Cuvânt înainte -...
62
1
Transcript of Cuvânt înainte -...
1
2
GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
DGP-AMPOP
UNIUNEA EUROPEANĂ
Cuvânt înainte
Îndeletnicirea pescuitului tradiţional în zona Dunării Călărăşene este o
activitate practicată din cele mai vechi timpuri, asigurând hrana de zi cu
zi a familiilor pescarilor, cât şi posibilitatea realizării unor venituri de
subzistenţă din comercializarea peştelui.
Din păcate, în perioada actuală, în special odată cu intrarea României
în Uniunea Europeană, formalităţile necesare exercitării profesiei de
pescar s-au diversificat şi amplificat deosebit de mult, devenind pentru
aceştia realmente „o dificultate”.
Aceste formalităţi, prevederi legale sau metodologice nefiind cunoscute
şi în special corect înţelese duc la nerespectarea lor şi implicit la
sancţionarea repetată a pescarilor, determinându-i în multe cazuri să
renunţe la profesie.
În acest context este necesară şi oportună sprijinirea pescarilor în
dobândirea unui suport informaţional, redactat la nivelul de înţelegere al
acestora.
COMPENDIUL LEGISLATIV asigură transferul, „fluxul
informaţional” al celor mai importante şi necesare noţiuni privind
practicarea profesiei de pescar în condiţii de legalitate procedurală.
Lucrarea este în acelaşi timp un ABECEDAR JURIDIC PENTRU
PESCUITUL COMERCIAL ÎN SISTEM TRADIŢIONAL, oferind
prezentarea „noţiunilor” în termeni de înţelegere uzuală pentru pescari,
dar având în acelaşi timp şi extrase din legi pentru informarea strictă.
Avem convingerea că lucrarea noastră va reprezenta pentru pescari un
„manual” de bază, care să le asigure „primii paşi” în înţelegerea
exigenţelor legale şi în acelaşi timp în practicarea corectă a profesiei.
Lucrarea „COMPENDIU LEGISLATIV” s-a realizat în cadrul
proiectului „FLUX INFORMAŢIONAL ŞI COMUNICAŢIONAL” START
ÎNTR-O NOUĂ STRATEGIE DE MARKETING COMPETITIV în arealul
Dunărea Călărășeană, realizat prin Programul Operaţional pentru
Pescuit, 2007 – 2013.
Proiectul este iniţiat de S.C. General Concept S.R.L. şi s-a promovat
prin FLAG Dunărea – Călărăşeană.
Responsabil de proiect,
arh. Mitişor Dorin
şi colectivul de redacţie
Compendiul a fost realizat de o echipă formată din: jur. Zanfir Mihail, arh. Mitişor Dorin, jur. Zanfir Oana-
Simona, tehn-red. Popa Marcela, alături de întreg colectivul al S.C. General Concept.
Drepturile de copy right aparţin întrutotul S.C. General Concept S.R.L.
Sunt prezentate extrase din legislaţia naţională în domeniu.
2
CUPRINS
ABREVIERI .............................................................................................................................................................................. 4
CAPITOLUL I - DOCUMENTE PRIVIND PROCEDURILE LEGALE PENTRU PRACTICAREA PESCUITULUI COMERCIAL
ÎN SISTEM TRADIȚIONAL ...................................................................................................................................................... 7
Partea I. Informații necesare pentru desfășurarea activității de pescuit comercial ........................................................... 7
Ce este permisul de pescuit ? ..................................................................................................................................... 7
Ce este Autorizaţia de pescuit ? .................................................................................................................................. 8
Ce este licenţa de pescuit ? ........................................................................................................................................ 9
Modele documente de pescuit .................................................................................................................................. 11
Partea a II-a. Comercializarea peștelui ........................................................................................................................... 16
Ce este punctul de debarcare (cherhanaua) ? .......................................................................................................... 16
Ce este Centrul de primă vânzare ? .......................................................................................................................... 16
Cine autorizează (monitorizează) punctele de debarcare sau centrele de vânzare ? ............................................... 16
Ce este nota de transport ? ....................................................................................................................................... 17
Ce este nota de vânzare ? ........................................................................................................................................ 17
Ce sunt punctele de acostare? .................................................................................................................................. 17
Ce este jurnalul de pescuit ? ..................................................................................................................................... 18
Ce este declaraţia de descărcare ? ........................................................................................................................... 18
Modele de acte necesare pentru comercializarea peştelui ........................................................................................ 20
3
CAPITOLUL II - ECHIPAMENTE DE PESCUIT .................................................................................................................. 23
Partea I – Unelte de pescuit ............................................................................................................................................ 23
Ce sunt echipamentele de pescuit? .......................................................................................................................... 23
Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial: ................................................................................................... 23
Partea a II-a. Ambarcațiuni de pescuit ............................................................................................................................. 26
Navele de pescuit ...................................................................................................................................................... 26
Ce este fişierul ambarcaţiunilor de pescuit ................................................................................................................ 26
Model – Fişa navei/ambarcaţiunii care efectuează pescuitul marin .......................................................................... 28
CAPITOLUL III - PREPARATE ALE PEŞTELUI ÎN SISTEM TRADIŢIONAL ....................................................................... 29
Peşte afumat ............................................................................................................................................................. 29
Peşte sărat ................................................................................................................................................................ 30
Peşte marinat ............................................................................................................................................................ 30
Procesarea produselor de pescuit ............................................................................................................................. 31
Anexa I - Ordonanţă de Urgenţă 23/2008 .............................................................................................................................. 32
Anexa II – ORDIN al Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 128 din 11 iunie 2012 ..................................................... 44
Anexa III – Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Nr. 449/2008 ........................................................................ 52
Anexa IV – ORDIN nr. 344/2008 al Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ..................................................................... 58
4
ABREVIERI
A.N.P.A. - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
O.U.G. - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
T.A.C. - Captură Totală Admisibilă
B.I. - Buletin de Identitate
C.I. - Carte de Identitate
art. - articol
alin. - alineat
nr. - număr
lit. - literă
iun. - iunie
ex. - exemplare
F.LA.G. - Grup Local de Acţiune pentru Pescuit
P.O.P. - Program Operaţional pentru Pescuit
M.A.D.R. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
H.G. - Hotărâre de Guvern
U.E. - Uniunea Europeană
F.E.P. - Fondul European pentru Pescuit
Lg. - Lege
O.G. - Ordonanţă de Guvern
5
1. Activităţi tradiţionale = activităţi de utilizare durabilă a re-surselor naturale şi specifice zonei respective de către comunităţile locale, care au la baza dezvoltării comunităţii de-a lungul timpului şi nu afectează obiectivele de conservare a biodiversităţii. 2. Biodiversitatea = variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intra-specifică, inter-specifică şi diversitatea ecosistemelor. 3. Bun al patrimoniului natural = componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă în vederea menţiunii în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. 4. Conservare = ansamblu de măsurat care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a spe-ciilor se specii cu formă şi floră sălbatică, într-o stare favorabilă. 5. Deteriorarea mediului = alterarea caracteristicilor fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale şi antropice ale mediului, reducerea diversităţii sau productivităţii biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calităţii vieţii, cauzate în principal, de poluarea apei, atmosferei şi solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea şi valorificarea lor deficitară, ca şi prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. 6. Dezvoltare durabilă = dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. 7. Ecosistem = complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul abiotic care inter-acţionează într-o unitate funcţională. 8. Habitat natural = arie terestră, acvatică sau subterană, în stare naturală sau seminaturală ce se diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice.
9. Specii protejate = orice specie de floră şi faună sălbatică care beneficiază de un statut legal de protecţie. 10. Zonă umedă = întindere de bălţi, mlaştini, turbării, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderea de apă marină a cărei adâncime la reflux nu depăşeşte 6 m. 11. Acvacultura = creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate mărimii peste capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice. 12. Ape continentale = toate apele de suprafaţă, stătătoare şi curgătoare, subterane, aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale. 13. Pescuitul = activitatea de extragere a resurselor acvatice vii pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice. 14. Resursele acvatice = speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman, disponibile şi accesibile. 15. Pescar profesionist = persoană fizică autorizată, conform legii, să practice pescuitul în scop comercial. 16. Dreptul de pescuit = reprezintă dreptul obţinut, în condiţiile legii, de exercitare a activităţilor de prindere a peştelui pe o perioadă de timp. 17. Pescuitul ilegal = practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în domeniul pescuitului, a regulilor şi a metodelor specifice de pescuit. 18. Pescărie = ansamblul de activităţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea peştelui; acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii. 19. Licenţă de pescuit = act administrativ ce dă dreptul unei nave sau ambarcaţiuni să desfăşoare activitatea de pescuit comercial.
GLOSAR DE TERMENI
6
20. Autorizaţia de pescuit = act administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să exercite (desfăşoare) o activitate specială care are legătură cu pescuitul şi acvacultura. 21. Permisul de pescuit = document individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit. 22. Unelte de pescuit = scule şi echipamente utilizate la pescuitul în ape maritime interne şi continentale. 23. Echipamente de pescuit = uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit. 24. Navă de pescuit = orice navă sau ambarcaţiune care este echipată pentru pescuitul comercial. 25. Navă auxiliară de pescuit = orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile de pescuit staţionar. 26. Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit = docu-mente în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în apele maritime sau continentale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul. 27. Proprietar al unei nave sau ambarcaţiuni de pescuit = persoană fizică autorizată sau juridică care deţine act de proprietate a unei nave sau ambarcaţiuni de pescuit. 28. Operator al unei nave sau ambarcaţiuni de pescuit = persoana fizică autorizată sau juridică care deţine în exploatare o navă sau ambarcaţiune de pescuit pe baza unui document încheiat cu proprietarul navei sau ambarcaţiunii de pescuit. 29. Persoană fizică autorizată = persoana care deţine o autorizaţie eliberată în baza legii privind autorizarea persoa-nelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu modificările şi completările ulterioare, în care să fie înscrisă activitatea de pescuit. 30. Captura = cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau continentale, exprimată în kilograme ori număr de exemplare. 31. Captură totală admisibilă (T.A.C.) = cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare, aparţinând unei anumite specii sau unui
grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală. 32. Cotă = partea din captura totală admisibilă (T.A.C.) din fie-care specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi comerciale de pescuit. 33. Capacitate de pescuit = tonajul unei nave exprimate în GT şi puterea acesteia exprimată în KW, iar pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma şi/sau dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave. 31. Efort de pescuit = produsul capacităţii şi al activităţii unei nave sau ambarcaţiuni pescăreşti. 32. Prima vânzare = acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul naţional şi care stabileşte prin documente preţul produsului. 33. Punct de debarcare = locul unde navele de pescuit în apele maritime şi continentale descarcă peştele în vederea expedierii spre centrele de primă vânzare. 34. Centru de primă vânzare = locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obţinute din pescuit şi acvacultură. 35. Procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură = ansamblul operaţiunilor care modifică caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept scop pregătirea lor pentru comercializare. 36. Zonă de pescuit = o porţiune delimitată prin semne vizibile, a unui bazin hidrografic, unde este permisă practicarea pescuitului. 37. Braconajul = este pescuitul fără licenţă, autorizaţie sau permis, a peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice din habitatele naturale. 38. Dispozitiv sau aparat electric de pescuit = instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric, care foloseşte sisteme ce creează unde electrice în apă, electrocutează resursele acvatice vii, aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.
7
Ce este permisul de pescuit ? - Permisul de pescuit este un act personal, prin care se atestă dreptul de pescuit în scop
comercial și care nu poate fi transmis altei persoane.
Cât este valabil ? - Permisul este emis, eliberat pentru o perioadă determinată de timp şi trebuie vizat anual.
Cine eliberează permisul de
pescuit ?
- Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură (A.N.P.A.) este autoritatea care eliberează
permisul de pescuit
ATENŢIE !!! Nu se eliberează persoanelor condamnate sau sancţionate penal pentru infracţiuni la legea
pescuitului.
Ce documente
sunt necesare pentru
eliberarea
permisului de pescuit ?
- Persoanele care doresc un permis de pescuit comercial trebuie să depună următoarele acte:
cerere tip;
două poze, tip paşaport;
copie de pe B.I./C.I.;
copie de pe certificatul de înregistrare „a persoanelor juridice autorizate”, eliberat de
Registrul comerţului în baza OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice
de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi cele familiale, cu
modificările şi completările ulterioare, în care este scrisă activitatea de pescuit comercial,
sau adeverinţă de salariat din care să reiasă că este angajat cu contract de muncă la o
societate comercială sau cooperativă de producţie care are în obiectul de activitate şi
pescuitul comercial;
dovada plăţii de eliberare a permisului
copie diplomă sau certificat de formare profesională în domeniul pescuitului comercial;
cazierul judiciar care să arate că solicitantul nu a fost condamnat sau sancţionat penal
pentru infracţiuni în legea pescuitului.
Toate aceste acte se depun şi se verifică la ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
CAPITOLUL I - DOCUMENTE PRIVIND PROCEDURILE LEGALE PENTRU PRACTICAREA PESCUITULUI
COMERCIAL ÎN SISTEM TRADIȚIONAL
Partea I. Informații necesare pentru desfășurarea activității de pescuit comercial
8
Acvacultură).
A se vedea art. 9, alin. 1, lit. de la a) la g) din Norme din 11 iunie 2012 privind accesul la
resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial
în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate.
Cauze de suspendare
sau retragere
a permisului de pescuit
În OUG 23/2008 cu modificările şi completările ulterioare, se reglementează în art. 59, art. 60,
art. 62 contravenţiile şi infracţiunile care determină sancţiunea cu reţinerea şi suspendarea pe o
perioadă de 90 zile a permisului sau autorizaţiei, şi cu amendă după caz
Ce este Autorizaţia de
pescuit ?
- Autorizaţia este actul prin care se autorizează o persoană fizică/juridică să exercite activitatea
de pescuit.
- Este actul care stabileşte:
1. Zona în care se pescuieşte.
2. Cantitatea de peşte şi speciile care pot fi pescuite.
3. Ambarcaţiunea/le cu care se face pescuitul.
4. Porturile punctelor de debarcare.
5. Centrele de primă vânzare.
6. Tehnicile de pescuit admise.
7. Utilizatorul /ii persoană fizică / juridică
Cât este valabilă
autorizaţia de pescuit ?
- Autorizaţia se eliberează pentru o perioadă limitată de timp şi care poate fi reînnoită.
- Autorizaţia trebuie ţinută (să fie) la bordul ambarcaţiunii.
Cine eliberează
autorizaţia de pescuit ?
- Autorizaţia este eliberată de către ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Agricultură). A se
vedea detaliat art., alin. 1, 2, 3 din OUG 23/2008 completat şi modificat de legea nr. 317/2009,
anexată.
Documente necesare
pentru eliberarea
autorizaţiei de pescuit
- Pentru eliberarea autorizaţiei de pescuit trebuie depuse următoarele acte:
a) cerere, care cuprinde zona de pescuit, porturile sau punctele de debarcare şi centrele de
primă vânzare aflate în administraţie proprie sau în baza unor contracte de prestări
servicii cu alţi deţinători de porturi, puncte de debarcare şi centre de primă vânzare.
b) dovada plăţii taxei de autorizare.
c) tabel nominal cu pescarii profesionişti, copii ale licenţelor de pescuit, tabel cu numărul,
tipul, mărcilor uneltelor de pescuit.
d) copie după certificatul de înmatriculare emis de Registrul Comerţului pentru persoane
juridice care au ca activitate pescuitul comercial şi certificatul constatator prin care se
constată, confirmă punctul de lucru unde desfăşoară activitatea de pescuit.
9
e) certificatul anual de atestare fiscală eliberat de administraţia financiară sau de primărie.
f) copie de pe contractul de prestări servicii cu un port de debarcare şi cu un centru deprimă
vânzare din zona arondată sau repartizată.
g) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă ca solicitantul/ operatorul nu fost
condamnat sau sancţionat penal pentru infracţiuni la legea pescuitului.
ATENŢIE !!!
- La eliberarea autorizaţiei de pescuit comercial trebuie depuse la filialele regionale A.N.P.A.
lista cu mijloacele de transport specializate pentru transportul peştelui şi produselor din peşte
autorizate sanitar-veterinar
- Nu se eliberează persoanelor condamnate sau sancţionate penal pentru infracţiuni prevăzute
de OUG 23/2008
Cum se sancţionează lipsa
autorizaţiei de pescuit
- Conform art. 64 lit. a) nedeţinerea licenţei de pescuit/autorizaţiei de pescuit comercial, pescuit
recreativ/sportiv, dupa caz; constituie infracţiune şi se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei la
10.000 lei si interzicerea dreptului de a pescui pe o perioada cuprinsa intre 1 si 3 ani.
