CUVÂNTUL EPISCOPULUI SILUAN - Episcopia Italiei 118-119.pdf · SILUAN. O. dată cu ultima...

1A P O S T O L I A bull N R 1 1 8 - 1 1 9 bull I A N U A R I E - F E B R U A R I E 2 0 1 8

CUVAcircNTULEPISCOPULUI

SILUAN

O dată cu ultima duminică a lu-nii ianuarie icircncepe perioada li-turgică din an numită bdquoa Trio-duluirdquo răstimp ce cuprinde

vremea Postului Mare și alte patru duminici premergătoare acesteia Iar tema principa-lă a perioadei Triodului este pocăința Dată fiind puțina icircnțelegere sau stracircmba icircnțelegere a acestui cuvacircnt și mai ales a ceea ce el vrea să ne comunice vă propun să ne oprim icircm-preună asupra sa pentru o mai dreaptă și mai folositoare-de-suflet icircnțelegere

Să vedem mai icircntacirci ce icircnțeles are cu-vacircntul original grec folosit pentru pocăință ndash metanoia Cuvacircntul grec icircn-seamnă literal schimbarea minții Adică schimbarea mentalității reorientarea minții

Să aflu și eu calea prin pocăință icircntru regăsirea omului celui dinlăuntru

și a icircntregii ființe Dar spre ce sau spre cine Răspunsul ne vine de la icircnceputul propo-văduirii Domnului Hristos Acesta Icircși icircn-cepe propovăduirea strigacircnd Pocăiți-vă că s-a apropiat Icircmpărăția Cerurilor (Mt 4 17) Așadar reorientarea noastră se icircn-dreaptă către Icircmpărăția Cerurilor și im-plicit spre Icircmpăratul ei ndash Hristos

Dar pentru a nu rămacircne doar la ceva exterior și teoretic Domnul ne revelează zicacircnd Icircmpărăția lui Dumnezeu este icircnăun-trul vostru (Lc 17 21) atrăgacircndu-ne atenția și orientarea spre icircnlăuntru De aceea icircn rugăciunea pe care ne-a lăsat-o Fiul lui Dumnezeu ne icircnvață să cerem să vină Icircmpărăția lui Dumnezeu subicircnțelegacircnd icircnăuntrul nostru

A P O S T O L I A bull N R 1 1 8 - 1 1 9 bull I A N U A R I E - F E B R U A R I E 2 0 1 82

C U V Acirc N T U L E P I S C O P U L U I S I L U A N

Nu la icircntacircmplare rugăciunea Tatăl nostru se rostește icircn partea centrală a Sfintei Liturghii binecuvacircntarea inițială a Liturghiei făcacircnd referire directă la Icircmpărăția Tatălui și a Fiului și a Sfacircntului Duh Apoi la prefacerea Darurilor se spune că acestea devenite Sfacircntul Trup și Scumpul Sacircnge al lui Hristos sunt hă-răzite să devină celor care se vor icircmpărtăși spre plinirea Icircmpărăției Cerurilor iar icircna-inte de rostirea rugăciunii Tatăl nostru ndash rugăciune pregătitoare de icircmpărtășire ndash se cere lui Dumnezeu ca icircmpărtășirea cu cereștile Daruri ale acelei Sfinte și duhovnicești Mese să fie spre moștenirea Icircmpărăției Cerurilor Astfel cel care se

icircmpărtășește face un pas icircnainte icircntru pli-nirea Icircmpărăției Cerurilor icircnăuntrul său și confirmă interesul pentru moștenirea cea dorită al cărui moștenitor a devenit odată cu primirea darului icircnfierii de la Dumnezeu-Tatăl la Botez căci dacă suntem fii suntem și moștenitori ndash moștenitori ai lui Dumnezeu și icircmpreună-moștenitori cu Hristos ne spu-ne Sfacircntul Apostol Pavel (Rom 8 17) Pocăința este așadar regăsirea perspecti-vei icircntemeiate icircnlăuntrul nostru de la Botez și reașezarea Icircmpărăției lui Dumnezeu icircn centrul vieții noastre

Perioada Triodului ne va pune icircnainte primejdia pierderii perspectivei celei macircn-tuitoare a vieții noastre atunci cacircnd cău-tăm spre cele din afară și bucuria regăsirii de sine atunci cacircnd căutăm la cele dinlă-untru hrănindu-ne corespunzător cu ceea ce am devenit icircn ziua icircn care ne-am năs-cut din nou din apă și din Duh (cf In 3 5) Că tot El ne spune că Cel născut din trup trup este și cel născut din Duh duh este (cf In 3 6) Prin urmare celui devenit duh icirci este firesc să se hrănească cu cele ale Duhului căci Duhul este cel ce dă viață tru-pul nu folosește la nimic (cf In 6 63) De aceea nu numai cu pacircine va trăi omul ci cu tot cuvacircntul ce iese din gura lui Dumnezeu (cf Mt 4 4) Și cuvintele Domnului sunt duh și sunt viață (cf In 6 63)

Pocăința devine icircn concluzie reveni-rea la firescul icircntru care am fost așezați prin Botez și la reconsiderarea și icircnsușirea da-rurilor primite atunci dacircnd prioritate la tot ce este al duhului și al lui Dumnezeu icircn detrimentul a tot ce este al trupului și al



lumii acesteia precum ne icircndeamnă tro-parul sfinților nevoitori care ne icircnvață să nu ne uităm la trup căci este trecător ci să purtăm grijă de suflet ndash lucru nemuritor căci omul nostru cel din afară se destramă iar cel dinăuntru se icircnnoiește din zi icircn zi (2 Cor 4 16) Astfel cugetacircnd și făcacircnd ne vom curăți sufletele de cele străine de Dumnezeu și nemacircntuitoare icircmpărtă-șindu-ne din cele Dumnezeiești și cacircnd citim sau ascultăm cuvacircntul lui Dumnezeu și cacircnd ne rugăm și cacircnd ne spovedim și cacircnd ne icircmpărtășim cu Sfintele Taine ale Trupului și Sacircngelui lui Hristos și cacircnd ne bucurăm și cacircnd ne placircngem păcate-le și cacircnd muncim și cacircnd ne odihnim

și cacircnd gătim și cacircnd macircncăm și cacircnd iertăm și cacircnd iubim

Pocăința nu e doar pentru vremea pos-tului ci este de toată vremea ca și icircnfracirc-narea și rugăciunea Icircn acest fel fiecare Dumnezeiască Liturghie devine pentru noi un binecuvacircntat prilej de a ne desfăta de Harul Domnului nostru Iisus Hristos de dragostea lui Dumnezeu și Tatăl (nos-tru) și de icircmpărtășirea Sfacircntului Duh spre a noastră curățire și macircntuire

Cu urări de pocăință și de postire cu mult folos duhovnicesc

daggerEpiscopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Romacircne a Italiei


T Acirc L C U L E V A N G H E L I E I

D uminica Vameșului și a Fari-seului deschide icircn racircnduiala liturgică a Bisericii și a creștinului icircn special o pe-

rioadă icircn care se cultivă icircn mod deosebit pocăința ca mijloc de cunoaștere a lui Dumnezeu Atitudinea vameșului este cea pe care Domnul ne-o prezintă icircn Evan-ghelie ca fiind aceea care poate icircmbunătăți sau bdquoicircndreptardquo omul icircn modul lui de a se raporta la sine icircnsuși la natură la semeni și nu icircn ultimul racircnd la Dumnezeu Dacă rămacircnem icircnsă numai la Evanghelia de la Luca 18 care se citește icircn prima dumini-că a Triodului riscăm pentru neputința firii omenești să ne limităm la o bdquopocăințărdquo ineficientă redusă la a repeta icircn mod ri-tual cuvacircntul de pocăință din rugăciunea

TAcircLCUIREA EVANGHELIEI DE LUNI IcircN SĂPTĂMAcircNA VAMEȘULUI ȘI A FARISEULUI

bdquoZis-a Domnul către ucenicii Săi Luați seama de voi icircnșivă că vă vor da icircn puterea soboarelor și icircn sinagogi veți fi bătuți și veți sta icircnaintea stăpacirc-nitorilor și a icircmpăraților pentru Mine ca să mărturisiți icircnaintea lor Icircnsă icircn-tacirci trebuie să se propovăduiacă Evanghelia la toate popoarele Iar cacircnd vă vor duce ca să vă dea icircn macircna stăpacircnitorilor să nu vă icircngrijiți de mai icircnain-te ce veți grăi ci ceea ce vi se va da icircn acel ceas aceea veți grăi Că nu voi veți grăi ci Duhul Sfacircnt Atunci va da frate pe frate și tată pe fiu și se vor scula copiii icircmpotriva părinților și-i vor omoricirc Și veți fi uracircți de toți pentru nume-le Meu Iar cel ce va răbda pacircnă la sfacircrșit acela se va macircntuirdquo

Marcu 13 9-13

vameșului dar fără a icircnțelege și ce este mai grav fără a pune icircn aplicare ceea ce vameșul zice icircn rugăciunea lui altminteri smerită Ni se icircntacircmplă să zicem icircn bdquoracircv-nardquo noastră cuvintele vameșului pentru a afișa o fățarnică smerenie dar imediat ce suntem acuzați de către frații noștri sau de alte persoane pentru faptele noastre uracircte ne luptăm pentru bdquodreptatea noas-trărdquo cu orice preț numai pentru a scăpa de ocară Oricine poate să repete cuvacircn-tul Evangheliei bdquoMiluiește-mă Dum-nezeule pe mine păcătosulrdquo dar nu toți care rostesc aceste vorbe fac și fapte vred-nice de pocăință

Avacircnd icircn vedere cele de mai sus Bise-rica a racircnduit ca icircn ziua imediat următoare Duminicii Vameșului și Fariseului să se adu-



că o completare acesteia și să se vorbească despre mărturisire Adevărata pocăință o face numai cel care este icircn permanență icircntr-o stare de desăvacircrșită mărturisire a credinței indiferent de prețul pe care trebuie să-l plă-tească pentru aceasta Mărturisirea și pocăința asumate ca atitudine de viață creștină presupun lupta cu păcatul bdquopacircnă la sacircngerdquo avacircnd ca model lupta Domnului Hristos Sfacircntul Apostol Pavel face o lămu-rire icircn acest sens cacircnd zice bdquoLuați bine aminte dar la Cel ce a răbdat de la păcătoși asupra Sa o atacirct de mare icircmpo-trivire ca să nu vă lăsați osteniți slăbind icircn sufletele voastre Icircn lupta voastră cu păcatul nu v-ați icircmpotrivit icircncă pacircnă la sacircngerdquo (Evr 12 3-4) Așadar pocăința nu este numai rugăciune prin care se recunoaște

starea de păcătoșenie și se cere prin urma-re mila lui Dumnezeu ci este și o stare de mărturisire a credinței prin faptă De ace-ea Domnul icircn Evanghelie zice bdquoNu tot cel ce-Mi zice Doamne Doamne va intra icircn Icircmpărăția cerurilor ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din cerurirdquo (Mt 7 21) De asemenea deși e icircngăduitor cu femeia adulteră care ar fi urmat să fie ucisă cu pie-tre o icircnvață pe aceasta care este prima treap-tă a pocăinței bdquoDu-te și de acum să nu mai păcătuieștirdquo (In 8 11) Așadar sta-rea de mărturisire a credinței este starea de luptă și biruință asupra păcatului dar poa-te fi și o stare de a cultiva icircn noi darurile Duhului Sfacircnt bdquoDragostea bucuria pacea icircndelungă-răbdarea bunătatea facerea de bine credința blacircndețea



icircnfracircnarea curățiardquo (Gal 5 22-23) sau a ne face iubitori de frați icircn orice circum-stanță bdquoIcircntru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii Mei dacă veți avea dragoste unii față de alțiirdquo (In 13 35) Mijloacele de mărturisire a credinței bineicircnțeles sunt nenumărate iar icircn viața creștinului pot apărea diferite circumstanțe icircn care este pus la răscruci ale mărturisi-rii de credință ca o concretizare a unei adevărate pocăințe icircn măsura icircn care nu se abate de la porunca evanghelică dim-potrivă icircnsă la aceste răscruci se poate dovedi că acesta nu a pus icircncă icircnceput pocăinței icircn măsura icircn care alege o cale aparent ușoară dar străină Evangheliei lui Hristos

Icircntre răscrucile vieții creștinului icircn care se cere mărturisirea credinței ca semn de reală pocăință Domnul prezice Apostolilor și tuturor ucenicilor Săi care sunt creștinii din toate timpurile pacircnă la a doua venire

a Sa icircntru slavă că vor trebui să mărturiseas-că credința icircn situații extreme Adevărata pocăință are la bază acea credință care dă omului capacitatea de a pune iubirea de Dumnezeu mai pre-sus decacirct iubirea de părinți de frați de fii și fiice de onoruri pu-blice de averi și lucru ta inic ș i de mare importanță pentru o

pocăință cu adevărat macircntuitoare pune mai presus cuvacircntul lui Dumnezeu decacirct propriile sale gacircnduri mai ales icircn momen-tul ispitei Iată de ce Domnul zice bdquoNu vă icircngrijiți mai dinainte de ceea ce veți grăi ci ceea ce vi se va da icircn acel ceas aceea veți grăi Că nu voi veți grăi ci Duhul Sfacircntrdquo

După această scurtă considerație icircn le-gătură cu pedagogia Evangheliei icircn duhul pocăinței și al mărturisirii fiecare creștin care a icircnvățat de la vameș să se roage cu cuvintele bdquoDumnezeule milostiv fii mie păcătosulrdquo dar icircncă nu a cerut viața pentru numele lui Hristos ar trebui să se icircntrebe icircn ce măsură această rugăciune se concretizează icircn viața lui și printr-o reală mărturisire a credinței icircn diferitele ei trep-te pacircnă la a renunța la propria viață și a-și pierde sufletul pentru Hristos și pentru Evanghelie pentru a-l scăpa (Mc 8 35) Fiecare să răspundă propriei inimi


