Cuvânt Înainte - Academia Comercialaacademiacomerciala.ro/cursuri/Finante si Banci//An...

Cuvânt Înainte

Schimbările care au loc in economia romaneasca impun unelereconsiderări teoretice şi practice in comportamentul agenţilor economici.In acest context, ,,Gestiunea Financiara a întreprinderii" este odisciplina de acţiune directa pentru ameliorarea situaţiei economico-financiare a agenţilor economici, aceasta cu atât mai mult, cu catmecanismele clasice ale economiei de piaţa se conturează şi urmeazăsa funcţioneze cu toate rigorile ce le implica.

Gestiunea financiara oferă tehnicile şi metodele de acţiune practicafinanciara pentru căutarea surselor de capital şi alocarea lor eficienta inscopul realizării obiectivului major al întreprinderii, respectiv creştereavalorii acesteia, a patrimoniului net al acţionarilor. Demersurileîntreprinse pentru atingerea obiectivului fundamental de maximizare avalorii întreprinderii pun in evidenţă şi implicaţiile majore care definescrolul gestiunii financiare de a asigura calitatea şi nivelul performanţelorpe termen lung, de a menţine solvabilitatea şi de a stăpâni riscurile cucare se confrunta întreprinderea.

Structurata pe cele patru acţiuni principale ale practicii financiare lanivel microeconomic: analiza, planificarea, gestiunea pe termen scurt,strategia financiara, fiecare parte a lucrării prezintă conceptele de baza şitratează metodologic-aplicativ probleme de interes practic pentru viitoriiprofesionişti ai domeniului.

"Analiza financiara", prezentata in prima parte, având la bazadocumentele contabile de sinteza, evidenţiază performanţa întreprinderiiin termeni de rentabilitate şi risc, performanţa cu care s-a încheiatexerciţiul anterior şi cu care va începe un altul. Neexistând un criteriuunic de apreciere a performanţei financiare, in spaţii mai largi sau mairestrânse, cu accentele corespunzătoare, se aduc in atenţia celuiinteresat trei aspecte esenţiale ale acesteia: performanţa rezultatelorîntreprinderii evaluata prin soldurile intermediare de gestiune,capacitatea de autofinanţare şi riscul economic; aprecierea structuriifinanciare actuale prin analiza statica şi dinamica; constatarea şiexplicarea evoluţiei, in timp si/sau in spaţiu sectorial, a performanţelorîntreprinderii, prin intermediul unui sistem de rate de eficienţaconsiderate cele mai semnificative pentru gestiunea financiara şi in finalevaluarea sintetica a riscului de faliment.

Pe baza concluziilor desprinse din analiza financiara, in partea a ll-a,,Planificarea financiara", se fundamentează bugetele întreprinderii.

Pentru rolul de atestare finala a construcţiei echilibrate a întreguluiproces bugetar, bugetul trezoreriei a beneficiat de o atenţie speciala.

Partea a Ill-a ,,Gestiunea financiara pe termen scurt" prezintăgestiunea activelor şi pasivelor circulante (stocuri, creanţe, datorii deexploatare), urmărindu-se armonizarea relaţiei rentabilitate - risc incadrul echilibrului financiar dintre necesarul de active circulante şisursele mobilizate pentru finanţarea lui.

Partea a IV-a ,,Strategia financiara" defineşte ansamblul deciziilorpe termen lung (decizii de investiţii, de finanţare, de repartizare aprofitului net) prin care se trasează posibilele traiectorii pentru asigurareaunei poziţii statornice şi dominante a întreprinderii în mediul economicconcurenţial.

Lucrarea se bazeaza pe o vasta documentare în teoria şi practicafranceza şi anglo-saxona, valorificând, în egala măsura, şi experienţapozitiva a şcolii românesti. Metodele şi tehnicile de gestiune financiara,prezentate pe parcursul întregii lucrări, îşi vor găsi aplicabilitate, Integralasau parţiala, în practica financiara m funcţie de dimensiunea şicomplexitatea activitaţii întreprinderii.

Datorita caracterului dinamic al modului de determinare a obligaţiilorfiscale şi sociale, cgtele de impunere utilizate în aplicaţiile practicerezolvate şi în studiilede caz propuse spre rezolvare sunt ipotetice.

Aprecierile, observaţiile şi sugestiile de fmbunatapre a conţinutului şitematicii lucrarii vor fi valorificate într-o ediţie viitoare.

Autorul

C U P R I N S

Cuvant înainte........................................................................ 3

NOpUNI INTRODUCTIVE..................................................... 9

1. Mediul financiar şi obiectul gestiunii financiare a întreprinderii ................. 102. Rolul gestiunii financiare.......................................................................... 143. Responsabilitatile operaţionale ale gestiunii financiare ........................... 21A. Principalele sarcini operaţionale ale gestiunii financiare ......................... 21B.Funcfiunea financiara a întreprinderii şi organizarea activitaţii

financiare .................................................................................................. 24

PARTEA INTAI - ANALIZA FINANCIARA...................................... 29

Cap.1 Analiza echilibrului financiar ................................................ 331.1. Bilanţul şi conceptul juridic al patrimoniului........................................ 331.2. Analiza pe baza bilanţului financiar ................................................... 35

1.2.1. Pregatirea informapor contabile pentru analiza financiarapatrimoniala ............................................................................... 50

Studii de caz............................................................................................. 551.3. Analiza pe baza bilanţului functional .................................................. 57

1.3.1. Intreprinderea in concepţia functional ...................................... 571.3.2. Confinutul analizei functional ................................................... 59

Studii de caz ............................................................................................... 73

Cap. 2 Analiza rezultatelor întreprinderii........................................... 772.1. Contul de profit şi pierdere ................................................................ 782.2. Soldurile intermediare de gestiune.................................................... 812.3. Capacitatea de autofinantare............................................................. 92Studii de caz............................................................................................. 992.4. Analiza pragului de rentabilitate şi evaluarea riscului economic ........ 101

2.4.1. Analiza pragului de rentabilitate şi aprecierea riscului deexploatare structural ..................................................................102

2.4.2. Sensibilitatea rezultatului în raport cu nivelul de activitate.......... 1162.4.3. Riscul de exploatare decizional ................................................. 122

Studii de caz............................................................................................. 126

Cap. 3 Echilibrul financiar dinamic ..................................................1313.1. Tabloul de finanţare "nevoi - resurse"................................................131

3.2. Fluxurile de trezorerie in întreprindere................................................. 1503.3. Tablourile fluxurilor financiare ............................................................ 162

3.3.1. Tabloul fluxurilor de trezorerie ................................................... 1633.3.2. Tabloul plurianual al fluxurilor financiare ................................... 1663.3.3. Tabloul explicativ al variatiei trezoreriei ..................................... 179

Studiidecaz ................................................................................. 183

Cap. 4 Diagnosticul financiar prin sistemul de rate şi evaluareariscului de faliment....................................................................................189

4.1. Sistemul de rate ................................................................................ 1894.1.1. Ratele de rentabilitate............................................................... 1904.1.2. Ratele structurii financiare........................................................ 214

Studiidecaz ............................................................................................ 2234.1.3. Ratele privind rotatia capitalurilor ............................................. 2264.2. Evaluarea sintetica a riscului de faliment .................................... 240

Studiidecaz ................................................................... .,............ 246

PARTEA A Il-A - PLANIFICAREA FINANCIARA........................... 253

Cap. 5 Bugetele întreprinderii .......................................................... 2555.1. Sistemul bugetar al întreprinderii ....................................................... 2555.2. Bugetul producţiei ............................................................................. 257

5.2.1. Elaborarea planului de producţie .............................................. 2575.2.2. Previziunea (antecalculaţia) costurilorde produce.................. 261

5.3. Previziunea trezoreriei ...................................................................... 2665.3.1. Elaborarea bugetului de trezorerie............................................ 2675.3.2. Previziunea încasarilor şi platilor. Acoperirea soldurilor de

trezorerie................................................................................... 270Studiidecaz.................................................................................. 283

Cap. 6 Bugetul de venituri şi cheltuieli al regiilor autonome sisocietaţilor comerciale cu capital de stat ............................................... 287

PARTEA A Ill-A - GESTIUNEA FINANCIARA PE TERMENSCURT ...........................................................................................303

Cap. 7 Conţinutul gestiunii ciclului de exploatare ......................... 305Cap. 8 Gestiunea stocurilor ............................................................. 311Cap. 9 Determinarea necesarelor de finanţare a ciclului deexploatare (NFCE) ..................................................................................... 315

9.1. Metodele analitice de determinare a NFCE....................................... 3169.1.1. Metodele analitice bazate pe costurile exploatarii ..................... 316

9.1.2. Metodele analitice bazate pe cifra de afaceri ............................3229.2. Metodele sintetice de determinare a NFCE.......................................322

Cap. 10 Finan^area cictului de exploatare ......................................... 32510.1. Sursele proprii ............................................................................32510.2. Sursele atrase............................................................................ 32610.3. Sursele împrumutate ...................................................................329

Studii de caz ............................................................................................347

PARTEA A IV-A - STRATEGIA FINANCIARA ............................... 349

Cap. 11 Decizii de investifii................................................................ 35111.1. Natura şi clasificarea investipor......................................................35211.2. Criterii financiare pentru evaluarea proiectelor de investitii .............353

11.2.1. Metode tradiţionale ................................................................. 35411.2.2. Metode bazate pe actualizare ................................................. 355

Studii de caz ............................................................................................ 375

Cap. 12 Decizii de finanţare pe termen lung..................................... 37912.1. Sursele proprii ................................................................................. 379Studii de caz ............................................................................................38312.2. Sursele imprumutate ....................................................................... 389Studii de caz ............................................................................................ 40512.3. Costul capitalurilor........................................................................... 406Studii de caz ............................................................................................412

Cap. 13 Planul de finanfare................................................................. 41313.1. Principii şi modalitaţi de amortizare a capitalului imobilizatîn active....

corporale şi necorporale .................................................................. 416Studii de caz ............................................................................................ 423

Cap. 14 Decizii de repartizare a profitului.......................................... 42714.1. Politica de dividend - instrument de informare................................. 42814.2. Modalitaţi de distribuire a dividendelor............................................ 429

Bibliografie................................................................................................ 432

NOŢIUNIINTRODUCTIVE

Intreprinderile evolueaza într-un mediu financiar care le ofera instrumente şiposibilitaţi de acţiune specif ice, dar le impun în acelasi timp şi anumiteconstrangeri. Aceste oportunitaţi şi constrangeri generate de mediul financiarpermit, de altfel, definirea obiectivului gestiunii financiare sau finantelorintreprinderii.

In general, formularile teoretice sau aplicative referitoare la gestiuneafinanciara adopta o optica normativa şi conduc la formularea unor reguliuniversale de analiza şi de comportament, fara a neglija influenza pe carecontextul intern şi extern propriu intreprinderii o exercita asupra gestiuniifinanciare. Deci, problematica gestiunii financiare şi conţinutul sau tehnic suntstrans legate de contextul intern şi mediul extern al intreprinderii. In acestecondiţii, este necesar sa se identifice şi sa se puna în evident^ aspecteleuniversale dovedite in teoria şi practica financiara, şi de asemenea aspecteleocazionale, circumstantiate şi locale, proprii tipului de întreprindere, saucontextului national.

Elementele care ar putea constitui soclul universal al teoriei şi practiciifinanciare sunt legate de caracterele comune tuturor economiilor care practicaschimburi monetare şi credit. Astfel, o întreprindere, indiferent de profilul ei, vaaborda probleme de gestiune financiara ori de cate ori efectueaza o operatecare solicita achizitionarea, deţinerea sau cedarea de moneda şi titluri. Inconsecinta, toate întreprinderile inserate intr-o economie unde circula moneda şialte creanţe, confruntandu-se cu oportunitatile şi constrangeri le finantelor trebuiesa aplice în practica proceduri de gestiune financiara apropiate.

In schimb, anumite aspecte ale finanţelor prezinta în mod vadit un caracterspecific. Pe de o parte, stadiul şi formele de dezvoltare ale sistemului financiarnational sau international influenteaza natura şi diversitatea instrumentelor,institutiilor şi mecanismelor care afecteaza gestiunea financiara. Pe de altaparte, puterea şi orientarile fiecarei întreprinderi determina, în egala masura,posibilitatile sale de acţiune financiara.

In concluzie, un studiu pertinent al gestiunii financiare necesita luarea înseama a influentelor neaşteptate, datorate caracteristicilor proprii aleîntreprinderii, cat şi caracteristicilor inerente sistemului financiar. Acesteinfluenţe afecteaza obiectul general şi sarcinile gestiunii financiare, ca şiresponsabilitatile care Ti sunt atribuite. Altfel spus, conţinutul gestiunii financiarepoate fi abordat prin referinta la obiectul sau, sarcinile fundamentale care i secuvin, responsabilitatile operationale care sunt încredintate specialistilor dindomeniul finantelor (figura 1).

1) Obiectul gestiunii financiareCoordonarea relaţiilor dintre componentelemediului financiar al întreprinderii

2) Rolul gestiunii financiareStapanirea constrangerilorfinanciare fundamentale şiurmarirea obiectivelorfinanciare maiore

3) Responsabilita'tifeoperaţionale

- Analiza financiara- Gestiunea fin. pe termen lung- Gest. fin. pe termen scurt

Fig. 1. Continutul gestiunii financiare

1) MEDIUL FINANCIAR SI OBIECTUL GESTIUNII FINANCIAREAINTREPRINDERII

Mediul financiar al întreprinderii constituie un ansamblu de procese privindcrearea, conservarea şi circulaţia monedei şi a altor active financiare. Totusi,moneda şi celelalte active, nu constituie decat una dintre manifestablesistemului financiar complex care antreneaza, In fapt, cinci categorii distinctede componente.

In primul rand, sistemul financiar înglobeaza o masa" de instrumentecorespunzatoare unei game de active multiforme. Aceste active constituietitluri financiare, respectiv documente reprezentative de drepturi de proprietatesau de drepturi de creanţa, deţinute de o persoana asupra altei persoane.

Indiferent de forma lor (materiala sau nemateriala), de identitateaemitentului şi a deţinatorului, de natura precisa a drepturilor care le sunt atasate,acfiunile, obligaţiunile şi toate celelalte titluri de creanţa sau de proprietatepresupun o definire asemanatoare. Aceasta permite, de asemenea,caracterizarea operapor financiare ca operaţii de creiere, achiziţionare,detinere sau cedare a titlurilor financiare.

In al doilea rand, sistemul financiar presupune existenţa unor agenţispecializati în realizarea operaţiilor financiare, care pot fi caracterizaţi dreptinstituţii financiare (banci, societaţi financiare, intermediari specializaţi intranzacţii bursiere).

în al treilea rand, titlurile financiare converg catre pieţele de activefinanciare unde au loc tranzacţiile titlurilor respective.

Anumite pieţe asigura un rol de finanţare a întregii economii (este cazulpieţelor bursiere), altele au un rol esenţial de refinanţare a instituţiilorfinanciare (este cazul pieţelor monetare); în fine, altele intervin în acoperirea

10

GESTIUNEFINANCIARA

riscurilor financiare (este cazul pietelor de optiuni şi pietelor de contractefinanciare la termen sau "futures").

In al patrulea rand, tranzactiile financiare şi activitatea instituţiilor şi pietelorsunt guvernate de dispoziţii juridice şi tehnice care definesc regulile formaleale practicii financiare (dispozitii care vizeaza organizarea şi reglareacomportamentului financiar al primelor trei componente ale sistemului).

In fine, compartimentul financiar al întreprinderii poate fi determinat deinterventia anumitor variabile de reglare fixate In cadrul pietelor specializate.Aceste variabile care influenteaza acţiunea operatorilor includ de exemplu ratadobanzii, care regleaza raporturile între împrumutatori şi imprumutati, cursulde schimb, care regleaza schimburile între monedele nationale, cotaţiile, carefixeaza preturile activelor financiare ce fac obiectul tranzacfiilor.

In concluzie, obiectul gestiunii financiare a întreprinderii poate fi definit prinreferinta la cele cinci componente ale sistemului financiar reprezentateschematic în figura 2. Aceasta reprezentare evidenţiaza clar ca, pentru toateîntreprinderile, gestiunea financiara trebuie sa asigure coordonareainstrumentelor sau activelor financiare (1), a variabilelor (5) şi a procedurilor dereglare (4) în vederea realizarii relatiilor cu partenerii financiari (2) întalnifi pepietele financiare (3).

r

Fig. 2. întreprinderea şi mediul sau financiar

Gestiunea financiara constituie deci un ansamblu de metode de analiza şide tehnici operative care permit întreprinderilor şi altor organisme sa-si asigurepatrunderea eficace în mediul lor financiar.

Continutul gestiunii financiare este legat nu numai de dezvoltarea sistemuluifinanciar global, ci în egala masura este determinat de însasi dezvoltareaîntreprinderii. Aspectele specifice ale gestiunii financiare în diferitele stadii ale

11

(2)Institut'ii financiare

specializate

(1) Instrumente deplata, de finan^arede acoperire ariscului

(3)

f Piete de activeV financiare

dezvoltarii întreprinderii (lansare, crestere, maturitate, declin), pot fi puse inevidenţa cu ajutorul modelului ciclului de viaţ9 al mtreprinderri.

Modelul ciclului de viaţa pune în evidenţa succesiunea a patru etape, tipicesub aspect comercial, strategic, tehnic, financiar (figura 3).

Cifra de afacerişi rezultatele

1Lansare

: "Crestere/,

IIIMaturitate

IVDeclin

■

VJ ii

■

Cifra deafaceri

Rezultatele

Timpul

Fig. 3. Gestiunea financiara şi ciclul de viaţa al întreprinderii

tn diferitele etape ale ciclului de viaţa, intreprinderile se confrunta cu nevoide finanţare specifice, dar în acelasi timp ele degaţa resurse.

In faza de lansare, întreprinderea nou înfiinţata cunoaste o cresteremoderata şi instabila, a producţiei şi vanzarilor. Rezultatele sale sunt, eel maiadesea, negative, datorita cheltuielilor fixe ridicate pe care întreprinderea lesuporta, cat şi repartizarii lor asupra volumului de producţie înca restrans.Rezultatele financiare nepermiţSnd degaţarea resurselor interne suficiente,întreprinderea este constransa sa solicite credite externe în condiţii nefavorabiledatorita reputaţiei slabe, rezultatelor mediocre şi incertitudinii privind viitorul sau.In acelasi timp, întreprinderea se confrunta cu nevoi de finanfare importante, înspecial privind investiţiile în active fixe necesare lansarii producţiei şi vanzarilor.Aceasta faza apare astfel dominata de imperativul cautarii fondurilor externepentru asigurarea supravieţuirii. Pentru gestiunea financiara, problema esenţialao reprezinta cautarea mijloacelor de finanţare care sa permita menţinereasolvabilitaţii şi finanţarii cheltuielilor cuvenite, cat şi a investifiilor necesareînceperii activitaţii.

In faza de creştere, întreprinderea cunoaste o crestere rapida a producţieişi vanzarilor. Sub aspect financiar, aceasta creştere presupune investi'tiiimportante, atat în activele fixe necesare extinderii capacitafllor de producţie, catşi în nevoile de fond de rulment (sau în capitalul circulant) generate denecesitatea constituirii stocurilor şi creditelor clienţi. Resursele de autofinanţareraman înca insuficiente pentru acoperirea acestor nevoi, deoarece rezultatelefinanciare sunt înca limitate de ponderea mare a cheltuielilor fixe induse de

12

lansarea şi creşterea activitaţii. In schimb, întreprinderea este de acum tnainte(pe viitor) mai bine plasata pentru a obţine finanţari externe, în special bancare.Sub aspectul gestiunii financiare, faza creşterii ramane dominate depreocuparile echilibrului financiar şi, în consecinţa, de grija acoperirii creşteriinevoilor de capital fix şi circulant (creşterea nevoii de fond de rulment) şiobt'inerii unor resurse externe suficiente pentru finanţarea cresterii.

In faza de maturitate, întreprinderea cunoaşte o creştere lenta a producţieişi vanzarilor. Nevoile de finance suplimentare se reduc putemic, întreprindereadispunand în continuare de investiţiile în capitalul fix şi circulant fara a maiîntre^ine creşterea lor. De altfel, nivelul producţiei atins în acesta faza permiteabsorbirea considerabila a cheltuielilor fixe şi degaţarea unor resurse deautofinanţare abundente. Intreprinderea ajunsa la maturitate, prezentand osituafie de supralichiditate, va cauta alocarea excedentelor în plasamente sauinvestiţii rentabile, şi nicidecum surse de finan^are suplimentare.

