Î n perioada cam-paniei electorale

candidaþii aflaþi încursa electoralã ar faceorice pentru un vot înplus. În Valea Jiuluivoturile minerilorînseamnã un procentsemnificativ dinnumãrul total al alegã-torilor cu drept de votce ar putea înclina bal-anþa în favoarea saudefavoarea candidaþilor.

ªi cum un rol important îna-i convinge pe ortaci cu cinesã voteze îl au liderii lor,preºedintele Ligii SindicatelorMiniere Valea Jiului, ZoltanLacataº vorbeºte într-un inter-viu acordat Cronicii Vãii Jiului

despre politicã ºi minerit.Reporter: Minerii din Valea

Jiului s-au trezit cã sindicatulcare le-a negociat contractulde muncã nu avea reprezenta-tivitate ºi acum ar putea sãnegocieze un nou contract demuncã.

Zoltan Lacataº: Având învedere cã nu s-a acordatreprezentativitatea la Tribunaluldin Hunedoara pentruMuntele, reprezentanþii salari-aþilor trebuie sã negocieze unnou Contract Colectiv deMuncã. Din aceastã pierdere areprezentativitãþii rezultã cã noiam avut dreptate ºi, dacã semergea pe mâna noastrã, azi

nu discutam despre imposibili-tatea acordãrii de prime ºiadaosuri salariale ºi minerii nuînregistrau atâtea pierderi. Esteposibil ca în perioada urmã-toare sã negociem un nou con-tract colectiv de muncã,deoarece vechiul a fost încheiatcu un sindicat nereprezentativ.

Reporter: SindicatulMuntele a încheiat cu CNHrecent un act care vizeazãchiar acordarea bonusurilorpentru Ziua Copilului...

Zoltan Lacataº: Actul sem-nat cu un sindicat nereprezen-tativ este ilegal. Noi vom

declanºa o procedurã prin caresã aflãm de ce administraþiaCNH negociazã în continuarecu acest sindicat

Reporter: Pe timpul greveidin martie ce au pierdut maiexact minerii?

Zoltan Lacataº: În primulrând este vorba despre pierde-rile programte de producþie,coeficientul de realizare al pro-ducþiei putea fi mult mai maredecât cel meritat de ei. Noi amîncercat sã negociem un noucontract colectiv de muncã, darnu ni s-a confirmat acest lucru.Surprinzãtor, CNH nu cautã sã

recupereze cele 2 milioane deeuro, pierderile înregistrate lagreva de la începutul acestuian. Asta în timp ce Liga înfi-inþatã cândva de Miron Cozmaplãteºte ºi acum datoriile dintimpul mineriadelor.

Reporter: Cum vã înþelegicu administraþiile locale?

Zoltan Lacataº: Noi, prinnatura activitãþii noastre nu ne-am intersectat prea des cuadministraþiile locale. Totuºi, laVulcan, spre exemplu, echipaGheorghe Ile- Angela Stoicaau fost alãturi de fiecare datãde noi, de problemele mine-

rilor. În ultima vreme se ºtie cãam fost de foarte multe ori laBucureºti pentru a discutadespre soarta mineritului dinValea Jiului în contextul desfi-inþãrii CNH ºi înfiinþãriiCompexului energetic. Amavut sprijin, recunosc în pri-marul Gheorghe Ile. Am avutsprijin ºi în primarul de laUricani, Dãnuþ Buhãescu înîncercarea de a salva minaUricani.

Reporter: V-au cerut sprijinpartidele politice s-au candidaþii?

Zoltan Lacataº: Da, amavut discuþii dar noi, sindicatelenu facem politicã. ªtiþi, odatãla patru ani politicienii îºi aducaminte ºi de sindicate, de influ-enþa pe care o pot avea sindi-catele. Acum, ne aducem ºinoi aminte de orele pe care lepetreceam pe la uºile unora,sau de sprijinul pe care l-amprimit din partea altora. ªi vãpot spune cu sinceritate cã,Gheorghe Ile, Angela Stoica,ori Dãnuþ Buhãescu sunt printre politicienii care ne-aususþinut, care au fost alãturi demineri. Ei, dupã pãrerea mea,meritã acum sã fie susþinuþi demineri. Bine, acum nu vreau sãse înþeleagã prin aceste nomi-nalizãri cã le impunem cevaminerilor. Minerii trebuie însãsã ºtie adevãrul, în aceastãperioadã de campanie cândtoþi promit, cine sunt cei carele-a fost alãturi ºi sã-i taxeze pecei care le-au întors spatele.

A consemnatA consemnatDiana MITRACHEDiana MITRACHE

Despre minerit ºi politicãcu preºedintele LSMVJ Zoltan Lacataº

P ropunerea legislativã care

prevede pedepsirea cuînchisoarea de la 15 la25 de ani a acelor careconduc în stare deebrietate sau sub efectul drogurilor ºiproduc un accidentrutier soldat cu victinea fost adoptatã, tacit,de cãtre senatori.Proiectul va fi trimis laCamera Deputaþilor,pentru dezbatere,aceasta fiind cameradecizionalã.

Pedeapsa esteasemãnãtoare cu ceapentru sãvârºirea infracþi-unii de omor cu preme-ditare, iar tot mai mulþiromâni, care au auzit deacest lucru, se declarãîncântaþi.

”Mie mi se pare o legefoarte bunã ºi sper sãtreacã ºi de CameraDeputaþilor. Sper sã nuaparã voci care sã spunãcã nu este bunã sau cãpedeapsa este preaasprã. Omorul sauschilodirea unui om peviaþã de cãtre cineva cares-a urcat bãut la volantrebuie pedepsite, chiar ºicu 30 de ani. Am permisde 10 ani, dar sunt deacord cu legea asta.Poate aºa n-o sã maiintre orice prost în mine,mort de beat, când euconduc regulamentar”,spune Adrian Iovan, dinVulcan.

”Iniþiativa este unafoarte bunã ºi evident cãtrebuia sã se facã cevapentru a fi oprit carnagiulde pe ºoselele României.În fiecare zi la ºtiri aparecâte o veste cu accidente

soldate cu morþi. Pentru cei care se uitã

la tv astea sunt cazuri ºicifre, pentru noi suntoamenii de lângã noi,care au familii, copii carerãmân fãrã pãrinþi sauchiar copii care mor.Ceva trebuie fãcut ºi eusper sã se adopte. Ar maitrebui ºi ca procesele înastfel de cazuri sã durezemai puþin, cã vezi pe câteunul la doi metri subpãmânt sau handicapatpe viaþã, iar beþivul saudrogatul care l-a cãlcat eliber, cã nu este pericolpublic. Sunt foarterevoltat când vãd aseme-nea lucruri”, spune ºiªtefan Rotaru, dinPetroºani.