P artea cea mai importantă a Liturghiei Catehumenilor1 este citirea Evanghe-liei Acest lucru este atestat și de o altă denumire (care este mai potrivită) dată Liturghiei Catehumenilor și anume ndash Liturghia Cuvacircntului Denumi-rea trimite cu gacircndul la textul din Ioan 1 14 ndash bdquoCuvacircntul trup S-a făcut și S-a

sălășluit icircntre noi și am văzut slava Lui slavă ca a Unui-Născut din Tatăl plin de har și de adevărhelliprdquo ndash astfel icircncacirct Liturghia Cuvacircntului este Liturghia despre Cuvacircntul lui Dum-nezeu adresată celor nebotezați icircn mod special dar și tuturor creștinilor care doresc să-I cunoască cuvintele care bdquosunt duh și sunt viațărdquo (In 6 63) și bdquocuvinte ale vieții celei veșnicerdquo (In 6 68)

Primele mărturii despre citirea Evangheliei icircnainte de Liturghia Euharistică se găsesc la Sfacircntul Iustin Martirul și Filosoful care zice bdquoIcircn ziua numită a soarelui [duminica] se face

1 Liturghia catehumenilor este prima parte a Dumnezeieștii Liturghii cuprinsă icircntre Binecuvacircntarea Mare (bdquoBinecuvacircntată este Icircmpărățiahelliprdquo) și Ectenia celor chemați (bdquoRugați-vă cei chemați Domnuluihelliprdquo) Se numește astfel datorită faptului că după cel din urmă moment amintit catehumenii (cei care se pregăteau spre botezare) ieșeau din locașul de cult la cuvintele bdquoCacircți sunteți chemați ieșițihelliprdquo nefi-ind icircncă pregătiți să vadă Sfacircnta Jertfă Instituția catehumenatului a dispărut treptat icircncepacircnd cu Edictul de la Milan (313) prin care s-a dat libertate creștinismului icircn secolul al V-lea procesul fiind deja icircncheiat și generalizacircndu-se botezul pruncilor

DESPRE CITIREA

APOSTOLULUI și a EVANGHELIEI

IcircN CADRUL DUMNEZEIEȘTII LITURGHII

Dicţionar LITURGIC


D I C I O N A R L I T U R G I C

stracircngerea la un loc a tuturor celor din orașe și din țarini și se citesc memoriile apostolilor și scrierile profeților pacircnă cacircnd se poate După care cacircnd cel care citește icircncetează icircntacirci stătătorul face prin cuvacircnt povățuirea și chemarea la imitarea acestor frumoase lucrurirdquo2

Sub titulatura generică de memorii ale apostoli-lor erau cuprinse cu siguranță atacirct Epistolele Apostolilor cacirct și Evangheliile Icircn plus se presupu-ne că ndash icircn mod logic ndash citirea din profeții Vechiului Testament s-ar fi făcut icircnainte de citirea scrierilor nou-testamentare O astfel de ordine găsim icircntr-un alt text mult mai amănunțit din secolul al IV-lea

2 Apologia I către Antonius Pius Cap LXVII icircn Canonul Ortodoxiei Diacon Ioan I Ică Jr Editura DeisisStavropoleos Sibiu 2008 p 368

unde se menționează bdquoStacircnd icircn picioare icircn mijloc pe un loc mai icircnalt citețul să citească din cărțile l u i Mo i s e ș i I su s Nav i a l e Judecător i lor ș i R eg i lor ale Cronicilor și Icircntoarcerii [din exil] și pe lacircngă acestea și din cele ale lui Iov Solomon și ale celor Doisprezece Profeți Iar după ce se fac cacircte două citiri din acestea un altul să psal-modieze imnele lui David iar po-porul să psalmodieze refrenul După aceasta să se citească Faptele noas-tre [ale Apostolilor] și Epistolele lui Pavel colaboratorul nostru pe care le-a trimis Bisericilor sub călăuzi-rea Duhului Sfacircnt după care un prezbiter sau un diacon să citească Evangheliile pe care vi le-am predat eu Matei și Ioan și pe care le-au primit și vi le-au lăsat colaborato-rii lui Pavel Luca și Marcu Iar cacircnd se citește Evanghelia toți prezbite-rii și diaconii și tot poporul să stea icircn picioare cu multă liniște căci scris este Taci și ascultă Israele [Dt 27 9] și iarăși Iar tu stai și ascul-tă [Dt 5 31] Și icircn continuare prez-biterii să icircndemne [prin predici] po-porul fiecare pe racircnd dar nu toți iar ultimul dintre toți episcopul care seamănă cu un cacircrmacipilotrdquo3

3 Constituțiile Sfinților Apostoli prin Clement Cap LVII icircn Canonul Ortodoxiei Diacon Ioan I Ică Jr Editura DeisisStavropoleos Sibiu 2008 p 646



Icircn textul citat găsim informații prețioase despre cine citește de unde și cacircte citiri din cărțile Vechiului Testament se făceau intonarea prochimenului Citi-rea din Faptele Apostolilor și din Episto-lele Sfacircntului Apostol Pavel (de această dată textul nu mai precizează numărul ci-tirilor dar conjuncția bdquoșirdquo lasă de icircnțeles că s-ar fi făcut tot două citiri) despre ci-tirea Evangheliei și despre atitudinea pe care trebuie să o aibă prezbiterii diaconii și tot poporul (să stea icircn picioare cu mul-tă liniște) și despre predică ndash aceasta icircn mod firesc ocupacircnd acest loc

Icircn actuala racircnduială s-au păstrat citi-rea (citirile) din Faptele Apostolilor și Epistolele pauline și cele sobornicești (la Apostol) precedată de prochimen și ur-mată de imnul Aliluia (care icircn perioada catehumenatului era doar un refren la un psalm) și citirile din cele patru Evanghelii renunțacircndu-se la citirile vechi-testamen-tare Au mai rămas icircnsă ca mărturii ale ve-chii racircnduieli liturghiile săvacircrșite icircn aju-nul marilor praznice cacircnd găsim Paremii (din scrierile vechi testamentare) Apostol și Evanghelie

DE CE SE CITEȘTE MAI IcircNTAcircI APOSTOLUL ȘI APOI EVANGHELIA IcircN CADRUL DUMNEZEIEȘTII ITURGHII

Este o certitudine faptul că Epistolele Apostolilor sunt cele mai vechi cărți ale Noului Testament și că ele au intrat icircn

cultul dumnezeiesc mai icircnainte de Evanghelii dar nu acesta este adevăratul motiv al ordinii actuale Motivul princi-pal icircl găsim la Sfacircntul Nicolae Cabasila care spune că bdquoeste potrivit să se citească Apostolul icircnaintea Evangheliei vracircnd să se arate astfel că manifestarea Domnului icircn lume s-a făcut treptat Tot pentru acest motiv lucrurile care amintesc arătarea Lui deplină sunt păstrate pentru partea de la urmă a slujbeirdquo4

Așadar ordinea citirilor are scopul de a-l introduce icircn mod treptat icircn revelația dumnezeiască pe cel nebotezat iar pe cel botezat să-l icircntărească icircn Adevăr Icircn cadrul Liturghiei Cuvacircntului omul se icircmpărtă-șește icircn chip tainic de cuvintele lui Dum-nezeu care sunt bdquoduh și viațărdquo dar și de harul lui Dumnezeu care lucrează icircn om icircn chip tainic chiar și icircnainte de botez cu toate că icircn mod nedeplin Prin această părtășie la Adevăr (prin cuvacircnt și har dum-nezeiesc) omul este chemat să ajungă mai apoi mădular viu al Bisericii prin ajunge-rea la conștiința faptului că Fiul lui Dum-nezeu S-a icircntrupat și că Testamentul Său principal este acela de a ne iubi unii pe alții și de a ne icircmpărtăși cu Trupul și Sacircn-gele Său (chemare care de altfel se icircmplinește icircn cea de-a doua parte a Litur-ghiei Ortodoxe Liturghia Euharistică)

Preot Daniel Sticircngă

4 Nicolae Cabasila Tacirclcuirea Dumnezeieștii Liturghii după Ioannis Foundoulis Dialoguri Liturgice Vol II Editura Bizantină București 2009 p 153


C U V Acirc N T F I L O C A L I C

bdquoDacă icircmpăratul cel pămacircntesc nu va lăsa pe slujbașii săi să stea icircnaintea lui icircntinați decacirct numai cu slavă multă cu cacirct mai mult puterea cea dumnezeiască nu va curăți pe slujitorii Sfin-telor Taine cacircnd stau icircnaintea slavei celei cerești Iar viteazul și nevoitorul lui Hristos Marcu Egipteanul mare făcacircndu-se s-a icircnvrednicit darului acestuia pentru că n-a osacircndit pe clericrdquo

AVVA MARCU EGIPTEANUL Nejudecarea aproapelui

CUVAcircNT

FILOCALIC

Se zice despre avva Marcu Egipteanul că a petrecut 30 de ani neieșind din chilia lui Și avea obicei preotul de venea și făcea Sfacircn-ta Liturghie Iar diavolul văzacircnd răbdarea bătracircnului cea icircmbunătățită a meșteșugit să-l ispitească cu osacircndirea Deci a făcut pe oarecare ce era icircndrăcit să meargă la bătracirc-nul pentru blagoslovenie iar cel icircndrăcit mai icircnainte de tot cuvacircntul striga către bătracircn bdquoPreotul tău are miros de păcat nu-l mai lăsa să intre la tinerdquo Iar insuflatul de Dumnezeu bătracircn a zis către el bdquoFiule toți leapădă necurățenia afară iar tu ai adus-o la mine Dar scris este laquoNu judecați ca să nu fiți judecațiraquo (Mt 7 1) Icircnsă deși este păcătos Domnul icircl va macircntui pe el căci scris este

laquoȘi vă rugați unul pentru altul ca să vă vindecațiraquo (Iacob 5 16) laquoCăci cu ce jude-cată judecaţi veţi fi judecaţi și cu ce măsu-ră măsuraţi vi se va măsuraraquo (Mt 7 2)rdquo

Vedem aici rezultatul statorniciei icircn nevoință ndash cei 30 de ani petrecuți icircn chi-lie stăruința icircn rugăciune astfel că unul dintre slujitorii altarului venea la el pentru a săvacircrși Sfacircnta Liturghie icircmpărtășirea con-tinuă cu Sfintele Taine ndash nevoințe și bine-cuvacircntări care duc la icircnfracircnarea minții sau neprimirea glasului străin de a vedea căde-rile aproapelui iar descoperirile pe care Dumnezeu le face arată importanța Euha-ristiei icircn lupta nevoințelor duhovnicești atunci cacircnd ne icircnfracircnăm de la a judeca și




dragostea cu care trebuie să primim icircntotdeauna pe cei din jurul nostru

Părintele Sofronie Saharov icirci spunea unuia dintre ucenici bdquoEste foarte simplu dacă vă gacircndiți că realita-tea are o anumită mărime măsură și dumneavoastră cunoașteți doar o parte prin urmare nu aveți dreptul să judecați ceea ce nu știți Și apoi gacircndiți-vă la Sfacircntul Apostol Petru Cacircnd doriți să judecați și să osacircndiți pe cineva să vă gacircndiți laquoSunt eu mai mare decacirct Aposto-lul Petruraquo ndash pentru că și Apostolul Petru a căzut Și spunea dacă cineva vă invită să judecați pe cineva să vă gacircndiți icircn mintea dumneavoastră că nu sunteți Dum-nezeu prin urmare nu aveți acest dreptrdquo Și după cum știm bdquonimic nu Icircl macircnie mai mult pe Dumnezeu ni-mic nu icircl icircndepărtează pe om de Acesta și nu icircl duce la părăsire precum o fac cuvintele rele judecarea și defăi-marea aproapeluirdquo ne spune Avva Dorotei

Și după cuvacircntul acesta făcacircnd avva Marcu rugă-ciune a gonit dracul din om și l-a slobozit sănătos Iar după ce a venit preotul după obicei l-a primit bătracircnul cu bucurie Bunul Dumnezeu văzacircnd nerăutatea bă-tracircnului i-a arătat lui semn căci atunci cacircnd voia pre-otul să stea icircnaintea Sfintei Mese precum bătracircnul ne-a povestit a văzut icircngerul lui Dumnezeu pogoracircndu-se din cer și punacircnd macircna lui pe capul preotului și preo-tul s-a făcut ca un stacirclp de foc Iar el miracircndu-se pen-tru vedere a auzit glas zicacircnd către el bdquoOmule ce te-ai mirat pentru lucrul acesta Căci dacă icircmpăratul cel pă-macircntesc nu va lăsa pe slujbașii săi să stea icircnaintea lui icircntinați decacirct numai cu slavă multă cu cacirct mai mult puterea cea dumnezeiască nu va curăți pe slujitorii Sfin-telor Taine cacircnd stau icircnaintea slavei celei cerești Iar viteazul și nevoitorul lui Hristos Marcu Egipteanul mare făcacircndu-se s-a icircnvrednicit darului acestuia pen-tru că n-a osacircndit pe clericrdquo (Patericul ediția a II-a re-vizuită Editura Reicircntregirea Alba-Iulia 2004 p 162)

Nejudecarea are urmări miraculoase asupra păcă-tosului Ea are atacircta putere icircncacirct chiar cred că acele

cuvinte bdquooricacircte veți dezlega pe pămacircnt vor fi dezlegate și icircn ce-rurirdquo nu se referă doar la preoția sacramentală ci și la tot omul sfințit de Duhul Sfacircnt Puterea celui care nu judecă este atacirct de mare icircncacirct cu adevărat păca-tele pe care le iartă el aproape-lui le iartă și Dumnezeu Aceas-ta este comoara Duhului Sfacircnt despre care Sfacircntul Serafim de la Sarov spunea bdquoAgonisește duhul blacircndeții și icircn jurul tău se vor macircntui miirdquo Ceea ce icircnseamnatilde catilde Dumnezeu pen-tru rugăciunile unui astfel de om care iartă pe toți iartă pă-catele păcătosului și icirci dă chip de pocăință (Ierodiacon Sava-tie Baștovoi Icircn căutarea aproa-pelui pierdut Editura Marinea-sa Timișoara 2002 p 11)