In faza de declin, producţia, vanzarile şi rezultatele financiare aleîntreprinderii se reduc. Pentru gestiunea financiara problema esenţiala oreprezinta dezinvestirea şi orientarea catre noi activitaţi. Activitatea dedezinvestire permite degaţarea unor resurse susceptibile de a fi investite în noiactivitaţi care ofera perspective favorabile. Daca dezinvestirea nu se realizeazala timp, întreprinderea, fiind expusa eroziunii accelerate a rezultatelor şiactivitaţilor sale, risca sa nu mai poata recupera nici o resursa reinvestibila şideci sa fie lipsita de toate posibilitaţile de redezvoltare.

Principalele implicat'ii corespunzatoare fazelor cicluiui de viaţii alîntreprinderilor asupra gestiunii financiare sunt sintetizate în figura 4.

Variabile Lansare Crestere Maturitate Declin

Venituri

CFieltiiieli

Crestereamoderata ş iinstabila avanzarilorChelfuieli fixeridicate

Cresterea rapida avanzarilorCrieltuieli fixe maibine absorbite

Cresterea lenta avanzarilorCheltuieli fixefoarte bineabsorbite

DiminuareavanzarilorC'Fieltu'ieli defuncţionaredominante....... ♦ ...7"+.........

Rezultate -- -/ + + +Echilibru

financiarResurse• Autofinantare• Finantare.......exlema............NevoiInvestiţiiNevoi de fond derulment

ReduseImportante +++

Insuficiente+ +Semnificative ++ + +

Abundente+ + + +Menţinere• •

Dezinvestire• •Restructurare

Tensiune asupratrezoreriei

Foarteaccentuate

Accentuatl Exce'deh't Moderata'

Orientaridominants alegestiuniifinanciare

Cautareacreditelor detrezorerie pentruasigurareasupjavietyirii

Cautareamijloacelorpentrufinanţareacresterii

Alocareaexcedentelor •Plasamente •Investiţii externe

Orientarea catrenoi activity

Situatiarentabilit&Jii

Slaba Satisfacatoare Buna Se apropie depragul derehabilitate

Fig. 4. Implicatiile cicluiui de viata asupra principalelor variabile ale gestiunii financiare

2) ROLUL GESTIUNII FINANCIARE

Finanţele private fac obiectul unei practici de întreprindere, deci implicit şiexplicit, obiectul unei acţiuni spre atingerea unui obiectiv fundamental:maxim izarea valorii întreprinderii, respectiv cresterea averii proprietarilor sai(maximizarea averii acţionarilor pentru societaţile pe actiuni şi maximizareacursului titlurilor pentru societaţile cotate de bursa). Rolul gestiunii financiareeste de a stapani totalitatea mijloacelor şi instrumentelor de atingere a acestuiobiectiv bine precizat. Maximizarea valorii şi a averii apare ca un elementintegrator al finanţelor moderne. Insusirea de "modern" este atribuita sensuluiprivat al finanţelor, aceasta pentru ca cercetarile stiinţifice privind conţinutulfinanfelor private sunt relativ recente.

Maximizarea valorii presupune trei implicaţii majore care definesc mai clar şirolul gestiunii financiare:

- angaţarea patrimoniului în proiecte de investiţii care Tl valorifica la orentabilitate sperata superioara. Sub acest aspect, gestiuneafinanciara trebuie sa asigure calitatea şi nivelul performanţelor cetrebuie realizate de întreprindere în diferitele proiecte şi activitafi;

- maximizarea valorii implica protecţia şi conservarea sa. Astfel,gestiunea financiara are rolul de a evita disiparea patrimoniului cuocazia unui faliment şi sa asigure men^inerea solvabilitaţii sau aechilibrului financiar al întreprinderii;

- întreprinderea fiind expusa riscurilor multiple legate de instabilitateamediului sau financiar, gestiunii financiare Ti revine sarcina de a puneîn aplicare instrumentele de acoperire corespunzatoare pentruasigurarea protecţiei adecvate contra acestor riscuri.

A) Maximizarea valorii întreprinderii. Gestiunea financiara urmareste înprimul rand, maximizarea valorii întreprinderii. Dar aceasta valoare nu poate fiapreciata doar în raport cu patrimoniul net (activ total - datorii totale) saubogaţia prezenta acumulata de întreprindere (valoarea patrimoniala: Vp) ci, înegala masura, trebuie analizata în raport cu proiectele şi activitaţile viitoare încare patrimoniul este şi va fi angaţat (valoarea financiara: Vf). De aceea trebuieavute în vedere rezultatele asteptate în viitor, ca urmare a valorificariipatrimoniului acumulat. Drept urmare, valoarea este o valoare anticipate carecorespunde valorii actuale pe care o putem atasa veniturilor viitoare scontate,asteptate a se realiza de catre întreprinderea respective Aceasta este raţiuneapentru care valoarea este inseparabila de calitatea proiectelor în carepatrimoniul este angaţat.

Asadar, valoarea unei întreprinderi nu poate fi asimilata numai valoriiprezente a patrimoniului sau, ci trebuie apreciata şi în raport cu urmatoarele treiaspecte (figura 5): a) valoarea întreprinderii este o valoare actuala, adicaechivalentul prezent al

rezultatelor viitoare asteptate. Aceasta valoare financiara (Vf) se determinape baza speranţelor de castig pe care le va aduce întreprinderea, cupatrimoniul sau acumulat pana în prezent:

11

-2In care:P, reprezinta profituri anuale viitoare;t=1,2,..,n ani, durata de viaţa economica a întreprinderii;K = rata de actualizare, egala cu rata medie a dobanzii de piaţa (rata neutra +

prima de risc) sau, eel mai adesea, este asimilata costului mediu ponderat alcapitalului întreprinderii;

VRn = valoarea reziduala, respectiv valoarea de piaţa a întreprinderii estimata cava ramane la terminarea duratei de viaţa economica. Daca admitem ipotezafuncţionarii întreprinderii pe o durata de timp nedeterminata, atunci valoareafinanciara se va determina ca raport între profitul anului curent (PR-0 şi ratade actualizare (K); adica V( = PP^/K, iar maximizarea acestei valori se varealiza prin maximizarea profitului şi minimizarea costului mediu ponderat alcapitalului.

b) valoarea nu este o marime statica (a unui stoc), ci o marime dinamicainseparabila procesului de utilizare a patrimoniului. Percepţiile referitoare lacalitatea proiectelor, indicaţiile culese privind perspectivele viitoare alerezultatelor influenţeaza permanent valoarea întreprinderii;

a) evaluarea este sensibila la toate riscurile susceptibile de a afecta nivelul şistabilitatea viitoare a rezultatelor asteptate. Aceste riscuri pot fi legate, fie decaracteristicile proprii întreprinderii, fie de evoluţia mediului extern. In toatecazurile însa, percepţia unei agravari a riscului se traduce printr-odepreciere a valorii întreprinderii. Astfel, un grad de îndatorare excesiv alîntreprinderii antreneaza formarea de anticipaţii mai pesimiste asupraperspectivelor economice globale şi deci o reducere a valorii acesteia.Invers, o ameliorare a informaţiilor privind riscurile induse de mediul extern,sau cele specifice anumitor întreprinderi, antreneaza o crestere a valorii lor.

In concluzie, maximizarea valorii întreprinderii apare tributara niveluluiperformantelor asigurate de activitatea întreprinderii şi de stapanirea riscurilor defaliment şi a riscului financiar, in general.

Fig. 5. Aprecierea valorii întreprinderii

15

Rezultatele aşteptateale activitaţilor ?i

proiectelor viitoare(Vf)

Patnmoniul prezentacumulat

(stoc)

valoareaîntreprinderii

Riscurile specificeîntreprinderii

Riscurile indusede mediul extern

B. Menţinerea nivelului performanşelor financiare. Gestiunea financiaratrebuie sa asigure mentinerea unui rezultat satisfScStor pe termen mediu şilung. Astfel, pentru desfasurarea activitaţii, întreprinderea angaţaza resursecostisitoare a caror remunerare urmeaza sa se realizeze din veniturile sale. Inacest context, gestiunea financiara are rolul de a verifica daca activitateaîntreprinderii este suficient de rentabila pentru a genera venituri care Ti vorpermite remunerarea "fumizorilor" de resurse şi rambursarea lor.

Degaţarea unor rezuitate nefavorabile, sau insuficiente, se concretizeazaîntr-o risipa de resurse cu consecinţe negative atat pentru întreprinderea însasi, catşi pentru furnizorii de fonduri, dar şi pentru economia naţionala.

Cercetarea unui anumit nivel al performanţelor financiare trebuie sa Jinacont de durata. Contrar unei idei foarte larg raspandite, finanţele întreprinderii nupreconizeaza cautarea cu orice preţ a unui profit maxim pe termen scurt ci,apreciaza, din contra, favorabila stabilitatea performanielor si, introducandnoţiunile de valoare actuala şi risc, încearca sa gaseasca un compromissatisfacator între stabilitate şi rentabilitate.

C) Stapanirea riscurilor financiare. Stapanirea. riscurilor financiareconstituie al treilea imperativ major atribuit gestiunii financiare. Potrivit uneiformulşri generale, riscul unui activ, al unui ansamblu de active diversificate, şideci al unei întreprinderi, poate fi definit prin referinta la variabilitatea rezultatelorsusceptibile de a fi asigurate. Aceasta noţiune generala a riscului este fondatape conceptele de instabilitate sau de volatilitate asteptate ale performantelorfinanciare viitoare.

Consideram ca un proiect de investiţii este susceptibil de a genera o rata derentabilitate anticipate Rj. Se poate asocia acestui proiect o serie de rate derandament anticipate R1,R2,..Rn corespunzatoare diferitelor ipoteze privindviitorul întreprinderii, activitatea sa şi mediul înconţurator. Asociind fiecarei rate oprobabilitate subiectiva Pj, se va obţine un cuplu (Rj x Pj) ce reflecta speranţamatematicS (Rsau E(R)):

R=E(R)=

Distribuţia ratelor de rentabilitate sperate permite degaţarea speranţeimatematice corespunzatoare mediei ratelor de randament sperate, ponderate cuprobabilitaţile care le sunt asociate.

Instabilitatea sau volatilitatea rezultatelor asteptate este pusa în evident dedispersie [o^R)] şi abaterea medie tip [a(R)]:

i - R

t6

llustram variabilitatea anticipate a rezultatelor prin exemplul practic1

prezentat mai jos:Un antreprenor are în vedere doua investifii A sau B. El asociaza realizarii

proiectelor previziuni privind vanzarile, productia şi rezuitatele, atribuind fiecareiadintre ele rate de randament aşteptate funcţie de diverse ipoteze referitoare laîntreprindere şi mediul sau tnconţurator. Presupunem ca investitorul vizeazacinci ipoteze sau "scenarii" egal probabile. Fiecarei ipoteze Hj i se ataşeaza oprobabilitate P=1/5=0,20, pentru un randament aşteptat Rj (Tabelele 1 şi 2).

Tabelul 1Randamentul anticipat al proiectului de invest^N A

Ipoteze sau "Scenarii" Protect AIpoteze Probabilitate Randament Randament Abaterea de

Hi Pi asteptat R| ponderat la medle (Rj-R)2 x Pj(RixP,) (Ri -R)

H1 0,20 -15 -3 -18 64,9H2 0,20 -2 -0,4 -5 5H3 0,20 +4 +0,8 +1 0,2H4 0,20 +10 +2 +7 9,8H5 0,20 +18 +3,6 +15 45

Suma + 124,85 1 + - . <52(R) = 124,8

/?=+3 o(R) = 11,17

Tabelul 2Randamentul anticipat al proiectului de investifii B

Ipoteze sau"Scenarii" Proiect BIpoteze Hj Probabilitat

ePjRandamentasteptat Rj

Randamentponderat (Ri

x PJ)

Abaterea de lamedie (Rj -R) (Rj-R)2 x Pj

H1H2H3H4H5

0,200,200,200,200,20

-32 -12 +6+15+41

-6,4 -2,4

+1,2+3

+8,2

-35,6 -15,6+2,4+11,4+37,4

1267,36x0,2=253,472243,36x0,2=48,672

5,76x0,2=1,152129,96x0,2=25,992

1398,76x0,2=279,752Suma5

1 + - + 609,04 o^R) =609,04 o(R) =

24,679

Se constata ca proiectul A genereaza un randament sperat mediu de 3%.Dispersia performantelor poate fi apreciata, fie prin abaterea ratei de randamentin valoare absoluta (R5-Ri=+33%), fie prin dispersia ratelor de randamentsperate (azţR) = 124,8), sau prin abaterea tip (cr2ţR) = 11,17).

1 Cohen E., Gestion financier de I'entreprise et development financier, Editure Economica, Paris,1991. p. 11-15.

C-da 45 coala 2 17

Proiectul B ofera speranţa unui randament mai ridicat (R=3,6%). Incompensare, acest proiect apare mai riscant, întrucat toţi indicatorii deinstabilitate sau de dispersie arata ca aceasta este mai volatil decat A: abaterearatelor de randament extreme (R5-R1)=73%, dispersia (<7*(/?) = 609,04) şiabaterea tip (o(F?) = 24,679) sunt mai mari.

Investitorul se confrunta, in acest caz, cu o situaţie frecvent întalnita ingestiunea financiara. El trebuie sa aleaga între un proiect mai rentabil dar mairiscant (B) şi un proiect mai puţin rentabil dar şi mai pufin riscant (A). Acestarbitraj între risc şi randament constituie un aspect fundamental al gestiuniiriscului financiar.

Gestiunea financiara completeaza aceasta formulare generala a riscului cuanalize specifice riscurilor financiare. Astfel, ea studiaza şi cauta sastapaneasca instabilitatea datorata anumitor situafii sau operafii (risc deexploatare legat de structura costurilor, risc de îndatorare legat de efectul delevier financiar, risc de faliment legat de insolvabilitate). De asemenea, ea cautasa controleze incidence instabilitafii inerente anumitor variabile externe(riscul valutar, riscul ratei de dobanda) asupra întreprinderii. Formele specificeriscului financiar:

- riscul de exploatare masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii lavariaţia niveluiui de activitate (producţie sau vanzari). Structuracheltuielilor, şi în special repartiţia între cheltuielile fixe şi cheltuielilevariabile in raport cu cifra de afaceri, exercita o influenţa importantaasupra rentabilitaţii şi în special asupra riscului de exploatare. Astfel, oîntreprindere care suporta cheltuieli fixe sau de structura foarte ridicatesi realizeaza o producţie scazuta prezinta rezultate mai volatile şi decimai riscante deoarece repartizarea cheltuielilor fixe pe un numar deproduse limitat determina pierderi considerabile. Invers, daca piaţa şiactivitatea permit o producţie ridicata, cheltuielile fixe vor fi repartizareaasupra unei producţii suficient de mare pentru a degaţa marjeimportante. In general, cresterea ponderii cheltuielilor fixe în cheltuielile totale ale întreprinderii se concretizeaza în cresterea diferenţei întrerezultatele obţinute în ipotezele cele mai favorabile şi cele obţinute înipotezele cele mai pesimiste. Aceasta relate între dispersia rezultate-lor (deci riscul) şi structura costurilor caracterizeaza activitatea curentaa întreprinderii, adica activitatea de producţie, aprovizionare şi vanzarecare constituie exploatarea curenta. Structura costurilor suscita astfel,un risc specific care poate fi caracterizat drept risc de exploatare;

- riscul de îndatorare este legat de structura de finanfare aîntreprinderii. Cand o întreprindere sporeste cerinţa de credite, ea seangaţaza sa obţina profituri suplimentare pentru a asiguraremunerarea şi rambursarea împrumuturilor. Daca activitateagenereaza venituri mediocre din exploatare întreprinderea suportandcheltuieli financiare importante (în special dobanzi) aceasta vaînregistra un rezultat global defavorabil. Din contra, daca veniturileexploatarii sunt abundente, cheltuielile cu datoriile vor fi absorbite faradificultate fi îndatorarea va determina ameliorarea rentabilitaţiiîntreprinderii.

18

Cresterea îndatorarii amplifica dispersia rezultatelor şi suscita un riscfinanciar propriu, atunci cand rentabilitatea economica a întreprinderii îndatorateeste mai mica decat rata medie a dobanzii la creditele acordate.

- riscul de faliment este consecinţa insolvabilitaţii întreprinderii carepoate sa conduca la o dispariţie pur şi simplu a acesteia. Astfel sejustified atenţia pe care responsabilii trebuie sa o acorde stapaniriiacestui risc şi se explica de ce menţinerea solvabilitaţii sau aechilibrului financiar constituie un imperativ major al gestiuniifinanciare.

Evaluarea riscului de faliment se poate realiza in manierastatica prin analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului patrimonial,sau în maniera dinamica prin analiza fluxurilor financiare din cadrultabloului de finanţare şi a celorlalte tablouri privind fluxurile financiare.

In cadrul analizei patrimoniale a riscului de falimentintereseaza patrimoniul net al acţionarilor şi activul economic inansamblul sau, ca o garanţie pentru creditori (bancile folosesc ca pragminim o valoare a raportului: Activ net contabil/Pasiv bilanţier, de 20-30%). Instrumentele operaţionale utilizate în analiza patrimoniala ariscului de faliment sunt fondul de rulment (întreprinderea estesolvabila daca asigura echilibrul maselor bilanţiere de aceeasi durata),ratele de lichiditate (lichiditate generala, redusa şi imediata) şi rataindatorarii (levierul = Datorii totale/Capitaluri proprii, pentru carenormele bancare impun o marime subunitara). Analiza dinamica ariscului de faliment completeaza analiza statica, prin explicareadezechilibrului financiar evidenţiat în cadrul analizei patrimonialestatice. Principalele instrumente operationale utilizate în analizadinamica sunt: excedentul de trezorerie al exploatarii, capacitatea deautofinanţare şi autofinantarea. Acesti indicatori de apreciere a risculuide faliment sunt completaţi cu o serie de rate privind capacitatea derambursare a datoriilor şi autonomiei financiare (rata capacitaţii derambursare = Datorii financiare/Capacitatea de autofinan^are,considerata normala pentru o valoare mai mica de 3 ani şi rataautonomiei financiare = Capacitatea de autofinanţare/Rambursareadatoriilor financiare, care pentru o valoare subunitara dovedesteiminenta unui risc de faliment).

Criza de solvabilitate nu conduce întotdeauna la faliment, iardaca falimentul poate fi depasit dupa reglementarea anumitorprobleme, întreprinderea continua sa supravietuiasca. Chiar şi în acestcaz, falimentul antreneaza costuri specifice care afecteaza solvabilita-tea întreprinderii.

- riscu! valutar şi riscul de rata a dobanzii sunt riscuri financiarespecifice legate de evolufia cursului de schimb al monedei naţionale side evolutia posibila a ratei dobanzii (riscuri generate de mediul extern).Orice întreprindere care efectueaza operafii în devize, sau monedastraina se expune riscurilor de pierdere legate de evoluţia defavorabilaa cursului de schimb. Astfel, o întreprindere exportatoare carerealizeaza o vanzare în strainatate şi factureaza în devize risca o

19

pierdere din operaţiunile de schimb, daca moneda straina utilizata sedepreciaza in raport cu moneda naţionala. Invers, un importator carese angajeaza sa plateasca furnizorii straini în devize se expune uneipierderi, daca cursul de schimb al acestor devize contra monedeinaţionale creste înainte de realizarea platii.Instabilitatea cursului valutar constituie deci o sursa particulara devariabilitate a rezultatelor care genereaza riscul valutar pe .caregestiunea financiara trebuie sa-l controleze şi sa-l stapaneasca.Numeroase Jntreprinderi sunt expuse efectelor nefavorabile datorateunor variaţii a ratelor de dobănda pe pieţele de capital. Astfel,întreprinderea care face apel la credite bancare pe termen scurt va fide pilda obligata sa suporte cheltuieli financiare mari în cazul cresteriiratei dobanzii. Evoluţia ratei dobanzii constituie de asemenea, sursaunei cauze specifice de instabilitate a rezultatelor generatoare a unuirisc de rata a dobanzii al carui control creeaza o responsabilitateparticulara pentru gestiunea financiara.

D) Menţinerea solvabilităţii sau stăpânirea echilibrului financiar. Sursafundamentals a riscului de faliment o constituie insolvabilitatea întreprinderii. Deaceea, este necesar sa se puna accent pe importanţa menţinerii solvabilitaţii casarcina atribuita gestiunii financiare, chiar daca aceasta nu constituie în fonddecat o particularizare a responsabilitaţii generale privind stapanirea riscurilorfinanciare.

Solvabilitatea reprezinta aptitudinea unui agent economic de a face faţaobligafiilor scadente rezultate fie din angaţamente anterioare contractate, fiedin operaţii curente, prelevari obligatorii. Mai concret, menţinerea solvabilitafiiconsta în execufia conştiincioasa a rambursarilor promise creditorilor şi altorcreanţieri.

lmportanţa acestui imperativ este legata de sancfiunile unei eventuateinsolvabilitşţi. Aceasta va avea asupra debitorului falimentar consecinţe carepot îmbraca un caracter de extrema gravitate.