”Susþin din suflet acestproiect de lege. În 2000fratele meu a fost acci-dentat grav de un ºoferbeat, a sta ºase luni înspital imobilizat ºi abiamai merge acum. Cel carel-a accidentat a primit doiani cu suspendare, în timpce fratele meu a rãmas

handicapat, nu a maiputut munci, are trei copiide crescut ºi numai el ºtiecum îºi duce zilele. Eu i-aºînchide pe viaþã, pentrucã arãþi cã nu respecþiviaþa umanã dacã te urcibãut la volan”, este depãrere ºi Elena Lazãr, dinLupeni.

”Este o lege foartebunã. Credeþi cã ar maitrebui pusã întrebareadacã ºoferul care a acci-dentat sau omorât altepersoane ºi-a premeditatfapta? Pãi, dacã te apucide bãut ºtiind cã ai venitcu maºina, nu înseamnãcã ai fãcut-o conºtient, cupremeditare? Vrei sã bei?Ia-þi ºofer care nu bea saurãmâi dracului acasã ºibea pânã te tãvãleºti pejos. Ce facem acum,cãutãm sã le gãsim justificare unor asemeneaoameni? Sã le dea ºiînchisoare pe viaþã dinpartea mea”, spune ºiNicoleta Mitran, dinVulcan.

”Sunt de acord cu

aceastã lege, dar numaidacã se aplicã în modegal, pentru toþi. ªtimatâtea cazuri când copiide bani gata se urcã lavolan bãuþi, drogaþi, facaccidente ºi nu seîntâmplã nimic.

Pentru cã vine tãticulcu dreptul ºi gata, serezolvã problema,autoritãþile închid ochiiºi oricum scandaluldureazã doar vreo treizile, dupã care totul sestinge. Iar dacã familiamortului e ºi sãracã, seajunge la o”înþelegere”, se daubani grei, iar ãla micuîºi face în continuare decap pe ºosele mort debeat. Când o sã vãd lapuºcãrie un astfel decopil, voi începe ºi eusã cred cã se mai aplicãlegile corect înRomânia ºi cã nu-sfãcute doar pentruproºti”, declarã ºiRoxana Mocanu, dinLupeni.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 mai 201244 Actualitate

R ecenta decizie a AgenþieiNaþionale de Integritate

(ANI) prin care constatã incom-patibilitatea lui Mircea IoanMoloþ, candidatul USL la ºefia CJHunedoara, schimbã radical calculele contracandidaþilor laconducerea Consiliului Judeþean.

Astfel, realegerea lui Moloþ devineimposibilã fiindcã ºi in cazul puþin proba-bil al unei victorii a actualului preºedinteCJ Hunedoara, acesta ar fi nevoit sãpãrãseascã imediat funcþia. Conform pre-cizãrilor Agenþiei Naþionale de Integritate(ANI), “persoana faþã de care s-a con-statat starea de incompatibilitate estedecãzutã din dreptul de a mai exercita ofuncþie sau o demnitate publicã, cuexcepþia celor electorale, pe o perioadãde trei ani”.

Contactat pentru a-ºi preciza poziþiafaþã de incompatibilitatea lui Moloþ, candi-datul Partidului Poporului la ºefia CJ

Hunedoara Haralambie Vochiþoiu adeclarat: “Decizia ANI este clarã – Moloþeste practic eliminat din cursa pentru ºefiaCJ Hunedoara. Nimeni nu va vota un «calmort». În acest caz, devin principalulfavorit fiindcã cei care l-ar fi votat candi-datul USL vor alege acum candidatulPartidului Poporului. Mã bazez pe faptulcã PDL, indiferent de alianþa electoralãsub care este camuflat, este extrem dedetestat în judeþul Hunedoara ºi mai alesîn Valea Jiului. Cu 30% intenþie de vot,eram favorit la ºefia CJ Hunedoara, elimi-narea lui Moloþ mã transformã în favoritulprincipal ºi mã aduce la peste 40%”.

Reamintim cã preºedintele CJHunedoara, Mircea Moloþ (USL), candidatpentru a treia oarã la ºefia instituþiei, afost gãsit incompatibil de cãtre ANIîntrucât a deþinut cumulativ mai multefuncþii: preºedinte al CJ Hunedoara,preºedinte al AGA, respectiv reprezentantîn adunãrile generale ale SC Drumuri ºiPoduri Deva.

Schimbãri în competiþia pentru ºefia CJ Hunedoara.Vochiþoiu (PP-DD) devine principalul favorit

Beþivii ºi drogaþii de la volanriscã ani grei de puºcãrie

Mircia Muntean,jigneste un jurnalist “M ort eºti dumneata”. Acesta este

rãspunsul oferit de MirciaMuntean, candidatul Uniunii SocialPopulare, la ºefia Consiliului Judeþeancãtre un jurnalist.

Candidatul USP s-a aflat zilele trecute în faþa jur-naliºtilor deveni care l-au întrebat dacã va organizaceva acþiuni de Ziua Vârstnicilor.

“În 1 noiembrie suntem în discuþii cu domnul Bodopentru a organiza acest festival (Ziua Vârstnicilor-n.r.)”, le spunea Mircia Muntean jurnaliºtilor.

Unul dintre jurnaliºti i-a atras atenþia lui Munteancã 1 noiembrie este Ziua Morþilor. Replica actualuluiprimar al Devei a fost una neaºteptatã.

“Mort eºti dumneata cã îmi pui întrebarea asta”, i-a replicat Mircia Muntean jurnalistului.

Înregistrarea video a fost postatã pe toate canalelevideo de specialitate. (Raul IRINOVICI)(Raul IRINOVICI)

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 mai 2012 Actualitate 5

L iviu Pop, ministrulinterimar al

Educaþiei, a precizat cãare ”mânã liberã” pentru a-i demite peinspectorii ºcolari carese aflã pe listele dealegeri sau care suntimplicaþi în vreun fel încampania electoralã,indiferent de partiduldin care fac parte.

,,Eu nu pot modifica nimicîn acest an, pentru cã existãLegea educaþiei. Nu sunt adep-tul schimbãrii regulei în timpuljocului. Este cea mai greaperioadã, dar inspectorii ºcolarigenerali ºi adjuncþi care sunt

pe liste sau sunt implicaþi încampanie, indiferent de partid,vor fi demiºi. Am mânã liberãsã decid schimbarea unuiinspector ºcolar. Vreau sãîncep bacalaureatul cu uninspector ºi sã termin cu el’’.