Cauzele pentru care
se suspendă/retrage
autorizaţia de pescuit
- Dacă se pescuieşte cu ambarcaţiuni (nave) care nu au licenţă. În situaţia nerespectării tuturor
reglementărilor legale în vigoare privind pescuitul.
- art. 60, alin. a, c, d, e din OUG nr. 23/2008 amendă 1000 – 1800 lei
- art. 62, alin. a, b, c din OUG nr. 23/2008 amendă 1800 – 4000 lei
- şi alte ilegalităţi care vor fi detaliate la capitolul „Contravenţii şi infracţiuni”.
- Aceasta nu poate fi înstrăinată, vândută sau împrumutată.
Ce este licenţa de pescuit ?
- Este actul care confirmă faptul că o ambarcaţiune îndeplineşte condiţiile pentru desfăşurarea
activităţii de pescuit comercial.
- Este actul care se eliberează pentru ambarcaţiunile de pescuit la cererea proprietarului.
- Licenţa de pescuit nu poate fi înstrăinată, vândută sau împrumutată
- Ambarcaţiunile care se licenţiază trebuie, obligatoriu, să fie înscrise în (registrul) fişierul de
evidenţă ţinut de către A.N.P.A. (Căpitănia portuară).
- În cazul în care ambarcaţiunea îşi schimbă proprietarul, noul proprietar trebuie să solicite o
nouă licenţă.
- A se vedea art. 6, alin. 1, din Norme din 11 iunie 2012 privind accesul la resursele acvatice vii
din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole
naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate.
Cât este valabilă
licenţa de pescuit ?
- Este dată pentru o perioadă de timp determinată şi trebuie ţinută la bordul ambarcaţiunii.
- Trebuie vizată anual.
10
Cine eliberează
licenţa de pescuit ?
- Nu se eliberează persoanelor condamnate sau sancţionate penal pentru infracţiuni la lega
pescuitului.
- Licenţa de pescuit se eliberează de către A.N.P.A. la cererea proprietarului ambarcaţiunii de
pescuit.
Cum se sancţionează
absenţa licenţei ?
- art. 64. alin. a din OUG nr. 23/2008 amendă 6000 – 10000 lei + interzicerea dreptului de a
pescui pe o perioadă între 1 – 3 ani.
- Lipsa licenţei de la bordul ambarcaţiunii art. 58, alin. b din OUG nr. 23/2008.
Documente necesare
pentru eliberarea
licenţei de pescuit
a) cerere tip, în care sunt menţionate zona de pescuit, tipul şi numărul uneltelor de pescuit.
b) dovada plăţii taxei de licenţiere, conform prevederilor legale în vigoare.
c) copie a certificatului de înmatriculare a ambarcaţiunii de pescuit eliberat de Autoritatea navală
Română şi prezentarea originalului pentru conformitate.
d) copii ale permiselor de pescuit vizate ale operatorilor care se înscriu pe licenţă.
e) procesul verbal de predare-primire a mărcilor pentru uneltele de pescuit.
f) contract de comodat sau închiriere pentru ambarcaţiunea de pescuit, în cazul în care
solicitantul nu este şi proprietar.
Cauze pentru care
se suspendă/retrage
licenţa de pescuit
- art. 13, alin. 1 din Norme la Ordin 128/11.iun.2012 pentru o perioadă de 90 de zile
- art. 62, alin. a,b,c, din OUG nr. 23/2008 amendă: 1800 – 4000 lei
- art. 60, alin. a, b, c, d, din OUG nr. 23/2008 amendă: 1000 – 1500 lei
- în situaţiile nerespectării tuturor reglementărilor legale în vigoare privind pescuitul.
- art. 58, alin. b, c din OUG nr. 23/2008 amendă: 300 – 800 lei.
- art. 13, alin. 2 din Norme la Ordin 128/11.iun.2012, se suspendă temporar în cazul unei
imobilităţi temporare sau când a fost suspendată autorizaţia de pescuit.
- art. 13, alin. 3 din Norme la Ordin 128/11.iun.2012, poate fi retrasă definitiv când
ambarcaţiunea este obiectul unei măsuri de ajustare a proprietăţii.
- art. 13, alin. 4 din Norme la Ordin 128/11.iun.2012, poate fi suspendată temporar sau se
retrage definitiv la solicitarea proprietarului ambarcaţiunii.
ATENŢIE !!!
- toate documentele, licenţa, permisul, autorizaţia şi actele privind marcarea uneltelor de pescuit,
împreună cu jurnalul de pescuit şi declaraţia de descărcare, trebuie păstrate la bordul
ambarcaţiunii pentru a putea fi prezentate la control.
- Licenţa, autorizaţia şi permisul nu se eliberează persoanelor condamnate sau sancţionate
penal pentru infracţiuni la legea pescuitului.
11
Modele documente de pescuit Faţă
MINISTERUL AGRICULTURII Şl DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ LICENŢĂ DE PESCUIT
(în habitatele piscicole naturale definite la art. 2 pct. 3 lit. g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare)
Nr ............ din ..............
Numărul de identificare din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit (CFR):
Date de identificare
1. Numele navei/ambarcaţiunii şi numărul de la Autoritatea Navală Română: ........................ /.
2. Tipul navei/ambarcaţiunii: ...............................
3. Portul de bază/punctul de debarcare: ...............................
4. Marcajul exterior: ...........................................
5. Indicativul radio: ............................................
6. Numele proprietarului: ...................................
7. Adresa proprietarului: ......................................
8. OperatorP (număr): .......................................
Caracteristici tehnice şi echipamente 1. Puterea motorului principal: .................... ...... kW
2. Lungimea maximă: .................................. ....... m
3. Lungimea între perpendiculare: .............. ....... m
4. Tonajul brut: ............................................ ....... TRB
5. Unelte de pescuit - tip/număr:
Marca**)
:
6. Zone de pescuit:
Preşedinte,
12
Verso Valabilitate
Anul Viza Anul Viza
De la .......................
Până la....................
Inspector ..................
De la .......................
Până la ......................
Inspector ...................
Anul Anul
De la ....................... De la ..........................
Până la .................... Viza Până la ..................... Viza
Inspector .................... Inspector ....................
* La rubrica "Operatori" se menţionează 3 operatori din cadrul asociaţiei/organizaţiei de pescari profesionişti/societăţii comerciale/cooperativei de
producţie, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale care au ca obiect de activitate pescuitul comercial, cu
permisele de pescuit comercial vizate la zi.
Se vor înscrie modificările privind tipul, numărul şi mărcile uneltelor de pescuit ce au suferit modificări faţă de cele declarate iniţial, precum şi data
şi motivul suspendării licenţei de pescuit.
13
14
15
(Faţă)
ROMÂNIA
101 ANPA 000011
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AGENŢIA NAŢIONALA PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ
AUTORIZAŢIE DE PESCUIT COMERCIAL
Nr .............. din .....................
Valabilă de la ........................ până la ........................
Utilizator.......................................... , adresa............................................ , înregistrarea fiscală .................................... , poate practica pescuitul
comercial în zonele ........................ , cu ambarcaţiunea de pescuit ....... şi un număr de .............................................. pescari. Peştele capturat şi
descărcat în punctele de debarcare menţionate pe verso se vinde prin centrul de primă vânzare Adresa centrului de primă vânzare .................................................
PREŞEDINTE
(Verso)
PORTURI/PUNCTE DE DEBARCARE
1. 3.
2. 4.
UNELTE DE PESCUIT
COTE - Tone -
Specia Zona: Zona: Zona: TOTAL
Cota alocată Cota alocată Cota alocată
Total
16
Partea a II-a. Comercializarea peștelui
Ce este punctul de debarcare
(cherhanaua) ?
- Este locul unde ambarcaţiunea de pescuit din habitatele piscicole naturale descarcă peştele în
vederea expedierii spre centrele de primă vânzare. A se vedea art. 2, alin. 24, din OUG nr.
23/2008, privind pescuitul şi acvacultura (completată şi modificată de Legea nr. 317/2009.
Ce condiţii de nominalizare
şi funcţionare trebuie
să îndeplinească
porturile/punctele de
debarcare ?
a) să fie lângă malul apei la o distanţă care să asigure transportul peştelui capturat (prins) în
condiţii sanitar-veterinare optime (bune).
b) să fie prevăzut cu dotări care să permită acostarea ambarcaţiunilor de pescuit şi descărcarea
capturii, precum şi cu abilităţile unei bune funcţionări.
c) să fie inscripţionate şi înregistrate sanitar-veterinar.
d) să aibă instalaţie de producere a fulgilor de gheaţă sau să-şi procure (obţină) fulgi de gheaţă.
e) să aibă utilaje pentru cântărirea peştelui.
f) să afişeze un program de funcţionare şi preţurile de achiziţie.
g) să aibă sistem de tractare cu vinci pt. ambarcaţiuni şi dispozitive (utilaje) de transportat peşte.
Ce este Centrul de primă
vânzare ?
Centrul de primă vânzare este locul unde se face prima vânzare a produselor din pescuit.
Comercializarea peştelui sau a produselor din peşte în centrele de primă vânzare se face numai
de către persoanele fizice sau juridice autorizate cu comercializarea peştelui şi a altor
vieţuitoare acvatice. A se vedea art. 2, alin. 8 din OUG nr. 23/2008, privind pescuitul şi
acvacultura (completată şi modificată de Legea nr. 317/2009).
Ce condiţii de nominalizare
şi funcţionare trebuie să
îndeplinească centrele de
primă vânzare ?
a) Să aibă spaţiu de refrigerare (00C.140C) pentru primirea, depozitarea şi vânzarea peştelui /
produselor de peşte primite de la punctele de debarcare.
b) Să aibă spaţii frigorifice (pentru îngheţare) pentru depozitarea cantităţilor de peşte şi a
produselor din peşte nevândut în ziua primirii peştelui de la punctele de debarcare.
c) Să aibă apă curentă, instalaţie pentru producerea fulgilor de gheaţă, dispozitive pentru
cântărit, ambalaje etc.
d) Să afişeze programul pentru primirea peştelui de la punctele de debarcare.
e) Să fie autorizate sanitar-veterinar
f) Să aibă afişat programul de funcţionare.
g) Să aibă casă de marcat.
Cine autorizează
(monitorizează) punctele de
- Sunt nominalizate prin ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale în baza unui certificat
de nominalizare.
17
debarcare sau centrele de
vânzare ?
- A se vedea ar. 411, din OUG nr. 23/2008, privind pescuitul şi acvacultura (completată şi
modificată de Legea nr. 317/2009).
Ce documente sunt necesare
pt. eliberarea certificatului
de monitorizare?
- pentru obţinerea certificatului de nominalizare sunt necesare copii ale următoarelor documente:
actul de proprietate/închiriere/concesiune pentru teren şi clădire;
înregistrare/autorizaţie sanitar veterinară valabilă;
certificat de înregistrare fiscală.
Ce este nota de transport ?
Este actul ce se completează şi va însoţi transportul peştelui de la punctele de debarcare la
centrele de primă vânzare. A se vedea art. 21, alin. 1 şi 3 din Normele din 11 iunie 2012 privind
accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului, în vederea practicării pescuitului
comercial, în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate.
Cine completează
nota de transport ?
Nota de transport se completează de către proprietarul sau administratorul punctului de
debarcare în 3 ex.: a) originalul – la punctul de debarcare;
b) exemplarul 2 – la A.N.P.A.;
c) exemplarul 3 – rămâne la cotor, la mijlocul de transport.
Ce este nota de vânzare ?
Nota de vânzare trebuie obligatoriu întocmită la fiecare livrare de către operatorul economic
care desfăşoară activitatea de pescuit şi comercializare a peştelui şi administratorul centrului de
primă vânzare. Nota de vânzare se va întocmi în 3 ex. până la data de 5 a fiecărei luni pentru
luna precedentă: a) originalul – la cumpărător;
b) exemplarul 2 – la A.N.P.A.;
c) exemplarul 3 – rămâne la cotor, la centrul de primă vânzare.
A se vedea art. 22, alin. 2 şi 4 din Normele din 11 iunie 2012 privind accesul la resursele
acvatice vii din domeniul public al statului, în vederea practicării pescuitului comercial, în
habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate.
Ce sunt punctele de acostare?
- Punctele de acostare sunt locurile din care ambarcaţiunile care au licenţă de pescuit pleacă la
pescuit şi revin de la pescuit.
- Locul punctelor de acostare va fi comunicat la filialele A.N.P.A. la eliberarea autorizaţiei de
pescuit comercial în apele teritoriale sau atunci când apar modificări.
- A se vedea art. 23 din Normele din 11 iunie 2012 privind accesul la resursele acvatice vii din
domeniul public al statului, în vederea practicării pescuitului comercial, în habitatele piscicole
naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate.
ATENŢIE !!! În zonele (Dunăre, Prut, lacuri de acumulare) unde nu sunt condiţii pentru amplasarea
punctelor de debarcare şi/sau a centrelor de primă vânzare, colectarea peştelui prins (capturat)
18
în urma pescuitului comercial se face în punctele de acostare. În acest caz, transportul peştelui
de la punctele de acostare la centrele de primă vânzare se face cu mijloace de transport
specializate pentru peşte şi produse din peşte înregistrate sanitar-veterinare.
Ce este jurnalul de pescuit ?
- Jurnalul de pescuit este un registru care se află la bordul ambarcaţiunii de pescuit, unde sunt
trecute zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii.
- Ambarcaţiunile care au ca obiect de activitate pescuitul comercial trebuie să aibă un jurnal de
pescuit, în care se trece peştele prins.
- A se vedea art. 2, alin. 14 din OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
- A se vedea art. 19, alin. 1 şi 3 din Normele din 11 iunie 2012 privind accesul la resursele
acvatice vii din domeniul public al statului, în vederea practicării pescuitului comercial, în
habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate.
Cine completează
Jurnalul de pescuit ?
- Jurnalul de pescuit se completează zilnic de către proprietarul/operatorul ambarcaţiunii de
pescuit în 2 ex., care sunt distribuite astfel:
a) originalul – la filiala A.N.P.A., până la data de 5 a fiecărei luni;
b) exemplarul al II-lea rămâne la cotor, la bordul ambarcaţiunii de pescuit
Ce este efortul de pescuit ?
- Efortul de pescuit este produsul capacităţii şi activităţii unei ambarcaţiuni pescăreşti.
- Când este vorba de un grup de ambarcaţiuni, efortul de pescuit reprezintă suma eforturilor de
pescuit al tuturor ambarcaţiunilor ce aparţin grupului.
A se vedea art. 2, alin. 10 din OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
ATENŢIE !!! Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale POATE SCUTI DE OBLIGAŢIA de a avea
la bord jurnalul, unele ambarcaţiuni nepuntate la propunerea A.N.P.A.
Ce este declaraţia de
descărcare ?
- Declaraţia de descărcare este registrul în care sunt trecute punctele de debarcare a cantităţii
de peşte prins, zona de unde a fost prins, specia de provenienţă.
- Se completează (întocmeşte) la punctele de debarcare, de către proprietarul/operatorul
(persoana care exploatează ambarcaţiunea) ambarcaţiunii de pescuit în 3 ex. astfel:
a) originalul – la punctele de debarcare/centrul de primă vânzare;
b) al 2-lea ex. – la A.N.P.A.;
c) al 3-lea ex. – rămâne la cotor, la ambarcaţiunea de pescuit.
- A se vedea art. 20, alin. 1 din Normele din 11 iunie 2012 privind accesul la resursele acvatice
vii din domeniul public al statului, în vederea practicării pescuitului comercial, în habitatele
piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate.
ATENŢIE !!! Descărcarea se face în punctele/porturile de descărcare nominalizate de către Ministerul
19
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în acest sens.
- În cadrul fiecărui port descărcarea se face în locurile stabilite de autorităţile portuare.
Declaraţia de descărcare electronică se va completa ţinându-se cont de prevederile
regulamentelor comunitare în vigoare.
Cauze de sancţionare
- Este interzisă comercializarea produselor din peşte de orice origine, sau provenienţă, a căror
mărime sau greutate este mai mică decât cea cuprinsă în lege sau a căror mod de obţinere nu
este cea stabilită în lege sau nu corespunde cu procesele-verbale sanitar-veterinare.
- art. 62 din OUG nr. 23/2008 – reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea şi comercializarea
resurselor acvatice şi care sunt sub dimensiunea minimă legală.