In cazul unei întreprinderi insolvabile, creanţierii a caror datorii nu au fostrambursate pot angaţa o acţiune judiciara şi cere urmarirea bunurilor debitoruluifalimentar. Daca o astfel de acţiune reuşeste, insolvabilitatea este atuncisancţionata prin pierderea totala, sau parţiala, a patrimoniului net al debitoruluifalimentar. De fapt, valoarea raspunderii acţionarilor este mai mare atunci cSndpatrimoniul net scade.

Exista doua situaţii:- de raspundere limitata (pentru societatile cu raspundere limitata si

societaţile pe acţiuni), cand valoarea raspunderii acţionarilor esteegala cu capitalurile proprii, şi scade proporţional pana la epuizareacapitalului social. Peste aceasta limita marimea negativa apatrimoniului net indica riscul de insolvabilitate (pierdere neta) aîmprumutatorilor;

- de raspundere nelimitata (pentru societatile de persoane), candraspunderea acţionarilor se extinde asupra patrimoniului lor personal,prezent şi viitor.

20

Pot exista şi situatii de insolvabilitate aparent nesancţionate, cum suntcazurile în care debitorii falimentari, accepta o perturbare gravS a situaţiei loreconomice, pentru a scSpa de obligaţii. Daca proprietarii accepta sa "punaîntreprinderea lor în faliment" (în lichidare pur şi simplu) pentru a scapa decreantierii sai, aceasta se expune la perturbari grave şi costuri severe. Chiar dacaaparent insolvabilitatea nu este sancţionata, ea comports întotdeauna un costşi antreneaza o degradare a situatiei economice a debitorului falimentar.

In cele mai multe cazuri, insolvabilitatea produce efecte nefavorabile careperturbs funcţionarea întreprinderii într-un mod adesea dramatic şi iremediabil.Menţinerea solvabilitaţii constituie deci un imperativ financiar major, absolut, întoate economiile în care schimburile monetare ocupa un loc semnificativ.

3) RESPONSABILITATILE OPERATIONAL^ ALE GESTIUNIIFINANCIARE

Studiul obiectului gestiunii financiare a condus la evidenţiereacompetenţelor specifice în tratarea problemelor aparute în relaţiile dintreîntreprindere şi mediul sau financiar. Acest studiu a permis, de asemenea,enunţarea celor trei responsabilita'ti fundamentale atribuke finanêlor:maximizarea valorii întreprinderii, menînerea nivelului performanêlor financiareşi stSpanirea riscurilor cu care se confrunta întreprinderea.

A) Principalele sarcini operaîonale ale gestiunii financiare.Responsabilitaţile operationale ale gestiunii financiare se distribuie între primeledoua faze ale unui ciclu fundamental (Figura 6).

Analiza financiara, prima faza a ciclului fundamental al gestiunii financiare,poate fi privita ca acţiune interna a responsabilitaşilor întreprinderii, dar şi caacfiune externa din partea actualilor şi potenţialilor parteneri sau concurenfi aiîntreprinderii. Ca acţiune interna, analiza are ca obiectiv identificareapotenţialului de degaţare a fluxurilor monetare reale (cash-flow-uri), iar caacţiune externa se urmareşte echilibrul financiar realizat, la nivelul fondului deailment, al trezoreriei nete, ca expresie a solvabilitaţii întreprinderii, dar şiperformantele întreprinderii evidenţiate la nivelul soldurilor intermediare degestiune, a capacitaţii de autofinanţare, etc.

Analiza financiara urmareşte stabilirea unui diagnostic al situaţiei financiareindispensabil pentru fundamentarea politicii economico-financiare viitoare aîntreprinderii, şi care motiveaza comportamentul tuturor parteperilor,investitorilor şi concurenţilor vis-a-vis de întreprindere.

Pentru aceasta, analiza financiara apeleaza la documented contabile desinteza: bilantul, contul de profit şi pierdere, anexa la bilanţ.

In al doilea rfind, ciclul comporta faza de formuiare a deciziilorfinanciare. "Decizia financiara2, asemanator celorlalte tipuri de decizii dinunitatea economics (economice, tehnice, organizatorice), este rezultatul unui

2 Bran P., Decizia financiara în unitatea economics, Editura Stiinţifica ?i Enciclopedica, Bucure?ti,1980, p. 61.

21

1. Analiza financiara- Analiza echilibrului financiar -Analiza rezultatelor întreprinderii -Analiza fluxurilor financiare -Diagnostics financiar al rentabilitaţiişi al riscului

1

2. Decizii financiareDecizii de Decizii de Decizii de Decizii de trezorerieinvestiţii finanţare repartizare a • gestiunea trezorerieiprofitului • gestiunea ciclului de expioatare Gestiunea financiarape termen lung Gestiune fin. pe termen scurt

3. Control de gestiune

Fig. 6. Responsabilitaţile operational ale gestiunii financiare

proces decizional complex, care cuprinde etapele de cunoastere a realitaţiifinanciare, sub forma fenomenului şi acţiunilor financiare cerute de activitaţileeconomice şi sociale din întreprindere şi din economie, precum şi etapele de?nsuşire a soluţiei optime, care va constitui conţinutul deciziei şi se va realiza încontextui procesului de execuţie a programului economic şi financiar al unitaţii încauza."

Decizia financiara poate fi definita ca fiind procesul rational de alegere aunei linii de acţiune, pe baza analizei mai multor solufii, pentru atingerea în ceamai buna masura a obiectivului de maximizare a valorii întreprinderii. La nivelulîntreprinderii se pot identifica trei mari categorii de decizii: deciziile de investiţii,deciziile de finanţare şi deciziile de repartizare a profitului. Aceste decizii petermen lung aparţin conducerii întreprinderii dar metodele şi tehnicile deexecute sunt oferite de gestiunea financiara.

Identificarea acestor trei acţiuni principale (investiţii, finanţarea lor,repartizarea profitului) s-a făcut având in vedere impactul puternic al acestoraasupra vieţii economico-financiare a întreprinderii:

22

- deciziile de investiţii au influenta directa asupra structurii activelorîntreprinderii, respectiv asupra gradului lor de lichiditate. Selecţiaelementelor de activ necesare activitaţii productive, constituie obiectuideciziilor de investiţii, prima categorie de decizii care definesc politicafinanciara a întreprinderii. Criteriile urmarite în cadrul acestor deciziisunt rentabilitatea şi lichiditatea activelor întreprinderii.

- deciziile de finanţare au influenţa directa asupra structurii pasivelor,modificand gradul de exigibilitate al acestora şi costul mediu alcapitalului.Deciziile de finanţare fac alegerea între sursele interne rezultate dinautofinantare şi din dezinvestiri de active fixe şi circulante, pe de oparte, şi sursele externe (respectiv atragerea de capitaluri din afaraîntreprinderii) proprii (atragerea de capitaluri noi de la acţionari sau dela asociaţi) şi împrumutate (de la banca sau de la împrumutatoriipublici), pe de alta parte. Costuri mai reduse se pot obtine la creditelebancare şi la împrumutul obligator, daca gradul de îndatorare(Datorii/capitaluri proprii=subunitar) este rezonabil. Cele maicostisitoare raman atragerile de noi capitaluri de la acţionari. Incompensare, însa, cresterea capitalurilor proprii prezinta avantajulîmbunatatirii structurii financiare a întreprinderii (prin creşterea ponderiicapitalurilor proprii) oferind, prin aceasta, noi posibilitaţi de finantare adezvoltarii. Criteriul urmarit în structura financiara a pasivelor bilanţiereeste realizarea în prezent şi în perspective, a celui mai redus cost alprocurarii capitalurilor în condiţiile unui grad rezonabil şi controlabil deîndatorare a întreprinderii.

- deciziile de repartizare a profitului net cu implicaţii directe asuprainvesttyilor şi autofinantarii. Suma din profitul net care urmeaza sa serepartizeze acţionarilor sub forma de dividende influenţeaza directmarimea profitului repartizat pentru investiţii. Reinvestirea din profitulnet conduce la creşterea capacitaţii de autofinanţare, la creştereaautonomies financiare, la îmbunataţirea structurii financiare acapitalurilor întreprinderii. Toate acestea determina un potentialfinanciar superior de susţinere a propriei dezvoltari (autofinantare darşi capacitate de apelare la noi credite) constituind totodata şi factori decreştere a valorii întreprinderii. Pe de alta parte, distribuirea dedividende creeaza imaginea unei întreprinderi rentabile siremuneratorii pentru capitalurile sale proprii. Distribuirea constants dedividende conduce la creşterea încrederii publicului faţa deîntreprindere, în cele din urma, la creşterea valorii de piaţa a acesteia.

Aceste trei categorii de decizii fac obiectui gestiunii financiare pe termenlung, a activelor şi pasivelor permanente. Gestiunea financiara pe termen lungface obiectui aiegerii unei strategii financiare de creştere şi consolidare a valoriiîntreprinderii.

Gestiunea financiara pe termen scurt3 are ca obiectiv asigurareaechilibrului financiar între nevoile de capitaluri circulante şi de trezorerie, pe de o

3 Stancu I., Gestiunea financiara, Editura Economics, Bucureşti, 1994, p. 26-28.

23

parte, şi sursele de capitaluri circulante (proprii, atrase temporar, credite detrezorerie si, eventual, cele de scont), pe de alta parte. Gestiunea financiara petermen scurt urmareste optimizarea gestiunii stocurilor, a creanţelor - clienţi, asoldurilor de trezorerie, in vederea cresterii rentabilitaţii şi lichiditatii lor, incondiţii de diminuare a riscului. Se urmareste, de asemenea, relaxareascadenţelor datoriilor de exploatare şi reducerea costului creditelor pe termenscurt prin negocierea mai multor surse de credit: bancar, de scont, defactoring.etc.

Analiza financiara constituie şi baza de fundamentare a bugetelorîntreprinderii. O gestiune financiara eficienta nu ar fi posibila fara o planificarefinanciara coerenta şi un control de gestiune riguros.

Sistemul de bugete al întreprinderii se realizeaza într-o structure ierarhica,pornind de la cele de orientare generala (Planul strategic pe 3-5 ani), continuandcu cele anuale (specifice diferitelor activitaţi economice ale întreprinderii) şiîncheind cu cele operational (bugetul trezoreriei). Bugetele anuale şi celeoperaţionale (rezultative) sunt transpuneri ale planurilor strategice, dar şi validariale realismului prevederilor acestora din urma.

A treia faza a ciclului presupune controlul proiectelor (de investiţii şi definanţare) şi al prevederilor bugetare a caror punere în aplicare a fost decisa deîntreprindere.

Aceasta faza cuprinde metodologii de identificare a abaterilor realizarilorfaţa de prevederile bugetare sau faţa de proiectele iniţiale şi de corectare aacestor abateri. Masurile corective constau fie în ajustarea prevederilorbugetare sau revizuirea proiectelor iniţiale, cand acestea sunt consideratenerealiste, fie în impulsionarea activitaţii sau rectificarea traiectoriei reale aproiectului şi apropierea lor de previziuni şi respectiv de proiectele iniţiale.

Controlul financiar de gestiune este un demers ce depaseste cadrulproblematic al gestiunii financiare a întreprinderii, constituind un domeniufunctional complementar acestora.

B) Funcfiunea financial a întreprinderii fi organizarea activitaţifinanciare. In practica, gestiunea financiara are menirea sa satisfaca cerinţelefuncţiunii financiare. Scopul funcţiunii financiare este de a apara şi consolidapatrimoniul şi autonomia financiara a întreprinderii. Cea mai eficienta cale deatingere a acestui scop presupune o diviziune a muncii între diverselecompartimente ale activitaţii financiare asa meat o singura persoana sa nudeţina controlul complet şi exclusiv asupra nici unei tranzactii.

Functiunea financiara are ca obiectiv punerea în aplicare a unui sistemde metode şi tehnici de gestiune financiara care sa determine cresterea valoriiîntreprinderii, respectiv cresterea valorii de piaţa a acţiunilor la întreprinderilemari cotate la bursa, sau asigurarea independenţei financiare şi a rentabilitaţii încazul întreprinderilor mici şi mijlocii. Gradul de autonomie sau de independenta întreprinderii fata de terţi, depinde de modul în care se asigura echilibrulfluxurilor financiare. Starea de echilibru care permite întreprinderii sa asigure înorice moment plata datoriilor sale, numita în în sens restrans lichiditate,reprezinta scopul esenţial al funcţiunii financiare. Menţinerea lichiditaţiiîntreprinderii depinde şi de rentabilitatea activitaţii acesteia, stiut fiind faptul ca

24

lipsa rentabilitatii sau o rehabilitate insuficienta pune în pericol lichiditatea şimenţinerea independenţei financiare. Lichiditatea şi rentabilitatea, ca obiectiveale funcfiunii financiare, sunt elementele care intervin în definirea politiciigenerale a unei întreprinderi.

Functiunea financiara are rolul de a asigura In mod curent şi la cele maimici costuri fondurile întreprinderii şi de a controla buna utilizare a fondurilorprecum şi rentabilitatea operatiunilor carora le sunt afectate resursele financiare.Formarea acestor resurse are loc prin atragerea de capital financiar de laasociaţi, de la creditori sau din finanţare interna. Atragerea capitalului din afaraîntreprinderii pune problema remunerarii acestuia la un nivel apropiat de eel alvalorificarii capitalurilor respective pe alte pieţe (monetara, financiara), sursa deremunerare constituind-o surplusul monetar degaţat de o activitate economicarentabila.

Funcţiunea financiara este în mod necesar guvernata de obiectivele stabiliteprin politica generala a întreprinderii, fiind adesea asimilata cu conducereagenerala a acesteia. Confuzia este frecventa întrucat conducerea generala aîntreprinderii asumandu-si cea mai mare parte din politica financiara va lua celemai multe decizii cu caracter financiar. Principalele decizii care definesc politicafinanciara a întreprinderii (deciziile de investp, deciziile de finantare a lor şideciziile de repartizare a profitului), aparţin conducerii generale, dar modalitatilede execuţie revin întrutotul functiunii financiare pentru alegerea mijloacelor derealizare, pentru controlul realizarii acestor decizii şi pentru analiza consecinţelorlor. De aceea funcţiunea financiara nu este delegata niciodata în întregime ciexecutarea ei ramane într-o stransa dependent de conducerea generala aîntreprinderii.

Functiunea financiara are un domeniu operational pentru gestiuneafluxurilor financiare şi un domeniu functional responsabil de prelucrarea şidifuzarea datelor financiare în mediul intern şi extern al întreprinderii, cat şi derelape cu mediul financiar extern.

Domeniui operational implica luarea unor decizii, în special, de colectare acapitalurilor şi cuprinde activitaţi cu efecte directe asupra resurselor financiare(emiterea de actiuni şi obligatiuni, contractare de credite şi rambursarea lor,operatiuni de încasari şi plaţi etc.)

Domeniui functional specific financiar, cuprinde activitafi cu efecteindirecte asupra capitalului, care au însa un rol hotarator în conducereagenerala a întreprinderii, alaturi de alte domenii functional complementare:contabilitatea financiara şi de gestiune, controlul financiar, informatica degestiune, etc. Prin inventarul permanent al elementelor patrimoniale şi princalculul rezultatului perioadei de gestiune, contabilitatea, furnizeaza informatiiprivind toate functiunile întreprinderii. Pentru a servi lucrarilor de analiza şisinteza financiara, lucrarilor de previziune financiara şi altor lucrari de control algestiunii, aceste informatii trebuie sa fie adaptate în funcfie de responsabilitati.

Aceasta delimitare a categoriilor de activitafi (cu efecte directe sau indirecteasupra capitalului) impune existenţa unor resorturi financiare distincte(trezorerie, analiza financiara şi compartimente de execute). Aceastastructurare în compartimente specializate se poate realiza în întreprinderile maimari, unde se justifica existenta lor sub aspectul eficientei.

25

In întreprinderile mici, diviziunea muncii între funcţiunile întreprinderii esterelativ limitata, iar funcţiunea financiara este atribuita, eel mai adesea, unuiresponsabil care poate fi proprietarul - conducator sau contabilul sef. Aceastasoluţie de organizare, aparent sumara, poate fi acceptata sub rezerva respectariicondifiifor minime de competenfa şi de rigoare pentru a raspunde nevoilor cucare se confrunta micile întreprinderi, ale caror probleme financiare vizeaza înspecial controlul circulaţiei fondurilor banesti, finanţarea exploatarii şi rareoriinvestiţie şi finanţarea pe termen lung şi mediu. In aceste condiţii responsabiliicarora le sunt atribuite sarcinile gestiunii fiananciare trebuie sa manifestevigilenţa şi rigoare în urmarirea echilibrului financiar, dar şi bune calitaţirelaţionale. Aceste ultime calitaţi sunt necesare pentru a negocia, atat cupartenerii interni (daca gestiunea suscita nevoi şi resurse de finanţare), cat şi cupartenerii externi, între care bancherii ocupa un loc important.

Pericolui inerent al acestui tip de structure consta în atribuirea sarcinilorgestiunii financiare (directorul-proprietar are competence orientate, în special,catre producţie şi vanzari) unui cadru incapabil sa formuleze un diagnosticsimplu, sa stabileasca masurile financiare corespunzatoare şi sa întreţina relaţiicorecte cu bancile.

In întreprinderile mari, diviziunea muncii este, în general, mai dezvoltata,iar conducerea generala (directorul general sub coordonarea caruia se afladirectorul de producţie, directorul comercial, directorul financiar şi directorul deresurse umane) îşi asuma cea mai mare parte din politica financiara.

Activitatea financiara trebuie structurata în aşa fel meat, sa asigure, înprincipal, urmatoarele: informarea completa şi corecta a conducerii; observareaîn timp util a tendinţelor noi în derularea fenomenelor şi pregatirea deciziilorfavorabile pentru viitor; condifii optime pentru apararea şi consolidareapatrimoniului şi independenţei întreprinderii.

Avand menirea sa satisfaca cerinţele funcţiunii financiare, activitateafinanciara vizeaza numeroase aspecte cu privire la previziune fi execute,analiza, control ?i coordonare, ceie mai importante fiind:

- elaborarea şi executarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a altorplanuri financiare pe termen lung, mediu şi scurt, preocupandu-se înpermanenţa de asigurarea resurselor necesare finanţarii complete şi latimp a tuturor acţiunilor. In acest scop, compartimentul financiarcolaboreaza cu instituţiile financiare, cu bancile, etc, atat în vedereaachitarii la timp şi în cuantumu! stabilit a obligator sociale, cat şi învederea primirii creditelor de !a bancile finanţatoare, folosirii loreficiente şi a rambursarii acestora !a scadenţa.

- fundamentarea necesarului de active circulante şi asigurarea structuriioptime de finanţare a ciclului de exploatare. In faza de execuţie,preocuparile în acest domeniu vizeaza folosirea raţionala siaccelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante, prevenireaimobilizarilor de resurse, asigurarea echilibrului financiar pe termenscurt, etc;

- stabilirea şi negocierea preţurilor şi tanfelor (împreuna cu specialistiidin compartimentul de management);

26

- organizarea tuturor operapor banesti de încasari şi plati (decontari cuagenţii economici, cu bugetul statului, cu personalul, cu bugetulasigurarilor sociale, cu acţionarii, cu bancile, etc)

- analiza privind mobilizarea, alocarea şi utilizarea capitalurilor, precumsi exercitarea acţiunilor de control financiar;

- implementarea unor masuri In scopul asigurarii echilibrului financiar,rentabilitaţii financiare, cresterii economice şi flexibilitaţii întreprinderii.Masura atingerii acestor scopuri este apreciata cu ajutorul unor criteriicare pot fi marimi absolute precum fondul de rulment, trezoreria neta,cifra de afaceri, capacitatea de autofinanfare, marja asupra cheltuielilorvariabile, sau marimi relative, precum rata îndatorarii.

Din cele prezentate mai sus, se poate trage concluzia ca viabilitatea uneiîntreprinderi depinde, în cea mai mare parte, de buna organizare a activitaţiifinanciare. In întreprinderi, activitatea financiara este organizata pecompartimente (birouri sau servicii în funcţie de marimea întreprinderii), astfel:

- compartimentul de previziune financiara care îndeplinesteurmatoarele atribuţii: întocmeste bugetul de venituri şi cheltuieli sicelelalte planuri de finanţare pe termen lung, mediu şi scurt; asigurafondurile necesare, atat desfasurarii ritmice a programului defabricate, cat şi finanţarii investiţiilor; contracteaza creditele;fundamenteaza deciziile financiare; asigura mobilizarea rezervelorfinanciare şi previne imobilizarea de fonduri; urmareste modul deexecutare a prevederilor bugetare, în scopul stabilirii cauzelorabaterilor realizarilor faţa de previziuni, informarii conducerii şi luariimasurilor corective necesare;etc.