Preot Lucian Podar




ARGUMENT

Icircn unele rugăciuni și slujbe bisericești săvacircrșite constant icircn parohii icircntacirclnim expre-sii care se referă la bdquofața lui Dumnezeurdquo și la bdquofața omuluirdquo Astfel icircn Psalmul 103 de la Vecernie se spune bdquohellip dar cacircnd Icircți vei icircntoarce fața se vor tulburardquo la ultimul din Psalmii Judecății de la icircnceputul Utreniei citim bdquoDegrabrsquo ascultă-mă Doamne slăbit-a duhul meu Să nu-Ţi icircntorci fața de la mine ca să nu mă asemăn cu cei care se coboară icircn groapărdquo icircn Psalmul 23 6 pe care-l rostim icircn cadrul bdquoCanonului pentru Sfacircnta Icircmpărtășirerdquo ne rugăm bdquoAcesta este neamul celor care-L caută al celor ce caută fața Dumnezeului lui Iacovrdquo Expresii similare se mai găsesc icircn Ps 10 7 15 11 etc Așadar se cade să ne icircntrebăm Dumnezeul revelat pacircnă la Nașterea Domnului avea față Sub ce formă era

FAȚA NE‑VĂZUTĂ A LUI DUMNEZEU ȘI FAȚA OMULUI

Două dintre versetele relevante pentru analiza pe care o facem sunt cele din Fac 32 31 și 33 10 Icircn Fac 32 31 se povestește despre lupta pe care Iacov a avut-o cu bdquoun omrdquo (Fac 32 25) sau cu Dumnezeu (Fac 32 29) icircn urma căreia Iacov a numit locul acela Chipul lui Dumnezeu bdquocăci L-am văzut pe Dumnezeu față către față și s-a macircn-tuit sufletul meurdquo1 După această teofanie se continuă cu momentul icircntacirclnirii dintre Iacov și Esau unde Iacov pentru a-și icircmbuna fratele icirci dăruiește din averile sale spu-nacircndu-i bdquoDacă am aflat har icircnaintea ta primește darurile din macircinile mele Căci am văzut fața ta așa cum ar fi văzut cineva fața lui Dumnezeu și vei fi binevoitor cu minerdquo (Fac 33 10)

1 A se vedea și Jud 6 22 bdquoȘi a icircnțeles Ghedeon că acesta era un icircnger al Domului și a spus Ghedeon Vai vai Domnul meu Doamne căci l-am văzut pe icircngerul Domnului față către fațărdquo (Note la Jud 2 7 icircn Septuaginta 2 Polirom Iași 2004 p 148) La acest verset Septuaginta precizează că Ghedeon prin bdquoDomnul meu Doamnerdquo se adresase direct lui Dumnezeu Deut 34 10 bdquoȘi nu s-a mai ridicat icircn Israel profet ca Moise pe care l-a cunoscut Domnul față către fațărdquo

FAȚA lui DUMNEZEU și FEȚELE OAMENILOR


D I N P A G I N I D E S C R I P T U R

Ocurențele de mai sus ne determină să constatăm că textul sacru vechi-testamen-tar folosind antropomorfismele vorbește de bdquofața lui Dumnezeurdquo2 versetele enume-rate conțin și substantivul care desemnează bdquofațardquo unui om (Fac 17 3 31 2 50 1 4 Reg 4 29 31 etc) un alt exemplu icircn aceas-tă direcție se găsește icircn Deut 5 4 bdquoFață icircn față Domnul v-a grăit pe munte din mijlo-cul foculuirdquo deci avem un termen care icirci pune unul icircnaintea celuilalt adică față icircn față pe Dumnezeu și pe om lucru deosebit de sugestiv și profund prin aceasta sublini-indu-se apropierea duhovnicească comu-niunea ca persoane comunicarea ca trans-mitere directă de porunci

bdquoFața lui Dumnezeu icircndreptată către fața omuluirdquo nu presupune o comunicare de la egal la egal ci o binevoință a Celui Dintacirci arătată către cel din urmă o milostivire a Celui Atotputernic și Tare către cel umil și neputincios bdquoȘi Moise și Aaron și Ndab și Abiud și cei șaptezeci din sfatul bătracircni-lor lui Israel s-au urcat (pe munte) și au vă-zut acolo locul unde a stat Dumnezeul lui Israel Sub picioarele Lui era o lucrare din lespede de safir iar la icircnfățișare ca seninul cerului icircn curăția lui Și nici unul n-a murit

2 Termenul este redat prin ים פני אה

פנה

Substantivul

ים פני אה

rdquoare icircnțelesuri precum bdquofață פנה(bdquoAtunci Avraam a căzut cu fața la pămacircnt iar Dumnezeu i-a vorbitrdquo Fac 17 3) bdquotrăsături ale fețeirdquo (bdquope Cain icircnsă nu l-a luat icircn seamă nici jertfele sale Atunci Cain s-a icircntristat foarte tare și s-a posomoracirct la fațărdquo Fac 4 5) bdquoicircntindererdquo (bdquodar un izvor țacircșnea din pămacircnt și stropea toată fața pămacircntuluirdquo Fac 2 6) bdquochiprdquo bdquoimaginerdquo bdquoformă vizibilărdquo etc

din aleșii lui Israelrdquo3 (Ieș 24 9-11) Ceea ce este deosebit de important și de racircvnit pen-tru noi este faptul că icircn Liturghia Ortodoxă fiecare creștin are potențial șansa de a trăi vederea lui Dumnezeu Icircl primește pe Dumnezeu icircn sine minune nemaiauzită care este mai mare de necomparat față de vedeniile Legii Mărturisirea de la finalul Liturghiei bdquoAm văzut lumina cea adevăra-tăhelliprdquo arată tocmai la ce mare bucurie du-hovnicească s-a făcut părtaș credinciosul Teologia patristică mistică contemporană prezintă mărturii ale vederii luminii necre-ate a Maicii Domnului a Sfinților4

Din nefericire istoria a icircnregistrat și mo-mente icircn care Dumnezeu Și-a ascuns fața adică Și-a retras harul și prezența Sa după cum se vede icircn Deut 32 20 bdquohellip și a zis laquoIcircmi voi icircntoarce fața de la eihellip căci este un

3 Icircn textul masoretic se spune că Moise și icircnsoțitorii săi bdquoL-au văzut pe Dumnezeul lui Israelrdquo () fapt atenuat de Targumuri care sunt icircn concordanță cu varianta Septuagintei

4 bdquoȘi a doua zi cu permisiunea lor am slujit Liturghiahellip după prefacerea Darurilor și rugăciunile care urmează m-am icircntors să spun laquoPace tuturorraquo M-am gacircndit că atunci cacircnd vor auzi cuvacircntul laquopaceraquo or să fie impresionați Deci m-am icircntors spre ei și am zis laquoPace tuturorraquo Și atunci am văzut cel bătracircn era icircngenuncheat cel tacircnăr stătea icircn picioare ndash dar a icircngenuncheat și el de cum m-am icircntors ndash și amacircndoi erau plini de lumină Atunci am realizat că icircntreaga celulă era inundată de lumină aceeași lumină pe care o văzusem atunci la Paști cacircnd gardianul icircmi răspunsese Adevărat a icircnviat Asta a fostrdquo (Viața Părintelui Gheorghe Calciu după mărturiile sale și ale altora ediție icircngrijită de Mănăstirea Diaconești Editura Basarabii Media Snagov 2016 p 111)



neam stracircmb fii icircn care nu se află credințăraquordquo Alteori omul aflat la stracircmtorare Icircl icircntreabă pe Dumnezeu bdquoPentru ce Ți-ai icircntors fața ai uitat de sărăcia noastră și de necazul nostrurdquo (Ps 43 25 a se vedea și Ps 12 2 29 8 Mih 3 4) de aceea credinciosul se ruga insistent bdquoNu-Ți icircntoarce fața de la mine icircn ziua cacircnd sunt stracircmtorat apleacă-Ți urechea spre minerdquo (Ps 101 3) Privirea macircnioasă a lui Dumnezeu asupra păcătoșilor putea să atragă asupră-le pedeapsa (Lev 17 10 Iez 14 8)5

Cu toate acestea icircn tot Vechiul Testament nu au existat imagini ale lui Dumnezeu aces-tea erau interzise prin porunci bdquoSă nu-ți faci idol nici vreo icircnfățișare a celor de sushelliprdquo (Ieș 20 4 a se vedea și Deut 5 8) Prohibiția reprezentărilor a icircnsemnat distrugerea imagini-lor cultuale ale divinităților străine netoleranța și neacceptarea lor icircn cultul iudaic evita-rea reprezentărilor persoanelor umane și cel puțin parțial a ființelor create6 icircntr-un cu-vacircnt s-a păstrat monoteismul7

DE LA FAȚA ASCUNSĂ LA ICOANĂ

Unii istorici sunt de părere că iniţial icircn centrul religiei creștine nu a fost o imagine (de felul icoanelor de azi) ci cuvacircntul care cerea să fie ascultat și lucrat Icircncepacircnd cu secolul al II-lea și al III-lea se trece la pictarea simbolurilor creștine a Bunului Păstor a lui Hristos și a Apostolilor și a scenelor biblice8

5 La cele citite și pătimite de alții din alte timpuri icircn legătură cu bdquoicircntoarcerea feței lui Dumnezeurdquo bine este să ne icircntrebăm cercetacircndu-ne cu ce privire a ochilor cu ce expresie a feței caută Dumnezeu spre noi

6 Icircn catacombele iudaice și icircn mozaicele sinagogilor se găsesc imagini ale sulului Scripturii ale cufă-rului Torei ale candelabrului cu șapte brațe care arde etc Ele sunt simboluri ale cuvacircntului dătător de viață și nădejde pentru evrei icircn schimb icircn icoana Bisericii nu se găsește doar sulul icircnchis icircn macircna Pruncului Care stă icircn brațele Maicii Domnului deci nu avem un obiect ci o Persoană Icircnsuși Domnul Dumnezeu și Om prezent mistic icircn icoană dar deplin icircn Euharistie (G Kittel ειkών icircn Grande les-sico del Nuovo Testamento Vol III Paideia Brescia 1965 p 152)

7 Ibidem pp 146-148 Icircn ciuda aparițiilor semnelor zodiacale și a astrelor reprezentate simplu pe ma-rea perdea din templu (Ios bell 5 214) aici nu existau imagini divine Icircn sinagogile din Ain ed-Duk și Beth Alpha prezența soarelui nu avea statutul de divinitate icircn b AZ 43 b Bar se interziceau ima-ginile soarelui a lunii a stelelor și a zodiacului căci erau slujitori ai lui Dumnezeu Așadar se poate spune că acolo se află un precedent al artei creștine de a picta astrele pe bolta bisericilor de a picta mai tacircrziu steaua care s-a arătat magilor la Răsărit Dincolo de aceste informații ne amintim că Hristos S-a numit bdquoLumină a lumiirdquo Sfinții Părinți icircncreștinacircnd simbolurile păgacircne și iudaice așadar Domnul este bdquoSoarele cel mai presus de soarerdquo iar Nașterea Sa se prăznuiește după biruința astrului fizic asu-pra iernii (solstițiul de iarnă) cacircnd ziua icircncepe să se mărească iar Pruncul Sfacircnt să crească

8 Amintim hipogeul Lucinei (prima parte a secolului al III-lea) catacombele Domitilei (prima parte a secolului al IV-lea) etc Ibidem pp 156-157 Contrar lipsei chipului lui Dumnezeu din Vechiul Testament icircn Noul Testament erminia bizantină spune că icircn catapeteasmă deasupra ușilor icircmpărătești poate fi pictată Sfacircnta Treime sau Sfacircnta Mahramă adică Icircnsuși Chipul Macircntuitorului





Ceea ce icircn Primul Testament era bdquoumbrărdquo și bdquooglindărdquo Dumnezeu nearătacircndu-Și fața sau chipul (Moise I-a văzut doar spatele Ieș 33 23) icircn Al Doilea Testament Se icircncarnea-ză icircn timp devine bdquotrup și Se sălășluiește icircn-tre noirdquo (In 1 14) și teologia apofatică (a ru-gului care ardea și nu se mistuia Ieș 3 3 a adierii de vacircnt lin de la Sfacircntul Ilie 3 Reg 19 11-12 etc) devine catafatică deoarece distanțele dispar iar Dumnezeu Se apropie de om icircn modul cel mai mare cu putință Se arată așa cum vedem icircn icoanele Nașterii Tăierii Icircmprejur9 și a Botezului10 Pe Tabor

9 bdquoAstăzi Se naște din Fecioara Cel ce are icircn macircnă toată făptura (de trei ori) Cu scutece ca un prunc este icircnfășat Cel ce din fire este nepipăithelliprdquo (Sla-vă la Ceasul al Șaselea icircn Mineiul pe Decembrie Ziua a Douăzeci și patra EIBMBOR București 2005 p 420) bdquoCel ce icircn chip de negrăit S-a năs-cut din Tatăl fără tăiere și fără scurgere ca un Cuvacircnt și ca un Dumnezeu din Dumnezeu ră-macircnacircnd icircntru neschimbata Dumnezeire rabdă tăiere icircmprejur cu trupulrdquo (Stihiră la Laude Mi-neiul pe Ianuarie Ziua Icircntacirci Editura Reicircntregi-rea Alba-Iulia 2005 p 23) bdquoCutremuratu-s-a macircna Botezătorului cacircnd s-a atins de preacu-ratul Tău creștetrdquo (Stihiră a Canonului Mineiul pe Ianuarie Ziua a Șasea Editura Reicircntregirea Alba-Iulia 2005 p 135)

10 Așadar unul din sensurile lui proacutesocircpon este acela al prezenței fizice icircn persoană a cuiva (FA 20 25 38 Col 2 1 1 Tes 2 17b 3 18) fapt care marchează graniţa icircntre un mod de a Se revela al lui Dumnezeu distant și un alt mod apropiat icircntre Primul și Al Doilea Testament icircntre Sinagogă și Biserică (E Lohse πρόσωπον C1 icircn Grande Lessico del Nuovo Testamento Vol XI Paideia Brescia 1977 p 427) Pentru acest motiv la Praznicul Nașterii Domnului tot creștinul se cade să se cerceteze cu toată atenția ca să conștientizeze cum Icircl simte pe Domnul și Dumnezeul său mai aproape

icircnsă prin energiile necreate se accede la o altă formă de vedere a lui Dumnezeu