În acest caz, ºefiiInspectoratului ªcolar Judeþean(ISJ), Alexandru Lãutaru ºi IliePârvan sunt în pericol, întrucâtambii sunt pe listele de alegeri.Cei doi nu au vrut sãcomenteze situaþia în

care se aflã.”Nu comentez”, a replicat,

sec, Ilie Pârvan, inspector general adjunct, iar AlexandruLãutaru, inspectorul general, aexplicat cã în aceastã perioadãnu îi este îngãduit sã facã

declaraþii.”Nu comentez nicicum.

Fiindcã în aceastã perioadã nuam voie sã dau declaraþii, fiind-cã se interpreteazã”, a precizatºi Lãutaru.

Rodica Dojcsar, secretarulgeneral al SindicatuluiÎnvãþãmânt Preuniversitar (SIP)Hunedoara, a declarat cã, dinpunctul ei de vedere, cele douãfuncþii nu prea se pupã.

”Deocamdatã nu ºtiu dacãavând funcþia de inspectorºcolar ai voie sã candidezi, esteo problemã pe care o voi puneºi eu în discuþie mai departe.Dar din punctul meu devedere, aceastã situaþie mi separe incompatibilã”, a declaratRodica Dojcsar.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Demiteri la ISJ Hunedoara?

G ãsitinconºtient

în perimetrulExploatãriiMiniere Vulcan, unbãrbat de 35 deani a ajuns, marþidupã-amiaza, curãni grave la spi-talul din Vulcan,dar medicii de aiciau decis sã-l trans-fere la Petroºani.

Bãrbatul nu este anga-jat al unitãþii miniere ºi,cel mai probabil, se aflala furat în incinta unitãþiiextractive. Victima a fostdescoperitã în zonapuþului 10 al EM Vulcanºi nu avea nici un docu-ment asupra sa. „A fostadus de SMURD, evorba de un bãrbat de35 de ani, fãrã acte lael. Era in zona puþului10 ºi i-a cãzut un bolo-van în cap iar apoi a

cãzut de la înãlþime. Esteîn comã de gradul II, cumultiple fracturi. Dupãcâte am înþeles n-ar fisalariat al minei ºi nu arfi vorba de accident demuncã”, a declarat directorul SpitaluluiMunicipal Vulcan, dr.Mariana Mateescu.

Pentru cã starea desãnãtate este extrem degravã, bãrbatul a fosttransferat imediat laSpitalul de UrgenþãPetroºani, iar cazul estecercetat de poliþiºtii dinlocalitate. Potrivitcomandantului PoliþieiMunicipiului Vulcan,Mihu Toma, victima,împreunã cu încã o persoanã demolau unpuþ dezafectat din incintaminei, când s-a întâmplat accidentul.„Cercetãrile au fost pre-luate de noi ºi am stabilitdeocamdatã cã în incinta

minei erau doi bãrbaþi.Ambii au încercat sã sustragã fier vechi ºi unuldintre ei a fost lovit încap de o bucatã debeton desprinsã dintavan în momentul încare a încercat sã scoatãfier din structura unuipuþ dezafectat.Cercetãrile sunt în cursde desfãºurare ºi vomstabili cu exactitate cumau ajuns cei doi în acelloc ºi cum au decursevenimentele”, adeclarat Toma Mihu.

La începutul luniioctombrie a anului trecut, un alt bãrbat amurit în incinta EMVulcan, dupã ce a încer-cat sã sustragã piese dela Staþia de transforma-toare. Nu a mai apucat,pentru cã s-a format unarc electric, iar bãrbatula murit electrocutat.


Accidentat extrem de grav la Mina Vulcan Contra-performanþã:Licee cu promovabilitate zero

În opt licee din judeþul Hunedoara,promovabilitatea la simularea

examenului de Bacalaureat a fost zero!

Pentru reprezentanþii Inspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara, aceste rezultate nu sunt o sur-prizã, cu atât mai mult cu cât procentul de promovabil-itate a acestei simulãri, la nivel de judeþ, este de aproxi-mativ 25 la sutã. Pe liusta liceelor cu promovabilitatezero de învãþãmânt din Deva, Petroºani, Lupeni,Orãºtie, Ilia, Ghelari ºi Criºcior. Reprezentanþii ISJsusþin cã, deºi dupã rezultatele dezastruoase de la BACde anul trecut s-au luat anumite mãsuri, probabil înaceste cazuri este vorba despre dezinteres. „S-a decisefectuarea de meditaþii gratuite la clasã, s-au realizatgrafice de recuperare, dar degeaba. Elevii lipsesc con-stant de la aceste activitãþi. Chiar ºi la simularea deBacalaureat prezenþa a fost redusã, în unele liceelipsind jumãtate din cei înscriºi la examen”, a declaratpurtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara, Livia Vlad.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 23 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

D efileul Jiului s-a degradat

continuu ºi acumexistã porþiuni dedrum care pur ºi simplu s-au surpat.Maºinile de maretonaj continuã sã circule ºi nimeni nuface nimic, chiardacã în toate cam-paniile electorale,aleºii de pânã acumau promis rezolvareaproblemei.

Degradarea artereirutiere din Defileul Jiuluise vede cu ochiul liber dela o sãptãmânã la alta ºitoate maºinile care trec nufac decât sã ºubrezeascã ºimai mult strada.

ªoseaua aratã

deplorabil la intrarea dinPetroºani, acolo unde peo porþiune de câteva sutede metri terasamentul s-asurpat în douã locuri.

„Într-o zi va cãdea, cã aicide ploi ºi umezealã sedegradeazã mereu.

Doamne fereºte sã fieºi o maºinã în zonã”,

spune un trecãtor prinacel loc.

Terasamentul s-a ruptpe o porþiune bunã ºi abiase mai þine, iar totul este

o chestiune de timp pânãce se va prãbuºi total unadin arterele de circulaþiecele mai uzitate din judeþ.

Nici restricþiile de circu-

laþie nu au efect ºi peacolo trec maºini de maretonaj fãrã probleme.Toate acestea au reuºit sãdegradeze rãu structura de

rezistenþã ºi ploile ºiintemperiile au fãcut cadrumul sã se surpe.

„Trec mereu TIR-urigrele, merg ºi cei de laexploatãrile forestiere culemne. Sunt maºini grelecare circulã în fiecare zi”,mai adaugã unul dintremuncitorii care se aflã înDefileul Jiului pentru ame-najãrile hidrotehnice depe Jiu.