- compartimentul decontari efectueaza lucrari privind operablebaneşti cum sunt: întocmirea şi ordonanţarea documentelor deîncasari şi plati în numerar şi prin virament; controlul înregistrariioperaţiilor banesti în extrasele de cont de la banca şi în registrul decasa înfocmit de easier; urmarirea încasarii tuturor facturilor pentruprodusele livrate (la intern' şi la extern) şi asigurarea tuturor plaţilorprivind obligaţiile întreprinderii; evidenţa avansurilor spre decontare, adebitorilor, a imputatiilor şi a instrumentelor de plata bancare;supravegherea permanenta a circulaţiei documentelor de decontare cubanca, analiza cuantumului facturilor neîncasate (la intern şi la extern)si stabilirea masurilor corespunzatoare pentru accelerarea ritmuluiîncasarilor; verificarea disciplinei de casa, etc.

- compartimentul salarizare efectueaza urmatoarele opera^ii:întocmeste statele de plata a salariilor şi a altor drepturi banesti;stabileste reţinerile celor care au imputaţii, rate lunare, pensiialimentare, etc.; asigura şi raspunde de efectuarea corecta şi la timp acalculului privind drepturile salariale ale personalului; stabilestevolumul obligaţiilor fiscale ale salariaţilor, etc.

- compartimentul casierie realizeaza operatiuni de încasari şi plati înnumerar potrivit normelor de casa, întocmeste registrul de casa, ridicanumerarul de la banca, ia masuri privind securitatea banilor şi a altorvalori aflate în casierie, etc.

- compartimentul preţuri şi tarife are urmatoarele atributii: întocmestesi raspunde de întocmirea corecta a documentaţiei pentru stabilirea

27

preţurilor şi tarifelor din competenţa agentului economic, precum şi deaplicarea preţurilor şi tarifelor negociate; urmareşte şi analizeazaevoluţia preţurilor, tarifelor şi a costurilor cuprinse în produsele şiserviciile proprii; elaboreaza previziunea (antecalculaţia) costurilor deproducţie în raport cu propunerile de retehnologizare şi aplicare atehnologiilor de varf; propune şi asigura îndeplinirea masurilor dereducere a costurilor şi crestere a rentabilitaţii produselor proprii, etc.

- compartimentul analize economico-financiare realizeazăurmătoarele operaţii: examinează periodic echilibrul financiar alîntreprinderii pe baza bilanţului stabilind masuri imediate de eliminare astării de insolvabilitate; urmăreşte şi analizează periodic eficienţautilizării activelor fixe şi circulante, evoluţia rezultatelor întreprinderii şia structurii cheltuielilor materiale, randamentul capitalului, precum şialţi indicatori financiari, luând masurile corespunzătoare atunci când seconstata deficienţe; analizeaza cauzele care au condus la folosireacreditelor cu dobanzi penalizatoare şi propune masuri pentruînlaturarea lor, etc.

- compartimentul control financiar intern (CFI) şi control financiarpreventiv (CFP) organizeaza şi exercita controlul financiar preventiv sicontrolul gestionar de fond privind modul de gospodarire a resurselormateriale şi banesti; sisteaza cheltuielile neeconomicoase, inoportunesi ilegale; combate abuzurile; urmareşte aplicarea sancţiunilordisciplinare, contraventionale sau penale, precum şi stabilirearaspunderii materiale sau civile, dupa caz, împotriva celor vinovaţi şiface propuneri de îmbunataţire a activitatii economico-financiare aîntreprinderilor respective. Prin intermediul controlului se urmareşte sise verifica întreaga activitate desfasurata de întreprindere dinmomentul aprovizionarii şi pana în momentul realizarii produselor siserviciilor. Controlul financiar este exercitat de catre organelespecializate din cadrul întreprinderii, din afara acesteia, precum şi deorganele bancare.

Aceasta structurare în compartimente poate fi dezvoltata sau, dimpotriva,restransa în funcţie de eficienţa activitatilor financiare aferenta compartimentelorrespective (apreciata prin raportul dintre costul serviciilor respective şi sumainconvenienteior ce s-ar realiza prin abandonarea lor) şi de articularea lor într-oconfigurate coerenta.

Activitatea financiara fiind strans legata de cea contabila, la întreprinderilecu volum restrans de activitate exista un compartiment comun pentru ambeletipuri de activity (compartimentul financiar - contabilitate).

Problemele financiare nefiind rupte de ansambiul activitatilor economice dinîntreprinderi şi din afara lor, pentru realizarea atribuţiilor financiare,întreprinderea intra în relaţii multiple şi variate cu alţi agenţi economici din cadruleconomiei naţionale si mondiale, cu salariaţii, cu bugetul statului, cu instituţiilefinanciare, bancare şi de asigurari.

28

PARTEA INTAI

ANALIZA FINANCIARA

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a ,,starii de sanitatefinanciara" a întreprinderii, la încheierea exercitiului contabil.

In sens larg, analiza financiara este un instrument managerial care ajutaconducerea întreprinderii sa înţeleaga trecutul şi prezentul în vedereafundamental viitoarelor obiective strategice de menţinere şi de dezvoltare aîntreprinderii, într-un mediu concurenţial. De asemenea, analiza financiara faceobiectul preocuparilor externe ale unor parteneri economici şi financiari-bancariinteresaţi în realizarea unor acţiuni de cooperare cu întreprinderea respectiva.

Analiza financiara urmareşte sa puna în evidenţa punctele tari şi slabe alegestiunii financiare şi sa ofere elemente de explicitare a cauzelor dificultaţilorexistente, dar şi sa evalueze capacitatea întreprinderii de a-si asigura finanţareadezvoltarii şi de a satisface exigenţele acţionarilor sai cat şi a celorlaltecolectivitaţi interesate în buna sa funcţionare (creditori, consumatori, salariaţi,etc.).

Indiferent de poziţia analistului financiar (analiza pe plan intern sau extern),obiectivele diagnosticului financiar sunt orientate spre evidenţierea rentabilitaţiişi a riscului (figura 1.1).

Astfel, partenerii externi (bancile, deţinatorii de titluri, fumizorii, etc.)susceptibili de a fi afectaţi de riscul de faliment, sau de insolvabilitate, recurgadesea la studiul echilibrului financiar încercand sa detecteze principalelesimptome ale disfuncţionalitaţilor, dat fiindca dezechilibrele fragilizeazastabilitatea întreprinderii. Conducatorii întreprinderii, precum şi anumiti parteneriexterni interesaţi de rezultatele viitoare ale acesteia (deţinatorii de acţiuni saupotenfialii investitori), orienteaza analiza catre studiul performantelor, evoluţialor şi perspectivele viitoare ale acestora.Metodele şi tehnicile utilizate de analistul financiar sunt diferite, în functie deobiectivele analizei (figura 1.2). In acest sens, merita subliniata convergentcare opereaza între indicape fumizate de diferitele metode şi tehnici de analizafinanciara. De pilda, noţiunile care permit evaluarea surplusului monetar deexploatare (excedentul brut de exploatare de exemplu) sau surplusului monetarglobal (capacitatea de autofinanţare sau "cash flow global") fumizeaza oindicate referitoare la performanţele economice ale întreprinderii şi unareferitoare la capacitatea sa de reconstituire a resurselor proprii care pot ame-

29

COo STRUCTURA FINANCIARA ANALIZA RENTABILITATH

MIJLOACE REZULTATE

1. Analiza Mijloacelor

2. Analiza coerenţeiNevoi - Resurse

Activ imobilizatsau Activ >

de un an

Capitaluri proprii

Datorii financiaresau

Capitaluri

permanente

3. Analiza resurselor:pasivul bilantier (exigibilitate)

Mijloacenefinan-

dare

E MijloaceS financiareURSE

Acţi une di recta asupra formari i rezultatui ui

- Marfuri ~\- Materii prime > Consumuri exterioare- Servicii exterioare J

- Forja de munca

- Utiiaje------------Imobilizat

Acţi une i ndi rectaasupra formari irezultat.Stocuri<- ----Credite-clienţiCredite-furnizori

-> Capitaluri proprii ->

fmprumuturi —

Cifra de afaceri (fara TVA)

- Consumuri externe

= Valoare adaugata -

Cheltuieli cu personalul

= Excedent brut de exploatare -

Amortizari, provizioane calculate

= Rezultatui exploatarii ±

Rezultatui financiar <= Rezultatui curent ±Rezultatui excepţional

- Impozit pe profit= Rezultat net

-> Dividende

R

ENT EACB OI NLOI MT IA CT AE

hT NA AB NI C

Fig. 1.1 DEMERSULANALIZEI FINANCIARE

Activ circulantsau Activ

sub un an

Datorii deexploatare

sau :Datorii sub un an

Activ

■ Activ circulant

Datorii deexploatare

liora autonomia şi echilibrul sau financiar. Insa, evoluţia lor are incidents şiasupra echilibrului financiar dinamic prezentat de tablourile fluxurilor financiare,care permit integrarea analizei performanţelor asupra condiţiilor de finanţare şide apreciere a echilibrelor financiare pe termen lung şi scurf..

Obiectivele analizei Metode şi tehnici utilizate

Studiul echilibrului financiarşi al riscului de faliment(insolvabilitate)

• Analiza statica in funcţie de cele douaconcept de elaborare a bilantului:patrimoniala şi functional^ • Analiza dinamicaprin tablourile fluxurilor financiare • Ratelestructurii financiare, ratele privind rotaţiacapitalurilor

Studiul performanţelorfinanciare

• Analiza contului de profit şi pierdere -soldurile intermediare de gestiune -capacitatea de autofinanţare • Ratele derentabilitate • Evolu^ia efectului volumului deactivitate asupra rezultatelor

Fig. 1.2. Schematizarea analizei financiare In funcţie de obiectivele acesteia

Sursa de date pentru analiza financiara o constituie documentele contabilede sinteza: bilanţul, contul de profit şi pierdere şi anexa la bilant- Bilanţul reflectastarea patrimoniala a întreprinderii la un moment dat (începutul sau sfarsitulexerciţiului financiar), iar contul de profit şi pierdere sintetizeaza rezultatulfluxurilor economice şi financiare de intrare, prelucrare şi ieşire, pe perioadaconsiderata. Rentabilitatea întreprinderii şi noua stare patrimoniala a acesteia seva reflecta în rezultatul net al exerciţiului (profit sau pierdere), informatie comunaambelor documente contabile de sinteza.

Capitolul 1 ANALIZA

ECHILIBRULUI FINANCIAR

Intr-o maniera generala, echilibrul evoca ideea de armonie între diferiteleelemente ale unui sistem, ceea ce in domeniul financiar se traduce prinarmonizarea resurselor cu nevoile. Dar, resursele şi utilizariie reflectate In bi!anţfiind variate se preteaza la diferite concepfii privind echilibrul. Astfel, noţiunea deechilibru financiar va fi prezentata in funcţie de doua concept de elaborare abilanţului: patrimoniala şi funcţionala.

Dezvoltarea concepîei patrimoniale privind echilibrul financiar necesitaprezentarea unor aspecte referitoare la bilant şi conceptul juridic al patrimoniului.

1.1. BILANJUL şl CONCEPTUL JURIDIC ALPATR5MONIULUI

Studiul financiar al bilanûlui evidenţiaza modalitaîle de realizare aechilibrului financiar functional sau patrimonial al întreprinderii la un moment dat(de regula ia sfarşitul perioadei de gestiune), permiţand deci o analiza financiarastatica.

Sub aspect juridic, bilanşul sintetizeaza starea patrimoniaia, respectivansamblu! drepcurilor şi angaţamentelor patrimoniale existente la un momentdat.

Drepturile patrimoniale cuprind drepturile de proprietate şi ceie de creanfaşi confera titularilor o putere asupra bunurilor (drepturi de proprietate), sauposibilitatea obfinerii unor prestafii din partea altor persoane (drepturi de creanâ).

Drepturile de proprietate se concretizeaza în posibilitatea utilizariibunurilor (usus) în scopul consumutui, producfiei, sau fructificarii acestuia pentruobţinerea unor venituri (usus-fructus).

In general, o întreprindere define anurnite drepturi de proprietate asupraunui ansamblu variat de bunuri materiale cum sunt terenurile, cladirile, stocurilede marfuri, de materii prime, de produse finite, cat şi nematenale reprezentatede brevete, licence, marci de fabrica şi alte elemente necorporale.

DrepturHe de creantS, adica drepturi asupra terîlor, constau înangaţamente contractate de anumişi parteneri, cum sunt clientii a caror termenede plata, convenite în avans, au o scadenţa ulterioara livrarii bunurilor sauserviciilor, precum şi debitorii întreprinderii, în calitatea lor de beneficiari ai unorîmprumuturi, pentru angaţamentele de rambursare în viitor a capitalului şicostului aferent acestuia sub forma de dobanda. Drept urmare, conturile de

C-da 45 coala 3 33

imobilizari, clienţi şi debitori corespunzatoare drepturilor de proprietate şi decreanţa se vor regasi în activul bilanţului.

Angaţamentele patrimoniale corespunzatoare obligaţiiior pe careîntreprinderea trebuie sa le onoreze la o anumita scadenfa, sunt înregistrate înpasivul bi!anţului.

în funcţie de originea lor, angaţamentele pot fi consecinţa unor deciziivoluntare sau a unor obligaţii impuse întreprinderii. Astfel, fmprumuturilecontractate, sau obligape de plata faţa de furnizori, sunt rezultatul unorangaţamente iiber subscrise de întreprindere, concretizate în datorii reflectate înpasiv, în timp ce obligape fiscale constituie prelevari obligatorii impuseacesteia, înregistrate tot în pasivul bilanţului.

De asemenea, angaţamentele patrimoniale pot fi diferenţiate în funcţie deefectele lor, în angaţamente corespunzatoare datoriilor şi corespunzatoarecapitalurilor proprii. Cele corespunzatoare datoriilor implica, în general, pentruîntreprindere obligafia de plata a dobanzilor şi de rambursere a datoriilor, înfunctie de modalitatea şi scadenfa convenita în contract. Angaţamentelecorespunzatoare capitaluriior proprii, apar în iegatura cu remunerareaproprietarilor fondurilor puse la dispozifia întreprinderii sub forma de aport iniţialla constituirea capitalului social, fie pentru aportul nou cu ocazia unei cres.teri decapital, fie pentru acceptarea menţinerii profiturilor nedistribuite, care, în faptreprezinta rezerve ce vor majora capitalul propriu, prin încorporarea lor încuantumul acestuia.

Capitalurile proprii exprima valoarea drepturilor pe care proprietarii le deţinasupra întreprinderii, cu toate ca angaţamentele de remunerare şi derambursare luate de aceasta fafa de proprietarii sai sunt, în general, nesigure.Astfel, proprietarii nu beneficiaza de nici o garanfie ferma care sa le asigurerecuperarea fondurilor investite şi nici de o certitudine în ceea ce priveşte dataunei eventuate recuperari. în Iegatura cu remunerarea capitalurilor investite,exista riscul de nedistribuire a dividendelor, în ipoteza în care rezultateleobţinute de întreprindere vor fi slabe. In compensarea riscurilor care decurg dinaceasta nedeterminare, proprietarii pot beneficia de trei avantaje majore şianume: dividende superioare.. daca întreprinderea are o evoluţie financiarafavorabila şi degaţa rezultate bune la sfarsitul exerciţiu!ui contabil (remunerareanefiind garantata în caz contrar), creşterea valorii capitalurilor proprii, deci abogafiei pe care proprietarii o deţin în întreprindere (chiar daca nu poate fi avut învedere un anumit termen pentru recuperarea sa) şi dreptui de participare ladeciziile majore din viafa întreprinderii (în special la cele referitoare ladesemnarea conducerii acesteia).

Daca studiul juridic permite prezentarea drepturilor fi angaţamentelorpatrimoniale, prezentarea financiara pune în evidenţa relaţia dintre surselefondurilor (resursele) şi nevoife (utilizarile) carora le sunt alocate fondurile.Astfel, pasivul apare ca o sinteza a angaţamentelor contractate (optica juridical,sau ca o inventariere a surselor de finanţare (optica financiara), în timp ceelementele înscrise în activ, corespund unor drepturi patrimoniale (sub aspectjuridic), sau unor alocari de fonduri pentru achizifionarea acestor drepturi (subaspect financiar).

Aceasta dubla reprezentare a posturilor de activ şi pasiv din bilanţulîntreprinderii se prezinta în figura 1.3.

34

Prezentareabilanûlui

Elementele patrimoniului

• contabila Activ Pasiv• juridica Drepturi

• de proprietate •de creanţa

Angaţamente faţa de •proprietari (capitaluriproprii) • terţi (datorii)

• financial Utilizarea fondurilormcredinţate întreprinderiiNevoi

Sursele fondurilor încre-dinţate întreprinderiiResurse

Fig. 1.3. Dubla reprezentare a patrimoniului

Bilan}ul constituie documentul principal care sta la baza evaluariipatrimoniale a întreprinderii. Indiferent de momentul la care se încheie bilanţui,menţinerea egalitaţii între sumele totaie inscrise în activul şi pasivu! sauconstituie o regula ce trebuie strict respectata la întocmirea bilanţului, eareprezentand de fapt principiul financiar fundamental care susţine constituireapatrimoniului unei întreprinderi. Egalitatea bilanîera este necesara, nu pentruraţiuni tehnice sau convenţionale ci, pentru ca transpune o identitatefundamentals între activ şi pasiv care sunt de fapt doua reprezentari diferite aleaceleiasi marimi economice. Deoarece pasivu! reflecta sursele fondurilorconstituite de întreprindere, iar activul grupeaza utilizarile carora le sunt afectateaceste fonduri, înseamna ca nici o resursa nu poate ramane fara aiocare, dupacum nu poate exista nici o nevoie de finanfare fara surse de fonduri. în acestecondtyi egalitatea între suma activului şi cea a pasivului, reprezinta de faptegalitatea necesara între valoarea nevoilor de finanfare şi cea a resurselor decare dispune întreprinderea.

1.2. ANALIZA PE BAZA BILANJULUi FINANCIAR

Analiza lichiditate-exigibilitate, numita în practice ţarilor occidentaleanaliza patrimoniala, are meritul de a pune în evident^ riscui de insolvabililateal întreprinderii. Acesta consta în incapacitatea întreprinderii de a-si onoraangaţamentele asumate fata de terţi.

Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza patrimoniaia studiaza, învederea confruntarii, gradul de exigibiiitate al elementelor de pasiv (însusirea lorde a deveni scadente la un anumit termen) şi eel de lichiditate al elementelor deactiv (posibilitatea acestora de a fi transformate în bani). In acest context, riscuide insoivabilitate presupune imposibiiitatea întreprinderii de a face faţa pasivuluiexigibil cu activul sau disponibil.

Analiza lichiditate-exigibilitate se spriţina, pe de o parte, pe concepîapatrimoniaia a întreprinderii, iar, pe de alta parte, pe criteriile de ciasificare aposturilor bilanţiere.

35

In optica acestui tip de analiza, întreprinderea apare ca o entitate juridico-economica ce poseda un patrimoniu, inventariat în activul (bunuri, creanţe) şipasivul bilanţului. Expresia cea mai simpla a valorii patrimoniale a uneiîntreprinderi la data încheierii exerciţiului o reprezinta activul net contabil,respectiv capitalurile proprii, calculate ca diferenţa între activul total (exclusivelementele de activ fictiv) şi datoriile totale contractate, sau prin adaugarea lacapitalul social a rezultatelor sau rezervelor ce revin acţionarilor.

Numerosi analisti financiari, pornind de la abordarea juridica a bilanţului,utilizeaza conceptul de situate neta" (SN), estimand contabil valoareadrepturilor ce le poseda proprietarii asupra întreprinderii.

SN = ACTIV - DATORII TOTALE

Spre deosebire de capitalurile proprii, noţiunea de situaţie neta este mairestrictive, excluzand din categoria acestora subvenţiile pentru investiţii şiprovizioanele reglementate (Situaţia neta = Capitaluri proprii - Subvenţii pentruinvestiţii - Provizioane reglementate), elemente susceptibile de a fi grevate dedaiorii sau de a angaţa creanţe fiscale. De aceea, indicatorul situapa neta estemai relevant, exprimand valoarea activului realizabil la un moment dat. Acestindicator intereseaza nu numai acţionarii şi proprietarii întreprinderii, care vor sacunoasca valoarea pe care ei o poseda, dar, In egala masura, şi creditorii pentrucare activu! realizabil constituie gajul creanţelor lor. Astfel, situaţia netaevidenţiaza sumele ce vor reveni asociatilor sau acţionarilor în caz de Jichidare,daca cesiunea elementelor de activ (excluzand non-valorile) asigura lichiditaţi laun nivel corespunzator valorii nete bilanfiere a acestora, şi daca nu apar datoriinecontabilizate.