- art. 64 din OUG nr. 23/2008 – obţinerea, transportul sau comercializarea fără documente
legale ale peştelui, icrelor sau produselor din peşte obţinut din pescuit.
20
Modele de acte necesare pentru comercializarea peştelui
JURNAL DE PESCUIT
Persoana juridică/Organizaţia/Asociaţia de pescari Nr. ROU ....................................................
................................. Zona/Tronsonul de pescuit
Luna/Anul ................................... Data Numărul
de
pescari
Toana
de
pescuit
Captura, pe specii (buc.)
Crap Caras Plătică Mreană Babuşcă Avat Somn Şalău Ştiucă Alte
specii
Total
1
2
S
4
5
B
7
B
9
10
11
12
13
14
15
1B
17
1B
19
20
21
Ambarcaţiunea
Nr. fişier
DECLARAŢIE DE DESCARCARE
Numele şi prenumele Nr. permis Nr. licenţă/Data ......................... eliberării
Declaraţie de descărcare Data
S-au descărcat la punctul de debarcare ........................................ următoarele cantităţi de peşte capturat:
21
22
23
24
25
2B
27
2B
29
30
31
TOTAL LUNA:
Proprietar ............. (numele şi prenumele) ..
Operatori ................. (numele şi prenumele)
Semnătura .........................................................
Cantitatea (kg)
Nr. crt.
Modul de
prezentare Specia Zona de pescuit
Am primit.
(numele şi prenumele)
(semnătura)
L.S.
Am predat.
(numele şi prenumele)
(semnătura)
L.S.
ANPA Nr. 000001
22
Agenţia Naţională pentru Pescuit
şi Acvacultură
Notă de transport Seria .............. Nr.
Originea produsului Ziua ... Luna ... Anul .... Destinaţia
Numele navei/ambarcaţiunii Auto/Ambarcaţiune ..............
Nr ...............................
Centrul de primă vânzare
Nr. fişier ..................... Proprietar .....................
Licenţa de transport nr.
Administrator ..................
Adresa ............................
eliberată de ........
Nr.
crt.
Modul de
prezentare
Cantitatea Calitate*) Cantitate
Specia per
ambalaj
Extra A B Retras totală
(kg)
TOTAL: X X X X X X
NOTA DE TRANSPORT
23
CAPITOLUL II - ECHIPAMENTE DE PESCUIT
Partea I – Unelte de pescuit
Ce sunt echipamentele de pescuit? sunt uneltele, metodele şi dispozitivele folosite în activitatea de pescuit.
Uneltele de pescuit admise
la pescuitul comercial:
A – Unelte de pescuit de tip setcă:
- setcă simplă
- setcă compusă (ave)
- setcă fixă
- setcă în derivă
B – Unelte de pescuit de tip capcană:
- vintir
- talian
C – Unelte de pescuit de tip filtrate:
- năvod
- tifan
- voloc
D – Unelte de pescuit cu cârlige:
- pripon
E – Unelte de pescuit şi instalaţii artizanale:
- prostovol
- halău
- chipcel
- trandadaie
- lăptaş
Setca - este unealta de pescuit de tip reţea, formată dintr-un singur perete de plasă, care este prevăzută
cu elemente de armare - la partea superioară plute, iar la partea inferioară plumbi, care reţine peştele
prin încurcare şi agăţare.
24
Avă – este reţea de fise textile care formează mai mulţi pereţi de plasă, cu diferite mărimi ale laturii
ochiului.
Plasă – este reţea de fibre textile care are următoarele caracteristici şi dimensiuni de gabarit: diametrul
firului (mm), mărimea laturii ochiului (mm), structura (tex.), lungime şi lăţime.
Plasă de tip monofilament – plasă formată din fire polimerice netorsionate.
Unelte de pescuit de tip
capcană
– sunt uneltele de pescuit staţionare, confecţionate din plasă, prevăzute cu elemente de armare şi
fixare cu substrat, care barează drumul de deplasare a peştilor, dirijându-i într-un spaţiu delimitat.
Elemente caracteristice:
aripa – dirijează peştele
obolul – reţine peştele dirijat într-un spaţiu delimitat
camera de prindere – reţine peştele
Condiţii de folosire a
uneltelor de pescuit
Pentru a putea fi folosite uneltele de pescuit trebuie să îndeplinească:
A. Condiţii generale
B. Condiţii specifice
C. Interdicții
A. Condiţii generale
1 – Obligativitatea montării de mărci furnizate de A.N.P.A. pe uneltele de pescuit, care sunt
înscrise în permisul comercial.
2 – uneltele de pescuit admise la practicarea pescuitului comercial sunt înscrise în licenţa de
pescuit (tip, număr, cod, zonă)
B. Condiţii specifice
1 – La pescuitul comercial sunt obligatorii marcarea uneltelor de pescuit, precum şi
semnalizarea poziţiei uneltelor de pescuit cu balize (flotor).
2 – Pentru evitarea intersectării accidentale a ambarcaţiunilor cu instalaţia de pescuit de tip
capcană (talian), este necesară semnalizarea instalaţiilor de pescuit (talienelor) cu sisteme speciale
instalate la capătul de larg al instalaţiei (talianului) la o distanţă de 30 m de acesta.
3 – pe timpul pescuitului poziţia lavelor de paragate şi setci va fi semnalizată prin elemente
flotante vizibile de la distanţă.
C. Interdicţii
– În desfăşurarea activităţii de pescuit cu scop comercial se interzice:
1. folosirea năvoadelor în reţeaua de canale, gârle şi sahale;
2. folosirea uneltelor de pescuit de tip traul şi năvod pe Dunăre şi pe braţele sale;
3. folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în faţa gârlelor, canalelor, şi privalelor de
25
alimentare a bălţilor pe o distanţă de câte 500 m pe ambele părţi ale gurilor de vărsare, precum
şi în interiorul acestora, în perioadele stabilite prin ordin de prohibiţie a pescuitului;
4. folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite prin lege;
5. folosirea dispozitivului sau aparatului electric de pescuit (pescuitul electric);
6. plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de 2/3 din lăţimea râurilor,
canalelor şi a Dunării.
7. Folosirea uneltelor de pescuit comercial nemarcate;
8. Producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoane
neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor precum şi alte tipuri
de unelte de pescuit comercial.
9. Producerea, importul deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip
monofilament;
10. Pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile
minime legale.
Pescuirea speciilor protejate.
Marcarea uneltelor utilizate la
pescuitul comercial
Beneficiarii dreptului de pescuit comercial sunt obligaţi să achiziţioneze şi să monteze pe uneltele
de pescuit mărcile înscrise în permisul de pescuit.
Codurile uneltelor de pescuit precum şi modul de marcare al acestora se stabileşte prin decizie de
către preşedintele ANPA.
Mărcile vor fi trecute în permisul de pescuit la rubrica „Observaţii”.
Marcarea se face de către ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură), care asigură
atât confecţionarea mărcilor, dar şi gestionarea şi evidenţa acestora. Pentru acţiunea de marcare
solicitantul trebuie să plătească o taxă. Persoana care are dreptul de pescuit comercial este
obligată pe lângă plata acestei taxe să îşi monteze mărcile pe uneltele de pescuit.
Uneltele de pescuit care sunt găsite că nu au montate mărcile vor fi retrase de la pescuit, iar
proprietarul lor va fi obligat să plătească o amendă cuprinsă între 1000 – 1500 lei şi îi va fi reţinută şi
suspendată pe o perioadă de 90 de zile permisul, autorizaţia sau licenţa de pescuit, după caz. (art. 60
lit. e) şi art. 62 lit. c) din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura cu modificările şi completările
ulterioare).
26
Partea a II-a. Ambarcațiuni de pescuit
Navele de pescuit
Nava de pescuit este orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru pescuitul comercial.
Nava auxiliară de pescuit este orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în
activitatea de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile
de pescuit staţionar.
Ce trebuie să conțină marcajul
Navelor de pescuit comercial ?
Codul ambarcaţiunii de pescuit, reprezentat de cifra 3;
Numărul de evidenţă centralizat alocat de Autoritatea Navală Română navelor sau ambarcaţiunilor
de pescuit comercial;
Indicativul portului de înmatriculare, format din două litere;
Marcajul exterior al ambarcaţiunilor de pescuit comercial sau ambarcaţiunilor auxiliare de pescuit
este reprezentat de numele sau numărul de înregistrare din Registrul de evidenţă centralizată al
Autorităţii Navale Române
Marcajul exterior al navelor sau ambarcaţiunilor de pescuit va fi făcut cu vopsea de culoare neagră
pe fond de culoare albă, pe ambele borduri în prova, astfel încât să fie vizibile de pe apă şi din aer;
Care este modul de
inscripționare a marcajului
exterior ?
În cazul navelor cu lungimea maximă mai mică de 10m, înălţimea literelor şi a cifrelor trebuie să fie
de cel puţin 8 cm, iar grosimea de 1cm;
În cazul navelor cu lungimea maximă cuprinsă între 10 m şi 17 m, înălţimea literelor şi a cifrelor
trebuie să fie de cel puţin 25 cm, iar grosimea de 4 cm;
În cazul navelor cu lungimea maximă mai mare de 17 m, înălţimea literelor şi a cifrelor trebuie să
fie de cel puţin 45 cm, iar grosimea de 6 cm;
Sancţiuni pentru navele
neinscripționate
Utilizarea unei nave sau ambarcaţiuni de pescuit în scop comercial, neinscripţionată cu marcajul
exterior corespunzător licenţei de pescuit, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la
1800 la 4000 de lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului, autorizaţiei
sau a licenţei de pescuit după caz (art. 61 lit. c) din OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura cu
modificările şi completările ulterioare
Ce este fişierul
ambarcaţiunilor de pescuit ?
- Actul în care sunt înregistrate (trecute) toate ambarcaţiunile de pescuit, care practică pescuitul
comercial în habitatele piscicole naturale, pe categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de
27
activitate şi tehnica de pescuit (modul de prindere a peştelui), zona de pescuit şi proprietatea.
- Înscrierea ambarcaţiunii în fişierul (registrul) A.N.P.A., care-i dă dreptul de a practica pescuitul
comercial este condiţionată de înscrierea anterioară la Autoritatea Navală Română (Căpitănia portului
zonal), care îi dă un număr unic, în baza căruia are dreptul să circule pe apele interioare şi fluviul
Dunărea.
- Numărul unic de identificare nu poate fi modificat, realocat (repartizat) unei alte nave, acesta se
comunică Autorităţii Navale Române pentru înscrierea în Registrul Matricol.
- A se vedea art. 2, alin. 12 din OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
A se vedea art. 2, lit. a) din Ordin pentru aprobarea modului de operare şi de funcţionare a Fişierului
navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
Documentele necesare
pentru înscrierea în fisier
- Cerere tip
- Actul emis de Autoritatea Navală Română care atestă naţionalitatea, tipul ambarcaţiunii de pescuit
precum şi datele din ce este format marcajul exterior.
- Certificat de tonaj emis de Autoritatea Navală Română – original sau copie.
- Act de identitate sau alt act oficial din care reiese cetăţenia pentru persoanele fizice sau certificatul de
înregistrare pentru persoanele juridice (copie) sau certificat constatator emis de autoritatea
competentă (copie).
Cine solicită cererea pentru
înscrierea în Fişierul
Navelor şi Ambarcaţiunilor
de Pescuit ?
Cererea pentru înscrierea în Fişierul Navelor şi Ambarcaţiunilor de Pescuit poate fi solicitată de către
proprietarul sau operatorul ambarcaţiunii de pescuit.
Unde se depune cererea
pentru Fişierul Navelor şi
Ambarcaţiunilor de Pescuit ?
Cererea este depusă la ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură)
28
Model – Fişa navei/ambarcaţiunii care efectuează pescuitul marin
29
CAPITOLUL III - PREPARATE ALE PEŞTELUI ÎN SISTEM TRADIŢIONAL
Peşte afumat
Este o metodă superioară de conservare față de cele de sărare şi congelare. Peştele afumat are o aromă, culoare şi gust mai plăcut, transportarea este mai simplă şi mai comodă, nu necesită un ambalaj adecvat, se consumă în stare crudă sau pregătit. Prin afumare creşte consistenţa şi valoarea nutritivă a cărnii. O condiţie principală pentru afumarea peştelui constă în prospeţimea lui sau în conservarea prealabilă corespunzătoare prin sărare.
Afumarea se poate face indiferent de specia de peşte, cu condiţia ca lungimea corporală să fie
mai mare de 15 cm, dimensiuni în care se încadrează peştii de vârste mai mari de 1 an şi cu o greutate
de peste 100 gr. Peştii din râurile, lacurile şi bălţile din zona de deal ori câmpie se afumă după
procedee asemănătoare, deosebirea constând mai mult în modul de sărare şi durata de afumare.
Afumarea peştelui este un procedeu folosit în Delta Dunării de pescarii amatori: Peştii se eviscerează,
se crestează 1-2 cm în adâncime şi în lungime pe părţile laterale ale coloanei vertebrale, se spală în
apă rece şi se freacă cu o perie aspră, ce asigură îndepărtarea mucusului şi a coagulărilor de sânge.
Sărarea se face prin punerea de sare în cavitatea abdominală, după care se pun în straturi într-un vas
uscat; peste fiecare rând se pune sare în grosime de 2-3 cm.
Se ţin în sare 24-48 ore, timp în care vasul se umple cu o saramură rezultată din extragerea apei
din corp.
Peştii se scot din saramură, se spală în 2-3 ape reci şi se întind timp de o zi la zvântare la soare
şi vânt, pe gard sau pe o sârmă întinsă. În caz de ploaie, zvântarea se face sub un acoperiş.
Afumarea se face timp de 2 zile cu rumeguş crud într-o instalaţie improvizată dintr-un butoi de
tablă înalt de 1- 1,20 cm, cu ambele funduri îndepărtate şi cu vatra de foc la exterior. Peştele se agaţă
cu cârlige de sârmă trecute prin capete sau cozi şi fixate pe bare metalice ce se pun transversal pe
marginea butoiului. Acoperirea butoiului se face cu unul din capacele de tablă detaşate, peste care se
pune o pânză de sac. Materialul de ardere îl constituie rumeguşul uscat din amestecuri de specii de
arbori existenţi în zonă, de preferinţă stejar şi salcie. Afumarea durează 2 zile, cu întreruperi mici în
cursul nopţii; fumul va avea o temperatură mai scăzută decât cea de afară.
Peştii afumaţi se pot păstra 1-2 luni, se consumă crud prin îndepărtarea pielii cu solzi, sau
preparaţi reci sau calzi.
30
Peştele mărunt se afumă întreg, iar scrumbiile se afumă fără solzi.
Ambalarea peştelui afumat se face în lăzi de lemn, căptuşite cu hârtie pergamentată. Păstrarea
se face în încăperi uscate, aerisite, la temperaturi de 0 ... 80C pentru peştele afumat la cald şi de
maximum 150C pentru peştele afumat la rece. Durata de păstrare este de 1-2 zile pentru peştele
afumat la cald şi de 25-60 zile pentru peştele afumat la rece
Peşte sărat
- Sarea este una dintre cele mai vechi metode de conservare. La sărarea peştelui mare şi gras, a
peştelui cu pielea groasă sau a celui acoperit cu solzi, ca şi-n cazul sărării la rece, se recomandă
folosirea sării cu măcinătură mare. Peştele mic se sărează mai repede decât cel mare
Metode de sărare
1. După modul de utilizare al sării (sunt cele mai utilizate metode):
- sărare uscată (substanţă de sărare ca atare)
- sărare umedă (soluţie)
- sărare mixtă
2. După temperatura la care se face sărarea:
- sărare la cald
- sărare la rece
- sărare după congelare
3. După forma vasului în care se realizează sărarea:
- bazine, cazane sau vane
- butoaie de lemn
- lăzi de lemn
- recipienţi metalici / material plastic
4. După gradul de desăvârşire al procesului de sărare:
- sărare finită (completă)
- sărare întreruptă
5. După concentraţia conservantului din soluţia de sărare:
- soluţia săturată
- soluţie nesăturată
Peşte marinat Marinarea peştelui se face în soluţie de sare cu adaos de oţet, zahăr şi condimente. Pentru
31
Procedurile de preparare se vor detalia în GHIDUL DE BUNE PRACTICI.
obţinerea unor produse gustoase se mai adaugă sos de vin, sos de muştar şi altele. Peştele marinat
are gust acru, consistenţă fină, culoare deschisă, aromă de oţet şi mirodenii. Marinatele în sos
condimentat pot avea şi adaos de legume (morcovi rondele, ceapă etc.). Proporţia de peşte din
greutatea netă este de 65-75%. Pentru marinare se pretează scrumbia, stavridul, hamsia etc.