Nimeni, însã, nu a luatnicio mãsurã ºi traficul sedesfãºoarã deja un singurfir în zona de risc. Încurând, însã, sunt mariºanse sã se prãbuºeascã obucatã importantã dinterasament. Asta chiardacã toþi cei care aureprezentat Valea Jiului înforurile guvernamentaleau promis rezolvarea situ-aþiei.


J udeþulHunedoara are în

sfârºit o monografieoficialã, iar primulvolum a fost lansatmarþi de BibliotecaJudeþeanã „OvidDensuºianu”, încadrul acþiunii„Sãptãmâna JudeþuluiHunedoara – 20 deani de la constituireaConsiliului JudeþeanHunedoara”.

Evenimentul s-a desfãºuratîn foaierul Teatrului de ArtãDeva, iar acþiunea culturalãeste consideratã de o importanþãexcepþionalã pentru judeþulHunedoara, pentru toþi cei caresunt legaþi sufleteºte de acestelocuri.

Lucrarea a fost realizatã lainiþiativa preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Mircea IoanMoloþ, care a argumentat necesi-tatea realizãrii acestei monografii,importanþa unei asemenea lucrãride referinþã pentru judeþul nostruºi a implicat Biblioteca Judeþeanãîn acest amplu demers. Odatãmaterializatã aceastã iniþiativã,Consiliul Judeþean Hunedoara aasigurat ºi finanþarea lucrãrii.

„Este prima lucrare de acestgen dedicatã judeþului Hunedoara,o monografie amplã, realizatã cu

instrumentar ºtiinþific de cãtre uncolectiv interdisciplinar format dinspecialiºti din principalele instituþiide profil din judeþ: CentrulJudeþean pentru Conservarea ºiPromovarea Culturii TradiþionaleHunedoara, Compania Judeþeanãde Turism Hunedoara SA, Direcþiajudeþeanã pentru Culturã ºiPatrimoniul Cultural NaþionalHunedoara, Direcþia judeþeanãpentru Sport ºi TineretHunedoara, Episcopia Devei ºiHunedoarei, Inspectoratul ªcolaral Judeþului Hunedoara, MuzeulCivilizaþiei Dacice ºi RomaneDeva, Teatrul de Artã Deva. Nu înultimul rând, contribuþia EdituriiEmia Deva este fundamentalã pentru þinuta graficã a monografiei”, a declarat SebastianBara, managerul BiblioteciiJudeþene Deva.

„Judeþul Hunedoara, mono-grafie” este o lucrare complexã,structuratã în trei volume în caresunt abordate aspecte legate de:geografia judeþului; principalelerepere istorice, din protoistoriepânã în perioada de dupã 1990;viaþa spiritual-religioasã; istoriaºcolii hunedorene; administraþiajudeþului urmãritã din perspectivãistoricã; patrimoniul cultural; isto-ria presei hunedorene; zoneleetno-folclorice; principalele atracþiituristice ale judeþului; momente dinistoria sportului hunedorean etc.

„Evident, nu este o abordareexhaustivã, monografia este per-fectibilã ºi, la o reeditare, poate ficompletatã cu noi aspecte.Instituþia care a coordonat, aredactat ºi a tehnoredactat mono-grafia este Biblioteca Judeþeanã„Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva care a reuºit sã coordonezerealizarea acestei lucrãri într-unspirit de echipã deschis, cu analizeºi discuþii periodice legate de tex-tele incluse în lucrare.

Exigenþa, de la aspectele ºtiinþi-fice pânã la acurateþea exprimãrii,a fost criteriul principal care a statla baza întregii munci a colectivuluiredacþional angrenat în realizareamonografiei”, a mai spusSebastian Bara.


Defileul Jiului se prãbuºeºte! Prima monografie a judeþului Hunedoara

M ãcar una dintre vechilelocomotive cu abur

lãsate sã rugineascã sub cerulliber în judeþul Hunedoara arputea fi salvatã. Administraþiapublicã din Petroºani vrea sãrecondiþioneze o veche locomo-tivã, pe care sã o transformeîntr-un punct de reper al localitãþii.

O veche locomotivã cu abur, abando-natã sub cerul liber în curtea depouluiCFR din Petroºani ar putea firecondiþionatã ºi transformatã într-uninteresant punct de reper din municipiulPetroºani. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi aaflat de la noi despre aceste locomotivevaloroase, susceptibile a face parte dinpatrimoniul naþional, ºi mãcar una din-tre ele ar putea avea o soartã mai bunã.„Voi lua legãtura cu cei de la CFR pen-tru a achiziþiona o locomotivã sau sã opreluãm în custodie, sã vedem cu sepoate ºi apoi voi propune acest lucru înConsiliul Local. Locomotiva va firecondiþionatã ºi amplasatã în scuaruldin centru, spre pasarela CFR. Aºa cumse întâmplã cu avionul amplasat în sen-sul giratoriu de la intrarea în Cartierul

Aeroport, locomotiva ar fi ºi un excelentpunct de reper”, a declarat Iacob –Ridzi.

În judeþul Hunedoara sunt, din câteam reuºit sã identificãm noi, cel puþin 4vechi locomotive cu abur, lãsate la milaintemperiilor sã rugineascã în vechiledepouri. Una dintre ele se gãseºte înStaþia CFR de la Subcetate. Vegetaþia a

crescut peste ea, în timp ce fierul a fostcorodat de intemperii, aºa cã locomoti-va cu abur mai aminteºte vag de ceea ceera odatã. Este închisã în incinta fosteiremize de locomotive Subcetate, con-struitã ºi ea în anul 1908 pentru aasigura remorcarea trenurilor pe tronsonul Subcetate-Bouþari.Locomotiva face parte dintr-o serie de 7 construite în anul 1908 de WienerLokomotivfabriks AG, Floridsdorf, spe-cial pentru linia de cremalierãSubcetate-Bouþari

Alte trei locomotive vechi, care ar fiputut deveni piese de muzeu, zac îndepoul de la Petroºani. Locomotivelesunt de provenienþã austriacã ºi, cândva,erau un mijloc de transport modern,chiar dacã azi abia se mai poate citi peuna dintre ele “iuþealã maximã 40 km peorã”. Una dintre locomotive a fost con-struitã în 1913, iar celelalte douã întreanii 1932 -1950. Doar aceste trei aumai rãmas dintr-un numãr foarte mare,iar celelalte au luat drumul fierului vechi.


O veche locomotivã ar putea deveni un important punct

de reper al Petroºaniului

P iesa de muzicãuºoarã com-

pusã de cãtre doitineri din Petroºaniva reprezentaRomânia, dar ºiEuropa, la fazafinalã a unui con-curs dedicat video-clipurilor.