Situaţia neta pozitiva şi crescatoare reflecta o gestiune economicasanatcasa. Aceasta crestere este consecinţa reinvestirii unei parfi din profitu! netşi a altor elemente de acumulari (de exemplu reporturi din exerciţiileprecedente). Cresterea situaţiei nete marcheaza, de fapt, atingerea obiectivuluimajor al gestiunii financiare, şi anume maximizarea valorii întreprinderii,respectiv a valorii capitalurilor proprii (figura 1 A.a).

Valoarea negativa a situaţiei nete eviden^iaza o situaţie prefalimentara.Aceasta este consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare. Sumaacestor pierderi a consumat integral capitalurile proprii, iar partea neacoperitaramane în sarcina creditorilor, ca rezultat al asumarii riscului de insolvabilitate alîntreprinderii (figura 1.4.b). în aceasta situate, datoriile totaie contractate deîntreprindere au depasit valoarea activului real.Datele necesare analizei financiare sunt preluate din bilanţul financiar.Construe^ bilanţulur financiar, pornind de la elementele conţinute în bilanţulcontabil, necesita o tratare prealabila a posturilor de activ şi de pasiv dupacriteriile de lichiditate-exigibilitate.

SN=50ACTIV120

CAPITALURIPROPRII 50

DATORII70

SN=-10a. b.

Fig. 1.4. Evidenţierea situaţiei nete

(-10) risc deinsolvabilitate

36

ACTIV120

DATORII130

30 CPR20

Elementele de activ sunt structurate în functie de cresterea gradului delichiditate începand din partea de sus a activului bilanţier. Lichiditatea reprezintaaptitudinea unui activ de a se transforma, fara termen, în moneda, dar şi farapierdere de valoare. Astfel, în activ se vor înscrie mai întai elementele cele maipuţin lichide, respectiv imobilizarile (necorporale, corporale, financiare), numiteşi nevoi sau intrebuinţări permanente datorita rotatiei lente a capitalurilorinvestite.Se înscriu apoi activele circulante, avand un grad de lichiditate mult maimare decat imobilizarile, motiv pentru care sunt numite şi nevoi sauîntrebuinta'ri temporare.

Aceasta grupare a posturilor de activ, presupune fara îndoiala, niste riscuride clasament arbitrar legate de:

- încadrarea imobilizarilor în afara exploatarii în categoria nevoilorpermanente, desi în realitate sunt elemente uşor vandabile şi înconsecinţa mai lichide;

- încadrarea unor elemente mai puţin lichide în categoria stocurilor sauchiar a creanţelor (în cazul creanţelor nesigure), desi în realitate pot fiasimilate imobilizarilor, etc.

Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul crescator deexigibilitate (însusirea lor de a deveni scadente la un anumit termen). Astfel, sevor înscrie mai întai capitalurile proprii, provenite de la asociafi, cat şi dinreinvestiri ale acumularilor anterioare (rezerve, profit nerepartizat), iar apoicapitalurile din surse publice (subvenţii, provizioane reglementate şi altefonduri). Practic, aceste resurse nu au o anumita scadenţa deci, nu suntexigibile (decat în situaţii extreme de faliment) şi de aceea pot fi numite şiresurse permanente sau capitaluri permanente. Datoriile pe termen lungînscrise în categoria resurselor permanente sunt împrumuturile pe termen lung şimediu cu scadenţa mai îndepartata (mai mare de un an). Datoriile pe termenscurt regrupeaza ansamblul datoriilor cu scadenţa mai mica de un an, numite şiresurse temporare. Analiza datorilor în functie de gradul lor de exigibilitateprezinta o mare importanta pentru evaluarea riscului pe care-l implicaîndatorarea întreprinderii.

Aceasta grupare în functie de exigibilitate contine, de asemenea, riscuri declasament arbitrar al posturilor de pasiv, în una din cele doua mari grupe, riscurilegate de încadrarea necorespunzatoare a creditelor bancare curente încategoria resurselor temporare, în situatia în care acestea sunt acordate relativcontinuu întreprinderii. Cuprinderea lor în categoria resurselor permanente ar fimult mai realista, avand în vedere exigibilitatea mai mare de un an generata decaracterul cvasipermanent al creditelor bancare curente.

Pregatirea datelor din bilantul contabil într-o forma adecvata nevoilor deanaliza conduce la urmatoarea configurate a bilanţului financiar (figura 1.5).

Pe orizontala, schema bilanţului, redata mai jos, are doua parti: partea desus (nevoi, respectiv capitaluri permanente) care reflects structura financiaraprin stabilitatea elementelor care-l compun şi partea de jos (nevoi, resursetemporare) care evidentiaza dimpotriva conţuctura, ciclul de activitate.

Pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe între durata uneioperatii de finanţat şi durata mijloacelor de finanţare corespunzatoare, bilantulfinanciar pune în evidenta doua reguli principale ale finanţarii, respectiv nevoile

37

ACTIV = NEVOI PASIV = RESURSE

•Activ imobilizat net (mai mare de un an)

•Capital social •Rezerve•Profit net nerepartizat•Provizioane pentru riscuri?i chelt. mai mari tie un an•Datorii cu scadenţs maimari de un an

•Activ circulant net (may mic de un an)•stocuri -creante-clienti -litfuri depiasament -c!isponit>ilitaţi

•Datorii cu scadenţemai mici de un an -furnizori -salariaţi -stat-banci, etc

Fig. 1.5 Bilanţul financiar

permanente, de alocare a fondurilor banesti vor fi acoperite din capitaluripermanente, indeosebi din capitaluri proprii, in timp ce nevoiie temporare vor fi,?n mod normal, finanfate din resurse temporare. Nerespectarea reguliior definanţare va determina o situafie de dezechilibru financiar.

Cele doua parţi ale bilanţului financiar, cuprinzand elemente de activ în stransacorespondenfa cu cele de pasiv, reflecta echilibrul financiar pe termen lung,partea de sus, iar partea de jos surprinde echilibrul financiar pe termen scurt.

Cand sursele-permanente sunt mai mari decat necesitaţile-permanente dealocare a fondurilor banesti, întreprinderea dispune de un fond de rulmentAcest excedent de resurse permanente degaţat de ciclul de finanţare alimobilizarilor poate fi utilizat sau ,,rulat" pentru reinnoirea activelor circulante.Deci, fondul de rulment apare ca o marja de securitate financiara care permiteîntreprinderii, sa faca faţa, fara dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt.Aceasta marja de securitate financiara garanteaza solvabilitatea întreprinderiipermijand acesteia, în caz de probleme comerciale sau la nivelul cicluluifinanciar al exploatarii (reducerea temporara a vanzarilor, întarzierea plafilor decatre clienti, accelerarea platilor catre furnizori, etc.), conservarea unei anumiteautonomii, respectiv a unei independence financiare fata de creanţierii sai.

Noţiunea de fond de rulment poate avea mai multe formulari, însa douadintre ele prezinta interes deosebit şi merita reţinute drept conceptefundamental ale analizei financiare. Este vorba de fondul de rulment net saupermanent, pe de o parte, şi fondul de rulmentpropriu, pe de alta parte.

Fondul de rulment permanent, determinat pe baza bilanţului financiar(bilanţul lichiditate-exigibilitate), constituie un fond de rulment lichiditate sau fondde rulment financiar (FRF) şi poate fi stabilit prin doua modalitati:

FRF=CAPITALURI PERMANENTE1 -NEVOI PERMANENTE_______ (excl. amortiz. ?i proviz.)_______ (în valoare neta)

sauFRF= Capitaluri permanente - Imobilizari nete

Capitalurile permanente exclusiv amorfizarile şi provizioanele de activ, daca bilanţul este exprimatîn valori brute;

b) FRF=CAPITALURI PERMANENTE2 -NEVOI PERMANENTE(plus amortiz. şi proviz.) (in valoare bruta)

In aceasta ipoteza, fondul de rulment financiar este o parte a capita!uri!orpermanente degaţata da etajul superior al bilanûlui pentru a acoperi nevoi definanâre din partea de jos a bilanûlui.

2) FRF=ACTIV CIRCULANT NET 3 -DATORII MAI MIC1 DE UN AN(cu lichiditate mai mica de un an.) PASiVE DE TREZORERiE

In aceasta ipoteza, fondul de rulment financiar evidenfiaza surplusulactiveior circulante nete in raport cu datoriile temporare, sau partea activelorcirculante nefinanţata de datoriile pe termen scurt.

Prima modalitate de exprimare este specifica practicii şi literaturii despecialitate din Franfa, iar a doua, tarilor anglo-saxone.

Dar, trebuie menţionat ca, indiferent de modalitatea de calcul , m logicafinanciara nu exista decat un singur fond de rulment.

In funcfle de marimea celor doua mase bilanţiere din partea de sus abilanţului financiar, pot fi puse In evident urmatoarele trei situa+ii: a) Capitaluripermanente > Activ imobilizat net => FRF>0

Deoarece fondul de rulment financiar este pozitiv, capitaluriie permanentefinanêaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrals, aimobilizarilor nete (figura 1.6). Aceasta situate pune In evidenţa fondul derulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lungşi a contribuţiei acestuia la înfaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

NEVOI RESURSEACTIV

IMOBILIZAT CAPITALURINET 35 PROPRII

50

ACTIVCIRCULANT

DATORII MAI MARIDEUNAN 10

NET DATORII MAI65 MICI DE UN AN

40

2 In ipoteza în care capitaluriie permanente includ amortizarile şi provizioanele de activ;3 Provizioanele pentru deprecierea activului circulant nefiind considerate resurse permanente, inmod corespunzator activele circulante vor fi preluate în calcuiul FRF la valoarea neta corespunza-toare valorii reale a acestora.

39

FRF = 60-35 = 25FR propriu = 50-35 = 15FRîmprumutat = 25-15 = 10

Fig. 1.6. Valori pozitive ale FRF şi FR propriu

a) Capitaluri permanente < Activ imobilizat net => FRF< 0

Valoarea negativa a FRF reflecta absorbirea unei parţi din resurseletemporare pentru finanţarea unor nevoi permanente, contrar principiului definanţare: nevoilor permanente li se aloca resurse permanente. Aceastasituaţie (figura 1.7) genereaza un dezechilibru financiar, care trebuieanalizat în funcţie de specificul activitaţii desfasurate de întreprinderearespective Dezechilibrul poate fi considerat o situafie periculoasa, alarmantaîn cazu! întreprinderilor cu activitate industrials, fiind o situaţie permisaîntreprinderilor cu activitate comerciala, pentru care datoriile faţa de furnizoriide marfuri (fiind în volum mare şi reînnoibile continuu) pot fi asimilateresurselor permanente. Situaţia întreprinderilor industriale poate devenicritica, atat sub aspectul nevoii de rambursare a datoriilor pe termen scurt,care au finanţat partial imobilizarile, înainte ca acestea sa intre în funcfiune,sau înainte de degaţarea surplusului monetar din vanzari (corespunzatoramortizarii imobilizarilor respective), cat şi sub aspectul costului ridicat deprocurare al creditelor pe termen scurt renegociate în mod constant, uneori încondiţii de dobanda, rambursare şi garantare mai pufin avantajoase, în raportcu cele pe termen lung.

NEVOI RESURSEACTIV

IMOBILIZATNET 60


DATORII MAI MARIDEUNAN 10

DATORII MAIMICI DEUNAN60

ACTIVCIRCULANT

NET 40

FRF = 40-60 = -20FR propriu = 30-60 = -30FR împrumutat = -20-(-30) = 10

Fig. 1.7. Valori negative ale FRF şi FR propriu

c) Capitaluri permanente = Activ imobilizat net => FRF= 0Aceasta situaţie (figura 1.8) mai puţin probabila implica o armonizare totals'a structurii resurselor cu necesitSJile de alocare a acestora (se asiguraechilibrul maselor bilanţiere de aceeasi durata). Pornind de la a douamodalitate de calcul a fondului de ailment financiar,

pe baza elementelor din partea de jos a bilanţului, pot fi evidenţiate, deasemenea, trei. situaţii:

40

NEVOI RESURSE

ACTIVIMOBILIZAT

NET 50

CAPITALURIPERMANENTE50

ACTIVCIRCULANT

NET 50

DATORII MAIMICI DE UN AN50

FRF = 50 - 50 = 0

Fig. 1.8. Armonizarea totala a resurselor cu nevoile

a) Activ circulant net > Datorii pe termen scurt=> Capitaluri permanente > Activ imobilizat net=> FRF>0

Activele circulante transformabile In lichiditati într-un termen scurt (subun an) vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor petermen scurt (exigibile într-un interval de timp sub un an), dar, în egala,masura şi degaţarea lichiditafilor excedentare. Aceasta situaţie reflecta operspective favorabila întreprinderii, sub aspectul solvabilitatii sale(figura 1.6).

b) Activ circulant net < Datorii pe termen scurt=> Capitaluri permanente < Activ imobilizat net=> FRF<0

Situaţia în care activele circulante transformabile în lichiditati suntinsuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt reflecta, eelpuţin la prima vedere, o stare de dezechilibru, o situate defavorabilasub aspectul solvabilitatii (figura 1.7). Dar, aprecierea precisa aperspectivelor solvabilitatii întreprinderii presupune analiza detaliata astructurii activelor circulante şi a datoriilor pe termen scurt, în acest sensfiind utila situaţia creanţelor şi datoriilor întocmita în functie delichiditatea şi respectiv exigibilitatea acestora.Daca scadenta medie a activelor circulante este mai apropiata decat adatoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat şi încondiţie unui fond de rulment financiar negativ. Acesta este cazulîntreprinderilor cu activitate comerciala. In aceasta situate, cea maimare parte a clientilor efectuand platile la zi, apare posibilitatea de

41

stingere a obligaţiilor faţa de furnizorii la termen (datoriile faţa defurnizori fiind asimilate resurselor permanente).

c) Activ circulant net = Datorii pe termen scurt=> Capitaluri permanente = Activ imobilizat net=> FRF=0

In aceasta ipoteza, ce! mai puţin probabila, activele circulante acopera"strict" datcriile pe termen scurt, fara posibilitatea degaţarii unuiexcedent de lichiditate (figura 1.8).

Ambele modalitaţi de stabilire a fondului de ruiment pun in evidenţa douaaspecte diferite, dar complementare, aie aceluiasi indicator.

Formula care pune in discuţie etajul inferior al bilanţului financiar prezintainteres pentru faptul ca evidentiaza în termeni mai concreţi problemasolvabilitaţii viitoare a întreprinderii. Determinat prin confruniarea directa dintrelichiditaţile previzibile pe termen scurt (activele circulante) şi angaţamenteleimediat exigibile (datoriile pe termen scurt), indicatorul fond de rulment financiarcapata semnificaţia unui excedent de iichiditaţi potenfiale, sau marja desecuritate faţa de riscurile activitaţii economice.

Stabiiirea fondului de rulment financiar pe baza maseior biianţiere din etajulsuperior al biianţului financiar este importanta, deoarece pune în evidenţainfluenza structurii de finanţare asupra constituirii fondului de rulmentfinanciar.

Fondul de rulment financiar poate fi anaiizat, în continuare, în funcţie destructura capitalurilor permanente (capitaiuri proprii şi datorii cu scadenţa maimare de un an), analiza care pune în evidenţa gradul în care echilibrul financiarse asigura prin capitalurile proprii. Indicatorul care releva acest grad deautonomie financiara este fondul de rulment propriu, adica excedentulcapitalurilor proprii în raport cu imobilizarile nete, determinat conform relaţiei:

FR propriu = CAPITALURI PROPRII - IMOBILIZARI NETE

Rezultatul negativ al acestei relaţii de calcul, denumit fond de rulmentîmprumutat, reflecta masura îndatorarii pe termen lung, pentru finanţareanevoilor pe termen scurt.

FR împrumutat = FRF - FR propriu

Revenind ia exemplele cifrice din figurile 1.6 şi 1.7, se remarca urmatoarelecorelaţii dintre fondul de rulment financiar şi autonomia financiara a întreprinderii:

- figura 1.6 evidenţiaza existenţa unei situaţii de echilibru financiar(FRF=25%) în condiţii de autonomie financiara (FR propriu = 15%);

- în figura 1.7, valorile negative ale FRF şi FR propriu reflecta o situate dedezechilibru financiar (FRF=-20%) şi o perspective riscanta (lipsaautonomie financiara, risc de insolvabilitate mare deoarece FR propriu =

Exemplul prezentat în figura 1.9 demonstreaza ca existenţa unui fond derulment financiar pozitiv (FRF = 15%) nu exprima întotdeauna o situaţie deechilibru financiar în conditii de autonomie financiara (FR propriu = -5%). Se

42

observa ca fondul de rulment financiar este un fond constituit integral pe seama"imprumuturilor pe termen lung (FR împrumutat = 20%), iar marja de siguranţape care acesta o asigura pentru finanţarea nevoilor temporare protejeazaîntreprinderea de riscul Insolvabilitatii numai pana la scadenţa acestor datorii nuşi In perspective.

NEVOI RESURSE

ACTIVIMOBILIZAT

NET 45


DATORII MA! MARIDE UN AN 20ACTIV

CIRCULANTNET 55 DATORII MAI

MICI DEUNAN40

FRF = 60-45 = 15FR propriu = 40-45 = -5FR imprumutat = 15-(-5) = 20

Fig. 1.9. Echilibrul şi autonomia financiara a întreprinderii

Aceste exemple au scos In evident^ rolul fondului de rulment propriu(valoarea pozitiva) In asigurarea unui anumit grad de autonomie, sau delibertate in luarea deciziilor de investiţii privind dezvoltarea întreprinderii.

Valoarea informativa deosebita a fondului de rulment, conferita de poziţiastrategics a acestuia, de a realiza legatura nitre cele doua parfi ale bilanţuluifinanciar, conduce la aprecierea analistilor financiari ca fondul de rulmentreprezinta eel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate. in cele din urma, fondul de rulment este rezultatul arbitrajului întrefinan^area pe termen lung şi cea pe termen scurt.

Pornind de la un anumit echilibru , care trebuie sa existe Intre nevoiletemporare şi resursele temporare, bilanţul patrimonial pune în evidenţa un' altindicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment (NFR).

NEVOIA DE FOND DE RULMENT=NEVOI TEMPORARE-RESURSE TEMPORARE_______________________ (exclusiv disponibilitaţile) (exclusiv credile bancare pe termen scurt)

Daca nevoia de fond de rulment este pozitiva , ea semnifica un surplus denevoi temporare, în raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situaţiaîn care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala,numai daca este rezultatul unei politici de investiţii privind cresterea nevoii definanţare a ciclului de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulmentpoate evidenţia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor,

43

pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectivîncetinirea încasarilor şi urgentarea platilor.

Daca nevoia de fond de rulment este negativa, ea semnifica un surplus deresurse temporare, în raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante,sau necesitaţi temporare mai mici decat sursele temporare posibile de mobilizat.Asemenea situafie poate fi apreciata favorabil, daca este rezultatul accelerariirotaţiei activelor circulante şi al angaţarii de datorii cu scadenţe mai mari, adicas-au urgentat încasarile şi s-au relaxat platile. Acesta este un caz frecventîntalnit la întreprinderile cu activitate comerciala, datorita creditelor-furnizor multmai mari decat creditele-clienţi. In acest caz, nevoia de fond de rulment negativaconstituie o sursa temporara, care nu trebuie finanţata, ci dimpotriva, eafinanţeaza fondul de rulment şi trezoreria. In caz contrar, nevoia de fond derulment negativa, evidenţiaza o situate nefavorabila, datorata unor întreruperitemporare în aprovizionarea şi relnnoirea stocurilor, sau în activitatea deproducţie.

Nevoia de fond de rulment, determinate potrivit metodologiei prezentate,are un caracter static. De aceea, se recomanda completarea analizeipatrimoniale cu un studiu dinamic care evidenţiaza nevoile "normative" aleciclului de exploatare determinate în funcţie de cifra de afaceri, durata stocurilorfizice şi financiare, intensitatea fluxurilor operapor şi structure costurilor deproducţie. Corelaţia volumului de activitate cu marimea nevoii de fond derulment confera acesteia, din urma, un caracter dinamic.

In cadrul analizei patrimoniale, diferenţa dintre fondul de rulment financiar şinevoia de fond de rulment reprezinta trezoreria nets (TN).