Produsele marinate se ambalează de regulă în borcane de sticlă
Procesarea produselor de pescuit
Unitatea de procesare este înregistrată în Registrul unităţilor de procesare şi primeşte licenţă de
fabricaţie emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în conformitate cu reglementările
în vigoare şi cu normele elaborate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi aprobate
prin ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
În scopul măririi gradului de utilizare a materiei prime şi de creştere a valorii, sunt şi sprijinite de
Guvern activităţile de pescuit şi acvacultură.
Măsurile de sprijinire sunt îndreptate în mod special spre:
a) diversificarea produselor
b) îmbunătăţirea calităţii produselor
c) introducerea de tehnologii noi
d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate
e) utilizarea subproduselor
f) încurajarea organizaţiilor profesionale şi interprofesionale
g) reducerea impactului
32
Anexa I - Ordonanţă de Urgenţă 23/2008
privind pescuitul şi acvacultura
(completata si modificata de Legea 317/2009)
33
GUVERNUL ROMÂNIEI ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ 23/2008
9 9
privind pescuitul şi acvacultura (completata si modificata de Legea 317/2009)
Având în vedere necesitatea adoptării rapide a unui cadru juridic în conformitate cu
reglementările Uniunii Europene, necesar administrării sectorului pescăresc, prin conservarea şi
exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comunitară în domeniul
pescuitului, se impune adoptarea prezentului act normativ în regim de urgenţă, în vederea:
- creşterii absorbţiei fondurilor europene alocate sectorului pescăresc prin Fondul european pentru
pescuit;
- restructurării instituţionale a sectorului pescăresc;
- finalizării urgente a privatizării fermelor piscicole, în vederea absorbţiei fondurilor europene;
- reducerii birocraţiei;
- reducerii presiunii financiare exercitate asupra organizaţiilor de pescari;
- eficientizării administrării şi exploatării durabile a resurselor acvatice vii;
- sprijinirii organizaţiilor de producători şi a fermelor piscicole,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează protecţia, conservarea, administrarea şi
exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea
produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, când aceste activităţi se realizează:
a) pe teritoriul României;
b) în apele de sub jurisdicţia naţională a României de către nave sub pavilion român sau sub
pavilionul altor state.
(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte măsurile privind:
a) organizarea şi administrarea sectorului pescăresc;
b) protecţia, conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;
c) politica structurală;
d) administrarea capacităţii flotei de pescuit;
e) acvacultura;
f) prelucrarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură;
g) organizarea pieţei produselor pescăreşti;
h) cercetarea ştiinţifică în domeniul pescăresc;
i) controlul şi respectarea legislaţiei în domeniu;
j) relaţiile internaţionale în domeniul pescuitului şi acvaculturii;
k) răspunderi şi sancţiuni.
l) privatizarea în domeniul piscicol.
(3) Prezenta ordonanţă de urgenţă reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se
emite legislaţia secundară pentru sectorul pescăresc.
(4) Punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin.(2) se realizează de către Agenţia Naţională de
Pescuit şi Acvacultură, instituţie publică de interes naţional, organ de specialitate al administraţiei
publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, care funcţionează în
subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, cu sediul în municipiul
Bucureşti, a cărei structură, organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
34
semnificaţii:
1. acvacultură — creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste
capacitatea naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei
persoane fizice sau juridice;
2. amenajare piscicolă - unitatea de bază a acvaculturii, reprezentată de:
a) heleşteu - bazin piscicol realizat în săpătură sau umplutură, înconjurat total sau parţial de diguri,
prevăzut cu canale de alimentare, evacuare şi perimetrale, dotat cu construcţii hidrotehnice şi instalaţii
de alimentare, reţinere şi evacuare a apei;
b) iaz - bazin piscicol realizat prin bararea unei văi cu un baraj, prevăzut cu instalaţii hidrotehnice
pentru reţinerea şi deversarea/evacuarea apei;
c) staţie de reproducere artificială;
d) vivieră flotabilă - instalaţie plutitoare, alcătuită dintr-un cadru poliedric cu pereţi din plasă, destinată
creşterii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;
e) lacuri de acumulare în care se practică acvacultura;
f) alte instalaţii destinate acvaculturii.
3. habitate piscicole naturale:
a) Dunărea teritorială, Delta şi lunca inundabilă a Dunării;
b) complexul lagunar Razelm-Sinoe şi lacurile litorale;
c) pâraiele, râurile şi lacurile de munte, colinare, de şes şi zonele lor inundabile, precum şi
braţele moarte ale râurilor;
d) bălţile şi lacurile naturale lipsite de instalaţii hidrotehnice pentru alimentarea, reţinerea şi
evacuarea apei;
e) lacurile de acumulare, cu zonele lor inundabile la viituri;
f) reţeaua de canale magistrale din sistemele hidroameliorative, de navigaţie şi hidroenergetice şi
ramificaţiile acestora;
g) apele maritime interioare, marea teritorială, zona contiguă, zona economică exclusivă
ale României.
4. ape maritime interioare—apele astfel cum sunt definite în legislaţia românească în domeniu şi în
tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte; ABROGAT
5. captură totală admisibilă (TAC) — cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând
unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care
se poate extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;
6. capacitate de pescuit — tonajul unei nave exprimat în GT şi puterea acesteia exprimată în kW, iar
pentru anumite tipuri de activitate de pescuit, suma şi/sau dimensiunea echipamentului de pescuit al
unei nave;
7. captură - cantitatea de peşte sau alte vieţuitoare acvatice pescuite sau recoltate din habitatele
piscicole naturale, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare;
8. centru de primă vânzare - locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obţinute din
pescuit;
9. cotă - partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă
persoanelor fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi de pescuit comercial;
10. efort de pescuit — produsul capacităţii şi al activităţii unei nave/ambarcaţiuni pescăreşti; când este
vorba de un grup de nave/ambarcaţiuni - suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor
navelor/ambarcaţiunilor ce aparţin grupului;
11. exploatare durabilă - exploatarea resurselor acvatice vii prin metode şi procedee care să asigure
productivitatea şi biodiversitatea pe termen lung a ecosistemelor habitatelor piscicole naturale;
12. fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit - documentul în care sunt înregistrate toate navele şi
ambarcaţiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, pe
categorii, dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi
proprietarul;
13. inspector piscicol - persoana cu drept de inspecţie şi control privind respectarea legislaţiei în
35
domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării şi comercializării peştelui, din cadrul Agenţiei Naţionale
pentru Pescuit şi Acvacultură;
14. jurnal de pescuit - registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt
înregistrate zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;
15. navă de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru pescuit comercial;
16. navă auxiliară de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea
de pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile de pescuit
staţionar;
17. pescărie - ansamblul de activităţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi
comercializarea peştelui. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie
sau un grup de specii;
18. pescuit - activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu
respectarea măsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii;
181. pescuit în scop ştiinţific - extragerea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale şi
din amenajările piscicole, conform planului anual aprobat, în orice perioadă a anului, inclusiv în
perioadele de prohibiţie, în orice zonă, pentru orice specie acvatică, la orice vârstă şi dimensiune, cu
utilizarea oricăror metode, unelte, dispozitive şi plase de pescuit, atât pe timpul zilei, cât şi pe timpul
nopţii, în baza autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific;
19. pescuit ilegal - practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în domeniul pescuitului;
20. posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de
pescuit;
21. port de bază - locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi
comercializare a capturilor;
22. prima vânzare - acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul naţional şi care
stabileşte prin documente preţul produsului;
23. procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură - ansamblul operaţiunilor care modifică
caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept scop pregătirea lor pentru
comercializare;
24. punct de debarcare - locul unde navele şi ambarcaţiunile de pescuit în habitatele piscicole naturale
descarcă peştele în vederea expedierii spre centrele de primă vânzare;
25. resurse acvatice vii - speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman,
disponibile şi accesibile din habitatele piscicole naturale ale României;
26. echipamente de pescuit - uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit;
27. pescar profesionist - persoana fizică, atestată conform reglementărilor legale în vigoare, să
practice pescuitul în scop comercial;
271. pescar sportiv - persoana fizică deţinătoare a unui permis de pescuit recreativ/sportiv, eliberat
de asociaţiile de pescari sportive legal constituite;
28. licenţă de pescuit - actul administrativ care certifică faptul că o navă/ambarcaţiune îndeplineşte
condiţiile pentru desfăşurarea activităţii de pescuit comercial;
29. autorizaţie de pescuit - actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică
să exercite activitatea de pescuit;
30. permis de pescuit - documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit;
31. unelte de pescuit—sculele şi echipamentele utilizate la pescuitul în ape maritime interne şi
continentale; ABROGAT
32. plasă — reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de
gabarit: diametrul firului (mm), mărimea laturii ochiului (mm), structura (tex), lungime şi lăţime;
33. setcă — unealta de pescuit de tip reţea, formată dintr-un singur perete de plasă, care este
prevăzută cu elemente de armare - la partea superioară plute, iar la partea inferioară plumbi -, care
reţine peştele prin încurcare şi agăţare;
34. setcă de calcan—reţeaua de fire textile care formează un singur perete de plasă, prevăzută cu
elemente de armare (plute, plumbi), cu mărimea laturii ochiului de plasă a = 180—200 mm, respectiv
36
2a = 360—400 mm; ABROGAT
35. setcă de rechin—reţeaua de fire textile care formează un singur perete de plasă, cu mărimea
laturii ochiului a = 100—200 mm, respectiv 2 a = 200—400 mm; elementele de armare (plute, plumbi)
sunt dispuse pe partea superioară şi inferioară a plasei, astfel încât să se realizeze procesul de pescuit
pe fundul apei şi nu în masa ei; ABROGAT
36. avă — reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă, cu diferite mărimi ale laturii
ochiului;
37. plasă de tip monofilament - plasă formată din fire polimerice netorsionate;
38. dispozitiv/aparat electric de pescuit — instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent
electric, care foloseşte sisteme ce creează unde electrice în apă, electrocutează resursele acvatice vii,
aducându-le la suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.
39. drept de pescuit - dreptul obţinut, în condiţiile legii, de exploatare durabilă a resursei acvatice vii;
40. efectiv piscicol - totalitatea peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice existente la un moment dat într-o
amenajare piscicolă;
41. specie introdusă — orice specie de peşti sau alte vieţuitoare acvatice introdusă intenţionat sau
accidental de om într-un mediu acvatic diferit de cel în care este prezentă natural;
42. furt piscicol - activitate infracţională care constă în furtul efectivului piscicol în tot sau în parte prin
orice mijloace sau metode din amenajările piscicole;
43. braconaj piscicol - activitate contravenţională sau infracţională care constă în pescuitul fără licenţă,
autorizaţie sau permis, a peştilor şi a altor vieţuitoare acvatice din habitatele piscicole naturale;
44. zonă de pescuit - porţiune delimitată prin semne vizibile a unui bazin hidrografic unde este permisă
practicarea pescuitului;
45. zonă de refacere biologică - zonă a unui bazin hidrografic unde resursele acvatice vii sunt în declin
şi se impune restricţionarea pescuitului pentru refacerea acestora;
46. zonă interzisă la pescuit - zonă delimitată prin semen vizibile a unui bazin hidrografic, protejată în
vederea reproducerii resurselor acvatice vii;
47. bază de date naţională a resurselor acvatice vii - totalitatea informaţiilor privind flota de pescuit,
efectivele piscicole, numărul de operatori economici cu activităţi specifice, numărul de asociaţii şi
federaţii, numărul de pescari sportivi şi profesionişti, cantităţile de peşte extrase anual, cantitatea de
peşte introdusă prin activităţi de repopulare.
…………………………….
SECŢIUNEA a 2-a Măsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii
Art. 13. - (1) Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură, care dă dreptul unei nave/ambarcaţiuni să desfăşoare activitatea de pescuit
comercial, în conformitate cu normele aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi
dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă.
(2) În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunică schimbarea
proprietarului către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea eliberării unei noi
licenţe de pescuit.
(3) Neutilizarea navei/ambarcaţiunii de pescuit pe o durată de 60 de zile în perioada de
valabilitate a licenţei de pescuit este considerată o renunţare a titularului la activitatea de pescuit,
procedându-se la anularea licenţei şi la excluderea definitivă a navei/ambarcaţiunii din fişier.
ABROGAT
(4) Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.
Art. 14. - (1) În situaţia în care caracteristicile specifice ale unei pescării recomandă limitarea
efortului de pescuit sau măsuri specifice de conservare, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură poate condiţiona exercitarea activităţii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii
37
ştiinţifice şi eliberarea unei autorizaţii de pescuit, cu caracter temporar, complementară licenţei de
pescuit, şi care va trebui să fie ţinută la bord.
(2) Autorizaţia de pescuit conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii, la perioada de
valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit şi la cota alocată pe specii.
(3) Un ansamblu de nave/ambarcaţiuni cu aceleaşi caracteristici şi care activează în aceeaşi zonă
de pescuit poate primi o autorizaţie colectivă de pescuit.
(4) Autorizaţia de pescuit se eliberează şi în cazul exercitării activităţii de pescuit în ape ce nu
aparţin jurisdicţiei sau suveranităţii române. ABROGAT
(5) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, se stabilesc condiţiile de atribuire şi modelul autorizaţiilor de
pescuit, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 15. - (1) Contravaloarea licenţelor de pescuit, a permiselor de pescuit şi a autorizaţiilor de
pescuit se face venit la bugetul de stat.
(2) Cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 3-a Măsuri de administrare a pescuitului
Art. 16. - Atribuirea dreptului de pescuit se face în baza licenţelor, permiselor şi a autorizaţiilor
emise de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Art. 17. - (1) Pentru îmbunătăţirea administrării şi controlului activităţilor de pescuit, precum şi
pentru a favoriza planificarea, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură dispune distribuirea
drepturilor de pescuit între navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit.
(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimă în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de
activitate în zonele de pescuit.
(3) Criteriile de distribuire sunt următoarele:
a) activitatea de pescuit exprimată în volum de capturi, efort de pescuit sau perioadă de activitate în
zonă, după caz;
b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcaţiunilor de pescuit;
c) ceilalţi parametri ai navelor/ambarcaţiunilor şi posibilităţile acestora de pescuit;
d) folosirea capacităţilor de producţie;
e) condiţiile sociale şi de muncă la bordul navelor/ambarcaţiunilor.
Art. 18. - (1) În scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii şi dezvoltării acvaculturii se
înfiinţează Comitetul consultativ pentru sectorul pescăresc, structură consultativă pe lângă organul de
specialitate al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(2) Componenţa, organizarea şi funcţionarea Comitetului consultativ pentru sectorul pescăresc se
stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
SECŢIUNEA a 4-a Monitorizarea activităţii de pescuit
Art. 19. - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură monitorizează activitatea de pescuit prin
stabilirea sistemelor de comunicare permanentă pentru cunoaşterea în timp real a intrărilor şi ieşirilor
din port, a staţionărilor navelor/ambarcaţiunilor în zonele de pescuit, a capturilor sau a altor
circumstanţe.
Art. 20. - (1) La bordul navelor/ambarcaţiunilor trebuie să existe un jurnal de pescuit în care sunt
notate detaliile privind activitatea de pescuit, în termenii stabiliţi de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale şi un ordin de deplasare de la portul şi/sau punctual propriu de descărcare a
produselor pescăreşti.
(2) Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale poate scuti de obligaţia de a avea la bord
38
jurnalul de pescuit unele ambarcaţiuni nepuntate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură.
Art. 21. - (1) Navele/ambarcaţiunile care descarcă capturile pe teritoriul naţional trebuie să prezinte
structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de
aceasta, o declaraţie de debarcare care va cuprinde cantităţile descărcate pentru fiecare specie, zona
de provenienţă, precum şi alte date stabilite de aceasta.
(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion român, care descarcă produsele pescăreşti în afara
teritoriului naţional, au obligaţia de a comunica datele cuprinse în declaraţia de debarcare Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta.
Art. 22. - (1) Navele de pescuit aflate sub pavilion român comunică Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură, în termenii stabiliţi de aceasta, date privind transbordarea produselor de
pescuit realizate la bord pe alte nave/ambarcaţiuni sau pe care le primesc de la alte
nave/ambarcaţiuni.