Milena Paraschiv ºiRadu Popescu, compozi-torii piesei “Open YourEyes”, sunt elevi de liceula Colegiul Naþional“Mihai Eminescu” dinPetroºani. Printre cei maimulþumiþi de calificareacelor doi adolescenþi înfinala concursului inter-naþional se numãrã ºidirectorul respectiveiunitãþi de învãþãmânt.

“Rezultatele din ultimiiani, obþinute laOlimpiade, laBacalaureat sau la alteconcursuri naþionale ºiinternaþionale, ne-au datdreptul sã sperãm cãpiesa compusã ºi regizatãde cãtre elevii noºtri se

va situa pe un loc fruntaºîn þarã. Iatã cã am avutdreptate ºi elevii liceuluinostru vor reprezentaRomânia la un importantconcurs muzical dar ºi lao Conferinþã aOrganizaþiei NaþiunilorUnite”, a declarat GilbertDanciu, director ColegiulNaþional “M. Eminescu”Petroºani.

Cei doi adolescenþi dinPetroºani vor prezenta,

live, piesa cuocazia derulãriiConferinþei ONUpentru DezvoltareDurabilã de laRio de Janeiro.

Manifestareaeste programatãa se derula, înoraºul brazilian,în perioada 20 –22 iunie.

MirMirceaceaNISTORNISTOR

Milena ºi Radu, spre Rio


În 1990, judeþulHunedoara

ocupa prima poziþieîn topul celor maibine plãtiþi salari-aþi, iar minerii ºimineritul erau laloc de frunte. În2011, comparativ cuprimii ani de dupãrevoluþie,Hunedoara a cãzutpe locul 14, iar

finanþiºtii ºi banullor – ochi al dracului – sunt în frunte.

Minerii ºi industriaextractivã, situa judeþulHunedoara pe primul locîn topul salariilor mediinete în primii ani de dupãrevoluþie. O analizã com-

parativã realizatã deEcontext, aruncã judeþulnostru de pe primul loc alsalariilor bune de lanivelul anului 1990, pelocul 14 - în anul 2011.

În 1990, salariul mediual hunedorenilor era de9.437 lei vechi, iar celmai mic ajungea pe la2.500 lei vechi. Preþurileerau ºi ele foarte mici,astfel cã un salariat cu unasemenea venit o duceachiar bine.

În anul 2011, hune-dorenii au avut un salariumediu net de 1369 leinoi, dar preþurile au cres-cut la unele produse ºi de1500%, asta chiar launele produse de bazã.Caurmare, creºterea a fostmult mai slabã decât s-arcrede la o primã vedere,dupã anii de avânt susþi-nut dinaintea crizei. Înafara acestui fapt, struc-tura economico-salarialãa României s-a modificatprofund de la Revoluþie ºipânã în prezent.

Pratic, la nivel salarial,România s-a trasformatdintr-o þarã industrialã,care producea, într-una

financiarã. În anii ’90,cele mai mari salarii erauplãtite în zona industriei,în special în industriagrea - minerit, energie.Acum, cei mai mulþi baniîi caºtigã cei careactiveazã în zona servici-ilor, în special în serviciilefinanciare - banci, leas-ing, asigurari, etc. Astfel,Capitala care nu se aflaîn 1990 nici mãcar printre primele 10 clasateale topului, a ajuns sã fiepe primul loc în ceea ceprivesc salariile datoritãactivitãþilor financiare cusediile-mamã înBucureºti.

Aºadar, cel mai bineplãtit domeniu în 1990era industria extractivã.Economia þãrii era pre-ponderent industrialã, iarminerii aveau cele maimari salarii. Salariulmediu net al unui minerera de 4.429 lei vechi,în primul an postrevolu-tionar, ceea ce înseamna193 de dolari.

În 2011, industriaextractivã cãzuse pe locultrei, salariul mediu netdin acest sector se ridica

la 2649 lei - 869 dolari.Un avans de peste patruori! În ciuda acestuiavans, nivelul de trai alminerilor a scãzut ºi altcel mai banos domeniu i-a luat locul în top – celal activitãþii financiare, casã nu mai vorbin denivelul de trai alfinanþiºtilor!

Ce este mai grav, e cãagricultura ºi construcþiileºi-au pierdut din impor-tanþã în aceastã perioadã,pierzând multe locuri întopul salariilor.

Din situaþia alãturatã seconstatã un declin dra-matic al unor judeþe, darºi evoluþii spectaculoaseale altora.

Vorba ceea: cine-amfost ºi ce-am ajuns!!!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cine am fost ºi ce am ajuns!

F ero, Bosnea –Petroºani.

Tabloul care ni s-aînfãþiºat erapitoresc… de drama-tic: o încãpere largãal cãrei perete opusnu mai exista oferindastfel un peisaj plinde verdeaþã undepãºtea un cal. NeaMuntean, care nestudia reacþia, a râssatisfãcut. Obþinuseceea ce dorea: uluire.Ceva între râs ºiplâns.

Zona mirificã a comu-nitãþii Fero din cartierulBosnea din Petroºani,ascunde drame cu careoamenii s-au învãþat sãtrãiascã ºi sã ajungãchiar sã glumeascã peseama condiþiei lor.

În cartierul Bosnea,câteva blocuri cu un etaj,cu o vechime de circa100 de ani, ºi pavil-ioanele muncitoreºti aufost construite pentrumineri de cãtreSocietatea Cãrbunelui,pe lângã pãmânturile ºigospodãriile momâr-lanilor. În sus, cãtredealuri peisajul este de ofrumuseþe sãlbatic

ã. În jos, PreparaþiaPetrila aratã ca o fan-tomã hidoasã, dar bunãpentru fierul ei valoros –hrana zilnicã a multora.

Majoritatea locuitorilorde aici stau cu chirie, alþiiau cumpãrat locuinþeleinvestind în consolidarealor, deºi nu au

canalizare. În faþa unui bloc

vechi, legat de altul, depe strada Funicularului,chiar la intrarea dinspate musteau dejecþiidupã ploaia de câtevazile. La nici 3 metri deintrare fusese un WCcomun dãrãpãnat pecare Primãria îl demolaseurmând ca dupã ce seusucã locul sã toarneasfalt. Oamenii au ieºitsã-ºi spunã of-ul, cum cãprimarul Petroºaniului aasfaltat, a fãcut un pãr-culeþ pentru copii, dareste tare rãu fãrãcanalizare. Au fostnevoiþi sã-þi constuiascãwc-uri prin grãdini.Sperã cã vor trãi ºi ei civilizat în viitorulapropiat.