Septuaginta traduce substantivul ebra-ic pānicircm (bdquofațărdquo) care icircși are radicalul icircn ver-bul pānacirc (bdquoa icircndrepta privirea a icircntoarce sprerdquo) prin πρόσωπόν (bdquoproacutesocircponrdquo) care este folosit de mai mult de 850 de ori și sem-nifică bdquofațardquo bdquoprivireardquo sau bdquochipul unei per-soane care priveșterdquo aspectul exterior (Fac 4 5 40 7) omul icircntreg (4 Reg 17 11) Icircn Noul Testament se icircnregistrează o folosire frecventă a lui proacutesocircpon cu sensul de chip față bdquoCacircnd postiți nu fiți triști ca fățarnicii că ei icircși smolesc fețelehelliprdquo (Mt 6 16) bdquoȘi ațintindu-și ochii asupra lui toți cei ce ședeau icircn sinedriu au văzut fața lui ca o față de icircngerrdquo (FA 6 15)11

Unul din atributele divine este acela al imutabilității adică al neschimbării icircn timp și spațiu a modului de a fi a icircnsușirilor Dumnezeu este consecvent Sieși bdquoIisus Hristos ieri și azi și icircn veci este acelașirdquo (Evr 13 8) Icircn schimb nu la fel se poate spune despre oameni pe lacircngă icircmbătracircnirea fireas-că de după cădere ei nu reușesc să rămacircnă constanți nici angajamentelor morale nici uneori cuvacircntului pe care și-l dau De ace-ea s-au născut vorbe precum bdquoa face fețe-fețerdquo bdquoa nu avea obrazrdquo bdquoa nu avea față de (cineva)rdquo bdquoprivește-mă icircn ochirdquo etc

sau tot la fel de departe ca pacircnă acum Icircnăuntrul ființei sale sau icircn afara sa Nevinovat ca un prunc sau icircmpietrit icircn egoism Icircn Biserică sau icircn lume Icircn comuniune sau solitar Ajutacircnd sau adunacircnd doar sieși

11 Pentru aprofundare a se vedea și Apoc 4 7 9 7 Mc 14 65 Mt 26 67 Lc 24 5 Mt 17 6 26 39 Apoc 7 11 Lc 5 12



O FORMULĂ DE BINECUVAcircNTARE APARTE CU O SEMNIFICAŢIE PROFUNDĂ

Icircn Numeri Moise primește rugăciunea pe care Aaron și descendenții lui trebuiau s-o recite peste israeliți bdquoAșa să-i binecu-vacircntați pe fiii lui Israel spunacircndu-le (și ei vor pune numele Meu peste fiii lui Israel și Eu Domnul icirci voi binecuvacircnta) laquoDomnul să te binecuvinteze și să te păzească Dom-nul să-Și arate fața Sa către tine și să te milu-iască Domnul să-Și ridice fața Sa către tine și să-ți dăruiască paceraquordquo (Num 6 23-26) Atunci cacircnd Domnul Icircși arăta fața zacircmbi-toare și privea cu bunăvoință El dăruia belșug și liniște adică prin acestea omul primea ceea ce era cel mai prețios din par-tea Creatorului său

Pronunțarea numelui Domnului icircn tex-tul binecuvacircntării Icircl indică pe Cel Care este autorul prosperității materiale și spirituale numele fiind ca o pecete care se imprimă icircn auzul trupul și sufletul credincioșilor să ne amintim de comparația din Psalmul 108 unde icircn versetele 14 și 15 20 și 21 tot nu-mele Domnului este scris bdquoS-a icircmbrăcat icircn blestem ca icircntr-un veșmacircnt și el a intrat ca apa icircn măruntaiele lui și ca untdelemnul icircn oasele luirdquo (108 18) a se vedea și 108 19-20 Concomitent Numele mai presus de orice nume care era rostit asupra credincioșilor era și ca un sigiliu care arăta apartenența po-porului la Dumnezeul Său1212 De obicei prin nume atacirct icircn antichitate cacirct și

astăzi se făceau prezente divinitățile sauși

Din punct de vedere al compoziției se observă trei apariții ale numelui Domnul trei fiind un număr al plenitudinii și al garanției prezenței reale și eficace a lui Dumnezeu cu alte cuvinte rugăciunea dorește să spună că ceva mai presus decacirct s-a spus nu există13 Textul acestei binecu-vacircntări este atacirct de important icircncacirct a fost preluat icircn cultul Bisericii a fost icircmbogăţit cu alte texte cu un conținut tematic apro-piat și-l găsim icircn cadrul rugăciunilor de Icircmpărtășire grabnică a bolnavului aici se exprimă clar Cine este Cel Care miluiește Care icircmplinește cererile cele bune apără14 etc Față de textul original unde se invocă fața lui Dumnezeu adică prezența Sa icircn textul din Molitfelnic nu mai apare amin-tită fața Cuiva ci mai icircntacirci numele Macircntuitorului și apoi icircnsuși Numele Tatălui al Fiului și al Sfacircntului Duh

Pr Cristian Prilipceanu

spiritele malefice rostind tetragrama YHWH Domnul poporului i se amintea de Legămacircnt de felul icircn care Dumnezeu icircși proteja credincioșii etc Notele c d e f g la Num 6 22-27 icircn TOB

13 Datorită importanței lor bdquoversetele s-au păstrat icircn versiunea ebraică pe lamelele de argint din secolul al VII-lea icircHr și pe o placă de marmură scrisă icircn grecește la sinagoga samariteană din Salonic Mișna Megillah IV10 spune că binecuvacircntarea preoțească nu poate fi rostită decacirct icircn ebraică nicidecum tradusărdquo Notă la Num 622-27 icircn Septuaginta 1 Polirom Iași 2004 p 446

14 Aghiasmatar EIBMBOR București 2002 pp 171-172


M ultă lume este preocupată de icircntrebarea ce este monahismul și care este rostul lui Răspun-

sul e simplu și ușor de icircnţeles monahis-mul a fost de-a lungul timpului cel care a menţinut unitatea Bisericii și implicit uni-tatea societăţii Mănăstirile au fost și sunt importante centre de susţinere a vieţii so-ciale prin bogata activitate filantropică cul-turală și spirituală pe care o desfășoară dar și adevărate izvoare de formare duhovni-cească și de educare a sufletelor

Icircn icircntreaga sa istorie monahismul or-todox a cunoscut forme diverse de la pust-nici ale căror icircnceputuri se află icircn pustia Egiptului sau Palestinei pacircnă la marile co-munităţi disciplinate prin regulile Cuvi-osului Pahomie sau ale Sfacircntului Vasile cel Mare Monahul fie că trăiește singur fie că trăiește icircn comunitate este un mar-tor și un profet al icircmpărăţiei ce va să vină Funcţia sa este una harismatică destina-tă să slujească Bisericii și lumii

Monahul lasă pe tată și pe mamă pe fraţi și surori pentru Domnul lasă como-ditatea locuinţei sale ca să se icircnchidă icircntr-o mănăstire departe de lume pacircnă la sfacircr-șitul vieţii El leapădă haina lumească a libertăţii și icircmbracă cu bucurie rasa nea-gră monahală a robiei de bunăvoie Se os-tenește icircn privegheri epuizante și icircn sluj-

FILOCALIE și FILANTROPIE icircn MONAHISMUL ORTODOX

be de zi cu zi I se osifică trupul i se sapă obrajii i se adacircncesc ochii și apoi priveș-te totul atacirct de liniștit

Racircnduieli și așezăminte monahale au scris de-a lungul timpului mai mulţi sfinţi ai Bisericii Primul a fost Cuviosul Paho-mie cel Mare după care Cuviosul Orsi-sie stareţul mănăstirii din Tabena scrie și el un Așezămacircnt al vieţii monahale urmat de Racircnduiala Sfinţilor Părinţi Sera-pion Macarie Pafnutie și a altor 34 de sta-reţi păstrată de Benedict de Anian icircn a sa adunare de racircnduieli de la Sfinţii Părinţi (PL vol 103) Sfacircntul Macarie Alexandrinul a scris și el cacircteva racircnduieli și o epistolă către monahi Dar cel care a scris icircntr-un mod cu mult mai amănun-ţit decacirct toţi precursorii săi racircnduielile vieţii monahale a fost Sfacircntul Vasile cel Mare care a cunoscut pravilele și icircndru-mările Sfacircntului Antonie cel Mare și ale Cuviosului Pahomie cel Mare precum și ale celorlalţi părinţi ai pustiei răsări-tene de pacircnă la el Dacă racircnduielile Cuvi-osului Pahomie cel Mare au fost icircn număr de 194 ale Sfacircntului Vasile cel Mare au fost icircn număr de 419 Aceste racircnduieli cunoscute sub numele de Regulile Mari și Mici se ocupă mai mult cu partea lăun-trică a vieţii monahului fiind de o pro-funzime covacircrșitoare


F I L O C A L I E | I F I L A N T R O P I E Icirc N M O N A H I S M U L O R T O D O X

Sfacircntul Ioan Casian după ce și-a făcut ucenicia icircn mănăstirile Răsăritului a icircn-temeiat icircn Apus două mănăstiri introducacircnd icircn ele racircnduiala pe care a văzut-o icircn Orient La rugămintea altor episcopi din icircmprejurimi care au vrut să aibă mănăstiri la fel Sfacircntul Ioan Casian a scris Așezămintele monahale descriind icircn 36 de cărţi cum



se desfășoară viaţa monahilor din Răsărit Deși nu toate principiile cuprinse aici sunt considerate valabile pentru viaţa de obște totuși el este primul din Apus care a dat racircnduieli monahale specifice aces-tei părţi a Europei

Cuviosul Benedict de Nursia (480-543) a scris și el o racircnduială pentru călu-gării din cele 13 mănăstiri pe care le-a icircnte-meiat El este al patrulea ctitor al vieţii monahale și al doilea dintre apuseni care adaptează trăirea vieţii de obște la condi-ţiile climaterice sociale și psihologice ale Apusului fără a altera esenţa răsăriteană

Desigur că de-a lungul timpului au mai scris și alţi Sfinţi Părinţi cărţi de sfătuire și icircndrumare pentru călugări La noi icircn ţară o preocupare deosebită pentru regulile monahale au arătat Sfacircntul Nicodim de la Tismana Sfacircntul Calinic de la Cernica iar icircn Moldova Sfacircntul Paisie de la Neamţ care a avut o icircnsemnată contribuţie la re-vigorarea monahismului romacircnesc

Să nădăjduim și bdquosă recunoaștem că icircn pofida problemelor cu care se confrun-tă monahismul acesta icircncă mai poate răs-punde nevoilor spirituale ale credincioșilor Bisericii și ale lumii icircntregi păstracircndu-se ca oarecacircnd icircn vremea prorocului Ilie mulți genunchi care n-au căzut icircnaintea fiarei contemporane (banul și modernis-mul)rdquo Beneficiem icircncă de modele de mă-năstiri fidele regulilor impuse de Sfinții Părinți de modele de monahi pustnici și duhovnici rugători și jertfitori pentru icircn-treaga lume De aceea avem certitudinea că Dumnezeu va renaște prin fiecare tacirc-

năr care icircși poartă genunchii spre altar un monah destoinic un duhovnic bun și un rugător pentru poporul său și pentru icircn-treaga lume

Și astăzi se constată o importantă dimensiune slujitoare a monahismului prin aceea că mănăstirile ortodoxe sunt adevărate școli de misiune creștină orto-doxă prin rugăciunile și predicile călu-gărilor prin icircndrumarea pe care o dau icircn Taina Spovedaniei tuturor celor care vin de aproape și de departe pentru a găsi alinare și vindecare de bolile sufletești ca și prin opera filantropică pe care monahismul o săvacircrșește pentru cei bol-navi bătracircni și lipsiți De asemenea icircn tot mai multe mănăstiri se intensifică activitatea misionară pentru copii și tineri Icircn ultima perioadă se organi-zează icircn mănăstiri tabere unde aceștia sunt inițiați icircn tainele credinței creștine și unde primesc răspuns la icircntrebările lor existențiale

Așadar mănăstirea și monahismul icircmbrățișează ca o mamă duhovnicească pe toți fiii și fiicele Pentru unii ea devi-ne spital duhovnicesc unde se pansează și se vindecă răni iar pentru alții repre-zintă o academie duhovnicească Și unii și alții sunt candele aprinse icircn candela-brul Bisericii și candidați la sfințenie pentru că povestea vieții fiecăruia poa-te deveni oricacircnd povestea vieții unui sfacircnt

Ierom Hrisostom FilipescuEgumenul Schitului Țibucani


C ă suntem tineri sau bătracircni bo-gaţi ori săraci culţi sau ignoranţi foarte mulţi dintre noi avem ten-dinţa de a fugi după senzaţional

după himere după kitsch după spectaculos după ceva colorat și răsunător chiar dacă este lipsit de substanţă esenţă și conţinut Avem de foarte multe ori senzaţia ori con-vingerea că tot ce zboară se mănacircncă deși icircn realitate lucrurile stau cu totul altfel

Problema este că din păcate kitsch-ul și superficialitatea au invadat toate domeniile și toate cutele vieţii noastre inclusiv zona cul-turală spirituală și chiar cea religioasă Fugim după bdquopacircine și circrdquo iar speculanţii profitorii și manipulatorii de profesie cunosc foarte bine acest lucru dezinformacircnd mase icircntregi de persoane altminteri cumsecade bine intenţionate de bună credinţă icircnsă prost fals greșit ori incomplet informate și care ur-macircnd turma ajung adesea acolo unde nu-și doreau să meargă Și astfel asistăm de multe ori neputincioși la greșeli comise nedreptăţi săvacircrșite erori provocate ori chiar promova-te și la multe acţiuni speculate și confiscate Eu unul am observat că interesul pentru sen-zaţional kitsch ori praf icircn ochi poate provo-ca icircntre noi oamenii multă dezbinare igno-ranţă și indolenţă crasă la care se adaugă lipsa unei conștiinţe critice și constructive

FUGA după KITSCH SPECTACULOS și SENZAŢIONAL

serioase și sincere toate acestea fiind deose-bit de păguboase atacirct pentru noi toţi cacirct și pentru fiecare icircn parte