(2) Navele aparţinând statelor terţe vor trebui să obţină autorizaţie de transbordare, în condiţiile
stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.
……………………….
SECŢIUNEA a 4-a Porturile/punctele de debarcare şi prima vânzare a produselor piscicole
Art. 40. - (1) Navele/ambarcaţiunile de pescuit care descarcă produse pescăreşti pe teritoriul
naţional trebuie să o facă în porturi/puncte nominalizate în acest sens de Ministerul Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
(2) În cadrul fiecărui port, descărcarea se face în locurile stabilite, după caz, de autorităţile
portuare.
Art. 41. - Prima vânzare a produselor obţinute din pescuit se face în locurile stabilite şi autorizate
de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură.
Art. 411. - Porturile/punctele de debarcare şi centrele de primă vânzare sunt autorizate şi
nominalizate în baza normelor stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
Art. 42. - Produsele obţinute din pescuit, care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat în
afara portului de descărcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare,
sunt însoţite până la locul primei vânzări de documentele legale de însoţire a mărfii.
…………………………
CAPITOLUL VI Organizarea pieţei produselor pescăreşti
Secţiunea 1 Principii generale
Art. 47. - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale
pentru Pescuit şi Acvacultură, stabileşte măsuri privind comercializarea, procesarea şi prelucrarea
produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, în special pentru:
a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescăreşti pe toată durata procesului de
comercializare, pentru a asigura transparenţa pe piaţă şi pentru a face posibilă informarea
corespunzătoare a consumatorilor, în special în ceea ce priveşte natura produsului;
b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit şi acvacultură, în
concordanţă cu normele de conservare şi protecţie a resurselor acvatice vii;
c) încurajarea şi sprijinirea procesării şi prelucrării produselor pescăreşti;
d) îmbunătăţirea calităţii şi promovarea produselor pescăreşti;
39
e) mărirea gradului de utilizare şi creştere a valorii adăugate a materiei prime obţinute prin
acvacultură şi pescuit.
SECŢIUNEA a 2-a Comercializarea produselor pescăreşti
Art. 48.—(1) Pe parcursul întregului proces de comercializare, produsele trebuie să fie identificate
corect şi trebuie să îndeplinească normele privind comercializarea stabilite de autoritatea publică
centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură. ABROGAT
(2) Normele privind comercializarea produselor pescăreşti se referă în principal la prospeţime,—
calibraj,—denumirea—speciei,—originea—produsului,—prezentare—şi etichetare. ABROGAT
Art. 4S. - Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit, de orice origine sau
provenienţă, a căror mărime sau greutate este mai mică decât cea prevăzută în reglementările în
vigoare sau al căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite ori contravine
normelor sanitar-veterinare.
SECŢIUNEA a S-a Procesarea produselor de pescuit şi acvacultură
Art. SO. - Unitatea de procesare este înregistrată în Registrul unităţilor de procesare şi primeşte
licenţă de fabricaţie emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în conformitate cu
reglementările în vigoare şi cu normele elaborate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării
Rurale şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
Art. SO1. - (1) În scopul măririi gradului de utilizare a materiei prime şi de creştere a valorii, sunt
încurajate şi sprijinite de Guvern activităţile de pescuit şi acvacultură.
(2) Măsurile de sprijinire sunt îndreptate în mod special spre :
a) diversificarea produselor;
b) îmbunătăţirea calităţii produselor;
c) introducerea de tehnologii noi;
d) folosirea resurselor excedentare sau subutilizate;
e) utilizarea subproduselor;
f) încurajarea organizaţiilor profesionale şi interprofesionale; g) reducerea impactului asupra mediului înconjurător.
………………….
CAPITOLUL IX Răspunderi şi sancţiuni
Art. 55. - Nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă de către persoane fizice sau
juridice atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.
Art. SB. - (1) Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii,
procesării, transportului, comercializării produselor pescăreşti şi al altor activităţi conexe, Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură organizează acţiuni permanente de control şi inspecţie prin
inspectorii piscicoli.
(2) Persoanele supuse controlului au obligaţia să permită accesul la unităţile şi la toate
navele/ambarcaţiunile de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, fermele şi instalaţiile de
acvacultură, construcţiile-anexe, mijloacele de transport, unităţile de procesare şi/sau comercializare şi
să pună la dispoziţia personalului cu drept de control toate documentele şi mijloacele necesare
îndeplinirii funcţiei de inspecţie.
(2) Procedura de control şi procedura de inspecţie se stabilesc de către Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură.
Art. 57.—Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate dispune radierea din oficiu a
înregistrării ambarcaţiunii/navei de pescuit din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în situaţia
40
neutilizării ambarcaţiunii/navei de pescuit o durată de 60 de zile în perioada de valabilitate a licenţei de
pescuit. ABROGAT
Art. 58. - Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la
600 lei:
Art. 58. - Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la
600 lei:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de peşte şi alte vieţuitoare acvatice vii, efectuat fără
permis în habitatele piscicole naturale;
b) neprezentarea permisului, licenţei sau autorizaţiei atunci când acestea sunt solicitate de către
persoanele împuternicite să constate contravenţiile/infracţiunile;
c) încălcarea condiţiilor prevăzute în permis, autorizaţie şi/sau licenţă;
d) pescuitul recreativ/sportiv al resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale.
Art. 59. - Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei la
1.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului sau autorizaţiei, după
caz:
a) prinderea salmonidelor cu mâna;
b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;
d) reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10
bucăţi/exemplare/zi în total, din speciile de păstrăvi, lipan şi coregon în apele de munte sau a mai mult
de 5 kg de peşte/zi, din zona colinară şi de şes, cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur
exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg;
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare.
f) pescuitul recreativ/sportiv în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor
şi al altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie.
Art. 60. - Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la
1.0 lei la 1.500 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a
autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor,
canalelor şi a Dunării;
b) utilizarea la pescuit a setcilor sau avelor de orice fel în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe,
în ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;
c) neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de personalul cu
drept de control şi inspecţie;
d) capturarea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte,
precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului;
e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.
Art. 61. - Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la
3.500 lei:
a) introducerea în habitatele piscicole naturale sau în amenajările piscicole, fără avizul Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a altor specii decât cele existente;
b) nedeţinerea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură.
Art. 62. - Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.800 lei la
4.000 lei şi cu reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a
licenţei, după caz:
a) pescuitul comercial, reţinerea la bord, transbordarea, descărcarea şi comercializarea resurselor
acvatice vii sub dimensiunea minimă legală;
b) refuzul de a permite accesul personalului autorizat pentru controlul şi inspecţia
navelor/ambarcaţiunilor, autovehiculelor, unităţilor de acvacultură, unităţilor de procesare şi/sau
comercializare, precum şi în perimetrul bazinelor acvatice exploatate prin pescuit recreativ/sportive sau
comercial;
41
c) utilizarea unei nave/ambarcaţiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripţionată cu marcaj
exterior corespunzător licenţei de pescuit.
Art. 63. - Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la
4.0 lei la 8.000 lei:
a) distrugerea sau degradarea din culpă a digurilor, barajelor şi canalelor, a taluzurilor şi malurilor, a
instalaţiilor hidrotehnice aferente amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii
penale;
b) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătoarelor pentru peşti, a topliţelor şi a cascadelor
podite, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
c) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin
aceasta se periclitează existenţa resurselor acvatice vii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii
penale;
d) distrugerea, degradarea sau micşorarea din culpă a zonelor de protecţie perimetrală a
amenajărilor piscicole, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale;
e) neinstalarea sau distrugerea dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de
alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice, dacă nu constituie infracţiune
potrivit legii penale;
f) neluarea măsurilor pentru curăţarea zonelor de pescuit şi pentru protejarea şi salvarea resurselor
acvatice vii la construcţia sau golirea lacurilor de acumulare;
g) neasigurarea debitului de apă necesar în vederea dezvoltării normale a faunei piscicole în aval de
o lucrare de barare;
h) aruncarea sau depozitarea rumeguşului, deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi
materiale, produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor, pâraielor, lacurilor, bălţilor şi amenajărilor
piscicole;
i) pescuitul lostriţei;
j) prinderea peştelui cu unelte de plasă şi cu pripoane în râurile şi în lacurile din zona de munte,
precum şi în râurile colinare şi de şes, cu excepţia Dunării şi Prutului; ABROGAT
k) neexecutarea lucrărilor pentru protecţia şi refacerea habitatelor naturale ale peştilor şi ale
celorlalte vieţuitoare acvatice vii;
l) pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv pe cursul unei ape curgătoare în zona de 500 m
aval de baraj;
m) circulaţia autovehiculelor de orice tip şi transportul cu orice mijloace a buştenilor prin albia
minoră a râurilor şi pâraielor din zona de munte.
Art. 64. - Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la
6.0 lei la 10.000 lei şi interzicerea dreptului de a pescui pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani
a) nedeţinerea licenţei/autorizaţiei de pescuit comercial, pescuit recreativ/sportiv sau procesare, după
caz;
b) pescuitul prin orice metode al reproducătorilor, în perioada de prohibiţie, şi distrugerea icrelor
embrionate de peşte în zonele de reproducere naturală;
c) pescuitul neautorizat al sturionilor;
d) deţinerea, transportul, comercializarea sturionilor, produselor şi subproduselor de sturioni fără
documente sau marcaje justificative legale;
e) reducerea debitului şi a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal;
f) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescăreşti sau cu unelte de pescuit de
orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor şi a gârlelor de legătură cu lacurile, bălţile sau cu
terenurile inundabile;
g) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode şi mijloace, al peştilor şi al
altor vieţuitoare acvatice, în perioada de prohibiţie şi în zonele de protecţie;
h) pescuitul resurselor acvatice vii sub dimensiunile legale;ABROGAT
i) pescuitul resurselor acvatice vii cu unelte de pescuit având ochiul de plasă sub dimensiunile
minime legale;
42
j) deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor sau
produselor din peşte obţinute din pescuit;
k) producerea, importul, comercializarea, deţinerea sau folosirea la pescuit de către persoanele
neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârşelor, vintirelor, precum şi a altor tipuri de
unelte de pescuit comercial;
l) pescuitul cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin
greblare sau harponare;
m) producerea, importul, deţinerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă de tip
monofilament.
Art. 65. - (1) Următoarele fapte constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 3 ani
şi interzicerea dreptului de a pescui o perioadă cuprinsă între 1 şi 3 ani:
a) pescuitul electric, deţinerea aparatelor şi dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin
curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanţe toxice şi narcotice de
orice fel, pescuitul cu japca şi cu orice alte unelte neautorizate, precum şi folosirea armelor de foc în
scopul omorârii peştilor sau altor vieţuitoare acvatice;
b) pescuitul cu unelte şi scule neautorizate;
c) pescuitul sau omorârea deliberată a mamiferelor marine.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 66. - (1) Sunt supuse ridicării în vederea confiscării uneltele şi ambarcaţiunile de pescuit,
animalele, mijloacele de transport, armele de foc şi orice alte bunuri care au fost folosite la săvârşirea
infracţiunilor.
(2) Bunurile rezultate din săvârşirea infracţiunilor şi contravenţiilor, constând în peşte, icre, alte
vieţuitoare şi produse acvatice, sunt supuse confiscării.
(3) În cazurile de confiscare a bunurilor prevăzute la alin. (1) şi (2) organele de constatare dispun
valorificarea lor în condiţiile legii, contravaloarea făcându-se venit la bugetul de stat.
Art. 67. - (1) Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să constate infracţiunile
prevăzute la art. 64 şi 65 şi persoanele cu drept de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei Naţionale
pentru Pescuit şi Acvacultură, Gărzii Naţionale de Mediu şi din cadrul Administraţiei Rezervaţiei
Biosferei «Delta Dunării».
(2) Organele prevăzute la alin. (1) au obligaţiile organelor de constatare a infracţiunilor, prevăzute de
Codul de procedură penală.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 58-63 se fac de către
personalul prevăzut la alin. (1).
Art. 68. - (1) Contravenţiilor prevăzute la art. 58-63 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin
Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-
verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 58-
63, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Art. 681. - Furtul piscicol se pedepseşte conform infracţiunii de furt prevăzute în Codul penal.
CAPITOLUL X Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 69. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia Domeniilor
Statului se subrogă Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol în ceea ce priveşte
drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenţii contractanţi care
deţin în exploatare şi în administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte
de asociere în participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens.
(2) Agenţia Domeniilor Statului preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Compania Naţională de
Administrare a Fondului Piscicol le deţine la societăţile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care
sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deţinute
43
de aceasta, în baza unui protocol de predare- preluare aprobat prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale.
(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Agenţia
Domeniilor Statului preia patrimoniul Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol, arhivele
şi documentaţia aferente acestuia, pe baza situaţiei financiare întocmite la data preluării. Patrimoniul
se preia pe bază de protocol, modificându-se corespunzător bugetul de venituri şi cheltuieli aferent.
Art. 70. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă Legea nr.
192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul şi acvacultura, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 627 din 2 septembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 71. - Până la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură funcţionează în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.
865/2005 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 10 august 2005, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. II. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură se subrogă Agenţiei Domeniilor Statului în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care
rezultă din contractele încheiate de aceasta cu agenţi contractanţi care deţin în exploatare şi în
administrare amenajări piscicole, precum şi cu cei care au încheiat contracte de asociere în
participaţiune sau alte tipuri de contracte şi va încheia acte adiţionale în acest sens.
(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură preia cu titlu gratuit acţiunile pe care Agenţia
Domeniilor Statului le deţine la societăţile comerciale cu profil piscicol, terenurile pe care sunt
amplasate amenajările piscicole, precum şi alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deţinute de
aceasta, în baza unui protocol de predare-preluare, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii,
pădurilor şi dezvoltării rurale.
(3) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Agenţia Domeniilor Statului predă
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură patrimoniul, arhivele, contractele şi documentaţia
aferentă acestora, care au fost preluate de la Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol.
Patrimoniul se preia pe bază de protocol încheiat între părţi, aprobat prin ordin al ministrului agriculturii,
pădurilor şi dezvoltării rurale, modificându-se corespunzător bugetele celor două instituţii.
(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură se subrogă Administraţiei Naţionale Apele
Române şi S.C. Hidroelectrica S.A., în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din
contractile încheiate de acestea, care au ca obiect exploatarea, gestionarea, gospodărirea,
administrarea resurselor acvatice vii şi preia toate contractele încheiate în acest sens cu terţe
persoane, fizice sau juridice, în baza unui protocol de predare-preluare aprobat prin ordin al ministrului
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.
(5) Administraţia Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» se subrogă Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile care rezultă din contractele de concesiune care
au ca obiect valorificarea resurselor acvatice vii din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării».
(6) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură predă, pe bază de protocol, către Administraţia
Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» contractele de concesiune care au ca obiect valorificarea
resurselor acvatice vii din Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării».
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
44
Anexa II – ORDIN al Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 128 din 11 iunie 2012
pentru aprobarea Normelor privind accesul la
resursele acvatice vii din domeniul public al
statului în vederea practicării pescuitului
comercial în habitatele piscicole naturale, cu
excepţia ariilor naturale protejate
45
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 402 din data de 15 iunie 2012 ORDIN nr. 128 din 11 iunie 2012 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii
din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole
naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate
Având în vedere:
- consultările cu organizaţiile din domeniul pescuitului comercial;
- Referatul de aprobare al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură nr. 3.672 din 17 mai 2012,
În temeiul:
- art. 8, 9, 13, 16, 17, 19, 20, 21, 41, 411 şi 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind
pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi
completările ulterioare;
- art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2010 pentru adoptarea unor măsuri destinate
dezvoltării economico-sociale a zonei "Delta Dunării";
- art. 7 lit. A.b) şi A.d) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, cu modificările ulterioare;
- art. 7 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi
completările ulterioare;
- Regulamentului (CE) nr. 2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea şi
exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului;
- Regulamentului (CE) nr. 26/2004 al Comisiei privind Registrul flotei de pescuit comunitare;
- Regulamentului (CE) nr. 1.224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem
comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de
modificare a regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2.371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005,
(CE) nr. 2.115/2005, (CE) nr. 2.166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr.
1.098/2007, (CE) nr. 1.300/2008, (CE) nr. 1.342/2008 şi de abrogare a regulamentelor (CEE) nr. 2.847/93,
(CE) nr. 1.627/94 şi (CE) nr. 1.966/2006;
- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei din 8 aprilie 2011 de stabilire a
normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem
comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:Art. 1
Se aprobă Normele privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea
practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate,
prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2
Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 7/2010 pentru aprobarea Normelor privind accesul la
resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele
piscicole naturale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 28 ianuarie 2010, se abrogă.