Ultima clãdire dincolonia Bosnea, sus pestrada Poligonului, arãtaca ºi cum stã gata sã

cadã. Nea Muntean,Petre Muntean, nepovesteºte cã a cãzuttavanul peste el, în pat.L-a reparat cu ce a avut,l-au ajutat vecinii sã punão tablã la coperiº, înlocul þiglelor mãcinate. Avrut cu tot dinadinsul sãne arate casa lui. Dingangul închis pentru amai cîºtiga o încãpere,am intrat în dormitorulsãu, care era ºibucãtãrie. Aici ne-a rãtatcum îºi cârpise tavanul,lucru care arãta cã neaMuntean era priceput. S-a îndreptat spre o altãuºã ºi se chinuia sãdeschidã o broscã cepãrea ruginitã. ”Aici estesufrageria mea ecolog-icã. Staþi aºa sã vedeþi” –a spus neea Munteandând uºa de perete.

Tabloul care ni s-aînfãþiºat era pitoresc…de dramatic: o încãperelargã al cãrei pereteopus nu mai existaoferind astfelun peisaj plinde verdeaþãunde pãºteaun cal. NeaMuntean,care ne studiareacþia, a râssatisfãcut.Obþinuse ceeace dorea:uluire. Cevaîntre râs ºiplâns. Oparte aacoperiºuluicedase, ero-dat fiind deinfiltraþiile deapã dinstreaºinã. Lafel fusese ºiperetele carese prãbuºisetras în cãdere

de porþiuneaacoperiºului. Locul a fostcurãþat de locatar, carespunea cã nu are cu cereconstrui. ”Vara estefrumos sã ai sufragerieecologicã cu cai, cãþei ºigãini ale vecinilor, dariarna e tare rãu ºi nu amcu ce sã-l reclãdesc.Abia îmi fac rost de banide mâncare ºi pentruasta muncesc toatã ziuasã scot fierul dinbetoane”- a spus neaMuntean arãtându-nemâinile pline de bãtãturi.

În jurul pavilionului, încare locuiesc vreo 10familii, era curãþenie, iarsforile întinse erau plinede hãinuþe de copii pusela uscat. Sorelestrãlucea, femeile tre-bãluiau… doar mirosulînþepãtor de latrinã,aflatã la câþiva metri deimobil, arãta cât dedeparte sunt cei de aicide civilizaþie.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU


Sufrageria ecologicã cu cala lui nea Muntean

Cronica Vãii Jiului | Miercuri 23 mai 20121100 Actualitate

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 2 3 m a i 2 0 1 2

Zi favorabilã studiului ºi comu-nicãrii. Puteþi obþine câºtiguriimportante din tranzacþii financia-re. În partea a doua a zilei, sunteþianunþat cã trebuie sã plecaþi într-ocãlãtorie în interes de afaceri, iarpartenerul de viaþã este nemulþu-mit. Intuiþia vã ajutã!

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã mai veche a familiei. În cur-sul dimineþii, descoperiþi o ofertãavantajoasã pentru cumpãrareaunei case sau pentru un schimbde locuinþã. O persoanã mai învârstã din familie, se opune cufermitate acestei iniþiative.

Nervozitate vã poate pune într-osituaþie neplãcutã în cãmin.Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vãunor activitãþi de rutinã. N-arstrica sã fiþi mai tandru cupartenerul de viaþã. Preocupaþi-vã mai mult de viaþa de cuplupentru a evita disesiunile.

S-ar putea sã plecaþi într-odeplasare neaºteptatã. Nu estecazul sã regretaþi schimbarea pro-gramului: aceastã cãlãtorie poatereprezenta pentru dumneavoastrãun nou început. Aveþi succes peplan social ºi financiar. Profitaþide acest context favorabil!

Puteþi obþine cu uºurinþã micicâºtiguri financiare, însã fiþi pru-dent ºi evitaþi speculaþiile de oricefel. În partea a doua a zilei,reuºiþi sã tensionaþi relaþia cupartenerul de viaþã. Se pare cãaveþi o idee fixã în legãturã cuschimbarea stilului de viaþã.

Reuºiþi sã faceþi schimbãri majoreîn viaþa dumneavoastrã, mai alespe plan profesional ºi în privinþarelaþiilor sentimentale. Azi suntfavorizate întâlnirile cu persoaneimportante, relaþiile de parteneri-at ºi cãlãtoriile în interes person-al. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

În cursul dimineþii sunteþianunþat cã aþi moºtenit o sumãmare de bani. Sunteþi nevoitsã faceþi mai multe drumuriscurte, iar seara vã pregãtiþipentru o cãlãtorie, împreunãcu partenerul de viaþã. Ar fibine sã amânaþi întâlnirile.

Este momentul sã puneþi în prac-ticã planurile în legãturã cu oafacere foarte promiþãtoare.Relaþiile cu partenerul de viaþã potavea de suferit din cauza cã negli-jaþi rezolvarea unor problemefamiliale care depind exclusiv dedumneavoastrã.

În prima parte a zilei, este posibilsã aveþi mici dificultãþi în cãmin.Cu o vorbã bunã sau un miccadou, puteþi dezamorsa o situ-aþie tensionatã. O vizitã la pri-eteni, în cursul serii, readucearmonia ºi buna dispoziþie înrelaþiile parteneriale.

Talentul creativ este la cote ridicateºi vã poate ajuta sã rezolvaþi prob-lemele profesionale într-un modoriginal. Relaþiile sentimentale suntîn general bune, dar aveþi tendinþade a-i face reproºuri nejustificatepersoanei iubite. Nu forþaþi nota îndetrimentul persoanei iubite.

Preocupat de problemele person-ale, aveþi tendinþa sã neglijaþicãminul. Pentru rezolvarea prob-lemelor importante, vã puteþi bazape intuiþie, dar ºi pe sfaturilepartenerului de viaþã. Dupã-ami-azã, un prieten vã solicitã ajutorulîntr-o problemã financiarã.

Sunteþi în formã, iar relaþiile cuanturajul sunt excelente. Ziua deastãzi este favorabilã investiþiilor,demarãrii unei afaceri ºi cãlãtori-ilor în interes personal. Înpartea a doua a zilei vi se prop-une o colaborare. Nu vã grãbiþiîn luarea unei decizii.

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii ccoollaa--bboorraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

C ârpeli pe ultimasutã de metri

marca Ilie Pãducel.Administraþia localãde la Petrila a scos lalicitaþie un proiectcare are ca obiect“reparaþii curente lastrada Al. Sahia ºistr. Minei din oraºulPetrila”.