Goana după spectaculos duce pacircnă la urmă la dezamăgire iar de aici la amăgire și icircmprăștiere Uităm de foarte multe ori că bdquoce e val ca valul trecerdquo neluacircnd aminte la vremelnicia și deșertăciunea celor mai mul-te fapte și lucrări omenești care nu sunt icircn-temeiate pe stacircncă stabilă și statornică ci pe nisip mișcător Altfel spus asistăm icircn tot locul și icircn tot ceasul la ipostaze mincinoase situaţii icircnșelătoare și lucruri contrafăcute cele mai multe dintre ele sfacircrșind icircn ridicol sau derizoriu Nu trebuie desigur să gene-ralizăm căci mai sunt și fapte momente evenimente lucruri obiecte purtări și oa-meni de bună calitate ce se manifestă cu discreţie au simţul valorii al bunului gust al bunei creșteri și icircndeosebi al bunu-lui-simţ icircnsă avem uneori impresia că toţi aceștia sunt icircnăbușiţi de prostul gust de proasta creștere de tupeul nemăsurat ori de nesimţirea nechibzuită a unora sauhellip mul-tora Poate că icircntre multe alte lucruri pe care le avem ori ar trebui să le avem de schim-bat icircn comportamentul nostru cotidian ar fi (și) acela de a respinge și refuza kitsch-ul senzaţionalul molipsitor spectaculosul hi-lar și superficialitatea contagioasă


F U G A D U P K I T S C H S P E C T A C U L O S | I S E N Z A I O N A L

Cunoaștem cu toţii că termenul de kitsch a intrat icircn uzul general icircncepacircnd cu anii rsquo60-rsquo70 ai secolului al XIX-lea prin interme-diul jargonului pictorilor și negustorilor de artă din orașul german Muumlnchen fiind uti-lizat cu referire la producţiile artistice iefti-ne Altfel spus kitsch-ul s-a născut icircn cacircmpul artei s-a inspirat neicircncetat din artă icircnsă efec-tul său este cel de parazitare a artei și de de-construire a eticii și a esteticii Lucrurile kitsch suscită icircn om trăiri superficiale iar lumea kitsch-ului va căuta mereu să ofere adepţi-lor săi ceea ce aceștia așteaptă Cu alte cu-vinte nu este suficient să afirmăm că anu-mite lucruri erau considerate odinioară kitsch prin natura lor Odată ce icircmbrăţișăm această perspectivă kitsch-ul devine un fel de virus care icircnmulţit peste măsură icircn bdquoor-ganismulrdquo sufletului icircl icircmbolnăvește și icirci per-turbă manifestările sănătoase Icircn acest caz lucrurile caracterizate drept kitsch devin doar simple proiecţii ale unui suflet icircmbol-năvit de sentimentalism dulceag și ieftin icircn-

duioșare nostalgie incurabilă amuzament prostesc visare narcotizantă vulgaritate După cum apreciază Herman Istvan bdquokitsch-ul presupune năzuinţa spre sublim dorinţa de idilă de fericire de tandreţe de satisfacţii dorinţa ca orice conflict să se ter-mine cu happy-end și ca binele să triumfe asupra răuluirdquo Icircnsă această dorinţă nu este una autentică ce icircndeamnă spre acţiune și icircndreptare căci kitsch-ul nu cunoaște nici aspiraţia reală nici trăirea intensă ci doar o iluzie a păcii o pseudo-armonie călduţă care adoarme conștiinţa icircn loc s-o trezească

Prin urmare să căutăm mai degrabă pie-trele profunzimii originalităţii și autentici-tăţii decacirct apa (chioară) a ceea ce astăzi face senzaţie pentru a dispărea a doua zi fără urmă icircnecat de o nouă știre tendinţă sau modă Adică la noi să funcţioneze fuga de iar nu după kitsch spectaculos și senza-ţional

Stelian Gomboș


T E O L O G I E | I | T I I N

Icircn ceea ce ne privește pași fundamentali icircn această direcție recuperatoare și revalorificatoare a operei Sfinților Părinți au fost făcuți de părintele prof acad dr Dumitru Stăniloae marele teolog romacircn trecut la cele veșnice icircn anii rsquo90 ai secolului trecut După Preafericitul Părinte Patriarh Daniel părintele Stă-niloae creează o sinteză neopatristică bdquoimensă bogată și fascinantărdquo1 cu trei aspecte importante care pot fi evidențiate

Sinteza dintre Tradiție și actualitate ndash cu cele două dimensiuni ale Tradiției permanen-tă (statornică) și dinamică (mobilă) aceasta din urmă permițacircnd un proces de adap-tare și icircnnoire deschis de creștere și adacircncire spirituală care provine din icircnsăși viața Bisericii aflată icircn comuniune cu Sfacircnta Treime La părintele Stăniloae nu există opoziția occidentală dintre Tradiție și Scriptură (opoziție provenind icircn mare parte tot dintr-o hermeneutică scripturală bazată pe descoperiri științifice mai mult sau mai puțin va-lide) ci un raport perihoretic de icircntrepătrundere și conținere reciprocă icircntre Tradiție și Scriptură

Sinteza dintre sacru și științific2 ndash teologia este o știință care descrie legătura dintre om și Dumnezeu Creatorul icircn timp ce științele precizează relația om-univers Icircn condițiile actuale această sinteză are un cacircmp foarte larg de aplicabilitate icircn teologia ortodoxă cu condiția icircnsă a unei sfințenii autentice a gacircndirii și trăirii Smerenia sa-vantului este virtutea prin care omul de știință se poate constitui mărturie vie a unui dialog plin de roade duhovnicești

Sinteza dintre spiritual social și ecologic ndash omul simte nevoia (sau cel puțin ar tre-bui să o simtă) de a bdquoapăra cultiva și sfinți creația prin redescoperirea viziunii liturgice despre existențărdquo3 viziune preluată de părintele Stăniloae icircn special din teologia Sfacircntului Maxim Mărturisitorul dezvoltată și explicitată icircn limbajul culturii contemporane

1 daggerDaniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romacircne Știința macircntuirii Basilica București 2014 p 2302 Vezi art din nr trecut al revistei de ce icircn teologia ortodoxă nu există o opoziție reală icircntre teologie

și știință3 daggerDaniel op cit p 233

SINTEZA NEOPATRISTICĂ A PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE



Dumnezeu propune tainic și nu impune silnic darurile Sale bdquoiar omul răspunde liber adăugacircnd la darul lui Dumnezeu priceperea inteligența și răspunsul recunoștinței sau Euharistiei sale Aparenta absență și tăcere a lui Dumnezeu icircn creația Sa reprezintă de fapt spațiul libertății omului și al căutării sale permanente ca ființă văzută și limitată pentru a crește necontenit icircn relația de iubire dintre chip și Arhetiprdquo4

Vorbind despre sinteza teologică a Părintelui Stăniloae trebuie precizat că aceas-ta bdquoa condus la o abordare integrală a spiritualității și problemei cunoașterii icircn care toate aspectele naturii (umane și de alt fel) joacă un rol indispensabil icircn cunoașterea lui Dumnezeu ca realitate personalărdquo5 Fundamentală este relația dintre ceea ce constituie persoana cu ceea ce constituie natura Spre deosebire de alți teologi ortodocși contemporani (Lossky Zizioulas Yannaras) a căror tendință de a sepa-ra dialectic persoana de natură este evidentă părintele Stăniloae nu operează cu acest reducționism care rezultă din opunerea a două realități persoana asociată cu

4 Idem p 2345 Ieromonah Calinic (Berger) Teognosia ndash sinteza dogmatică și duhovnicească a părintelui Dumitru

Stăniloae Deisis Sibiu 2014 p 14



libertatea iar natura cu absența ei Din contră persoana este liberă tocmai da-torită naturii sale și nu icircmpotriva ei De aici concluzia că nu există dualism icircntre persoană și natură trup și suflet mate-rial și spiritual Urmează o coerență ter-minologică și doctrinară cu hristologia și triadologia sa6

Viziunea integratoare a aspectelor existenței umane și divine va fi oglindi-tă icircn icircnțelegerea icircntregii creații După icircnvățătura răsăriteană contemplarea na-turii trimite icircn mod direct la cunoașterea lui Dumnezeu Lumea participă la su-biectivitate și la persoană ca extindere Baza teologică a acestei viziuni se află icircn primul racircnd icircn icircnvățătura Sfacircntului Maxim despre logoi adică rațiunile creației Rațiunile sunt o modalitate a imanenței divine și ele corespund lucră-rii divine prin care Dumnezeu creează susține și călăuzește toate lucrurile către El Icircnsuși Logosul suprem Logosul fiind El Icircnsuși o realitate personală rezultă că icircn toate lucrurile există un aspect de co-municare personală Pe aceeași linie a ur-măririi rațiunilor din lucruri omul intră icircn comuniune cu gacircndurile și intențiile iubitoare ale lui Dumnezeu urmacircnd o dezvoltare și diversificare a propriilor pu-teri spirituale și intelectuale

Părintele Stăniloae icircmbină astfel bdquodoc-trina hristologică și trinitară icircnvățătura Sfacircntului Maxim Mărturisitorul despre logoi conceptul dionisian de simbollo-

6 Idem p 16

gos și participare și icircnvățătura palamită despre energiile necreaterdquo7 toate centra-te pe caracterul personal al lui Dumnezeu Scopul cunoașterii este icircntotdeauna per-soana iar mijlocul prin care se ajunge aco-lo se află icircn natură

Factorul care inhibă dobacircndirea cunoașterii lui Dumnezeu este starea că-zută a naturii umane aceasta f iind influențată și chiar dominată de egosim și patimi A transfera setea de infinit către obiecte finite duce la distorsionarea afec-telor și puterilor omenești avacircnd ca re-zultat patimile Vindecarea reorientarea corectă și reintegrarea naturii omenești mai precis personalizarea ei este ajutată indispensabil de asceză Asceza descope-ră lumea și nu o disprețuiește Cuvacircntul icircn sine nemulțumește lumea de azi deoa-rece trezește din start o suspiciune de ne-gativism de răpire a drepturilor omului de restracircngere a libertății Din contră lu-mea e opacă atunci cacircnd e folosită icircn mod egoist ndash consumist putem spune prin as-ceză ne icircntoarcem bdquode la o lume icircngustă și icircngroșată de patimi pentru a găsi o lume transparentă care devine ea icircnsăși oglin-dă a lui Dumnezeu și scară către Elrdquo8

Cunoașterea lui Dumnezeu are nevo-ie de o perioadă de experiență și icircnvățare spre a fi icircnsușită Procesul este prezentat de părintele Stăniloae urmacircnd Sfacircntului Dionisie Areopagitul el este format din

7 Ibidem8 Spiritualitatea ortodoxă vol 3 din Teologia mo-

rală ortodoxă Ed IBMBOR București 1981 p 118 apud idem p 19




etapele purificării iluminării și icircndumne-zeirii De altfel Cursul său de ascetică și mistică este un adevărat tratat de terapie duhovnicească scris după regulile clasi-ce ale unei lucrări științifice icircn care pe lacircngă referințele patristice de bază expli-citate pe larg se ating și tematici psiholo-gice icircntr-o icircntrepătrundere directă cu cul-tura clasică ortodoxă

Icircncă din volumul I al Teologiei dogma-tice ortodoxe părintele Stăniloae afirmă clar bdquoconținutul revelației naturale este cosmosul și omul dotat cu rațiune cu conștiință și libertate ultimul fiind nu nu-mai obiect de cunoscut al acestei revelații ci și subiect al cunoașterii ei Cosmosul e organizat icircntr-un mod corespunzător capacității noastre de cunoaștere Cosmo-sul și natura umană ca intim legată de cos-mos sunt imprimate de o raționalitate iar omul ndash creatură a lui Dumnezeu ndash e do-tat icircn plus cu o rațiune capabilă de cunoaștere conștientă a raționalității cos-mosului și a propriei sale naturirdquo9 Rezul-tă de aici o largă respirație a teologiei că-tre cercetarea științifică de la care se așteaptă și un răspuns reciproc Dacă te-ologul deschide larg ușile omului de știință ar fi cazul ca și acesta să plece ure-chea la treptele ascezei așa cum provin ele din Tradiția creștină Prin iluminarea harului divin cacircte dintre descoperirile noastre nu s-ar face mult mai ziditoare unei lumi care icircnaintează de multe ori fără

9 Pr prof dr Dumitru Stăniloae Teologia dog-matică ortodoxă vol1 EIBMBOR București 1978 p 10

discernămacircnt icircn cunoaștere Lăsăm cu-vacircntul părintelui după cum scrie acesta icircn volumul Theology and the Church apă-rut la prestigioasa editură a seminarului St Vladimir din New York bdquoTeologia de macircine trebuie să fie deschisă icircntregii realități cosmice și istorice dar icircn același timp trebuie să fie și duhovnicească Tre-buie să ajute pe toți creștinii să dobacircn-dească o nouă spiritualitate potrivit atacirct cu dimensiunile mondiale ale științei și ale tehnologiei cacirct și cu icircntreaga comu-nitate omeneascărdquo10 Observăm aici un optimism eshatologic evident atacircta timp cacirct omul face referire și caută permanent desăvacircrșirea după chipul lui Hristos Sub-liniem că părintele nu a precizat bdquocomu-nitatea creștinărdquo ci bdquocomunitatea ome-neascărdquo lăsacircnd posibilitatea unui dialog permanent icircntre oameni icircn lumina iubirii Sfintei Treimi cu ancorarea profundă icircn icircnvățătura de credință ortodoxă

Cacirct despre modul icircn care trebuie să fie pregătiți teologii spre a putea intra icircn acest dialog iată două considerații ale părinte-lui făcute icircn cel mai direct mod cu putință icircncă din anii rsquo30 bdquoViața bisericească nu folosește nimic de la ilustra suficiență de sine care nu-și pune nicio icircntrebare de la indiferența celui care nu citește nu se zbu-ciumă nu aruncă icircn opinia publică bise-ricească icircntre teologi o experiență nouă

10 Pr Dumitru Stăniloae Theology and the Church St Vladimirrsquos Seminary Press Crestwood New York 1980 p 226 apud Pr Prof Dumitru Stăniloae Opere complete Vol I Basilica București 2012 p 51



o vedere de-a lui o icircncercare personală de a icircnțelege un articol dintr-o dogmă Ne trebuie la teologie tineri cu spiritul icircn căutare veșnică Aceștia citesc meditează se transformă veghează Ei vor putea scutura și societatea largă din indiferența icircn care se găsește transpunacircnd-o icircn aceeași stare de căutare Ne trebuie elita tineretului (s n) pe care nicio preocupare nicio știință nu o merită și nu o satisface ca teologiardquo11 Nu este acesta oare icircndemnul paulin actualizat de a merge la lupta icircmpotriva stăpacircniilor acestei lumi cu armele lui Dumnezeu (Ef 6 12-13)

Exemplul părintelui Stăniloae ne stă tuturor icircnainte ca un icircndemn plin de iubire spre a căuta și a valorifica fiecare după putință Duhul Părinților