Art. 3
Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 36/2011 privind practicarea pescuitului comercial de
calcan în Marea Neagă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2011, se
abrogă.
Art. 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. ****
p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Achim Irimescu, secretar de stat
46
NORME din 11 iunie 2012 privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul
public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu
excepţia ariilor naturale protejate
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale SECŢIUNEA 0:
Art. 1
(1) Pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate, se practică
anual de la 1 ianuarie până la 31 decembrie, cu respectarea prevederilor regulamentelor comunitare şi a
legislaţiei naţionale în vigoare.
(2) Habitatele piscicole naturale sunt definite la art. 2 pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 2
Accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în
habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale protejate, se acordă de către Agenţia Naţională
pentru Pescuit şi Acvacultură, denumită în continuare ANPA, în mod direct pescarilor profesionişti,
persoane fizice autorizate, organizaţi în asociaţii profesionale, societăţilor comerciale, cooperativelor de
producţie, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale care au ca obiect de activitate pescuitul
comercial, pe baza permiselor, licenţelor şi autorizaţiilor de pescuit comercial.
Art. 3
(1) Stabilirea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit pe zone de pescuit se face cu respectarea
regulamentelor comunitare şi a legislaţiei naţionale în vigoare privind pescuitul.
(2) Atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale
protejate, se face având în vedere următoarele:
a) cota şi efortul de pescuit stabilite prin studiul anual de captură totală admisibilă (TAC), pe zone de
pescuit;
b) raportările şi monitorizarea capturilor la ANPA;
c) tradiţia şi continuitatea în activitatea de pescuit comercial;
d) domiciliul solicitantului să fie în zona atribuită la pescuit;
e) îndeplinirea obligaţiilor cerute de Uniunea Europeană - întocmire de chestionare, raportarea electronica
a capturilor (ERS), sistem de monitorizare prin satelit a vaselor (VMS - Vessel Monitoring System), după
caz;
f) completarea corectă şi transmiterea la timp a documentelor de pescuit (jurnale de pescuit, declaraţii
descărcare, note de primă vânzare, note de transport etc.).
(3) Punctajul şi alte măsuri referitoare la atribuirea dreptului şi efortului de pescuit comercial se stabilesc prin
decizie a preşedintelui ANPA.
Art. 4
ANPA are obligaţia să asigure tipărirea, gestionarea şi emiterea documentelor prevăzute în prezentele
norme.
Art. 5
Licenţa de pescuit, permisul de pescuit comercial, autorizaţia de pescuit comercial şi autorizaţia specială de
pescuit calcan se emit şi se eliberează în baza procedurilor aprobate prin decizie a preşedintelui ANPA.
Art. 6
(1) Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis pentru o perioadă determinată, care conferă
titularului său dreptul, limitat de normele naţionale, de a utiliza o anumită capacitate de pescuit pentru
exploatarea comercială a resurselor acvatice vii şi care se vizează anual.
(2) Licenţa de pescuit se eliberează la solicitarea proprietarului, pentru navele/ambarcaţiunile de pescuit
47
înscrise în fişierul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit.
(3) Modelul licenţei de pescuit în habitatele piscicole naturale definite la art. 2 pct. 3 lit. g) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu
modificările şi completările ulterioare, este prezentat în anexa nr. 1.
(4) Modelul licenţei de pescuit în habitatele piscicole naturale definite la art. 2 pct. 3 lit. a)-f) din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu
modificările şi completările ulterioare, este prezentat în anexa nr. 2.
Art. 7
(1) La eliberarea licenţei de pescuit, solicitanţii trebuie să depună următoarele documente:
a) cerere-tip, în care se vor menţiona zona de pescuit, tipul şi numărul uneltelor de pescuit;
b) dovada plăţii taxei de licenţiere, conform prevederilor legale în vigoare;
c) copie a certificatului de înmatriculare a navei/ambarcaţiunii de pescuit emis de Autoritatea Navală
Română şi prezentarea originalului pentru conformitate;
d) copii ale permiselor de pescuit vizate ale operatorilor care se înscriu pe licenţă;
e) proces-verbal de predare-primire a mărcilor pentru uneltele de pescuit;
f) contract de comodat/închiriere pentru navă/ambarcaţiunea de pescuit, în cazul în care solicitantul nu
este şi proprietar.
(2) Cererile pentru obţinerea licenţei de pescuit însoţite de documentele prevăzute la alin. (1) se depun la
ANPA.
(3) În baza cererii şi a documentelor anexate, se va întocmi de către inspectorii ANPA o notă de constatare
care atesta că nava/ambarcaţiunea de pescuit este echipată pentru desfăşurarea pescuitului comercial şi
îndeplineşte condiţiile legale privind caracteristicile tehnice ale echipamentelor şi uneltelor admise la
pescuit.
(4) Numărul şi tipul uneltelor de pescuit admise pentru o ambarcaţiune sunt limitate în funcţie de TAC şi
vor fi înscrise în licenţa de pescuit.
(5) Pentru vizarea anuală a licenţei de pescuit comercial, solicitantul trebuie să depună la ANPA dovada
plăţii taxei de viză pentru licenţă, contractul de comodat valabil încheiat între proprietar şi operator, copii ale
permiselor de pescuit comercial şi copie a atestatului de bord al ambarcaţiunii, cu valabilitate pentru anul în
curs.
(6) Înscrierea unor noi capacităţi de pescuit în fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se face în limita
capacităţii existente la data intrării în vigoare a prezentelor norme.
(7) Radierea din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se face când nava/ambarcaţiunea de pescuit
nu a activat o perioadă mai mare de un an calendaristic de la eliberarea licenţei de pescuit.
Art. 8
(1) Permisul de pescuit comercial este un document individual, netransmisibil, emis pentru o perioadă
determinată şi care se vizează anual.
(2) Modelul permisului de pescuit comercial este prezentat în anexa nr. 3.
Art. 9
(1) Pentru eliberarea permisului de pescuit comercial, solicitanţii trebuie să depună următoarele documente:
a) cerere-tip;
b) două poze de tip paşaport;
c) copie a BI/CI;
d) copie a certificatului de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului în baza Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice
autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, în
care să fie înscrisă activitatea de pescuit comercial, ori adeverinţă de salariat din care să rezulte că este
angajat cu contract de muncă la o societate comercială sau cooperativă de producţie care are în obiectul de
activitate şi pescuitul comercial;
48
e) dovada plăţii taxei de eliberare a permisului, conform prevederilor legale în vigoare;
f) copie a diplomei/certificatului de formare profesională în domeniul pescuitului comercial;
g) cazier judiciar din care să reiasă că solicitantul nu a fost condamnat sau sancţionat penal pentru
infracţiuni la legea pescuitului.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se depun şi se verifică la ANPA, în vederea emiterii şi eliberării
permisului de pescuit comercial.
(3) Pentru vizarea anuală a permisului de pescuit comercial solicitantul trebuie să depună cazier judiciar,
din care să reiasă că nu a fost condamnat sau sancţionat penal pentru infracţiuni la legea pescuitului,
precum şi dovada plăţii taxei de vizare a permisului.
Art. 10
(1) Autorizaţia de pescuit comercial este un document unic, netransmisibil, se eliberează de către ANPA şi
conţine date referitoare la identificarea utilizatorului, la perioada de valabilitate, la zona de pescuit, cota
alocată pe specii, porturile/punctele de debarcare, centrele de primă vânzare.
(2) Autorizaţia specială de pescuit al calcanului este un document unic, netransmisibil, se eliberează de
către ANPA şi conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii de pescuit specializate în
pescuitul calcanului, a proprietarului şi operatorilor, la perioada de valabilitate, zona de pescuit, cota alocată,
porturile/punctele de debarcare, centrele de prima vânzare, jurnalul de pescuit, numărul şi tipul uneltelor de
pescuit calcan şi mărcile aferente.
(3) Autorizaţia de pescuit comercial/autorizaţia specială de pescuit al calcanului se eliberează pentru fiecare
ambarcaţiune, prin asociaţii/organizaţii de pescari profesionişti/societăţi comerciale/cooperative de
producţie, sau se acordă persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale
care au ca obiect de activitate pescuitul comercial, pentru fiecare ambarcaţiune, după caz.
(4) Pentru eliberarea autorizaţiei de pescuit comercial/autorizaţiei speciale de pescuit al calcanului,
solicitanţii trebuie să depună la ANPA următoarele documente:
a) cerere, în care se vor menţiona zona de pescuit, porturile/punctele de debarcare şi centrele de primă
vânzare aflate în administrare proprie sau în baza unor contracte de prestări de servicii cu alţi deţinători de
porturi/puncte de debarcare şi centre de primă vânzare;
b) dovada plăţii taxei de autorizare, conform prevederilor legale în vigoare;
c) tabel nominal cu pescarii profesionişti, copii ale licenţelor de pescuit, tabel cu numărul/tipul/mărcile
uneltelor de pescuit;
d) copie a certificatului de înmatriculare emis de oficiul registrul comerţului pentru persoanele juridice care
au ca obiect de activitate pescuitul comercial şi certificat constatator pentru punctul de lucru unde
desfăşoară activitatea de pescuit;
e) certificat anual de atestare fiscală eliberat de către administraţia financiară sau primărie, după caz;
f) copia contractului de prestări de servicii cu un port/punct de debarcare şi cu un centru de primă vânzare
din zona arondată;
g) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul/operatorul nu a fost condamnat sau
sancţionat penal pentru infracţiuni la legea pescuitului.
(5) Modelul autorizaţiei de pescuit comercial şi modelul autorizaţiei speciale de pescuit al calcanului sunt
prezentate în anexele nr. 4 şi 5.
Art. 11
ANPA nu va elibera permise de pescuit comercial, licenţe de pescuit, autorizaţii de pescuit comercial,
autorizaţii speciale de pescuit al calcanului solicitanţilor care au săvârşit infracţiuni la legea pescuitului.
Art. 12
(1) ANPA stabileşte prin decizie a preşedintelui modul de marcare a uneltelor utilizate la pescuit, în
conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare.
(2) Beneficiarii dreptului de pescuit comercial au obligaţia să achite contravaloarea mărcilor la ANPA şi să le
monteze pe uneltele de pescuit.
49
(3) ANPA asigură confecţionarea mărcilor.
(4) Gestionarea şi evidenţa mărcilor se fac de către ANPA.
(5) Uneltele identificate de personalul cu drept de inspecţie şi control din cadrul ANPA care nu au montate
mărci sunt retrase de la pescuit, aplicându-se prevederile legale în vigoare.
Art. 13
(1) Autorizaţia de pescuit comercial/autorizaţia specială de pescuit al calcanului, licenţa de pescuit şi
permisul de pescuit comercial pot fi suspendate sau retrase pentru o perioadă de 90 de zile, prin decizie a
preşedintelui ANPA, în baza constatărilor persoanelor cu drept de inspecţie şi control din cadrul ANPA, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Licenţa de pescuit se suspendă temporar, prin decizie a preşedintelui ANPA, în cazul unei imobilizări
temporare sau când a fost suspendată autorizaţia de pescuit, în conformitate cu prevederile art. 45 pct. (4)
din Regulamentul (CE) nr. 1.005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem
comunitar pentru prevenirea, descurajarea şi eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat şi nereglementat, de
modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2.847/93, (CE) nr. 1.936/2001 şi (CE) nr. 601/2004 şi de abrogare a
Regulamentelor (CE) nr. 1.093/94 şi (CE) nr. 1.447/1999.
(3) Licenţa de pescuit poate să fie retrasă definitiv, prin decizie a preşedintelui ANPA, când nava face
obiectul unei măsuri de ajustare a capacităţii prevăzute la art. 11 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr.
2.371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor
piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului sau când autorizaţia de pescuit a fost
retrasă în conformitate cu prevederile art. 45 pct. (4) din Regulamentul (CE) 1.005/2008.
(4) Licenţa de pescuit se suspendă temporar sau se retrage definitiv, prin decizie a preşedintelui ANPA, la
solicitarea proprietarului navei/ambarcaţiunii de pescuit.
(5) Autorizaţia de pescuit comercial/autorizaţia specială de pescuit al calcanului poate fi suspendată sau
retrasă, prin decizie a preşedintelui ANPA, dacă nava de pescuit în cauză nu deţine o licenţă de pescuit ori
dacă licenţa de pescuit a acesteia a fost suspendată, retrasă sau perioada de valabilitate a expirat.
(6) Orice modificări privind permisul de pescuit comercial, licenţa de pescuit, autorizaţia de pescuit
comercial, autorizaţia specială de pescuit al calcanului şi anexele la acestea se vor face cu retragerea
vechilor documente, prin emiterea şi eliberarea altor documente, cu respectarea condiţiilor prevăzute în
prezentele norme.
Art. 14
Captura realizată în urma pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor naturale
protejate, se descarcă în porturile/punctele de debarcare sau în centrele de primă vânzare autorizate, după
caz.
Art. 15
(1) Porturile/Punctele de debarcare şi centrele de primă vânzare care îndeplinesc condiţiile de
funcţionare sunt nominalizate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
(2) Porturile/Punctele de debarcare şi centrele de primă vânzare nominalizate prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale vor primi un certificat de nominalizare, conform modelului prezentat în anexa
nr. 6.
(3) Pentru obţinerea certificatului de nominalizare, solicitantul trebuie să depună copii ale următoarelor
documente:
- document de proprietate/închiriere/concesiune pentru teren şi clădire;
- înregistrare/autorizaţie sanitar-veterinară valabilă;
- certificat de înregistrare fiscală.
Art. 16
În vederea nominalizării şi funcţionării, porturile/punctele de debarcare trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
50
a) să fie situate la malul apei la o distanţă corespunzătoare, pentru a putea transporta peştele capturat în
condiţii sanitar - veterinare optime;
b) să fie prevăzute cu dotări care să permită acostarea navelor/ambarcaţiunilor de pescuit şi descărcarea
capturilor, precum şi cu utilităţile necesare bunei funcţionări;
c) să fie inscripţionate şi înregistrate sanitar-veterinar;
d) să deţină instalaţie pentru producerea fulgilor de gheaţă sau să-şi asigure fulgi de gheaţă;
e) să deţină dispozitive de cântărire a peştelui;
f) să afişeze un program de funcţionare şi preţurile de achiziţie;
g) să fie dotate cu sistem de tractare cu vinci a ambarcaţiunilor şi dispozitive de transportat peştele, după
caz
Art. 17
În vederea nominalizării şi funcţionării, centrele de primă vânzare trebuie:
a) să deţină spaţiu de refrigerare (0°C - +4°C) pentru primirea, depozitarea şi vânzarea peştelui şi a
produselor din peşte primite de la porturile/punctele de debarcare;
b) să deţină spaţiu frigorific pentru depozitarea cantităţilor de peşte şi a produselor din peşte nevândute în
ziua primirii peştelui de la punctele de debarcare;
c) să aibă dotări cu apă curentă, instalaţie pentru producerea fulgilor de gheaţă, dispozitive de cântărire,
ambalaje etc.;
d) să afişeze programul pentru primirea peştelui de la punctele de debarcare;
e) să fie autorizate sanitar-veterinar;
f) să afişeze programul de funcţionare;
g) să deţină casă de marcat.
Art. 18
Personalul cu drept de inspecţie şi control din cadrul ANPA verifică periodic dacă porturile/punctele de
debarcare şi centrele de primă vânzare respectă condiţiile de nominalizare şi funcţionare şi propune măsuri
în consecinţă.
SECŢIUNEA 1: Comercializarea peştelui
Art. 19
(1) Peştele capturat în urma pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale definite la art. 2 pct. 3 lit.
a)-f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se înscrie în jurnalul de pescuit.
(2) Modelul jurnalului de pescuit este prezentat în anexa nr. 7.
(3) Jurnalul de pescuit se completează zilnic de către proprietarul/operatorul ambarcaţiunii de pescuit, în
două exemplare, care sunt distribuite astfel:
a) originalul - la filiala ANPA, până la data de 5 a fiecărei luni;
b) exemplarul al doilea rămâne la cotor, la ambarcaţiunea de pescuit.
Art. 20
(1) Capturile de peşte sunt descărcate în porturile/punctele de debarcare, unde se întocmeşte declaraţia
de descărcare, al cărei model este prezentat în anexa nr. 8.