TREZORERIA NETA = FOND DE RULMENT - NEVOIA DE FOND DERULMENT

Trezoreria neta pozitiva este rezultatul întregului echilibru financiar alîntreprinderii. Daca trezoreria neta este pozitiva (FRF>NFR), atunci excedentulde finanţare, expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitaţi eficiente,se va regasi sub forma disponibilitaţilor banesti în conturi bancare şi în casa.Aceasta situate favorabila se concretizeza într-o îmbogaţire a trezoreriei,întrucat întreprinderea dispune din abundenţa de lichiditaţi care Ti permit, atatrambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat şi efectuarea diverselorplasamente eficiente şi în deplina siguranţa pe piaţa monetara şi/sau financiara.Se poate vorbi, în acest caz, chiar de o autonomie financiara pe termen scurt.

inregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor exerciţiisuccesive demonstreaza o rentabilitate economica ridicata şi posibilitatea plasariirentabile a disponibilitatilor banesti pentru întarirea poziţiei întreprinderii pe piaţa.

Trezoreria neta negativa (FRF<NFR) semnifica un dezechilibru financiar, laîncheierea exerciţiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angaţarea de noicredite pe termen scurt. Aceasta situate evidenţiaza dependent întreprinderiide resursele financiare externe . In acest caz, se urmareste obţinerea celuimai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse deastfel de capital (credite de trezorerie, credite de scont, etc). Situaţia dedependents, sau de tensiune asupra trezoreriei, în care lichiditaţile sau

44

cvasilichiditaţile sunt insuficiente pentru rambursarea creditelor pe termen scurt,Iimiteaz3 autonomia financial pe termen scurt. Chiar daca trezoreria netanegativa evidenţiaza o anumita dependent financiara, aceasta nu trebuie sa fieinterpretata implicit ca o stare de insolvabilitate. Pot exista întreprinderi, cu oastfel de situaţie, care sa supravieţuiasca şi sa prospere, daca partenerii lorfinanciari accepta menţinerea resurselor de trezorerie încredinţate acestorapentru acoperirea pasivului exigibil.

Echivalenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de fond de rulmentcorespunde unei situaîi în care echilibrul trezoreriei este perfect asigurat,fara excedent, sau fara deficit. Aceasta înseamna ca fondul de rulment financiarpermite finanţarea integrals a nevoii de fond de rulment (FRF=NFR), şi atunciîntreprinderea poate evita dependent sa faţa de resursele de trezorerie.

In acest moment al analizei se remarca dependenţa trezoreriei faţa devariaîa nevoii de fond de rulment, respectiv a decalajelor intre încasarilecreantelor şi plafile datoriilor scadente. In aceste condp, o întreprindere poate firentabila fara a avea in mod automat şi o trezorerie neta pozitiva, aceastadepinzand nu numai de variable necesitaţilor de finanţare (stocuri), dar şi devariape termenelor de scadenţa a încasarilor şi platilor.

Din analiza evolutiei trezoreriei de la un exercişiu la altui, se desprinde unindicator cu o deosebita putere de sinteza denumit cash-flow.

Cresterea trezoreriei nete, pe perioada exerciţiului contabil analizat,reprezinta cash-fiow-ul perioadei (CF), determinat conform relaîei:

CF = TN1 - TNin care : TN-i (TN0) = trezoreria neta la sfarsitui (tnceputul) exercitiului contabil

Daca fluxul monetar net al exercitiului, respectiv cash-flow-ul perioadei,este pozitiv, acesta semnifica o crestere a capacitaţii reale de finanţare ainvestitiilor, în consecinâ o îmbogaţire a activului net real, o confirmare amajorarii valorii proprietaţii. O valoare negativa, a cash-flow-ului sugereaza osituate inversa.

Analiza lichiditate-exigibilitate joaca un rol important In diagnosticulfinanciar, prin faptul ca pune m evidenţa, atat regulile vizand mentinereaechilibrului structurilor financiare ale unei întreprinderi, cat şi riscul deinsolvabilitate cu care se pot confrunta actionarii şi creditorii.

Echilibrul financiar patrimonial se fundamenteaza pe trei reguli principale :- regula echilibrului financiar minim;- regula îndatorarii maxime;- regula finanţarii maxime.

a) Regula echilibrului financiar minim, enunţata şi mai înainte,presupune ca resursele utilizate pentru finanţarea activelor sa ramana ladispozitia întreprinderii pe durata unei perioade care trebuie sa corespunda, laminim, aceleia de imobilizare. Avand în vedere decalajele care se pot produce încategoria elementelor mai mici de un an, din bilanţ, întreprinderea trebuie saprevada o marja de securitate, sub forma fondului de rulment - lichiditate pozitiv:

Fond de rulment lichiditate > 0

45

b) Regula îndatorarii maxime priveste îndatorarea pe termen lung simediu. Pentru analiza patrimoniala, datoriile pe termen scurt joaca doar rolul deacoperire a unui decalaj momentan, datorat unui fenomen sezonier sauconţunctural. In fapt, îndatorarea la termen variaza între doua limite :

Prima limita: suma datoriilor la termen nu trebuie sa depaseasca sumacapitalurilor proprii.

Datorii pe termen lung şi mediu ^ Capitaluri proprii

Aceasta limita poate fi exprimata şi cu ajutorul raportului 50/50, adicadatoriile pe termen lung şi mediu nu trebuie sa depaseasca 50% din capitalurilepermanente.

Datorii pe termen lunq şi mediu 50--------- --------------------------------<------ sau

Capitaluri permanente 100Datorii pe termen lung şi mediu

Capitaluri proprii

A doua limita: suma datoriilor pe termen lung şi mediu nu trebuie sadepaseasca autofinanţarea medie aferenta unei perioade de trei ani.

Datorii pe termen lung şi mediu ^ Autofinanţare medie anuala x 3

c) Regula finantarii maxime este, în fapt, o aplicaţie practica a primelordoua reguli. Pentru fiecare operate de investiţie, angaţata de întreprindere,recurgerea la îndatorare pe termen nu trebuie sa depaseasca un anumit procentdin valcarea investiţiei prevazute. Acest procent poate fi cuprins între 50 şi 75%din valoarea investifiei fara TVA. Procentul de 75% din valoarea investiţiei faraTVA, corespunde unui procent de 88,5% din suma incluzand TVA.

Analiza patrimoniala prezinta anumite limite privind sfera de cuprindere aproblemelor evidenţiate, cat şi beneficiarii rezultatelor analizei. Astfel, analizalichiditate-exigibilitate evidentiaza, în principal, riscul de insolvabilitate, cu interesdeosebit pentru creditori şi band, în detrimentul riscului de exploatare, unadintre preocuparile majore ale conducerii întreprinderii. Aceasta limita izvorastedin însasi concepţia patrimoniala potrivit careia, întreprinderea este definite ca oentitate juridica ce poseda un patrimoniu, înainte de a fi o unitate de produce(concepţia funcţionala).

Masura riscului de insolvabilitate este evidenţiata de modul în care serealizeaza echilibrul financiar. Apreciat ca indicator de risc limitat (lasoivabilitate), existenţa unui fond de rulment financiar pozitiv, ramane totusiconditia imperativa a unei situaţii financiare considerata aprioric sanatoasa deimprumutatorii instituţionali.

In optica patrimoniala, fondul de rulment financiar ocupa poziţia centrala, înanaliza bilan^ului jucand rolul fundamental în reiaţia întreprindere-banca. Obiecti-vulanalizei fiind minimizarea riscului de insolvabilitate, analiza este, în principal,axata pe respectarea echilibru'ui financiar lichiditate-exigibilitate. Acest echilibrubazat pe alocarea unor resurse anumitor categorii de întrebuinţari este o ideiecare se pierde progresiv, în masura în care finanţarea nevoilor tinde sa devinaglobala, şi negociata periodic între diversi parteneri, pe durate mai lungi sau maiscurte, în funcţie de variaţia ratei dobanzii. imaginea financiara propusa prin

46

analiza funcţionala, nu disociaza termenul lung de eel scurt al resurselor şi nevo-ilor, luand in considerare costul acestor resurse şi randamentu! utilizarilor în cadrulunei politici financiare ce realizeaza arbitrajele necesare între rentablitate şi risc.

Analiza patrimoniaia acorda puţina important^ aspectelor privindrentabilitatea mijloacelor economice şi perspectivele de crestere a întreprinderii,aceasta deoarece In concepîa patrimoniaia trecutul pare sa fie garantulviitorului. Daca am aprecia întreprinderea dupa situafia reflectata în ultimeiebilanţuri (exemplu trei exercrţii succesive) în scopul prevederii evolutiei viitoare,aceasta ar putea sa depinda de anumiţi factori care nu au fost luaţi în calcululindicatorilor de echilibru. De pilda, fondul de rulment ar trebui apreciat în funcţiede specificul întreprinderii, de natura activitafii şi de nevoile financiare ale cicluluide exploatare, care la randul lor sunt într-o stransa interdependent cutermenele de stocaj, natura şi durata fazelor de aprovizionare, fabricate,comercializare, dar şi cu duratele creditului furnizori şi client! Intrucat modelul deanaliza nu permite evidenşierea influenţelor difertylor factori asupra fondului derulmsnt, echilibru! financiar iichiditate-exigibilitate nu poate fi decat aparent.Aceasta deficient, constatata la nivelul calitafii informaţiet furnizate deindicatorul centra! al analizei Iichiditate-exigibilitate, a condus la un nou model deanaliza (analiza funcţionala) centrat pe o notine dinamica ce poate fidimensionata în raport cu volumul de activitate al întreprinderii (nevoia de fond derulment pentru exploatare).

O exprimare dinamica a echilibruiui financiar al întreprinderii ar fi mult mairelevanta, daca s-ar utiliza sistemui de indicatori exprimafi în numar de zile(metoda normativa prezentata în subcapitaiul privind diagnosticul financiar prinsistemui de rate). Eliminand influenţa volurnului specific de activitate asupraechiiibrului financiar, indicatorii avand caracter dinamic sunt recomandaţi încalciiie de previziune financiara, în condiţiii de relativa stabilitate economica aîntreprinderii.

Exempiele 1 şi 2 eviderîaza modul de calcul al indicatoriior de echilibrufinanciar iichiditate-exigibilitate.

Exemplul 1.Deterninaţi indicatorii de echilibru financiar patrimonial la începutul şi

sfarsitul exerciţiului N şi interpretaţi variaîa (cresterea sau reducereaindicatorii or la sfarsitul perioadei faâ de începutu! acesteia) rezultatelor obtinute.Datele se preiau din bilanûl (dupa repartizare) prezentat în tabelul 1.1.

BIL.ANJLA31.12.NTabelul 1.1

mil. leiACT1V N-1 N PAS1V N-1 M

Activ imobilizat netStocuriCiientiDisponibilitati

24001300670130

220018001200300

Capital socialRezerve Rezultatnet nerep. Datoriifinanciare mai maride un an Datoriifurnizori Creditebancare curente

2500400600400

550 50

2500500620930850100

TOTAL 4500 5500 TOTAL 4500 5500

47

Rezolvare:

1) Situatia neta la începutul exerciţiului N este egala cu capitalurile proprii:

SN (N-1) = 4500 - (400+550+50) = 3500 mil lei

Situaţia neta la sfarsitul exerciţiului N este egala cu capitalurile propriiinifiale (3500) majorate cu cresterea rezervelor şi a profitului net nerepartizat(120):

SN (N) = 5500 - (930+850+100) = 3620 mil lei

Cresterea situaţiei nete, de la un exercişiu la altul, indica o îmbogafirepatrimoniala a întreprinderii, o crestere a valorii acesteia pe seama realizarii şireinvestirii unei parţi din profitul net (cresterea capitalurilor proprii). ASN = 3620 -3500 = 120 mi! lei2) Fondul de rulment financiar la inceputul şi sfarsitul exerciţiului este :

FRF (N-1) = (2500+400+600+400) - 2400 = 1500 mil leiFRF(N) = (2500+500+620+930) - 2200 = 2350 mil leiAFRF = 2350 - 1500 = 850 mil lei

Cresterea fondului de rulment financiar reflecta alocarea tuturoracumularilor nete ale exerciţiului (N-1), in cresterea activelor circulante. Acestealocari de 850 sunt generate de amortizarea imobilizarilor (200) şi cresterearesurselor permanente (100 rezerve + 20 profit + 530 datorii financiare mai maride un an).

Evidenţiem cresterea activelor circulante prin relaţia de calcul a FRF bazatape elementele din partea de jos a biianţului:

FRF (N-1) = (1300+670+130) - (550+50) = 1500 mil. leiFRF(N) = (1800+1200+300) - (850+100) = 2350 mil. lei

Activele circulante au crescut cu 1200 (adica 3300-2100) pe seamaamortizarii unei parţi din vaioarea imobilizarilor corporale (200) a cresteriicapitalurilor permanente (650) şi a datoriilor mai mici de un an (350).

3) Nevoia de fond de rulment la Inceputul şi sfarsitul exerciţiului:

NFR(N-1) = (1300+670) - 550 = 1420 mil. leiNFR(N) = (1800+1200) - 850 = 2150 mil. leiANFR = 2150 - 1420 = 730 mil. lei

Cresterea stocurilor şi a clienfifor (1030) este finanţata partial de creştereadatoriilor catre furnizori (300), iar diferenfa (730) este acoperita din crestereafondului de rulment financiar (850) care permite, In plus, şi degaţarea uneitrezorerii nete pozitive la sfarsitui exerciţiului (120).

4) Cresterea trezoreriei nete :

TN(N-1) = 1500 -1420 = 80 mil. lei disponibilitaţi baneştiTN(N) = 2350 - 2150 = 200 mil. lei disponibilitaţi banesti CF =200 - 80 = 120 mil. lei lichiditaţi

48

Aceasta crestere a trezoreriei nete semnifica o crestere a capacitaţii reaiede finanţare a investitfilor, o confirmare a majorarii valorii patrimoniale aîntreprinderii (cresterea SN = 120).

Exemplul 2.

Pe baza bilantului prezentat în tabelul 1.2, calculafl indicatorii de echilibrufinanciar lichiditate - exigibilitate.

Tabelul 1.2 mil. leiACTIV PASIV

Activ imobilizat net 918.1 Capital propriu 930.3Stocuri 17.2 Proviz. pentru risc. şi chett. 72.6Client 696.6 Imprumuturi pe termen lung 513.2Creanţe diverse 335.9 Datorii furnizori 97.2Valori mobiliare de plasament 1254.6 Alte datorii pe termen scurt 1586.7Disponibilitaţi 350.5 Dividende datorate 81.3

Credite bancare curente 291.6TOTAL 3572.9 TOTAL 3572.9

Rezolvare:

1) Determinarea FR financiar (FRF):

FRF = Capitaluri permanente - Nevoi permanente

Capitaluri permanenteCapital propriu Proviz. pentru risc,şi ch Imprumuturi pe termen lungFRF = 1516.1 - 918.1 = 598 mil lei

1516.1 Nevoi permanente930.3 Activ imobilizat net72.6 513.2

918.1918.1

FR propriu = Capitaluri proprii şi asimilate - Activ imobilizat net

FR propriu = (930.3+72.6) - 918.1 = 84.8 mil lei

b) FRF = Nevoi temporare - Resurse temporare

Nevoi temporareStocuriClientCreanţe diverseValori mobiliare de plasamDisponibilitaţiFRF = 2654.8 - 2056.8 = 598 mil lei

2654.8 Resurse temporare17.2 Datorii furnizori

696.6 Alte datorii pe termen scurt335.9 Dividende datorate

1254.6 Credite bancare curente350.5

2056.897.2

1586.781.3

291.6

C-da 45 coala 4 49

BILANTIa31.12.N

2) Determinarea NFR:

NFR = (Nevoi temporare-Active de trezorerie)-(Resurse temporare-Pasive__________________________________________________ de trezorerie)

NFR = 2654.8 - (1254.6 + 350.5) - (2056.8 - 291.6) = 1049 - 1765.2 = -715.5 millei

3) Determinarea TN:

TN = FRF - NFR

TN = 598 - (-715.5) = 1313.5 mil leiSurplusul capitalurilor permanente în raport cu imobilizarile nete pe care le

finanţeaza (degaţat sub forma FRF pozitiv de 598 mil lei) constituie o garanţie alichiditaţii întreprinderii, o marja de securitate pentru evenimentele neprevazute.Aceasta garanţie este cu atat mai mare cu cat întreprinderea dispune de un FRpropriu pozitiv.

Echilibrul financiar pe termen scurt se realizeaza cu o degaţare de resursetemporare (NFR = - 715,5 mil lei) care sporesc resursele totale ale întreprinderii,astfel meat exerciţiul se încheie cu o trezorerie neta pozitiva (1313,5 mil.lei),expresie a realizarii echilibrului întregii activitaţi.

1.2.1. Pregaţirea informatiilor contabile pentru analizafinanciara patrimoniala

Structura bilanţului contabil se aproprie foarte mult de o prezentarefuncţionala a datelor, în detrimentul unei prezentari patrimoniale. De aceea,pentru adaptarea datelor contabile la criteriile care permit o analiza patrimoniala,este necesara o tratare prealabila a datelor contabile. In acest sens, sunt utiledetalierile care se fac în anexa la bilanf privind termenul de lichiditate a activului(sub un an, peste un an), în special a creanţelor din active imobilizate şi dinactive circulante şi termenul de exigibilitate a pasivului (sub un an, 1-5 ani, peste5 ani), indeosebi a datoriilor întreprinderii. In urma regruparii posturilor de activ şide pasiv dupa criteriile de lichiditate şi exigibilitate, se ajunge la construcţiabilanţului financiar.

Construcţia bilanţului iichiditate-exigibilitate, plecand de la elementeleconţinute în bilanţul contabil, necesita, în principiu, urmatoarele operaţii:

- regruparea posturilor de activ şi de pasiv în funcţie de lichiditatea,respectiv exigibilitatea lor, mai mare sau mai mica de un an;

- prelucrarea posturilor de activ considerate non-valori, sau active fictive.într-o structura financiara prudenta, cheltuielile de constituire incluse înpostul "Imobilizarii necorporale", ca şi "Primele privind rambursareaobligaţiunilor", sunt considerate fara valoare (nule), pentru partea ramasaneamortizata, diminuandu-se în contrapartida şi capitalurile proprii;

4 Anexa 3 la bilanţul contabil intitulata "Situaţia creanţelor şi datoriilor"

50

- prelucrarea posturilor din structure "Capitalurilor proprii", în special"Subvenţiile pentru investiţii" şi "Provizioanele reglementate", precum şi a"Provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli" care includ datorii mai mici saumai mari de un an, îndeosebi datorii fiscale (în masura în careprovizioanele sunt deductibile fiscal). In acest caz, valoarea posturilorrespective, reţinuta în structura capitalurilor permanente este o valoareneta (fara impozit), iar diferenţa, sub forma impozitului datorat, va majora,în principal, datoriile cu scaden^a mai mica de un an (daca exista alteinformal cu privire la exigibilitatea datoriilor respective, acestea se vorînscrie în grupa corespunzatoare în functie de termenul de scadenta). Dingrupa "Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli" se include în capitalurileproprii doar valoarea reprezentand provizioanele fara obiect real, aceastaputand fi asimilata unei rezerve. Cealalta parte reprezentand provizioanepentru riscuri reale, va fi asimilata datoriilor cu scadenţa mai mare saumai mica de un an (dupa cum provizioanele fac obiectul unor utilizari într-un interval mai mare sau mai mic de un an).

Pentru a respecta cat mai fidel criteriile de lichiditate şi exigibilitate suntnecesare anumite corecţii privind cele patru mari grupe ale bilanţului financiar:activ imobilizat şi activ circulant, în activ şi capitaluri permanente şi datorii cuscadenţe mai mici de un an, în pasiv.

Corectii referitoare la activul bilantului:

a) Activ imobilizat net:1) Diminuari ale activului imobilizat cu:

- activele imobilizate fictive (cheltuieli de constitute);- imobilizarile financiare cu termen de lichiditate mai mic de un

an, acestea fiind transferate în grupa "Activ circulant net".2) Majorari ale activului imobilizat cu:

- partea activelor circulante nete cu termen de lichiditatemai mare de un an. De pilda, daca exista create - clienţicu scadenţe mai mari de un an, acestea vor fi eliminatede la rubrica respectiva şi transferate în grupa "Activimobilizat";

- partea cheltuielilor înregistrate în avans (aparţinand grupei"Conturi de regularizare şi asimilate-Activ" din bilanţulcontabil) avand termenul de lichiditate mai mare de un an.

b) Activ circulant net:1) Diminuari ale activului circulant cu valoarea activelor circulante

nete avand termenul de lichiditate mai mare de un an;2) Majorari ale activului circulant cu:

- imobilizarile financiare cu termen de lichiditate sub un an;- o parte din cheltuielile constatate în avans, din grupa

"Conturi de regularizare şi asimilate - Activ", avand termenulde lichiditate mai mic de un an.