Pr Octavian Schintee

11 Pr prof Dumitru Stăniloae op cit p255


P A G I N A C O P I I L O R

Un călugăr s-a dus la un bătracircn mare cu viața și cu virtuțile și i-a spusmdash Părinte ce să fac Sufletul meu piere

mdash De ce spui asta fiule a icircntrebat bătracircnulmdash Cacircnd eram mirean a răspuns fratele posteam mult și mă icircndeletniceam cu privegherile aveam din

SMERENIA

belșug lacrimi și străpun-gere a inimii iar acum cacircnd m-am lepădat de lume și m-am călugărit nu văd icircn mine nicio virtute

mdash Crede-mă fiule i-a zis bătracircnul icircn viața de mirean bdquosporeairdquo din prici-na t ruf ie i ș i a laudei omenești pe cacircnd acum diavolul a văzut că ai ieșit de sub stăpacircnirea lui și s-a icircnarmat icircmpotriva ta Cre-de-mă că lui Dumnezeu Icirci este mai plăcut un singur psalm pe care-l rostești acum cu smerenie decacirct o mie de psalmi pe care-i ros-teai icircn lume și mai mult binevoiește icircntru postirea ta puțină de acum decacirct icircn postirea aspră cu care te nevoiai icircn lume Așadar să nu te descurajezi și să nu crezi că a pierit sufletul tău Acum cacircnd crezi că nu ai nicio faptă bună acest gacircnd smerit e icircndestulător pentru macircntuirea ta așa a



fost icircndreptățit vameșul pe cacircnd fari-seul socotind că are virtuți a pierdut toate faptele sale bune Omul care e păcătos sau leneș dar cu inimă fracircntă și smerită place mai mult lui Dumne-zeu decacirct omul ce are multe fapte bune dar din pricina lor e macircndru icircn sinea lui

Auzind acestea fratele a simțit icircn su-flet macircngacirciere și dezlegarea icircncurcătu-rii sale S-a icircnchinat pacircnă la pămacircnt bă-tracircnului și a zis

mdash Acum mulțumită ție s-a macircntu-it sufletul meu

Un om s-a dus să se icircmpace cu cine-va care-l jignise icircnsă acela nu l-a primit și nu i-a deschis ușa S-a dus atunci la un bătracircn icircnțelept și i-a povestit cele icircn-tacircmplate

mdash Știi de ce fratele care te-a jignit n-a vrut să se icircmpace cu tine i-a zis bă-tracircnul Mergacircnd la el icircn sinea ta tu te icircndreptățeai pe tine icircnsuți iar pe el icircl icircn-

vinuiai Te sfătuiesc să faci altfel icircntărește icircn sufletul tău gacircndul că tu ai păcătuit icircmpotriva lui nu el icircmpotriva ta icircnvinuiește-te pe tine icircnsuți iar pe el icircndreptățește-l

Omul a făcut după sfatul bătracircnului și așa s-a dus la fratele său ndash și ce credeți că s-a icircntacircmplat Nici n-a apucat să bată la ușă că acela a deschis de parcă-l aștepta și l-a icircntacircmpinat cu brațele deschise

(după cartea APA VIEȚII)

ȘTIAȚI CĂAtunci cacircnd cineva pleacă din lumea aceasta nu face altceva decacirct să se adauge neamu-

lui său moșilor și strămoșilor săiBiserica icirci numește pe cei trecuți icircn cealaltă viață cea fără de trup bdquoadormițirdquo ceea ce icircn-

seamnă că aceștia nu se află icircntr-o stare definitivă ci doar icircntr-o stare provizorie din care te poți bdquotrezirdquo De aceea nu se poate spune despre cei adormiți că bdquoau trecut icircn neființărdquo Tot din același motiv nu putem spune despre aceștia că bdquose numeaurdquo sau bdquoicirci chemardquo la timpul trecut ci bdquose numescrdquo bdquoicirci cheamărdquo Toți cei adormiți sunt numiți și chemați sau mai exact sunt pomeniți icircn slujbele Bisericii și icircn rugăciunile noastre



Noi creștinii ortodocși ne rugăm pentru cei adormiți deoarece așa le arătăm dragos-tea pentru ei și credința că prin rugăciunile noastre sufletul pentru care ne rugăm va ajun-ge icircntr-o stare mai bună decacirct cea icircn care a ajuns după ce s-a despărțit de trup așteptacircnd icircmpreună bdquoicircnvierea morților și viața ce va să vierdquo (Crezul ndash Simbolul de credință)

Icircn viața de dincolo bdquoviața veacului ce va să fierdquo nădăjduim să fim icircmpreună cu cei dragi nouă cu toate rudele noastre și prietenii pen-tru că numai așa putem fi fericiți Icircntru aceas-tă nădejde avem credința că pomenindu-i icircn rugăciunile Bisericii și ale noastre sufletele lor vor primi odihna veșnică de la Domnul și Macircntuitorul nostru Iisus Hristos precum este arătat icircn aceste rugăciuni bdquoDăruiește-le lor și nouă Icircmpărăția Ta și icircmpărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desăvacircrșirea vieții Tale celei nesfacircrșite și fericiterdquo bdquoCu sfinții odihnește Hristoase sufletele adormiților ro-bilor Tăi unde nu este durere nici icircntristare nici suspin ci viață fără de sfacircrșitrdquo

De asemenea Sfacircntul Apostol Pavel ne icircndeamnă bdquoFraților despre cei ce au adormit nu voim să fiți icircn neștiință ca să nu vă icircntristați ca ceilalți care nu au nădejde Pentru că de credem că Iisus a murit și a icircnviat tot așa cre-dem că Dumnezeu pe cei adormiți icircntru Iisus icirci va aduce icircmpreună cu Elrdquo (I Tes 4 13-14)

Cei adormiți nu-și mai pot modifica sta-

rea prin eforturi proprii dar icirci putem ajuta noi cei rămași pomenindu-i la slujbele Bisericii și icircn rugăciunile noastre Nu schimbăm starea celor adormiți datorită propriei lucrări ci prin Sfacircnta Liturghie rugăciuni de dezlegare și fap-te de milostenie toate pornite din dragostea dintre toți creștinii Acesta este și motivul pen-tru care simultan cu rostirea cacircntării de po-menire veșnică a celor adormiți este legăna-tă masa pe care se află coliva și colacul icircmpreună cu vinul aduse pentru milostenie iar credincioșii țin macircna pe umărul celui din fața lor Icircn acest fel ne arătăm comuniunea și solidaritatea atacirct cu cei din biserică dar mai ales cu cei trecuți icircn veșnicie moșii și strămoșii noștri rugacircndu-l icircmpreună pe Dreptul Judecător care este Hristos pentru milă și ier-tare față de cei adormiți

Cele mai cunoscute slujbe referitoare la pomenirea celor adormiți se săvacircrșesc la 3 9 și 40 de zile la 3 6 9 și 12 luni și apoi icircn fie-care an Ziua dedicată pomenirii celor adormiți este sacircmbăta pentru că icircn această zi Macircntuitorul a stat cu trupul icircn mormacircnt Facem pomenire mai ales icircn sacircmbetele numite bdquomoșiirdquo de toamnă (prima sacircmbătă din luna noiem-brie) de iarnă (sacircmbăta dinaintea Duminicii Icircnfricoșatei Judecăți) de vară (sacircmbăta dina-intea Pogoracircrii Duhului Sfacircnt) și icircn Sacircmbăta lui Lazăr icircnaintea Floriilor De asemenea se mai face pomenire și de Ziua Eroilor cacircnd se săvacircrșesc rugăciuni pentru eroii neamului

Dacă rugăciunile sunt făcute cu căldură și cu lacrimi ele sunt ascultate ca rugăciunile lui Iair a surorii lui Lazăr sau a văduvei din Nain Rugăciunile noastre făcute cu credință vor fi icircmplinite de Dumnezeu căci El ne-a asigurat bdquoToate cacircte veți cere rugacircndu-vă cu credință veți primirdquo (Mt 21 22)

Prof Irina Curalariu Suceava


F U R I T O R I I M A R I I U N I R I

M area Unire de la 1 de-cembrie 1918 a fost dorită de multă vreme de romacircni și s-a plinit

prin vrerea lui Dumnezeu dar și a mai multor oameni mari ai vremii acele-ia Unul dintre ei a fost un romacircn bdquomai romacircn ca romacircnulrdquo un om fidel po-porului nostru cu toate cele ce icircl de-finesc credința limba unitatea icircn cu-get dragostea de neam și dragostea de țară Acest om loial neamului romacircnesc este regele Ferdinand I al Romacircniei Se naște la 24 august 1865 icircn Germania la Sigmaringen icircn fa-milia principelui Leopold de Hohen-zollern-Sigmaringen Studiază la Leipzig Bonn și la Tuumlbingen Icircncă de tacircnăr intră ca ofițer icircn Armata Romacircnă și va rămacircne vreme de 38 de ani pacircnă la gradul de mareșal La vacircr-sta de 23 de ani icircn 1888 devine Prin-cipe de Coroană al Romacircniei rămacircne Principe Moștenitor pentru aproape

Regele Ferdinand I șiMAREA UNIRE



trei decenii arătacircnd loialitate deplină Re-gelui Carol I S-a căsătorit cu Principesa Maria de Edinburgh a Marii Britanii și Ir-landei soție pe care a cerut-o Carol I pen-tru nepotul după frate viitorul rege Fer-dinand I pe cacircnd se afla la Londra icircn noiembrie 1982 de la Regina Victoria Ferdinand I urcă pe tron la 28 septem-brie11 octombrie 1914 și domnește pacircnă la 20 iulie 1927 Icircn vremea domniei sale datorită faptului că icircși servește țara cu o loialitate nemaiicircntacirclnită i se atribuie nu-mele de bdquoFerdinand cel Loialrdquo Acest fapt icircncepe să prindă contur atunci cacircnd după doi ani de neutralitate icircn cadrul Primului Război Mondial icircn urma deciziei Consi-liului de Coroană din august 1916 con-siliu pe care l-a prezidat Romacircnia alege să intre icircn război icircmpotriva Germaniei mai exact icircmpotriva țării sale natale Hotăracircrea aceasta a luat-o icircn urma unei confruntări interioare Luptă care se dădea icircntre loialitatea față de neamul său și față de neamul căruia icirci promisese că-i va fi fi-del pacircnă la sfacircrșit bdquoDupă lupte teribile care s-au dat icircn mine sacrific totul pentru bine-le patrieirdquo a spus regele icircntr-o discuție cu Marghiloman1 Pentru o astfel de hotăracircre Regele Ferdinand primește o primă lovitură a fost șters din familia Hohen-zollern iar mai apoi o alta fiind excomu-nicarea sa de către papă pentru că nu și-a botezat copiii icircn ritul catolic ci icircn cel or-todox Această obligație de a-și boteza

1 Constantin I Stan Regele Ferdinand I bdquoIcircntregitorulldquo (1914-1927) Editura Paideia Bucureşti 2003 p 59

copiii icircn religia țării trebuia s-o respecte oricare suveran de la cacircrma Romacircniei neținacircndu-se seama de originea și confe-siunea sa Putem deduce de aici foarte limpede cacirct de hotăracirct a fost Regele și soția lui icircn a sluji pacircnă la moarte icircntru to-ate neamul pe care li l-a dat Dumnezeu să-l cacircrmuiască

MAREA UNIRE

bdquoIndiferent de orice s-ar putea spune cert este că Regele Ferdinand a lăsat Romacircniei o moştenire imensă inclusiv Marea Unire Naţională de la 1 Decembrie 1918 Astfel icircnţelegem că Romacircnia Mare se datorează lui Ferdinand un german care cu cacircţiva ani icircnainte avusese curajul de a icircntoarce armele icircmpotriva ţării sale de origine dacircnd dovadă de o loialitate profundă şi exemplară faţă de Romacircnia ţara care l-a adoptat şi pe care a cacircrmuit-o cu deosebită iscusinţă pacircnă icircn anul 1927 atunci cacircnd a trecut la cele cereştirdquo2 Unirea Mare a romacircnilor a fost un rezultat al dorinței romacircnilor dezbinați la acea vre-me bdquoDesăvacircrșirea unității naționale a romacircnilor s-a icircnfăptuit icircnainte de Conferința de pace prin actele de unire de la Chișinău Cernăuți și Alba Iulia toate icircn 1918rdquo3 Dorință ce s-a concretizat prin actul Unirii semnat de Sfatul Țării de la Chișinău (27

2 Tudor Petcu Regele Ferdinand al Romacircniei Scurtă biografie Bucureşti 2016 pag 26

3 Florin Constantin O istorie sinceră a poporu-lui romacircn Editura Univers Enciclopedic Gold București 2014 pag 249



martie9 aprilie 1918) care a votat alipirea Basarabiei la Romacircnia act confirmat prin Decretul Regal din 10 aprilie 1918 La 1528 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei din Cernăuţi vota alipirea Bucovinei la Romacircnia act confirmat de Regele Ferdinand prin Decretul Regal din 19 decembrie 1918 Mai apoi la 1 decembrie 1918 s-a icircnfăptuit unirea Transilvaniei Banatului Crişanei Sătmarului şi Maramureşului cu Ţara icircmplinindu-se astfel dorința tuturor romacircnilor rupți de Țara mamă act con-firmat de Rege prin Decretul Regal de la 13 decembrie 1918 Icircn timp ce la Alba Iulia se hotăra unirea regele Ferdinand sărbătorea ziua aceasta la București bdquoFerdinand a putut să se icircntoarcă la Bucureşti icircn fruntea armatei trecacircnd pe sub Arcul de Triumf bene-ficiind de susţinerea populaţiei entuziaste care l-a icircntacircmpinat la 1 decembrie 1918 (sn) icircn ziua Marii Adunări Naţionale de la Alba Iuliardquo4 Toate cele trei alipiri au fost ratifi-cate de Parlamentul Romacircniei la 31 decembrie 1919 După Conferinţa de Pace de la Paris Romacircnia Mare beneficia de recunoaşterea majorităţii statelor lumii Aşadar anul 1918 marchează anul naşterii Romacircniei Mari la baza căreia a stat fermitatea Regelui Ferdinand ajutat fiind de soţia sa Regina Maria5 Regele Ferdinand I și Regina Maria sunt icircncoronați ca suverani ai Romacircniei Mari la Alba Iulia icircn Catedrala Reicircntregirii