Valoarea contractuluieste de peste 300 demii de lei. Lucrãrile auca scop executareareparaþiilor curente lastrãzile Al. Sahia ºiMinei de pe razaoraºului Petrila, judeþulHunedoara. Având învedere degradarea covorului asfaltic

datoritã acþiunii facto-rilor climatici, îngheþ-dezgheþ, temperaturã,umiditate, folosirea sãriipe timpul iernii pentrucombaterea poleiului ºinu în ultimul rândcreºterea traficuluidatoritã investiþiilor cese realizeazã în zonã,au afectat infrastructurarutierã.

Astfel, este necesarãexecutarea lucrãrii dereparaþii curente.

L ucrãri în 14 zile

ªi cum toate se faccontra-cronometru, peultima sutã de metri,aºa se fac ºi lucrãrile.

Conform docu-mentelor de la PrimãriaPetrila, durata de exe-cuþie a lucrãrilor dereparaþii este de 14 zileîncepând de lasemnarea ºi înregis-trarea contractului lasediul Autoritãþii con-tractante. Astfel, ofer-tele depuse de eventu-alii constructori se vordeschide cu patru zileînaintea alegerilorlocale. Astfel, dacã ceide la Petrila vor aveanoroc ºi nu vor existacontestaþii, muncitoriifirmei care îºi adjudecãcontractul vor lucra dezori în ziua alegerilor.


25de olimpici hune-doreni au intrat în

febra examenului debacalaureat. Luni aînceput sesiunea spe-cialã a examenului debacalaureat destinatãolimpicilor din claseleterminale de liceu, carefac parte din loturilenaþionale lãrgite depregãtire pentruolimpiadele ºi concur-surile internaþionaleorganizate pe disciplineºcolare ºi sportive.

Proba este organizatã

de Ministerul Educaþieipentru ca elevii sã îºisusþinã examenul deabsolvire a liceului ºi sãpoatã participa ºi laolimpiadele ºi concursurileinternaþionale, de regulã,programate în lunile iunieºi iulie. Potrivit reprezen-tanþilor Inspectoratuluiªcolar Judeþean, înHunedoara s-au înscris 25de elevi la aceastã sesiunespecialã.

“La nivelul judeþuluiHunedoara avem 25 deelevi care s-au înscris laaceastã sesiune specialã a

examenului de bacalau-reat. Din Valea Jiului suntpatru elevi, 3 de la LiceulTeoretic Lupeni ºi unul dela Colegiul NaþionalCarmen Sylva dinPetroºani”, afirmã purtã-torul de cuvânt al ISJHunedoara, Livia Vlad.

Elevii care susþin pro-bele în cadrul acesteisesiuni a examenului debacalaureat vor primirezultatele în 31 mai, iarrezultatele finale în urmacontestaþiilor vor fi afiºatela 1 iunie.


Îngroaºã porcul în ajun de Crãciun…Peticiri asfaltice înaintea alegerilor locale

Patru elevi din Valea Jiului auînceput examenul de bacalaureat

Î n viitorul apropi-at, câteva mii de

angajaþi ai PoºteiRomâne s-ar putea sãfie nevoiþi sã renunþe,volens – nolens, lalocurile de muncã.

Mai exact, ar fi vorbadespre o serie de noidisponibilizãri care arputea afecta aproximativ5.000 de persoane caredesfãºoarã activitãþidirect productive. Înjudeþul Hunedoara sau în

Valea Jiului, deocam-datã, nu se ºtie câþioameni vor fi afectaþi denoul val de disponibi-lizãri.

„Pânã în prezent, nuam fost înºtiinþaþi despreefectuarea unor disponi-bilizãri de personal, lanivelul judeþuluiHunedoara”, a declaratDana Damian, directorPoºta Românã judeþulHunedoara.

„Am auzit cã vor fiefectuate noi disponibi-lizãri de personal dar,deocamdatã, nu ºtim

nimic sigur. Noi abia ne-am mutat într-un nousediu ºi sper ca restruc-turãrile de personal sã nune atingã, dar, orice esteposibil...”, a spus ºiMaria Czane, diriginteOficiul Poºtal Nr. 1Petroºani.

Disponibilizaþii dinprimul val, pentru cãurmeazã a fi mai multe,vor primi ºi salarii com-pensatorii. În prezent, lanivel naþional, PoºtaRomânã are circa30.000 de angajaþi.

MirMircea cea NISTORNISTOR


A u dat cãrbunele pepietre. Nu ca sã-l fure,

ci sã-i atace cu ele pe ceicare i-au prins în flagrant.Corespondentul din ValeaJiului al postului de televi-ziune Antena 1, RobertWagner, a fost atacat cupietre de hoþii de cãrbune,dupã ce acesta i-a filmat întimp ce dãdeau atacul laMina Lonea.

Compania Naþionalã a HuileiPetroºani înregistreazã pierdericonsiderabile din cauza hoþilorde cãrbune care dau ataculperiodic la unitãþile miniere dinValea Jiului.

De la aºa – numitele furturide subzistenþã, sustragerile de

cãrbune au ajuns adevãrateafaceri care funcþioneazãfoarte bine, cu o structurãbine organizatã. Iar cãr-bunele sustras cu plasa aajuns sã fie încãrcat înmaºini, care iau drumuljudeþelor limitrofe, cucâºtiguri foarte bune pentrucapii reþelei.

Tocmai aceste aspecte aîncercat sã le semnaleze ºicorespondentul Antena 1în Valea Jiului, RobertWagner, care i-a prins înflagrant pe hoþii de cãrbunece dãdeau atacul, luniseara, la Mina Lonea.

A sunat imediat la PoliþiaPetrila, pentru a sesiza cele

semnalate, iar când autoturis-mului cu numere de Olt, încare s-au încãrcat sacii de huilã,a plecat, a continuat sãurmãreascã maºina, crezând cãse îndreaptã spre Petroºani.Numai cã, s-a trezit în cartierulMuncii din Petrila, înconjuratde localnici ºi atacat cu pietrede cei pe care tocmai îi fil-mase.

„Am surprins în flagrant

cum se fura cãrbune de la MinaLonea. Am sunat echipajele depoliþie sã opreascã maºina,deoarece deþineam informaþiicã este o maºinã de Olt ºi setransportã cãrbune din ValeaJiului în alte zone. La unmoment dat am fost înconjuratde un grup mare de persoane,care au sãrit asupra maºinii încare ne aflam, au dat cu pietreîn autoturism, ne-au agresat

verbal... Ulterior au venit ºi poliþiºtii,

au fost gãsite persoanelerespective, au fost conduse lasediul poliþiei ºi li s-au întocmitdosare penale pentru furt califi-cat, ameninþare ºi distrugere”,adeclarat Robert Wagner. Larândul sãu, comandantulPoliþiei oraºului Petrila, OvidiuZaharie, a declarat cã „noi amidentificat autorii, iar aceºtiasunt cercetaþi pentru comitereainfracþiunii de furt ºi vor fi efec-tuate ºi cercetãri sub aspectulsãvârºirii infracþiunii de dis-trugere. Am identificat ºi per-soana care a aruncat piatra cea lovit maºina”. Atât pentrufurt, cât ºi pentru distrugere,autorii riscã sã-ºi petreacãurmãtorii ani la închiosare.„Sunt infracþiuni de naturãpenalã, deci pedeapsa este deînchisoare.