(2) Declaraţia de descărcare se completează de către proprietarul/operatorul ambarcaţiunii de pescuit în 3
exemplare, care sunt distribuite astfel:
a) originalul - la portul/punctul de debarcare sau centrul de primă vânzare, după caz;
b) exemplarul al doilea - la ANPA;
c) exemplarul al treilea rămâne la cotor, la ambarcaţiunea de pescuit.
(3) Declaraţia de descărcare electronică se va completa conform prevederilor regulamentelor comunitare în
vigoare.
51
Art. 21
(1) Transportul peştelui şi/sau produselor din peşte de la portul/punctul de debarcare la centrul de primă
vânzare va fi însoţit de nota de transport al peştelui, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9.
(2) Nota de transport se completează de către proprietarul/administratorul portului/punctului de debarcare
în 3 exemplare, care sunt distribuite astfel:
a) originalul - la punctul/portul de debarcare;
b) exemplarul al doilea - la ANPA;
c) exemplarul al treilea rămâne la cotor, la mijlocul de transport.
(3) Transportul peştelui din punctul/portul de debarcare la centrele de primă vânzare se face în baza
avizului de expediţie şi a notei de transport.
(4) La eliberarea autorizaţiei de pescuit comercial/autorizaţiei speciale de pescuit al calcanului, solicitanţii
care se regăsesc la prevederile alin. (3) trebuie să depună la filialele regionale ale ANPA lista cu mijloacele
de transport specializate pentru transportul peştelui şi al produselor din peşte autorizate sanitar - veterinar.
Art. 22
(1) În centrele de primă vânzare care sunt nominalizate să funcţioneze, comercializarea peştelui şi a
produselor din peşte se face numai către persoane fizice autorizate/persoane juridice autorizate care au ca
obiect de activitate comercializarea peştelui şi a altor vieţuitoare acvatice.
(2) Operatorul economic care desfăşoară activitate de pescuit şi comercializare a peştelui sau
administratorul centrului de primă vânzare au obligaţia întocmirii notei de vânzare la fiecare livrare, precum
şi a transmiterii acesteia la ANPA până la data de 5 a fiecărei luni pentru luna precedentă.
(3) Modelul notei de vânzare este prezentat în anexa nr. 10.
-(4)Nota de vânzare se va întocmi în 3 exemplare, care vor fi distribuite astfel:
a) originalul - la cumpărător;
b) exemplarul al doilea - la ANPA;
c) exemplarul al treilea rămâne la cotor, la centrul de primă vânzare.
Art. 23
(1) Colectarea peştelui capturat în urma pescuitului comercial în Dunăre, Prut şi lacuri de acumulare în
care nu se practică acvacultura, unde nu sunt condiţii de amplasare a punctelor de debarcare şi/sau a
centrelor de primă vânzare, se face în punctele de acostare, iar transportul de la punctele de acostare la
centrele de primă vânzare se face cu mijloace de transport specializate pentru peşte şi produse din peşte
înregistrate sanitar-veterinar.
(2) Punctele de acostare sunt locurile din care ambarcaţiunile care deţin licenţă de pescuit pleacă la
pescuit şi revin de la pescuit. Locaţia punctelor de acostare va fi comunicată în scris filialelor ANPA la
eliberarea autorizaţiei de pescuit comercial în apele interioare şi ori de câte ori apar modificări.
(3) La eliberarea autorizaţiei de pescuit, solicitanţii care se regăsesc la prevederile alin. (1) trebuie să
depună la filialele regionale ANPA lista cu mijloacele de transport specializate pentru peşte şi produse din
peşte înregistrate sanitar-veterinar.
52
Anexa III – Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Nr. 449/2008
privind caracteristicile tehnice, condiţiile de
folosire a uneltelor admise
la pescuitul comercial şi metodele de pescuit
comercial în apele maritime şi continentale
53
O R D I N privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale
MINISTERUL AGRICULTURII Şl DEZVOLTĂRII RURALE
Având în vedere Referatul de aprobare al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură nr. 4.026 din 24 iunie 2008, în
temeiul art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, şi al art. 7 al in. (7)
Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:
Art. 1. — Prezentul ordin stabileşte caracteristicile tehnice,
condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi
metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale,
conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. —Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de
pescuit comercial în afara celor stabilite prin prezentul ordin este
interzisă.
Art. 3. —în sensul prezentului ordin, termenii şi simbolurile de
mai jos au următoarea semnificaţie:
a) a = latura ochiului;
b) tex = fineţea firului;
c) Lp = lungimea posădită;
d) Hp = înălţimea posădită.
Art. 4. —Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Dacian Ciolos
Bucureşti, 8 iulie 2008. Nr. 449.’
ANEXĂ
Caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi
continentale
I. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele continentale, cu excepţia amenajărilor piscicole:
A. Unelte de pescuit de tip setcă:
1. setei simple;
2. setei compuse (ave); 3. setei fixe;
4. setei în derivă.
B. Unelte de pescuit de tip capcană:
1. vintir; 2. talian.
C. Unelte de pescuit filtrante:
1. năvod;
2. tifan; 3. voloc.
D. Unelte de pescuit cu cârlige:
— pripon.
E. Unelte de pescuit şi instalaţii artizanale: 1. prostovol;
2. halău;
3. chipcel;
4. trandadaie; 5. lăptaş.
II. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele
maritime:
A. Unelte de pescuit de tip setcă: 1. setei simple;
2. setei compuse (ave);
3. setei fixe;
4. setei în derivă. B. Unelte de pescuit de tip capcană:
— talian marin.
C. Unelte de pescuit filtrante:
1. plasă pungă;
2. traul pelagic;
3. năvod.
D. Unelte de pescuit cu cârlige:
1. pripon;
2. paragată.
E. Unelte de pescuit şi instalaţii artizanale:
1. voltă;
2. ţaparină.
III. Pescuit fără unelte: recoltarea manuală a rapanei, midiei
şi stridiei
IV. Definiţii şi caracteristici ale uneltelor de pescuit la
pescuitul comercial în apele continentale şi maritime:
1. plasă — reţea de fire textile care are următoarele elemente
caracteristice şi dimensionale de gabarit: diametrul firului (se
măsoară în „mm”), mărimea laturii ochiurilor de plasă (se
măsoară în „mm”), fineţea firului (se măsoară în „tex”), lungimea
şi lăţimea;
2. setcă fixă — unealtă de pescuit de tip reţea, simplă sau
compusă (fără sirec, cu sirec), care se instalează în şiruri de zeci
până la sute de metri, numite „lave”, care sunt ancorate prin
diverse metode şi rămân în acelaşi loc în care au fost amplasate
pe toată durata procesului de pescuit;
3. setcă în derivă — unealtă de pescuit de tip reţea, simplă
sau compusă, a cărei derivă se produce datorită efectului
curenţilor apei şi al vântului asupra ambarcaţiunii de care este
legată unealta de pescuit;
4. setcă simplă — unealtă de pescuit de tip reţea, formată
dintr-un singur perete de plasă, cu diferite mărimi ale laturilor
ochiurilor de plasă, care reţine peştele prin agăţare şi
încurcare şi este prevăzută cu elemente de armare: plutitoare
şi greutăţi;
5. setcă compusă (cu sirec, avă) — unealtă de pescuit de tip
reţea, formată dintr-o setcă simplă şi din 1—2 pereţi de
plasă, cu mărimea laturilor ochiurilor de plasă mult mai mare
decât la setea simplă, numite sirecuri, care reţine peştele
prin agăţare şi încurcare şi este prevăzută cu elemente de
armare: plutitoare, greutăţi; a) Caracteristicile tehnice ale
setcilor în apele continentale:
54
Sirec Nr. crt.
Latura ochiurilor de plasă: a/2a (mm)
Lp (m)
Hp (m) Tipu! uneltei Tex
LI# HI# a (mm) Tex
1. Setei simple pentru óblete
12—30/24—60
50 35—37,5 1,34—1,57
32—40/64—80
50 35—37,5 2,46—3,36
Setei simple pentru scrumbie
2. 32—40/64—80
76 35—37,5 2,70—3,00
32—40/64—80
100 35—37,5 2,70—3,00
40—55/80—110
76 35—37,5 2,80—3,85
40—60/80—120
100 35—37,5 2,80—3,10
45—60/90—120
3. Setei simple(fără sirec)
160 35—37,5 2,80—3,10
50—75/100—150
220 35—37,5 2,80—3,85
50—75/100—150
35—37,5 2,80—3,00 240
Setei compuse pentru óblete
5,5 280 240 270 1,34—1,57 4. 12—30/24—60
50 35—37,5
2,46—3,36 32—40/64—80
50 35—37,5
Setei compuse pentru scrumbie
300 4,5 280 340 2,70—3,00 32—40/64—80
76 35—37,5 5.
2,70—3,00 32—40/64—80
100 35—37,5
40—55/80—110
76 35—37,5 2,80—3,85
Setei compuse (cu sirec)
4,5 340 300 280 40—60/80—120
100 35—37,5 2,80—3,10 6.
35—37,5 2,80—3,10 45—60/90—120
160
b) Caracteristicile tehnice ale setcilor în apele maritime:
Nr. crt. Tipul uneltei Latura ochiului a/2a (mm)
Fineţea firului (tex)
Lp (m)
Hp (m)
1. Setei pentru calcan 200/400 <160 35—37,5 2
2. Setei pentru rechin 100-200/200-400 <340 35—37,5 2
32—40/64—80 50 35—37,5 2,46—3,36
3. Setei pentru scrumbie şi chefal 32—40/64—80 76 35—37,5 2,70—3,00
* 32—40/64—80 100 35—37,5 2,70—3,00
4. Setei pentru guvid 10—12/20—24 76 35 1
oborul, care reţine peştele dirijat într-un spaţiu limitat, şi camera
de prindere, care reţine peştele.
7. vintir— unealtă de pescuit de tip capcană închisă, formată
din unul sau mai multe spaţii complet delimitate şi 1, 2, 3 aripi
de dirijare a peştelui;
6. unelte de pescuit de tip capcană — unelte de pescuit
staţionare, confecţionate din plasă, prevăzute cu elemente de
armare şi fixare, fixate de substrat, care barează drumul de
deplasare al peştilor, dirijându-i într-un spaţiu delimitat.
Elementele caracteristice sunt: aripa, care dirijează peştele,
Caracteristici tehnice:
8. talian de baltă — unealtă de pescuit de tip capcană mixtă, care se foloseşte la pescuitul în apele stătătoare adânci, de
cel puţin 2—3 m, formată din aripă, obor şi camere de prindere;
9. talian marin — unealtă de pescuit de tip capcană, de dimensiuni mari, care se instalează pe adâncimi de 5—12 m,
formată dintr-o aripă, un obor şi două camere de prindere
(antecamera şi cămara de prindere) dispuse simetric. Oborul şi
camera de prindere sunt instalate paralel cu ţărmul. Aripa are
Caracteristici tehnice:
rol de dirijare a peştelui, este confecţionată din plasă cu o
lungime de 300—500 m şi este amplasată perpendicular pe
direcţia ţărmului. Talianul marin se poate instala pe piloni sau
flotori, în funcţie de adâncimea apei;
10. năvod — unealtă de pescuit filtrantă înconjurătoare care se
prezintă ca o plasă lungă, simetrică/asimetrică, prevăzută la
mijloc cu sacul pentru reţinerea peştelui (matiţă);
11. tifan — unealtă de pescuit filtrantă, fără matiţă, având aspect
de perete, cu lungimea între 50 —100 m şi este realizată din
plasă cu aceeaşi mărime a laturii ochiurilor;
12. voloc (bredină) — unealtă de pescuit filtrantă, fără matiţă, mai
scurtă decât tifanul (Lp = 40—60 m), cu înălţimea de 3—4 m şi
construită din plasă cu aceeaşi mărime a laturii ochiurilor, fiind
folosită, în general, pentru pescuitul la mal;
13. pripon — unealtă de pescuit cu cârlige, constând dintr-o
frânghie de relon lungă (ana sau hriptină), de care sunt legate din
loc în loc fire scurte (bride sau petile) prevăzute cu cârlige la
capete;
14. prostovol (şaşma, năpastă, sacimă, plaşcă) — unealtă de
pescuit confecţionată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică,
prevăzută la marginea exterioară cu greutăţi de plumb care o trag
la fundul apei şi o strâng, formând în apă un sac în care este
prins peştele;
15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaş, ciorpac, cercală, difan,
leşnic, leşteu, rociu, scărţaş, comiheriu, posfat, prijineală, cucă,
gaie, macrică) — unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în
formă de sac, legată la colţuri de capetele curbate şi încrucişate
a două nuiele sau vergele metalice şi fixată de o prăjină lungă;
16. chipcel (cârlionţ, tirboc, cârstaş) — unealtă de pescuit cu
aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un
schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care
Părţi componente a (mm) Tex Lp (m) Hp (m)
Aripă 35 — 40 340 4 — 8 H apă
Camera I 32 — 40 340
Camera II 32 — 40 340
Sac de colectare 32 — 40 420
Caracteristicile tehnice ale vintirului de Razim:
Părţi componente a (mm) Tex Lp (m) Hp (m)
Aripă 40 340 8-10 H apă
Camera I 40 420
Camera II 40 420
Sac de colectare 40 666
Caracteristici tehnice:
Părţi componente a (mm) Tex Lp (m) Hp (m)
Aripă 32 — 50 320 — 420 28 H apă
Obor 35 320 — 420 17
Caracteristici tehnice:
Părţi componente a (mm) Tex Lp (m) Hp (m)
Aripa 40 — 50 340 — 666 26 H apă
Obor 40-50 340 - 666 20
Părţi componente a (mm) Tex
Aripă 18—22 240
Obor 12 240
Antecameră 10 240
Cameră de prindere 7 240
56
este utilizată pentru prinderea peştelui mărunt;
17. trandadaie (furcă, steamp, cleştar) — unealtă de pescuit
folosită la prinderea peştilor din gropile adânci de pe fundul
apelor. Este formată din două bucăţi de lemn de 2,30 m, prinse
împreună la un capăt, lemnele putându-se mişca liber, iar cuiul
de unire servind ca ax. Distanţa maximă dintre capetele neunite
ale lemnelor este de 3,20 m. între lemne, în apropierea capătului
de unire, există un altul, care nu lasă lemnele să se închidă. De
lemne se leagă o frânghie, pe care se însforează o plasă cu
ochiurile de 40 mm, prevăzută cu două sirecuri cu ochiuri de 170
mm. Marginea plaselor este semicirculară şi însforată pe o
frânghie dublă de 4 m, pe care se înşiră greutăţi;
18. lăptaş— unealtă de pescuit alcătuită din una sau mai multe
plase legate în formă de sac cu gura foarte largă;
19. plasă pungă — unealtă de pescuit de forma unui perete
vertical din plasă cu care se înconjoară o anumită suprafaţă a
apei, delimitând-o până la un anumit orizont, prevăzută cu
elemente de armare (flotori, greutăţi) care, după lansarea pe
circumferinţa unui cerc, capătă forma unui cilindru. Pentru a
reţine aglomerarea de peşte înconjurată, partea inferioară a
uneltei se strânge prin punguire, închizând volumul de apă
înconjurat. Este cea mai lungă unealtă de pescuit din plasă,
având 200—1.000 m sau mai mult. Dimensiunile ochiului de
plasă în zona de reţinere a peştelui (priton) variază în funcţie de
specia de peşte care reprezintă obiectul pescuitului;
20. traul pelagic — unealtă de pescuit de formă tronconică,
echipată cu un sistem de armare propriu, tractat în masa apei cu
ajutorul unei nave, prin intermediul elementelor de legătură
(vaiere, intermediare, frâie).
Pentru a reţine selectiv peştii, dimensiunea ochiului de plasă
de la cămaşa sacului trebuie să fie de:
a) a = 7—8 mm (2a = 14—16 mm) pentru şprot;
b) a =10—12 mm (2a = 20—24 mm) pentru hamsie/stavrid;
21. paragat — unealtă de pescuit cu cârlige, armată cu momeli
naturale. Din punct de vedere constructiv paragatul este
constituit dintr-o linie principală (ana) de care sunt prinse
cârligele prin intermediul unor şnururi (petile) de lungimi şi
intervale de prindere variabile. Paragatele pot fi de fund sau
pelagice (în masa apei). Numărul maxim de cârlige per paragat
nu trebuie să depăşească 100 de bucăţi;
22. paragat pentru rechin — unealtă de pescuit din frânghii şi
şnururi cu diametrul de 5,0 mm'— anaua, respectiv 2,5 mm —
petila. Cârligele vor fi numărul 3, confecţionate din oţel inoxidabil.