4 Tudor Petcu Regele Ferdinand al Romacircniei Scurtă biografie ANRM Bucureşti 2016 pag 305 Ibidem pag 30

Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18



Neamului icircn 1922 Locul icircncoronării nu a fost ales icircntacircmplător mai ales că aici s-a icircnfăptuit și unirea principatelor romacircne la 1599 de către Mihai Viteazul Pe coro-ana regelui (coroana predecesorului său Regele Carol I) au fost adăugate icircnsemnele provinciilor romacircnești unite iar coroana reginei a fost comandată la Paris și făcută icircn stilul bizantin al coroanelor voievoda-le Icircn 1925 Regele Ferdinand I a fost ne-voit să-l lase urmaș la tronul țării pe Mihai I nepotul său aceasta din cauză că fiul său Carol al II-lea nu a pus mai presus de toate slujirea țării ci alte pasiuni Regele Ferdinand I moare după o icircndelungată suferință icircn ziua de 20 iulie 1927 la Sinaia icircn vacircrstă de aproape şaizeci şi doi de ani cu Regina Maria şi patru dintre copii alături iar icircnmormacircntarea s-a petrecut la Curtea de Argeş

Regele Ferdinand I rămacircne pentru romacircni o personalitate deosebită icircn istoria neamului nostru romacircnesc dar și puțin cunoscută de către romacircni Toți l-au re-cunoscut ca pe un adevărat patriot și uni-ficator al neamului romacircnesc numindu-l pe bună dreptate Ferdinand bdquoIcircntregitorul de țarărdquo sau bdquoRegele Marii Unirirdquo La fel ca unchiul său Carol I a așezat slujirea po-porului mai presus de toate dar s-a ridicat mai sus decacirct predecesorul său prin faptul că icircn momentele cele mai grele pentru țară a ales binele patriei icircn detrimentul familiei Hohenzollern și chiar a confesiunii sale uneori Ferdinand I a fost un rege model modest curajos hotăracirct deși ezita icircn a lua hotăracircri prea ușor devotat și de o rară demnitate Nu ne putem gacircndi la Marea Unire de la 1918 și să trecem cu vederea aportul lui la aceasta pentru că nu știm cum ar fi procedat un alt om icircn locul său și istoria ar fi curs prin alte albii

Romacircnia Mare este din păcate și astăzi un ideal al romacircnilor iar icircmplinirea ace-stuia stă doar icircn voia lui Dumnezeu la vre-mea cuvenită și prin oamenii pe care icirci va racircndui El

BIBLIOGRAFIE

1 Constantin I Stan Regele Ferdinand I bdquoIcircntregitorulldquo (1914-1927) Editura Paideia Bucureşti 2003

2 Tudor Petcu Regele Ferdinand al Romacircniei Scurtă biografie București 2016

3 Florin Constantin O istorie sinceră a poporu-lui romacircn Editura Univers Enciclopedic Gold București 2014

Rege

le Fe

rdina

nd I




D I N V I A A P A R O H I I L O R

M arți 16 ianuarie ac la Roma s-au desfășurat lucrările Adu-nării Eparhiale și ale Congre-

sului Episcopiei Ortodoxe Romacircne a Ita-liei (EORI)

ADUNAREA EPARHIALA ȘI CONGRESULEPISCOPIEI ORTODOXE ROMAcircNE A ITALIEI

Icircntrunită sub președinția Preasfințitului Părinte Episcop Siluan acest organism statutar a examinat și aprobat rapoartele de activitate ale sectoarelor Centrului Eparhial execuţia bugetară pe 2017 și bu-getul eparhiei pentru anul 2018 Alături de membrii clerici monahi și mireni ai Adunării Eparhiale s-au aflat și preotese și alți mireni doritori din parohiile epar-hiei numărul total al participanților ridi-cacircndu-se la peste 730 de persoane

Evenimentul a debutat cu slujba de Te Deum icircn cadrul căreia s-au adus mulțumiri lui Dumnezeu pentru binefacerile revăr-sate asupra Episcopiei Ortodoxe Romacircne a Italiei icircn anul 2017 și s-a invocat bine-cuvacircntarea lui Dumnezeu pentru anul 2018 La final Preasfințitului Părinte Siluan a adresat celor prezenți un cuvacircnt de icircntacircmpinare

Icircn continuare invitatul de onoare din acest an al EORI Icircnaltpreasfințitul Părinte



Teofan Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a susținut prelegerea cu tema bdquoUnitatea icircn credință ndash temelie a unității Bisericii și garanție a unității Neamuluirdquo

Au urmat apoi icircntrebări și discuții legate de tema unității precum și saluturile ofi-ciale ale reprezentanților autorităților romacircne și italiene prezente la eveniment Icircnainte de a icircncepe lucrările Sesiunii Ordinare a Adunării Eparhiale au fost prezentate două filme retrospective ale diferitelor activități din cadrul Eparhiei atacirct pe plan pastoral și administrativ cacirct și din cadrul Departamentului pentru Tineret

Icircn continuare au avut loc lucrările Sesiunii Ordinare a Adunării EparhialeIcircn ceea ce privește slujirea PASTORAL-MISIONARĂ la finalul anului 2017

Episcopia Ortodoxă Romacircnă a Italiei cuprindea 250 parohii (și alte 10 icircn formare) icircmpărțite icircn 19 protopopiate patru mănăstiri două schituri cinci paraclise episcopa-le și două centre pastorale Pe lacircngă parohii mai funcționează alte 131 locuri de sluji-re (filii) unde se săvacircrșesc periodic Sfacircnta Liturghie și alte slujbe

Pe parcursul anului 2017 s-au icircnființat 25 parohii și s-au săvacircrșit bull 13 hirotonii icircntru preot și 8 hirotonii icircntru diacon icircn total fiind 275 clerici (260

preoți și 15 diaconi) bull 9269 botezuri bull 1659 cununii bull 282 icircnmormacircntăriIcircntre evenimentele mai importante ale acestui capitol din istoria Eparhiei noastre

amintim faptul că s-a săvacircrșit o sfințire de biserică (Palermo) s-au binecuvacircntat 11 ico-



nostase s-au inaugurat trei noi lăcașuri de slujire s-a pus o piatră de temelie pentru construcția bisericii (Pescara) s-a binecuvacircntat un altar de vară

Icircn ceea ce privește activitatea SOCIAL-FILANTROPICĂ se remarcă următoarelebull icircn anul 2017 a avut loc o frumoasă dezvoltare a diaconiilor icircnființate icircn 2011

(pentru Bolnavi pentru Săraci și Pribegi și pentru Icircnchisori)bull s-a intensificat activitatea Centrului Social-Filantropic al Episcopiei Italiei de

pe lacircngă Paraclisul bdquoSfacircntul Alexie Omul lui Dumnezeurdquo de la Romabull s-a continuat Proiectul Social de adopție la distanță bdquoBrațele Părinteștirdquo prin

care icircn perioada 1 septembrie 2016-31 iunie 2017 s-au acordat 585 de burse de cacircte 30 de euro pe lună pentru copii din Romacircnia Republica Moldova și Italia

bull anul școlar 2017ndash2018 a icircnceput cu 700 de bursebull S-a continuat proiectul bdquoRagazzi in gambardquo (Tineri pe picioare) icircn colaborare

cu Spitalul bdquoGemellirdquo din Roma prin care se procură și se pun gratuit proteze persoanelor din Romacircnia ce au rămas fără unul sau ambele membre inferioa-re sau superioare

bull s-a implementat un nou proiect bdquoCărucioarele Speranțeirdquo ndash prin care Episcopia noastră vine icircn sprijinul persoanelor cu dizabilități motorii achiziționacircndu-le un cărucior performant Prima acțiune a avut loc pe 14 decembrie 2017 la Iași cacircnd 13 beneficiari au primit oficial actele de donație a cărucioarelor

bull s-a implementat prin Departamentul pentru Săraci și Pribegi un nou proiect intitulat bdquoDesaga Milostenieirdquo prin care credincioșii din parohii sunt icircncurajați



să stracircngă alimente neperisabile pentru a le distribui celor lipsiți și celor de pe stradă precum și familiilor cu mulți copii și cu o situație materială precară

Opera socială din cadrul Eparhiei noastre icircn anul 2017 a depășit prin jertfelnicia credincioșilor și cu ajutorul lui Dumnezeu suma de 900000 de euro

Ca și icircn anii precedenți Departamentele Cultural și de Tineret au organizat mai multe activități dintre care amintim

bull Festivalul bdquoDor de Eminescurdquo ajuns la a III-a ediție (15-25 ianuarie)bull Festivalul bdquoZilele Portului Popular Romacircnescrdquo ndash ajuns la a VIII-a ediție (7-8

octombrie)bull bdquoZilele Limbii Romacircnerdquo ajuns la a IV-a ediție (31 augustndash8 septembrie)bull Festivalul de Colinde și Tradiții Creștine bdquoColindul Sfacircnt și Bunrdquo ajuns la a V-a

ediție (luna decembrie)bull Congresul Aniversar NEPSIS - Italia la icircmplinirea a 9 ani de la icircnființarea Frăției

Nepsis a Tinerilor Ortodocși din Episcopie cu o participare a peste 1000 de persoane din toată Italia (8 decembrie)

bull bdquoFestivalul Bucurieirdquo ajuns la a IX-a ediție cu o participare a peste 700 de tineribull s-au mai organizat 20 de tabere pentru tineri și opt bdquoȘcoli de varărdquo pe lacircngă parohiiIcircn ceea ce privește formarea continuă a clericilor icircn afara evenimentelor cuprinse

icircn celelalte secțiuni Eparhia noastră a organizatbull Centrul de Studii Teologice bdquoSfacircntul Dionisie Exiguulrdquo (care are ca scop susținerea

formării continue a clerului din eparhie) a organizat Universitatea de Vară



bdquoSfacircntul Maxim Mărturisitorul și Sfacircnta Mare Muceniță Ecaterinardquo a II-a ediție Bologna (23-28 iulie 2017) precum și Prima Sesiune de formare a preoților care au mai puțin de cinci ani de preoție icircn perioada 6ndash18 noiembrie

Pe plan MASS-MEDIA s-au realizat următoarele proiectebull S-a lansat un nou site tip portal al Episcopiei httpepiscopia-italieiitbull S-a lansat un nou site al Centrului de Pelerinaje httpepiscopia-italieiitpe-

lerinajebull S-a realizat un nou site pentru hrană duhovnicească intitulat bdquoMerinde pentru

Sufletrdquo httpepiscopia-italieiitmpsbull S-a lansat un nou site al tinerilor Nepsis httpepiscopia-italieiitnepsisbull Icircn 28 de parohii au avut loc lucrări de restaurare și renovare iar icircn 13 parohii

se construiește sau se amenajează un lăcaș de cult și spații pentru cateheză și activități sociale

Aducem deosebite aprecieri tuturor mirenilor preoteselor monahilor și clericilor implicați icircn proiectele pastoral-misionare catehetice și de educație culturale și socia-le desfășurate pe parcursul anului 2018 icircn cuprinsul Episcopiei noastre

Pentru anul 2018 s-a propus continuarea tuturor proiectelor icircncepute icircn anii precedenți precum și inițierea altor proiecte

Dintre prioritățile pentru anul 2018 amintimbull icircmbunătățirea calității misiunii printre copiii tinerii și credincioșii din Episcopie



printr-o mereu mai eficientă icircmpreună-lucrare a preoților și mirenilor din pa-rohii și a monahilor din mănăstiri

bull intensificarea activității de cateheză icircn racircndul copiilor tinerilor și adulților prin implicarea familiilor creștine alături de clerici și de soțiile lor deja angajați icircn această activitate

bull intensificarea proiectelor pentru copii și tineri a taberelor și a școlilor de vară cu formarea și implicarea unui număr cacirct mai mare de voluntari mireni

bull creșterea activității sociale pentru venirea icircn sprijinul celor săraci a celor bol-navi a celor din icircnchisori prin implicarea Comitetelor Parohiale icircn frunte cu preotesele și a tinerilor din parohii și icircncurajarea voluntariatului

bull formarea continuă a celor implicați pe diferitele sectoare de activitate și a celor implicați icircn proiectele inițiate de acestea

bull intensificarea solidarității și icircntrajutorării icircntre parohiile mai mari și cele icircncepătoa-re aflate icircn zone defavorizate sau implicate icircn proiecte de construcție de biserică

bull intensificarea frățietății și a unității dintre credincioși dintre clerici dintre pa-rohii și dintre protopopiate ca temei al unității eparhiei

Dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate darurile Sale revărsate peste Episcopia noas-tră icircn anul 2017 și Icirci cerem iertare pentru toate neicircmplinirile sau greșelile făcute Pentru viitor ne rugăm Domnului ca și icircn anul 2018 să slujim cu racircvnă și dragoste spre slava Sfintei Treimi și spre propășirea Sfintei noastre Biserici spre mai binele și unitatea nea-mului nostru și spre a noastră macircntuire

B O T E Z U L D O M N U L U I N I M A G I N I


Botezul Domnuluiicircn Episcopia Italiei

RomaCentrul Eparhial



Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme

Mănăstirea Bivongi

Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento


Reţeteși sfaturi practice

SALATĂ DE SPANAC ȘI BACON

Ingrediente 100 g frunze proaspete de spa-nac 200 g bacon tăiat feliuțe 2 linguri sos de soia 3-4 linguri oțet balsamic 4 linguri ulei de măsline

Ninge ninge icircncetișor cade cacircte-un fulgușor iar la geam iarna isteaţă pune macircndre flori de gheaţăAnul Nou o să ne fie icircnceput de veselie mari pe mici n-or prigoni mici pe mari nu vor racircvni icircn frăție și dreptate icircntr-o horă vom juca Dumnezeu care ne-ascultă gracircu de aur ne va da Macircnați măi hăi hăiCu gacircndul la sărbătorile care au trecut vă aduc icircn față cacircteva idei de rețete care sper să vă inspire

LA MULȚI ANI ȘI MULT SPOR IcircN HAR

Mod de preparare Frunzele de spanac se spală bine și se usucă Baconul se prăjește icircntr-o tigaie (sau se poate fierbe) icircn jur de 4 minute apoi se scoate pe șervețele absorban-te și se lasă la răcit Se pregătește o salsa din sos de soia oțet balsamic și ulei de măsline cu care se condimentează spanacul peste care se așază bucățelele de bacon Se poate servi și cu un ou prăjitfiert deasupra