În cazul distrugerii, pedeapsaeste de unu – doi ani, sauamendã. În cazul furtului, poatesã fie de la doi la 15 ani deînchiosare, în funcþie de gravi-tatea faptei”, a mai spus OvidiuZaharie.


Ziarist atacat cu pietre de hoþiide cãrbune de la Mina Lonea

Licitaþii pentru clasapregãtitoare în stand-by

în HunedoaraN oul ministru al Educaþiei, Liviu Pop,

retrage licitaþiile pentru clasa pregãtitoare.În urma acestor proceduri, Inspectoratele ªcolarear fi trebuit sã achiziþioneze mobilier ºcolar pen-tru cei mici care vor începe ºcoala în toamnã.

Dupã cum a promis ministrul, ºi la nivelul judeþuluiHunedoara procedurile se afla în stand-by. Potrivitreprezentanþilor Inspectoratului ªcolar JudeþeanHunedoara, nu s-a mai fãcut niciun demers în acestsens. “Noi nu ºtim nimic. Aºteptam sã fim informaþi dela Bucureºti ce trebuie sã facem pe viitor. Deocamdatãnu mai are loc nicio licitaþie”, spun reprezentanþii ISJHunedoara.

ªcolile din Valea Jiului nu sunt afectate de aceste pro-ceduri de ordin administrativ. Majoritatea unitãþilor deînvãþãmânt de aici deþin spaþiile necesare ºi mobilierulaferent pentru a-i putea primi în toamna pe boboci


Vine rândul Poºtei, la disponibilizãri...

Î n campania electoralã,oamenii vin la

primãrii ca la Mecca ºi certot felul de lucruri maimult sau mai puþin realiz-abile.

Considerând cã primarii vor, înmarea majoritate a cazurilor, sãmai prindã mãcar un mandat,hunedorenii iau cu asalt adminis-traþiile publice locale ºi solicitãcam tot ce le trece prin cap:locuinþe, locuri de muncã, ori cavecinii sã nu mai hrãneascãporumbeii.

Mai subtil, ori mai direct,oamenii îi anunþã pe edili cã „ºi eivoteazã”, ºi în consecinþã, ar

putea sã le rezolve solicitãrile. Deexemplu, la Primãria Petroºani unbãrbat a venit sã cearã sã se

monteze un corp de ilumi-nat pe strada lui. ªi, dacãtot era prin zonã, s-ar gân-dit cã nu ar fi rãu sãsolicite ºi un loc de muncãpentru fiul sãu, dar ºi sãvinã primãria sã taie unbrad din curtea lui, cã tarear mai fi avut nevoie deniºte scândurã.

De asemenea, o femeiea reclamat cã un vecin de-al ei hrãneºte porumbeii,iar porumbeii fac mizerie,aºa cã edilii ar putea sã-iinterzicã bãrbatului sã lemai dea mâncare. Iar oaltã localnicã a vrut chiarsã punã o barierã pe stra-da care duce la casa ei. Nusingurã, ci ajutatã demunicipalitate, dar a fost,

spre dezamãgirea ei, refuzatã. Primarul municipiului

Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi,recunoaºte cã, în aceastãperioadã, numãrul petenþilor s-aînmulþit. „Oricum oamenii vin cusolicitãri, dar acum sunt cam 10la sutã în plus. Solicitãrile suntdiverse”, a declarat Tiberiu Iacob– Ridzi.


Licee caremai de care

L iceele din Valea Jiului ºi-auprezentat oferta de ºcolarizare la

sfârºitul sãptãmânii trecute în faþaviitorilor absolvenþi de gimnaziu.

Aceastã acþiune se organizeazã înfiecare an, la Petroºani, în sala de mar-murã a primãriei. “Centrul Judeþean de

Resurse ºi Asistenþã EducaþionalãDeva, a organizat la nivel de judeþ oactivitate prin care liceele din totjudeþul prezintã ofertã educaþionalãpentru anul viitor ºcolar. Cum întotdeauna existã un pic de con-curenþã, fiecare încearcã sã atragãcât mai mulþi elevi la liceul pe care îlreprezintã”, ne-a declarat Florin

Muntean, psiholog ºcolar.ªi întradevãr a fost competiþie! Liceeni

ºi-au expus atuurile care mai de care în faþaviitorilor boboci, aºa cum au ºtiut ei mai binela standurile pe care le-au organizat din timp.

Ziua porþilor deschise a durat câteva orebune, timp în care toate standurile au fostvizitate de cãtre elevii de gimnaziu.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE


Hunedorenii cer lucruri trãsnite

C el puþin douãtrenuri de cãlã-

tori vor circula în plusprin Petroºani însezonul estival. Maimult, existã premiseca în scurt timp, obunã parte din traficuldin Vestul þãrii spreBucureºti ºi Craiovasã fie deviatã prinPetroºani.

Douã trenuri de cãlãtorivor fi suplimentate pe rutace trece prin Petroºani, însezonul de varã. Asta va fivalabil de luna viitoare, iarresponsabilii de la garã spuncã mersul trenurilor va fimodificat pânã la finalulsezonului.

„Trenul Arad – Constanþava trece prin Petroºani ºi va

circula începând cu data de8 iunie, iar un alt tren, interregio, Timiºoara –Mangalia, va intra din 12iunie prin staþia CFRPetroºani”, a spus IoanAnofriesei, ºef staþia CFRPetroºani cãlãtori

Mai mult, cei de la garãspun cã traficul feroviar arputea sã creascã în intensi-tate, dupã ce va fi închisã

una din magistralele dinVestul þãrii. „Se pre-conizeazã ca în curândmagistrala 900 sã fie închisãpentru lucrãri. Atunci, întregtraficul spre Craiova sauBucureºti va fi deviat atâtpentru cãlãtori, cât ºi pentrumarfã, prin staþiaPetroºani”, a mai spusAnofriesei.


Trenuri ºi circulaþie suplimentatã prin Petroºani

CVJ, Nr. 130, Miercuri 23 mai 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 130, Miercuri 23 mai 2012