Lungimea petilelor va fi de 0,6 m, iar distanţa dintre petile de 3
m;
23. paragat pentru guvid— unealtă de pescuit din frânghii şi
şnururi cu diametrul de 2,5 mm — anaua, respectiv 0,5 mm —
petila. Cârligele vor fi numărul 1, confecţionate din oţel inoxidabil
moale (pentru a se putea dezdoi atunci când se agaţă de pietre).
Lungimea petilelor va fi de 0,25 m, iar distanţa dintre petile de
0,5 m;
24. voltă — unealtă de pescuit cu cârlige armate cu momeli
naturale. Din punct de vedere constructiv volta este constituită
dintr-o linie principală cu diametrul de 0,4—0,6 mm, echipată la
unul din capete cu un plumb cu greutate de 60—100 g, deasupra
căruia se leagă două cârlige, numărul 1 sau 2, prin intermediul
unui fir cu lungimea de 8—10 cm şi diametrul de 0,3—0,4 mm.
Primul cârlig se leagă pe linia principală astfel încât acesta să se
afle la acelaşi orizont cu plumbul, iar cel de-al doilea, la 1 cm
deasupra nodului de legătură al primului cârlig pe linia principală;
25. ţaparină — unealtă de pescuit cu cârlige armate cu momeli
artificiale. Din punct de vedere constructiv ţaparina este
constituită dintr-o linie principală cu diametrul de 0,3—0,5 mm,
echipată la unul din capete cu un plumb cu greutatea de 80—
100 g, deasupra căruia se leagă 10 cârlige numărul 2—4, prin
intermediul unui fir cu lungimea de 4—5 cm şi diametrul de
0, 25—0,35 mm. Primul cârlig se leagă pe linia principală astfel
încât curbura acestuia să fie la o distanţă de 10 cm deasupra
plumbului, iar următoarele, la o distanţă de 12—14 cm deasupra
nodului anterior.
V. Condiţii de folosire a uneltelor de pescuit
A. Condiţii generale de folosire a uneltelor de pescuit:
a) obligativitatea montării de mărci furnizate de Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, pe uneltele de pescuit,
înscrise în permisul de pescuit comercial;
b) uneltele de pescuit admise la practicarea pescuitului
comercial sunt cele înscrise în licenţa de pescuit (tip, nr. , cod,
zonă).
B. Condiţii specifice:
a) în Marea Neagră talienele se montează la o distanţă de cel
puţin 2 Mm (mile marine) între ele;
b) în Marea Neagră setcile se amplasează la o distanţă de cel
puţin 1 Mm faţă de uneltele de pescuit tip talian;
c) la pescuitul comercial sunt obligatorii marcarea uneltelor de
pescuit, precum şi semnalizarea poziţiei uneltelor de pescuit cu
balize (flotor);
d) pentru a se evita intersectarea accidentală a navelor şi
ambarcaţiunilor cu instalaţiile de tip talian, se impune necesitatea
semnalizării talienelor cu sisteme specializate instalate la capătul
de larg al talianului, la o distanţă de 30 m de acesta;
e) pe timpul pescuitului poziţia lavelor de paragate şi setei va fi
semnalizată prin elemente flotante vizibile de la distanţă.
C. Interdicţii
în activitatea de pescuit în scop comercial se interzic:
a) folosirea la pescuitul în Marea Neagră a setcilor cu mărimea
laturii ochiurilor de plasă cuprinse între a = 40 mm şi a =100 mm,
respectiv 2a = 80 mm şi 2a = 200 mm, folosirea şirurilor de setei
în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km, a
setcilor fixe pentru scrumbie;
b) folosirea setcilor de calcan confecţionate din aţe cu fineţea
mai mică de 6,350 m/kg şi a lavelor cu lungimea mai mare de 1
km, în Marea Neagră;
c) folosirea traulului pelagic în Marea Neagră, sub izobata de 20
m;
d) folosirea setcilor pentru rechin în zona marină a Rezervaţiei
Biosferei „Delta Dunării”, respectiv de la ţărm până la izobata de
20 m;
e) folosirea năvoadelor în reţeaua de canale, gârle şi sahale;
f) folosirea uneltelor de tip prostovol, năpatcă şi lăptaş, în zona
Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu excepţia apelor care
constituie frontieră de stat;
g) folosirea năvoadelor în Delta şi în Lunca Inundabilă a
Dunării, precum şi în Complexul Razelm-SInoie şi în celelalte
iacuri litorale, în perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a
pescuitului;
h) folosirea uneltelor de pescuit tractate de tip traul şi năvod, pe
Dunăre şi pe braţele sale;
i) folosirea uneltelor de plasă în râurile şi lacurile naturale din
zona de munte;
j) folosirea oricăror unelte de pescuit în faţa gurilor de vărsare
ale Dunării în Marea Neagră, pe o distanţă de 5 km în largul
mării şi pe un coridor lat de 2 km, socotit câte un km de o parte şi
de alta a braţelor Sulina şi Sfântu Gheorghe; în faţa braţului
Chilia al Dunării lăţimea coridorului interzis este de 1 km spre
sud de axul braţului, iar spre nord până la limita apelor teritoriale
ale României;
k) folosirea oricăror unelte de pescuit în Dunăre, în faţa
57
gârlelor, canalelor şi privalelor de alimentare a bălţilor, pe o
distanţă de câte 500 m de ambele părţi ale gurilor de vărsare,
precum şi în interiorul acestora, în perioadele stabilite prin
ordinul de prohibiţie a pescuitului;
I) folosirea oricăror unelte de pescuit în faţa gurii Dunării —
Meleaua Sfântu Gheorghe până la Ciotic, în avai de Ciotic, în
perioadele stabilite prin ordinul de prohibiţie a pescuitului;
m) pescuitul comercial pe cursul unei ape curgătoare, în
zona de 500 m în aval de baraj.
VI. Modul de măsurare a ochiurilor plaselor de pescuit se face în
conformitate cu Regulamentul CE nr. 517/2008 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 850/1998 al
Consiliului în ceea ce priveşte determinarea dimensiunilor
ochiurilor de plasă şi evaluarea grosimii firului plaselor de
pescuit.
58
Anexa IV – ORDIN nr. 344/2008 al Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
pentru aprobarea modului de operare şi de
funcţionare a Fişierului navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit
59
O R D I N
pentru aprobarea modului de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor
de pescuit
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Nr. 344 din 29 mai 2008
MINISTERUL TRANSPORTURILOR Nr. 1.001 din 12 august 2008
Având în vedere Referatul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură nr. 326 din 23 ianuarie 2008, în temeiul
art. 32 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, al Regulamentului (CE) nr.
26/2004 privind Registrul comunitar al flotei de pescuit şi al Regulamentului (CEE) nr. 1.381/1987 privind stabilirea
modalităţilor specifice de marcare şi documentare a navelor de pescuit,
în baza art. 7 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,
ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul transporturilor emit următorul ordin:
Art. 1. — Prezentul ordin stabileşte regulile privind
modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit
Art. 2. — În înţelesul prezentului ordin, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:
a) fişierul navelor si ambarcaţiunilor de pescuit - documentul în care sunt înregistrate toate navele şi ambarcaţiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în apele maritime sau continentale, pe categorii, dimensiune puterea motorului, tipul,de activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul;
b) navă/ambarcaţiune de pescuit — orice
navă/ambarcaţiune echipată pentru pescuit comercial;
c) navă auxiliară de pescuit — orice navă sau
ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea de
pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de
acvacultură sau instalaţiile de pescuit staţionar;
d) navă/ambarcaţiune de pescuit în scop ştiinţific — orice
navă/ambarcaţiune care efectuează numai activitatea de
pescuit în scop ştiinţific;
e) persoană fizică autorizată — persoana care deţine o
autorizaţie eliberată în baza Legii nr. 300/2004 privind
autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care
desfăşoară activităţi economice în mod independent, cu
modificările şi completările ulterioare, în care să fie înscrisă
activitatea de pescuit comercial;
f) proprietar al unei nave/ambarcaţiuni de pescuit —
persoana fizică autorizată/juridică care deţine act de
proprietate a unei nave/ambarcaţiuni de pescuit;
g) operator al unei nave/ambarcaţiuni de pescuit —
persoana fizică autorizată/juridică care deţine în exploatare
o navă/ambarcaţiune de pescuit pe baza unui document
încheiat cu proprietarul navei/ambarcaţiunii de pescuit.
Art. 3. — Prin intermediul Fişierului navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit se duc la îndeplinire
următoarele operaţiuni:
a) se întocmeşte fişa navei/ambarcaţiunii de pescuit;
b) se ţine evidenţa centralizată a navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit în format electronic şi pe suport
hârtie, grupate în funcţie de: tonajul brut, puterea motorului,
tipul navei/ambarcaţiunii, uneltele de pescuit şi tehnologiile
folosite;
c) se centralizează efortul de pescuit pe segmente ale
flotei;
d) se asigură transmiterea permanentă a informaţiilor
către Registrul comunitar al flotei;
e) se operează modificările survenite în Fişierul navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit conform reglementărilor în
vigoare.
Art. 4. — Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit este
structurat pe segmente diferite, după cum urmează:
a) nave/ambarcaţiuni care efectuează pescuitul marin;
b) nave/ambarcaţiuni care efectuează pescuitul în Delta
Dunării, fluviul Dunărea şi râul Prut;
c) nave/ambarcaţiuni care efectuează pescuitul în lacuri
de acumulare;
d) nave/ambarcaţiuni care efectuează pescuitul în scop
ştiinţific;
e) nave/ambarcaţiuni auxiliare de pescuit.
Art. 5. — Pentru ca o navă sau ambarcaţiune de pescuit
comercial, navă/ambarcaţiune auxiliară de pescuit ori
navă/ambarcaţiune de pescuit în scop ştiinţific să fie
înscrisă în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit,
proprietarul/ operatorul acesteia trebuie să depună la
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură o cerere de
înscriere însoţită de următoarele documente:
a) actul emis de Autoritatea Navală Română care atestă
naţionalitatea, tipul navei: navă/ambarcaţiune de pescuit,
precum şi datele din componenţa marcajului exterior —
original/copie;
b) certificatul de tonaj emis de Autoritatea Navală Română
— original/copie;
60
c) actul de identitate sau un alt document oficial din care
să rezulte cetăţenia pentru persoanele fizice ori certificatul
de înregistrare pentru persoana juridică (copie) sau
certificatul constatator emis de autoritatea competentă
(copie).
Art. 6. — (1) În baza documentelor prevăzute la art. 5,
pentru înscrierea navelor/ambarcaţiunilor prevăzute la art.
4 lit. a) se completează fişa navei/ambarcaţiunii de pescuit
de către proprietar şi de către personalul Agenţiei Naţionale
pentru Pescuit şi Acvacultură, conform anexei nr. 1.
(2) Autenticitatea datelor înscrise în fişa
navei/ambarcaţiunii de pescuit este verificată de personalul
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, care
întocmeşte nota de constatare conform anexei nr. 2, în
termen de 15 zile de la data depunerii documentelor.
Art. 7. — (1) În baza documentelor prevăzute la art. 5,
pentru înscrierea navelor/ambarcaţiunilor prevăzute la art.
4 lit. b), c),
d) şi e) se completează fişa navei/ambarcaţiunii de pescuit
de către proprietar şi de către personalul Agenţiei Naţionale
pentru Pescuit şi Acvacultură, conform anexei nr. 3.
(2) Autenticitatea datelor înscrise în fişa
navei/ambarcaţiunii este verificată de personalul Agenţiei
Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură cu atribuţii de
control şi inspecţie piscicolă, care întocmeşte nota de
constatare conform anexei nr. 2, pe care o depune la
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în termen
de 15 zile de la data depunerii documentelor.
Art. 8. — (1) Fiecare navă sau ambarcaţiune de pescuit se
individualizează printr-un număr de identificare (CFR —
numărul din Registrul comunitar al flotei).
(2) Numărul unic de identificare este alocat în momentul în
care o navă/ambarcaţiune este înscrisă în Fişierul navelor
şi ambarcaţiunilor de pescuit şi nu poate fi modificat sau
realocat unei alte nave.
(3) Numărul unic de identificare se comunică Autorităţii
Navale Române în vederea înscrierii în Registrul matricol.
Art. 9. — (1) Marcajul exterior al unei nave/ambarcaţiuni de
pescuit comercial este structurat după cum urmează:
a) codul navei/ambarcaţiunii de pescuit, reprezentat de
cifra 3;
b) numărul de evidenţă centralizat alocat de Autoritatea
Navală Română navelor/ambarcaţiunilor de pescuit
comercial;
c) indicativul portului de înmatriculare, format din două
litere, după cum urmează:
Constanţa: CT;
Galaţi: GL;
Tulcea: TL;
Giurgiu: GG;
Drobeta-Turnu Severin: TS.
(2) Marcajul exterior al navelor/ambarcaţiunilor auxiliare de
pescuit este reprezentat de numele/numărul de înregistrare
din Registrul de evidenţă centralizată al Autorităţii Navale
Române.
(3) Marcajul exterior al navelor/ambarcaţiunilor de pescuit
în scop ştiinţific este reprezentat de numele/numărul de
înregistrare din Registrul de evidenţă centralizată al
Autorităţii Navale Române.
Art. 10. — (1) Marcajul exterior al navelor/ambarcaţiunilor
de pescuit va fi inscripţionat cu vopsea de culoare neagră
pe fond de culoare albă pe ambele borduri în prova, astfel
încât să fie vizibile de pe apă şi din aer.
(2) Mărimea inscripţionării marcajului exterior va fi după
cum urmează:
a) în cazul navelor cu lungimea maximă mai mică de 10
m, înălţimea literelor şi a cifrelor trebuie să fie de cel puţin 8
cm, iar grosimea de 1 cm;
b) în cazul navelor cu lungimea maximă cuprinsă între 10
m şi 17 m, înălţimea literelor şi a cifrelor trebuie să fie de
cel puţin 25 cm, iar grosimea de 4 cm;
c) în cazul navelor cu lungimea maximă mai mare de 17
m, înălţimea literelor şi a cifrelor trebuie să fie de cel puţin
45 cm, iar grosimea de 6 cm.
Art. 11. — (1) În termen de 90 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentului ordin toţi proprietarii de nave sau
ambarcaţiuni de pescuit, înscrise în Fişierul navelor şi
ambarcaţiunilor de pescuit, se vor prezenta la căpitănia
portului desemnată de Autoritatea Navală Română pentru
înregistrarea navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în
Registrul Autorităţii Navale Române, deschis special pentru
acestea.
(2) După înscrierea în Registrul Autorităţii Navale Române
proprietarii navelor/ambarcaţiunilor de pescuit se vor
prezenta la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
în vederea actualizării Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor
de pescuit.
Art. 12. — Evidenţa navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit,
aflate în construcţie, acordarea, suspendarea, retragerea
dreptului de arborare a pavilionului român, înmatricularea,
p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Gheorghe Albu,
secretar de stat
privind navele şi ambarcaţiunile de pescuit se fac în
conformitate cu reglementările în vigoare.
Art. 13. — (1) Pentru obţinerea autorizaţiilor de
modernizare şi reconversie sau de modificare a
caracteristicilor tehnice ale navelor şi ambarcaţiunilor de
pescuit, în conformitate cu reglementările în vigoare,
proprietarii respectivelor nave sau ambarcaţiuni sunt
obligaţi să depună la căpitănia de port, pe lângă celelalte
documente prevăzute de legislaţia în vigoare, şi un aviz din
61
partea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
(2) Proprietarii navelor/ambarcaţiunilor de pescuit care
arborează pavilionul altui stat şi care doresc să obţină
pentru respectivele nave sau ambarcaţiuni dreptul de
pescuit comercial vor depune la căpitănia de port, pe lângă
celelalte documente prevăzute de legislaţia în vigoare, şi
un aviz emis de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură.
Art. 14. — Anexele nr. 1—3 fac parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 15. — Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
şi Autoritatea Navală Română vor duce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 16. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,
Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale
şi al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr.
218/712/2004 privind organizarea şi funcţionarea Fişierului
Navelor şi Ambarcaţiunilor de Pescuit şi marcarea navelor
şi ambarcaţiunilor de pescuit, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 403 din 6 mai 2004, se abrogă.
Art. 17. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
p. Ministrul transporturilor,
Septimiu Buzaşu,
secretar de stat
![Liza Marklund - Fundatia Paradis [ibuc.info].pdf](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/55cf8f37550346703b9a0e1b/liza-marklund-fundatia-paradis-ibucinfopdf.jpg)