SUPĂ CREMĂ DE MORCOVI ȘI CARTOFI o supă delicioasă și hrănitoare numai bună pentru vremea rece

Ingrediente 500 g cartofi 250 g morcovi 1 ceapă 1 cățel de usturoi 1 tijă de țelină (sau o bucățică de rădăcină) 3 linguri ulei


R E E T E | I S F A T U R I P R A C T I C E

de măsline 650 ml supă de legume (sau de pui sau apă) 100 ml smacircntacircnă sare

Mod de preparare Ceapa tocată mare icircm-preună cu usturoiul tăiat felii se călesc 2-3 minute icircn uleiul de măsline cu puțină apă călduță se adaugă cartofii curățați și tăiați cuburi morcovii feliați țelina tocată și se mai lasă 2 minute să se călească icircmpreună Se adaugă supa (apa) se sărează după gust se acoperă și se lasă la fiert 20-25 minute pacircnă ce legumele s-au icircnmuiat Se pasează supa cu un mixer vertical pacircnă se obține o cremă fină (dacă este prea groasă mai adaugați un pic de supă și mai dați icircn 2-3 clocote dacă e prea lichidă mai fierbeți-o pacircnă ajunge la consistența dorită) La final se adaugă smacircntacircna Se poate servi caldă cu pacircine prăjită sau crutoane decorată cu pătrunjel și susan negru

PORC IcircN SOS DE MUȘTARo rețetă rapidă și gustoasă

Ingrediente 400g pulpă de porc 3 linguri făină 5 linguri ulei sare piper boia Pentru sos 1 ceapă 1 lingură ulei 50 ml vin alb

sec 200 ml smacircntacircnă 1 lingură muștar sare piper apă

Mod de preparare Carnea se taie felii subțiri care se bat ca pentru șnițele se trec prin făina amestecată cu sare piper și boia se prăjesc pe ambele părți icircntr-o tigaie cu ulei icircncins Pentru sos ceapa se taie mărunt și se călește pacircnă se icircnmoaie după care se stinge cu vin se lasă puțin să se evapore după care se adaugă smacircntacircna și se condi-mentează cu sare și piper se mai lasă un mi-nut și se adaugă și muștarul amestecacircndu-se bine se mai toarnă o jumătate de cană de apă și se lasă să fiarbă puțin după care se in-troduce și carnea de porc icircn sos și se mai ține pe foc cca 5 minute Se dă la rece

TORT PROFITEROL un dulce de neuitat pentru o masă festivă

Ingrediente Pentru blat 150 g făină 30 g cacao 120 g zahăr 1 linguriță praf de copt frac12 linguriță bicarbonat 2 ouă 80 ml ulei 80 ml cafea tare 120 g iaurt simplu Pentru choux-uri (25 buc) 80 ml apă 30 g unt un vacircrf de cuţit de sare 60 g făină 2 ouă



Pentru umplutură 300 ml smacircntacircnă de frișcă 1 lingură zahăr pudră vanilie Mousse de cio-colată 250 g ciocolată fondantă 100 ml lap-te 3 foi gelatină (sau 6-7 g granule) 450 ml frișcă lichidă Glazura 100 g ciocolată 100 ml smacircntacircnă de frișcă 2 linguri ulei

Mod de preparare Blatul icircntr-un bol se amestecă ingredientele uscate iar icircn altul cele lichide apoi se combină amestecacircnd pacircnă se omogenizează Se transferă aluatul icircntr-o tavă cu pereți detașabili (diam cca 24 cm) acoperită cu hacircrtie de copt Blatul se coace la 175degC circa 35-40 minute pacircnă cacircnd la testul cu scobitoarea aceasta iese cu-rată Cacircnd e gata se lasă la răcit iar apoi se taie icircn două formacircnd două blaturi de tort Choux apa untul tăiat cuburi și sarea se pun la fiert icircntr-o cratiţă cacircnd compoziţia icircncepe să fiarbă se dă focul mic și se adau-gă făina toată deodată amestecacircnd ener-gic pacircnă se omogenizează se continuă icircncă două minute pacircnă pe fundul vasului se for-mează o peliculă de aluat se transferă alu-atul icircntr-un bol și se icircntinde pe pereții va-sului ca să se răcească mai repede cacircnd e ușor călduț se adaugă ouăle unul cacircte unul amestecacircnd cu mixerul aluatul rezultat tre-buie să fie gros de consistență cleioasă să curgă greu de pe spatulă cu ajutorul unui sac agrave poche cu cap rotund se formează choux-rile ceva mai mari decacirct o cireașă (vor ieși 25) se coc 15 minute la 220degC iar apoi la 180degC pacircnă se rumenesc frumos Mousse de ciocolată se pune gelatina la hidratat frișca se bate tare ciocolata rup-tă bucățele se topește icircn laptele fierbinte

amestecacircnd continuu cacircnd e gata se pune icircn ea gelatina și se omogenizează lăsacircndu-se apoi să ajungă la temperatura camerei mo-ment icircn care se incorporează delicat frișca Umplutura frișca se mixează cu zahăr și vanilie pe fundul fiecărei gogoșele se face cacircte o gaură și se umplu cu frișca vanilată (9 cele mai frumoase vor fi puse pe tort) Asamblarea tortului se așază primul blat icircn forma icircn care a fost copt (de preferat par-tea superioară) se icircntinde un sfert din spu-ma de ciocolată peste care se așază 14 gogoșele umplute se acoperă cu restul de mousse deasupra se pune al doilea blat presacircnd delicat se acoperă cu o folie de plastic și se dă la frigider pentru cacircteva ore (ideal ar fi toată noaptea) Icircnainte de a scoa-te tortul din formă se icircncălzește marginea formei cu o torță de bucătărie astfel va ieși frumos și uniform Glazura se topește cio-colata icircn frișca fierbinte amestecată cu ule-iul se glazurează gogoșelele și tortul pes-te care se așază cele 9 choux-uri umplute și glazurate și frișca vanilată rămasă (după ce se icircntărește ciocolata) Se dă la recePOFTĂ BUNĂ

(după retetefeldefelro)



ȘTIAȚI CĂFundamentele pentru sănătate icircn timpul iernii sunt

consumul scăzut de alimente procesate și bogate icircn za-hăr consumul suficient de apă și grăsimi sănătoase asi-milarea necesarului de vitamina D mișcarea icircn aer li-ber și somnul suficient pentru ca sistemul imunitar glandele suprarenale și sistemul nervos să se poată adap-ta la stres și la menținerea echilibrului Prin expunerea la frig energia noastra se va diminua Nimic nu rămacirc-ne neafectat ndash sistemul nostru imunitar sistemul diges-tiv tiroida sistemul circulator sistemul nervos sacircnge-le ndash toate vor bdquohibernardquo adică vor funcționa icircn continuare dar mai icircncet Această lentoare care rezul-tă din frig și care afectează multe lucruri poate fi ade-sea corectată prin icircncălzirea sacircngelui

Un remediu ușor ceaiul La fel ca și condimen-tele ceaiurile oferă cantități mari de antioxidanți și aminoacizi care sunt buni pentru prevenirea cance-rului pentru menținerea sănătoasă a inimii și pot fi chiar tratament pentru anxietate Cercetătorii reco-mandă să bei pacircnă la cinci cești de ceai pe zi pentru a te bucura din plin de beneficiile luibull Ceaiul de ghimbir Ceaiul de ghimbir poate ajuta icircn cazul grețurilor și elimină disconfortul intestinal

Icircnainte de mese icircncearcă să bei o ceașcă de ceai de ghimbirbull Ceaiul de busuioc Relaxează-te cu o ceașcă de ceai de busuioc Busuiocul ajută la stabilizarea eli-berării cortizolului bdquohormonul stresuluirdquobull Ceaiul de flori de soc De secole florile de soc au fost folosite pentru prevenirea răcelii și a gripei Cercetătorii ne spun de ce socul activează siste-mul imunitar prin stimularea producției de cito-kine care sunt mici molecule de proteine secreta-te de celulele sistemului imunitarbull Ceaiul de sunătoare Cerul gri al iernii de mul-te ori icircți poate pune moralul la pămacircnt Sunătoarea este cunoscută și pentru că ajută la tratarea depre-siei ușoare și moderate Evită sunătoarea dacă ești icircnsărcinată sau alăptezibull Ceaiul de echinacea Te poate ajuta icircn cazul gacirc-tului uscat iritat și inflamatbull Ceaiul de mușețel Recomandări gastrite en-terite colici diaree dizenterie amoebiană balo-nări astm bronșic la copii stări gripale abscese dentare și stomatite

(wwwsanatatebioro)Culese de preoteasa Daniela PORUMB



Nu la icircntacircmplare rugăciunea Tatăl nostru se rostește icircn partea centrală a Sfintei Liturghii binecuvacircntarea inițială a Liturghiei făcacircnd referire directă la Icircmpărăția Tatălui și a Fiului și a Sfacircntului Duh Apoi la prefacerea Darurilor se spune că acestea devenite Sfacircntul Trup și Scumpul Sacircnge al lui Hristos sunt hă-răzite să devină celor care se vor icircmpărtăși spre plinirea Icircmpărăției Cerurilor iar icircna-inte de rostirea rugăciunii Tatăl nostru ndash rugăciune pregătitoare de icircmpărtășire ndash se cere lui Dumnezeu ca icircmpărtășirea cu cereștile Daruri ale acelei Sfinte și duhovnicești Mese să fie spre moștenirea Icircmpărăției Cerurilor Astfel cel care se

icircmpărtășește face un pas icircnainte icircntru pli-nirea Icircmpărăției Cerurilor icircnăuntrul său și confirmă interesul pentru moștenirea cea dorită al cărui moștenitor a devenit odată cu primirea darului icircnfierii de la Dumnezeu-Tatăl la Botez căci dacă suntem fii suntem și moștenitori ndash moștenitori ai lui Dumnezeu și icircmpreună-moștenitori cu Hristos ne spu-ne Sfacircntul Apostol Pavel (Rom 8 17) Pocăința este așadar regăsirea perspecti-vei icircntemeiate icircnlăuntrul nostru de la Botez și reașezarea Icircmpărăției lui Dumnezeu icircn centrul vieții noastre

Perioada Triodului ne va pune icircnainte primejdia pierderii perspectivei celei macircn-tuitoare a vieții noastre atunci cacircnd cău-tăm spre cele din afară și bucuria regăsirii de sine atunci cacircnd căutăm la cele dinlă-untru hrănindu-ne corespunzător cu ceea ce am devenit icircn ziua icircn care ne-am năs-cut din nou din apă și din Duh (cf In 3 5) Că tot El ne spune că Cel născut din trup trup este și cel născut din Duh duh este (cf In 3 6) Prin urmare celui devenit duh icirci este firesc să se hrănească cu cele ale Duhului căci Duhul este cel ce dă viață tru-pul nu folosește la nimic (cf In 6 63) De aceea nu numai cu pacircine va trăi omul ci cu tot cuvacircntul ce iese din gura lui Dumnezeu (cf Mt 4 4) Și cuvintele Domnului sunt duh și sunt viață (cf In 6 63)

Pocăința devine icircn concluzie reveni-rea la firescul icircntru care am fost așezați prin Botez și la reconsiderarea și icircnsușirea da-rurilor primite atunci dacircnd prioritate la tot ce este al duhului și al lui Dumnezeu icircn detrimentul a tot ce este al trupului și al














Marcu 13 9-13



















DESPRE CITIREA



Dicţionar LITURGIC






















CUVAcircNT

FILOCALIC












Preot Lucian Podar




ARGUMENT











פנה

Substantivul

ים פני אה








































































Stelian Gomboș





















6 Idem p 16

























SMERENIA




































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento














































Marcu 13 9-13



















DESPRE CITIREA



Dicţionar LITURGIC






















CUVAcircNT

FILOCALIC












Preot Lucian Podar




ARGUMENT











פנה

Substantivul

ים פני אה








































































Stelian Gomboș





















6 Idem p 16

























SMERENIA




































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento

















































DESPRE CITIREA



Dicţionar LITURGIC






















CUVAcircNT

FILOCALIC












Preot Lucian Podar




ARGUMENT











פנה

Substantivul

ים פני אה








































































Stelian Gomboș





















6 Idem p 16

























SMERENIA




































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento






















































CUVAcircNT

FILOCALIC












Preot Lucian Podar




ARGUMENT











פנה

Substantivul

ים פני אה








































































Stelian Gomboș





















6 Idem p 16

























SMERENIA




































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento








































Preot Lucian Podar




ARGUMENT











פנה

Substantivul

ים פני אה








































































Stelian Gomboș





















6 Idem p 16

























SMERENIA




































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento


































ARGUMENT











פנה

Substantivul

ים פני אה








































































Stelian Gomboș





















6 Idem p 16

























SMERENIA




































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento






































פנה

Substantivul

ים פני אה








































































Stelian Gomboș





















6 Idem p 16

























SMERENIA




































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento



































































































Stelian Gomboș





















6 Idem p 16

























SMERENIA




































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento





















































6 Idem p 16

























SMERENIA




































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento




















































SMERENIA




































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento


































































MAREA UNIRE








Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento





































Adun

area

Nați

onală

de la

Alba

-Iulia

1 de

cemb

rie 19

18






BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento






































BIBLIOGRAFIE




Rege

le Fe

rdina

nd I





































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento





































































































Canelli

Asti

Cento

Bassano del Grappa

Canicatti

Cerveteri



Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento



































Civitavecchia

Chianciano

LancianoPalermo

Cuneo

Faenza



Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento



































Lamezia Terme


Prata di Pordenone

Pino Torinese

Rovigo



Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento



































Parma

Reggio Calabria

Ravenna

Vasto

Pinerolo

Settimo Torinese



Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento



































Torre Spaccata

Roma 3

Veneția 2

Torino 1

Saluzzo



Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento



































Siracusa

Torino 2

Verbania

Susa

Verona 1

Trento

































CUVÂNTUL EPISCOPULUI SILUAN - Episcopia Italiei 118-119.pdf · SILUAN. O. dată cu ultima...

Documents

Transcript of CUVÂNTUL EPISCOPULUI SILUAN - Episcopia Italiei 118-119.pdf · SILUAN. O. dată cu ultima...