51

Corecfii referitoare la pasivul bilanţului:a) Capitaluri permanente:

1) Diminuari ale capitalurilor permanente cu:- valoarea activelor fictive (cheltuieli de constitute, prime

privind rambursarea obligaţiunilor);- partea din profitul net care urmeaza a fi repartizata (daca se

utilizeaza un bilanţ înainte de repartizarea profitului);2) Majorari ale capitalurilor permanente cu:

- veniturile înregistrate în avans (aparţinand grupei "Conturi deregularizare şi asimilate - Pasiv" din bilanţul contabil) avandtermenul de exigibilitate mai mare de un an;

- soldul diferenfelor de conversie stabilit ca diferenţa intresoldul contului "Diferenţe de conversie- pasiv" şi al contului"Diferenţe de conversie - activ". Daca acest sold estenegativ, atunci el va diminua, cu valoarea corespunzatoare,capitalurile permanente.

b) Datoriile cu scadenţa sub un an includ:- datoriile de orice natura (financiara, nefinanciara) cu

exigibilitate mai mica de un an. Aceasta impune delimitareacreditelor bancare curente (datorii financiare cu scadenţasub un an) din totalul datoriilor financiare;

- provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli reale mai mici de unan;

- partea din rezultatul net distribuit sub forma de dividende;- venituri constatate în avans (din grupa "Conturi de

regularizare şi asimilate - Pasiv" din bilanţul contabii), avandtermenul de exigibilitate mai mic de un an.

în analiza financiara patrimoniala se recomanda utilizarea unui bilan} duparepartizarea profitului, dar daca aceasta nu este cunoscuta, la momentulanalizei trebuie facuta o ipoteza de repartizare în funcţie de informaţiiledisponibile referitoare la politica de dividend a întreprinderii (politica derepartizare a profitului net).

Acest clasament5 al posturilor de activ şi de pasiv din bilanţul contabil învederea întocmirii bilanţului financiar nu se constituie ca o modalitate unica deprezentare, în viitor, a structurii bilanţului şi nici nu pune în discuţie, sub nici oforma, valoarea informativa a datelor confinute în bilanţul contabil. în funcţie denecesitaţile de informare asupra situaţiei economico-financiare a întreprinderii,responsabilii în metodologia contabilitaţii pot adopta soluţia pe care o considerscea mai adecvata obiectivelor evidenţei contabile.

Exemplul 3.

Realizaţi conversia bilanţ contabil - bilanţ financiar şi calculaţi indicatorii deechilibru financiar lichiditate-exigibilitate, utilizand informaţiile din tabelul 1.3.

5 G.Depallens, J.P.Jobard, Gestion financiers de I'entreprise, Edition 10, Editure Sirey, Paris,1990, p.252.

52

Tabelul 1.3

mii leiACTIV PASIV

Imobilizari necorporaleImobilizari corporaleImobilizari financiare (1)Stocuri Clienţi (2) Altecreanţe pe termen scurt Valorimobiliare de plasament

10000015000033000

25300040260021200

173100

Capital social Rezultatulexerciţiului (3) Provizioanepentru riscuri şi chelt. Datoriifinanciare (4) Datorii furnizoriAlte datorii pe termen scurt

5821007550046800

154900156000117600

TOTAL 1132900 TOTAL 1132900

1) din care mai mici de un an 13000 mii lei2) din care mai mari de un an 22600 mii lei3) din care 49100 mii lei pentru fondurile proprii, 10400 mii lei pentru dividende

si restul se va reporta in exerciţiul urmator.4) din care credite bancare curente 50000 mii lei

Rezolvare:

Corecţii referitoare la activul bilan^ului:- imobilizarile financiare de 33000 mii lei se vor diminua cu valoarea

imobilizarilor mai mici de un an (13000 mii lei) şi se vor majora cuvaloarea clienţilor care au o lichiditate mai mare de un an (22600 miilei) rezultand imobilizari financiare de 42600 mii lei (33000 - 13000 +22600);

- valoarea clienţilor de 402600 mii lei se va diminua cu valoareaclienţilor cu termen de lichiditate mai mare de un an (22600 mii lei) sise va majora cu valoarea imobilizarilor financiare mai mici de un an(13000 mii lei) rezultand un sold al clienţilor sub un an în suma de39300 mii lei (40260 - 22600 +13000);

Corecţii referitoare la pasivul bilanţului:- capitalurile proprii se vor majora cu 49100 mii lei reprezentand profit

net repartizat pentru constituirea fondurilor proprii, ajungand astfel la631200 mii lei (582100+49100);

- rezultatul reportat va fi 16000 mii lei (75500-(49100+10400));- datoriile financiare pe termen lung reprezinta 104900 mii lei, deoarece

din suma totala a datoriilor financiare de 154900 mii lei, creditelebancare curente reprezinta 50000 mii lei (154900-50000);

- dividendele datorate sunt de 10400 mii lei (distribuite din profitui net alexerciţiului).

53

BILANŢ Ia 31.12.01

Tabelul 1.4 mii leiACTIV PASIV

Nevoi permanente 292600 Capitaluri permanente 798900Imobilizari necorporale 100000 Capitaluri proprii 631200Imobilizari corporale 150000 Rezultat reportat 16000Imobilizari financiare 42600 Proviz. pentru risc. şi cheltuieli 46800Nevoi temporare 840300 Datorii financiare pe lermen lung 104900Stocuri 253000 Resurse temporare 334000Clienţi 393000 Datorii fumizori 156000Alte creanfe pe termen scurt 21200 Dividende datorate 10400Valori mobiliare de plasament 173100 Alte datorii pe termen scurt 117600

Credite de trezorerie 50000TOTAL 1132900 TOTAL 1132900

1) Determinarea FRF:

a) FRF = Capitaluri permanente - Nevoi permanente

FRF = 798900-292600 = 506300 mii lei

b) FRF = Nevoi temporare - Resurse temporare

FRF = 840300-334000 = 506300 mii lei

FR propriu = Capitaluri proprii f i asimilate - imobilizari nete

FR propriu = (631200+16000+46800)-292600 = 694000-292600 = 401400 mii lei

2)

FR împrumutat = FRF - FR propriu

FR imprumutat = 506300-401400 = 104900 mii lei

Determinarea NFR:

NFR = j(Nevoi temp. - Active de trezorerie) - (Resurse Temp. - Pasive de trezorerie)

NFR = (840300-173100)-(334000-50000) = 667200-284000 = 383200 mii lei

Determinarea TN:3)

| în = FRF - NFR în

= 506300-383200 = 123100 mii lei

FRF pozitiv (506300 mii lei) reflecta excedentui capitalurilor permanente inraport cu imobilizarile nete pe care le finanteaza, excedent ce va fi utilizat pentrufinanţarea activelor circulante din partea de jos a bilanţului. Se constata ca

54

BILANT FINANCIAR

întreprinderea dispune nu numai de un FRF pozitiv, ci chiar de un FR propriupozitiv, ceea ce Inseamna ca imobilizarile sunt finanţate integral de capitalurileproprii, care permit în plus şi degaţarea unei parţi (401400 mii lei) pentruconstituirea FRF. FR propriu are o contribute substantial^ (79.3%) laconstituirea FRF, în timp ce datoriile financiare deţin un procent mai mic(20.7%). Aceasta situaţie favorabila pune în evident autonomia financiara aîntreprinderii.

Partea activelor circulante nefinanţata de datoriile pe termen scurt seregaseste sub forma NFR pozitiva (383200 mii lei). Aceasta NFR pozitivaevidentiaza decalajul nefavorabil dintre lichiditatea stocurilor şi creanţelor pe deo parte (667200 mii lei) şi exigibilitatea datoriilor pe termen scurt (284000 mii lei)pe de alta parte.

Intrucat FRF este mai mare decat NFR, echilibrul financiar este realizat cudegaţarea unei trezorerii nete pozitive la sfarsiitul exerciţiului (123100 mii lei).

Studii de caz:

© Determinaţi indicatorii de echilibru financiar, lichiditate - exigibilitate pebaza bilanţului din tabelul 1.5 şi interpreta^i rezultatele obţinute.


Activ imobilizat 2161.2 Capital social 1352.3Stocuri 497.7 Provizioane pentru risc, şi chelt. 62.5Clienţi 711.2 Imprumuturi pe termen lung 641.0Create diverse pe terrrien scurt 443.9 Datorii furnizori 893.8Valori mobiliare de plasament 197.9 Alte datorii pe termen scurt 747.1Disponibilitaţi 656.5 Dividende datorate 108.1

Credite bancare cu rente 863.6TOTAL 4668.4 TOTAL 4668.4

Pe baza situaţiei reprezentand bilanturile a trei exerciţii succesive, stabilityevolu^ia indicatorilor de echilibru financiar lichiditate - exigibilitate şiinterpretafi rezultatele obtinute.

Tabelul 1.8BILANT

mii leiACTIV N-2 N-1 N PASIV N-2 N-1 N

12

Imob. necorp. bruteImob. corp. bruteImobilizari financ-.iareActiv imobilizat brut (1)Total amortismente

15031630

5303231025444

14332800

13643430727237

650356002423

3867328181

Capital social RezerveRezultatulexeiufului (2)Provizioane reglemsntate

113415387

6333880

113416020

5404803

113416560 -

13011410

TOTAL CAPIT. PROPRII i 21034 22497 17803

55

BILANT la31.12.N

Tabelul 1.6 (continuare)I TOTAL ACTIV.IM0B.NET(1-2) 6866 7070 10492 PROVE.PT.RISC5ICH.il 159 523 179

34

Total stocuri Alte active circ. dincare Creanţe-cl şi ct. asimilate.Creanţe diverse Titluri deplasament Disponibiiitaţi

220341890714544

11892182

992

247481969915330

12902205

874

252711598111058227515101138

Imprumuturi bancare (3)Credite obligatare Creditsfurnizori Alte datorii deexploatare Datorii asupraimobilizar. (4) Datoriidiverse

509935

128847371

0 1361

5660190

135467206

0 2207

9175754

12897618711213773

II TOTAL ACTIVE CIRC. (3+4) 40941 44447 41252 TOTAL DATORII III 26750 28807 33907

5 Ch. înreg. în avans (5) 188 320 217 Ven. inregistrate în avans(6)

52 8 72

III

CT. DE REG. şi ASIM. (5) 188 320 217 CT. DE REG. şi ASIM.IV

52 8 72

TOTAL l+ll+lll 47995 51837 51961 TOTAL(I+II+III+IV) 47995 51837 51961

Tabelul1.7

Explrcatii N-2 N-1 N

1) din care chelt. de constituire 142 142 1422) rezuitatul exerciţiului se va încorpora

integral în rezerve astfel: 633 540 —3) din care credite bancare curente 327 1200 29164) din care mai mari de un an -- — 11215) cu scadenţa sub un an 188 320 2176) cu scadenţa peste un an 52 8 72

® Pe baza bilanţului la 31.12.N determinati indicatorii de echilibru financiarlichiditate - exigibilitate şi reprezentaţi schematic modul de realizare a echilibruluifinanciar.


Activ imobilizat Stocuri Clienţi(1) Creanţe diverse (pe temnenscurt)Titluri de plasament (t.s.)Disponibilitaţi

3257.02187.8514.9984.0

1478.1625.4

Capital social Proviz pentrurisc şi cheltuieli Imprumuturibancare (2) Datorii furnizoriAlte datorii pe termenscurt

1550.571.74323.33028.373.4

TOTAL 9047.2 TOTAL 9047.2

1) din care 64.9 mil lei cu lichiditate mai mare de un an2) din care 2623.6 mil lei credite bancare curente

56

BILANT la31.12.N

1.3. ANALIZA PE BAZA BILANfULUI FUNCTIONAL

Raspunzand altor criterii de judecata asupra situaţiei întreprinderii,prezentarea funcţionala a bilanţului evidenţiaza aspectele financiare, structuralşi legaturile cu gestiunea previzionala, adaptandu-se mai bine cerinţelormanagerilor din întreprindere.

Analiza funcţionala implica, pe de o parte, o noua concepţie a întreprinderii,iar pe de alta parte un nou conţinut pentru analiza financiara.

1.3.1. Intreprinderea în concepts funcţionala

Concepţia funcţionala defineste întreprinderea ca o entitate economica şifinanciara asigurand, în raport cu dezvoltarea sa, anumite funcţii, cum ar fi:funcţia de producţie (fabricarea bunurilor şi serviciilor livrate pieţelor situate înaval); funcţia de investire şi dezinvestire (achiziţionarea, crearea şi cesiuneaelementelor de activ imobilizat), precum şi funcţia de finanţare (stabilirearesurselor financiare necesare dezvoltarii întreprinderii).

In centru! analizei funcţionale se situeaza ciclul de producţie sau deexploatare cu cele patru faze: achiziţionarea şi stocajul materiei prime;fabricarea; stocajul produselor finite şi comercializarea; încasarile din vanzari.

Structura ciclului de producţie-exploatare se prezinta în figura 1.10.In faza de aprovizionare se constituie un stoc fizic de materii prime.

Fluxurile reale de materii prime pot angaţa, în contrapartida, fluxuri monetareimediate (cazul platilor în numerar) sau decalaje (cazul cumpararilor pe credit).Decalajul da nastere unui stoc financiar (datorii catre furnizorii de exploatare),calificat drept o "rezerva de credit", iar durata sa de disponibilitate constituie osursa de finanţare, atata timp cat plata datoriilor nu este efectuata.

In faza de fabricate, stocurile reale de materii prime alimenteazastocurile de producţie în curs de fabricaţie, care se transforma în produsefinite. Dar, producţia antreneaza şi alte fluxuri reale de munca, furnituri,energie, etc. evaluate în unitaţi monetare ce se adauga costului materiilorprime. Aceste "costuri adaugate" genereaza fluxuri monetare de contrapartidaimediate, sau decalaje. Daca durata creditului furnizor depaseşte duratastocajului materiilor prime, faza de fabricaţie poate fi parţial finanţata princredit furnizor.

Trebuie menţionat ca fluxu! de amortizare, care de asemenea face partedin "costurile adaugate", fiind doar un consurn economic, nu provoaca nici oiesire de fonduri, deci nici un f!ux monetar.

La sfatsitul procesului de producţie se constata un flux de produse finite,al carui cuantum este reprezentat de ansamblul costurilor angaţate înfabricate.

In urmatoarea faza şi anume comercializarea, întreprinderea trebuie safinanţeze stocajul produselor finite, angaţand şi cheltuieli de comercializare panala vanzarea acestora. Fluxurile de vanzari îşi au originea în stocurile de produsefinite destinate comercializarii. Daca vanzarea se face în numerar, fluxurile reale

57

Fluxuri şi stocuri Aprovizionare şiStocari de materi

prime

Fabricaţie Comercializare incasarea creditelorclienţi

Fluxuri reale şistocuri fizice

Fluxde intrarematerii prime

Munca MaterialeEnergie

Servicii comerdale Livrare deproduse finite

Stoc de materiiprime

Stoc de producfein curs

> Sioc de produsefinite

Fluxuri monetareSistocuri finandare DisponibilitaJ Disponibilitaf DisponibilitaSJ DisponibilitaJ

Cumparari dematerii prime cuplata in numerar

i'Plata enerc .- Platarrateriale Saiani

ie

Vanzari innumerar

Sec

>nt

Credit furnizor Creanţe clienţi

Cheltuieli defabricaţie

/ Cheltuieli de desfacere^ ---------------------- "

Costul materieiprime

Durata de stocare amateriel prime

Durata de fabricaţie şistocare a producjţei in

curs

Durata de stocare aproduselor finite

Durata creditelorciienţi

Fig. 1.10 Structura ciclului de exploatare

58

de iesire sunt compensate imediat printr-un flux monetar de intrare. Dacavanzarea se face pe credit, decalajul fluxurilor monetare da nastere unui stocfinanciar sub forma creanţelor asupra clienţilor. Acest stoc financiar poate ficonsiderat o "rezerva de credit" şi durata sa de indisponibilitate creeaza onevoie de finanţare pana în momentui încasarii creanţei. Stingerea creanţelorreprezinta momentui trecerii catre ultima faza a ciclului de exploatare.

In faza de încasare a creditelor-clienţi, banca poate facilita finanţareacreditului clienţi, mobilizand sau rascumparand creanţele asupra clienţilor(scontare, mobilizarea creanţelor comerciale, etc.).

Fiecare stadiu al ciclului de exploatare este de fapt veriga unui lanţfunctional propriu întregii organizari a întreprinderii. Cu toate acestea, în funcţie denatura activitaţii sale economice, una sau doua verigi ale acestui lanţfunctional pot lipsi (cazul mtreprinderilor de comer! şi service).

Obiectivul prioritar al analizei funcţionale Tl reprezinta tocmai impactuldiferitelor operaţii ale întreprinderii asupra trezoreriei. Platile în numerar suntoperaţii cu incidenţa imediata asupra trezoreriei, în timp ce creditele acordatesau obţinute dau nastere unor decalaje între momentui efectuarii operaţiilor şieel al încasarilor sau platilor propriu-zise. Apar astfel, decalaje de platinefavorabile sub forma stocurilor şi creanţelor, din momentui platiiaprovizionarilor şi cheltuielilor de producţie pana în momentui încasariiproduselor vandute, iar în compensarea lor, pasivele circulante genereazadecalaje de plaţi favorabile (plaţiIe pentru furnizori, salarii, obligaţii sociale, etc.).Gruparea posturilor bilanţiere în vederea analizei se va baza pe legaturaacestora cu ciclul de exploatare. Analiza operaţiilor de exploatare conduce înfinal la determinarea rezultatului brut al exploatarii.

Operape de încasari, sau de distribuire a veniturilor, independente deciclul de exploatare (venituri şi cheltuieli financiare, distribuirea dividendelor,impozitul pe profit), sunt circumscrise funcţiei de repartiţie şi influenţeaza prinsoldul lor capacitatea de autofinanţare a întreprinderii.

Complementar celorlalte funcţii, operaţiile de investiţii şi de finanţareîntregesc analiza financiara statica prin elaborarea tabloului de finanfare, caredevine instrumentul central al analizei dinamice a echilibrului functional (vezicapitolul privind echilibrul financiar dinamic).

1.3.2. Confinutul analizei functionale

1.3.2.1. Prezentarea bilanţului functional

Concept,ia funcţionala a bilanţului are meritul de a oferi o imagine asupramodului de funcţionare economica a întreprinderii, punand în evident^ stocurile şiresursele corespunzatoare fiecarui ciclu de funcţionare.

Analiza funcţionala presupune o grupare prealabila a diferitelor operaţiirealizate de întreprindere în raport cu natura, destinaţia sau funcţia lor, de undeşi originea expresiei "analiza func^ionala".

Funcţiile în cauza sunt reprezentate schematic în figura 1.11 ,,Bilan}ulfunctional".

59

ACTIV=NEVOI PASIV=RESURSE

•Activ imobilizatbrut

•Capitaluri proprii•Amortism. şi proviz.•Datorii financiare

<

•Activ circulant deexploatare (brut)•Activ circulant înafara exploat. (brut)•Activ de trezorerie

•Datorii de exploatare•Datorii în afaraexploatarii •Pasiv detrezorerie

<

Fig. 1.2 Bilanţul functional

Funcţia de investiţie grupeaza imobilizarile necorporale, corporale şifinanciare pe cele doua categorii (de exploatare şi în afara exploatarii), indiferentde durata lor de viaţa. Astfel, imobilizarile în afara exploatarii includ terenuri,cladiri anexe, ca şi participate, alte active financiare şi piasamente financiare, întimp ce imobilizarile de exploatare cuprind totalitatea imobilizarilor utilizate înexploatare cum sunt constructiile, masinile, utilajele, etc.

Spre deosebire de analiza lichiditaţii, care reţine doar imobilizarile culichiditate mai mare de un an, incluzand aici şi activele circulante cu aceeasidurata (excluzand activele fictive), optica funcţionala regrupeaza utilizarileînscrise în bilant,, chiar daca o parte sunt considerate non valori (cheltuieli deînfiinţare, diferenţe de conversie activ, cheltuieli de repartizat pe mai multeexerciţii), aceasta datorita prudenţei întreprinderii de a-si asigura resursesuficiente pentru finanţarea tuturor nevoilor înscrise în activul bilanţului contabil.

Aceasta funcţie sta la baza strategiei de reînnoire, mai mult sau mai puţinrapida, a echipamentelor, cat şi a opţiunilor de oportunitate ale dezvoltarii, întreinvestitiile productive şi participaţiile financiare. De cele mai multe ori, deciziastabilita reprezinta un arbitraj între rentabilitate şi lichiditate. Se poate susţineideea potrivit careia se doreste dispunerea de un maxim al trezoreriei (resursefinanciare) pentru a putea profita de oportunitaţile pe care piat,a financiara leofera. Insa, trebuie sa fim constienti ca pentru o întreprindere industrial^,raţiunea sa economics de a exista se bazeaza bineinţeles pe produsele,serviciiie pe care ea este capabila sa le plaseze pe piaţa comerciala partaţata cuconcurenţii sai. şi, chiar daca condiţiile de plasare a trezoreriei sunt în anumitemomente foarte avantajoase, riscul de a accepta anumite oportunitaţi îndetrimentul investitiilor productive, poate fi mai mare. Dar, o rentabilitatefinanciara sporita, poate fi obţinuta nu cu o investiţie productiva conservata înpatrimoniul întreprinderii o perioada îndelungata ci, cu o buna marja deexploatare. Experienţa ultimilor ani a Jarilor cu economie de pia^a, demonstreazaca întreprinderea industrials nu se poate lasa condusa în mod sistematic delichiditate imediata, chiar daca rational (matematic) ea poate demonstra ca acea

60

Functiadeinvestrţie

Func^adefinanţare

FRNG

Funcţia deexploatare

oportunitate corespunde unui randament mai bun. Decizia rentabilitate-lichiditateconstituie obiectul funcţiunii financiare a întreprinderii, funcţiune ce reprezinta înzilele noastre o adevarata interfa^a între întreprindere şi piaşa financiara .

Imobilizarile, regrupate prin funcţia de investiţie, constituie nevoi (alocari)stabile (aciclice) care în mod necesar sunt finanţate din resursele durabile(aciclice) existente în pasivul bilanţului.

Funcţia de finanţare regrupeaza posturile privind capitalurile proprii,datoriile financiare indiferent de scadenţa lor (împrumuturi obligatare,împrumuturile bancare, mai puţin creditele de trezorerie, exclusiv dobanzileaferente lor), ca şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. Activele imobilizatefiind re^inute în activ la valoarea lor bruta, amortismentele şi provizioanele suntasimilate resurselor proprii.

Aceasta funcţie sta la baza strategiei optime de finanţare a întreprinderii,motivate de creşterea valorii acesteia prin reducerea costului mediu ponderat alcapitalurilor.

Funcflei de exploatare Ti corespund fluxurile de aprovizionare, produce şivanzari, generatoare de stocuri reale şi financiare, care se remnoiesc cu oanumita regularitate. Posturile de activ legate direct de operable ciclului deexploatare (stocuri, create, cţienJi, cheituieli de exploatare constatate în avans)constituie active circulante de exploatare (ACE), care, în mod normal, trebuiefinance din datoriile de exploatare (DE) (datorii furnizori şi asimilate, venituridin exploatare constatate în avans, etc.).

Atat activele circulante, cat şi resursele pentru finanţarea lor au caracterciclic, recuperarea capitalurilor alocate şi reînnoirea surselor facandu-se dupaîncheierea fiecarui ciclu de exploatare.

Toate celelalte posturi, reflectand operaţiuni diverse (cum sunt: creanţediverse, operaţiuni legate de funcţia de repartiţie a veniturilor, capital socialsubscris şi nevarsat, datorii fiscale şi sociale, datorii diverse) sunt regrupate încategoria activ circulant în afara exploatarii (ACAE) avand corespondent înpasiv datoriile in afara exploatarii (DAE), iar cele privind disponibilitaţi baneşti(casa, banca, valori mobiliare de plasament (VMP) şi creditele bancare curente)formeaza activul şi respectiv pasivul de trezorerie.

Astfel structurat, bilanţul evidenţiaza doua categorii de utilizari în activ, unaindependents de ciclul de producţie şi cealalta legata direct de exploatare, iar înpasiv doua categorii de resurse, respectiv resurse fara iegatura cu exploatareaşi resurse generate direct de aceasta. Elementele de trezorerie apar în moddistinct, atat în activul, cat şi în pasivul bilanţului, (figura 1.12).

Rolul bilanţului functional în analiza financiara este nu numai de a permiteapreciarea vulnerabilitaţii structurii financiare a întreprinderii reflectata deevoluţia trezoreriei nete, dar şi de a exprima interdependent^ dintre structurafinanciara a întreprinderii s.i natura activitaţii sale.

1.3.2.2. Echilibrul financiar functional

In optica analizei funcţionale, întreprinderea este vulnerabila daca recurgeîn cea mai mare parte la finanţari prin credite bancare pe termen scurt. Acestaspect este evidenţiat de studiul comparativ al variaţiei fondului de rulmentfunctional cu variaţia nevoii de fond de rulment.

61

Analistii financiari apreciaza ca nevoia de fond de rulment este indicatoruleel mai relevant al echilibrului functional întrucat pune în evidenţa acele nevoiciclice neacoperite financiar din resursele temporare şi reînnoibile permanent încadrul acelorasi cicluri de exploatare. Aceasta apreciere porneste de la analizacalitativa a activitaţii de exploatare, calitate apreciata prin capacitatea ciclului deexpioatare de a-si echilibra nevoile ciclice din resurse ciclice de capital. Partearamasa nefinanţata ar trebui sa fie mai mica sau eel mult egala cu fondul derulment functional, altfel calitatea necorespunzatoare a ciclului de exploatareconduce la un dezechilibru functional care va afecta trezoreria mtreprinderii.

Trasaturile caracteristice echilibrului functional sunt evidence de structurabilanţului functional, asa cum rezulta din figura 1.12. Aceasta schema exprimaun caz particular al echilibrului functional, reprezentarea schematica putandu-seface pentru fiecare situate în parte (figura 1.15 evidenţiaza 18 modaiitati deechilibru financiar functional).

Nevoistabile

Activ PasivActive imobilizate In afara Resurse proprii (din care

exploatarii (AIAE) amortismente şi provizioane)(RPR)

Imobilizari de exploatare (IE)

Imprumuturi (Scadenţe mai

Fond de rulment functional (FRF mari sau mai mici de un an)sau FRNG) (IMPR)

Resursedurabile

Nevoiciclice

ACE Stocuri Datorii de exploatare (DE) i -if

Creanţe de exploatare Nevoia de fond de rulmentpentru exploatare (NFRE)

NFRE Fond derulmentfunctional

(FRF sauFRNG)

NFRAE TrezorerieCreate diverse Datorii diverse (in afara

expioatarii) (DAE)nets

ACAE A

(tn afara exploatarii) NFRAE ---

Nevoi detrezorerie

Disponibilitaţi (D) Credite bancare detrezorerie (CT)

Trezorerie netaResursedetrezorerie

62

Fig. 1.12 Structura bilanţului functional

Realizarea acestui echilibru este pusa în evidenţa de cele patru niveluri alebilanţului functional şi anume: fondul de rulment pentru exploatare (FRF) saunivelul finanţarii stabile, nivelul nevoii de fond de rulment pentru exploatare(NFRE), pe de o parte, şi al nevoii de fond de rulment în afara exploatarii(NFRAE), pe de alta parte, şi nivelul valorilor de trezorerie.

In optica funcţionala, realizarea echilibrului financiar al întreprinderii nupresupune doar existenta unui fond de rulment pozitiv ca marja de siguranţa, cia unui fond de rulment acoperitor nevoilor de finanţare ale ciclului de exploatare(stocuri+creanţe de exploatare-datorii de exploatare).

Surplusul resurselor durabile în raport cu valorile imobilizate reprezintaFondul de rulment functional sau fondul de rulment net global (FRNG)disponibil pentru finanţarea operaţiilor ciclului de exploatare.

In acest caz relaţia de determinare a FRNG este:

a)FRNG = RESURSE DURABILE - NEVOI STABILE

(Activ imobilizat brut)6

sau

b) FRNG = CAPITALURIPERMANENTE-ACTIV IMOBILIZAT NETFRNG = (Resurse durabile-Amortizari)-lmobilizari nete

Aceeasi valoare a FRNG este data de marimea nevoilor ciclice şi detrezorerie ramasa nefinanţata de resursele ciclice şi de trezorerie, stabilitaconform expresiei:

2)FRNG = (NEVOI CICLICE + NEVOI DE TREZORERIE)

- (RESURSE CICLICE + RESURSE DE TREZ.)

FRNG=(ACE+ACAE+D)-(DE+DAE+CT)

Daca "FR disponibil" va fi superior sau inferior nevoilor angaţate deexploatare ("FR util"), întreprinderea va avea lichidijaşi, sau dimpotriva va fiobligata sa angajeze noi credite pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor deexploatare.

Operape de exploatare antreneaza formarea nevoilor de finanţare, darele permit în acelasi timp şi constituirea mijloacelor de finan^are. Dinconfruntarea globala a nevoilor cu mijloacele de finantare se degaţa o nevoie definanţare a ciclului de exploatare sau nevoie de fond de rulment. Nevoile definanţare generate de ciclul de produce, sau ,,nevoile ciclice" corespundalocarilor de fonduri (blocarea licniditaţilor) pentru constituirea stocurilor şicreanţelor (creditelor acordate partenerilor debitori).

6 Activul imobilizat este brut deoarece amortizarile şi provizioanele de activ deja calculate s-auinregistrat în resursele proprii.

63

In compensarea acestor necesitaţi de finanţare, activitatea întreprinderiifurnizeaza resurse remnoibile pe masura derularii ciclului de exploatare,respectiv ,,resurse ciciice" sub forma creditelor acordate de catre furnizori(forma tipica de resurse ciciice).

Diferenţa dintre nevoile de exploatare şi In afara exploatarii, pe de o parte,şi datoriile de expioatare şi diverse, pe de alta parte, constituie nevoia de fondde rulment totals (NFRT sau NFR).

NFRT = (NEVOICICLICE - RESURSE CiCLICE)

In cazul în care stocurile, creanţele de exploatare şi diverse suntaproximativ egale cu datoriile de exploatare şi diverse, nevoia de fond derulment totala tinde catre zero, sau chiar, adesea, devine negativa. Se vorbesteîn acest caz de o resursa în fond de rulment (RFR).

Nevoia de fond de rulment totala are doua componente: nevoia de fond derulment pentru exploatare (NFRE) şi nevoia de fond de rulment în afaraexploatarii (NFRAE). Cele doua componente ale sale stabilite la nivelul al doileaşi al treilea al bilantului functional se determina astfei:

. NFRT = NFRE + NFRAEunde:

NFRE = ACE-DE şi NFRAE - ACAE-DAEDaca activele circulante de exploatare depasesc datoriile de exploatare,

nevoia de fond de rulment pentru exploatare evidenţiaza capitalul investit deîntreprindere peste nivelul celui atras din pasivele circulante. In acest contextNFRE capata caracterul unei veritabile investiţii cu acelasi titlu ca şi imobilizarilede exploatare (construe^, echipamente, etc). Astfei, capitalul angaţat deîntreprindere apare în stransa relate cu funcţiile principale pe care aceastatrebuie sa le asigure, şi se determina potrivit expresiei:

_ . /Imobilizari de\ / Imobilizari în afara \Capital angaţat - ^ exp|oatare )+ Exploatarii şi financiare/ +

+ (NFRE + NFRAE) + Disponibilitati

Capital economic = Imobilizari de exploatare + NFRECapital investit = Imobilizari în afara exploatarii + Capital economicCapital angaţat - Capital investit + NFRAE + Disponibilitati

Egalitatea capitalului angaţat în activ cu eel din pasivul bilantului functional,conduce la ecuaţia echilibrului functional. Astfei:

( Datoru pe ^i CrediteCapitalul angaţat (total pasiv) = Resurse proprn+ +

ţtermen lungj de trezorene

64

Dar:Active imobilizate + NFRE + NFRAE + Disponibilitaţi =

Resurse^ ( Datorii pe ^ f Credite deî proprii J[termen lungj ţ trezorerie j

Prin gruparea termenilor rezulta:

D is po n ib i l i t a ţ i -Credite î(NFRE + NFRAEW. _, . .

7 1 de trezorenej'Resurse proprii + Datorii pe i Âctive i

termen lung J [ imobilizate JAdica:

]NFRT+TN = [

Avand In vedere reinnoirea permanenta a stocuriior şi creanteior la un niveldeterminat de ciclul de exploatare, putem asimila surplusul nevoilor cicliceneacoperit financiar de resursele ciclice de capital cu o nevoie de finanţarepermanenta (permanent reinnoibiia). Este normal ca aceasta nevoie sa fiefinanâta din fondul de rulment functional, care la randui sau apare ca un surplusde resurse permanente, stabile.

Din ultima relate se desprinde ideea ca principala components aechilibrului functional este nevoia de fond de rulment, indicator dinamic a careimarime este dependents, in mod direct proportional, de evoluţia cifrei de afacerişi poate fi previzionata în functie de politica viitoare a conducerii int.eprinderii,privind vanzarile. Daca nu intervin modificari importante in structura resurselor şinevoilor stabile, aceasta interdependent a nevoii de fond de ruiment cu cifra deafaceri previzionata prezinta o anumita stabilitate, care permite întreprinderii sarealizeze o previziune peitinenta a echilibrului functional (vezi metoda normativaprezentata in subcapitolul - Ratele privind rotatia capitalurilor).

In timp ce compcnentele nevoii de fond de rulment sunt legate deactivitatea curenta, şi în special de activitatea de exploatare, cele ale trezorerieisunt legate de operatiile financiare pe termen scurt realizate de întreprindere şievidentiate in ultimul nivel al bilanţului functional. Pe de o parte, acestea, dinurma, presupun miţioace de finanşare pe termen scurt solicitate de la band saualţi parteneri financiari, deci resurse prezentand un caracter financiar, sau maiconcret ,,resurse de trezorerie". Spre deosebire de resursele ciclice obtinute Incadrul activitaîi curente şi induse de operaţiile industrial şi comerciale,resursele de trezorerie sunt furnizate de parteneri financiari specifici, prinnegccieri particulare, care nu fac obiectul gestiunii curente, ci releva, in modspecial, gestiunea financiara pe termen scurt, sau gestiunca trezoreriei. Pe deaita parte, "ntreprtndarea degaţa excedente monetare care-i permit acoperireacliverselor ,,nevoi de trezorerie". Aceste excedente de trezorerie pot fi plasatepe piata monetara si/sau financiara, urmarindu-se procurarea unor valorimobiliare de plasament rentabiie, uşor negociabile şi cu o buna reputatie pepiaâ de capital.

C'-da 45 roala 5 Q 5

Confruntarea nevoilor cu resursele de trezorerie evidenţiaza situaţia,,trezoreriei nete", expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activityeficiente.

In bilanţu! functional, nivelul trezoreriei nete (TN) este dat de valoarea(diferenţa) activelor şi pasivelor de trezorerie, respectiv de nevoile de trezorerieexcedentare şi creditele bancare curente, care nu se reînnoiesc automat cufiecare ciclu de producţie.

|TN = NEVOI DE TREZORERIE -RESURSE DE TREZORERIE]

Cu cat pasivele de trezorerie cresc, cu atat mai mult situaţia financiara aîntreprinderii devine vulnerabila.

Echilibrul functional are la baza relaţia fundamentala a trezoreriei, care sedetermina pornind de la egalitatea dintre activul şi pasivul bilanţului functional:

AIAE + IE + ACE + ACAE + D = RPR+IMPR + DE + DAE + CT

Prin comutarea termenilor obtinem:

(ACE-DE)+(ACAE-DAE)+(D-CT) = (RPR + 1MPR)-(AIAE+IE)(NFRE+NFRAE)+ ÎN=FRNG

Ecuaţia fundamentala a trezoreriei devine:

FRNG - (NFRE + NFRAE) = TN

Se constata ca indicatorii nevoie de fond de rulment şi fondul de rulment,dimensionaţi prin ambele metode de analiza financiara (patrimoniala şifunctional^), vor înregistra valori diferite, datorita criteriilor diferenţiate care austat la baza regruparii posturilor bilanţiere. Cu toate acestea însa, trezoreriatntreprinderii nu este afectata. Aceasta demonstreaza ca operaţiile de corecţieau avut ca efect modificarea fondului de rulment şi a nevoii de fond de rulmentcu aceeasi valoare.

Categoria resurselor durabile din bilanţul functional prezinta important subaspectul asigurarii echilibrului stabil al întreprinderii. La prima vedere, se poatecrede, ca este vorba de regula "echilibrului financiar minim" al analizei lichiditate-exigibilitate. Noţiunea de "echilibru stabil" al întreprinderii este o noţiune diferita,deoarece categoria utilizarilor stabile include şi o parte a nevoii de fond derulment.

Nevoia de fond de rulment pentru exploatare are un caracter dual incluzando dimensiune structural^ ce rezulta din natura activitaşii şi conditiile deexploatare şi una evolutiva (temporara) determinata de volumul activitaţii,fluctuaţia CA, a stocurilor, cat şi de variaţia creditelor ciienţi şi a celor furnizori.(figura 1.13). Se observa ca nevoia de fond de rulment are o parte stabiiaechivalenta cu marimea componentei saie structurale. Fiind echivalenta a unuiactiv imobilizat, nevoia de fond de rulment trebuie finanţata de resurseledurabile, mai concret de fondul de rulment functional care devine echivalent

66

NEV0I

T OT AL E

NEVOITEMPO-RARE

NEVOISTRUC-TURALE

Deschidereaexerciţiului

Inchidereaexerciţiului

Fig. 1.13 Caracterul dual al nevoii de fond de rulment pentru exploatare

"finantarii stabile a NFR" (FRNG pozitiv). Nefiind constant, acest indicator (NFR),variaza In timpul exerciţiului şi poate antrena, fie lichiditaţi excedentare careapar temporar sub forma valorilor de trezorerie-activ, fie o insuficienşa atrezoreriei, care va trebui acoperita din credite bancare pe termen scurt. Aceastasituaţie releva vulnerabilitatea financiara a întreprinderii, iar creditele detrezorerie trebuie, în principiu, sa fie limitate la acoperirea variapor temporareale nevoii de fond de rulment (creditele de trezorerie vor permite finan^areanevoii de fond de rulment excedentara).

In definitiv, sase categorii de structuri functionate pot fi observate (cuconsecinţele corespunzatoare) în figura 1.14 ,,Structuri funcţionale"

Bilanf functional

NFR>0

1NFR<0

IFRNG > 0 FRNG < 0 FRNG > 0 FRNG < 0

TN=NEVOI TN=RESURSE TN=RESURSE TN=NEVOI TN=NEVOI TN=RESURSE

Fig. 1.14 Structuri functional

67

Detaliind cele sase categorii de structuri funcţionale, vom pune în evidenfa(figura 1.15) diversele modalitati de realizare a echilibrului financiar functional:

1) nevoile de fond de rulment sunt finanţate în întregime din resurselestabile (FR pozitiv) sau partial din resursele stabile şi resursele ciclice, a carorvaloare totala permite degaţarea unei trezorerii pozitive.

2) resursele stabile şi ciclice finanţeaza partial nevoile de fond de rulment,diferenţa fiind acoperita din credite de trezorerie. Dar, NFR constituie o nevoiepermanenta care este finanţata, în acest caz, din resursele de trezorerieprezente, resurse care vor capata un caracter stabil, structural, dacaîntreprinderea nu reuseste sa-si reconstituie FR si/sau sa-si limiteze NFR. inaceasta situate trebuie apreciata importanţa riscului bancar curent. Asa cum amai fost subliniat, aceasta situate poate fi viabila daca întreprinderea continuasa beneficieze de resurse de trezorerie de la partenerii sai financiari (de careeste dependents).

3) creditele bancare curente, dar şi resursele în fondul de rulment,finanţeaza o parte din activele fixe, nevoile de fond de rulment şi disponibilitafile.Situaţia finanfarii integrate a nevoilor de fond de rulment din credite de trezorerieeste critica, daca nu are caracter ocazional, şi impune reconsiderarea structuriifinanciare.

4) resursele induse de ciclul exploatarii se adauga surplusului de resursepermanente (FR pozitiv), pentru a finanţa nevoile ciclice şi a degaţa un importantexcedent de lichiditaţi.

5) resursele în fondul de rulment acopera partial activele imobjlizate (FR-),nevoile de fond de rulment, generand şi o trezorerie neta pozitiva. in acest caz,furnizorii şi avansurile de la client finanţand ciclul de produce şi o parte dinimobilizari, se impune examinarea şi consolidarea resurselor durabile.

6) resursele durabiie finanţand partial activul imobilizat (fond de rulmentnegativ), insuficienfa lor este compensata de creditele furnizori, avansurile de laclienţi şi creditele bancare curente. Dependenţa financiara externa aîntreprinderii fiind mare, structura de finanţare trebuie revazuta.

Este interesant de prezentat cateva scenarii, care conduc la degradareaechilibrului functional antrenand vulnerabilitatea întreprinderii:

- cresterea foarte rapidS şi nestapanita a cifrei de afaceri.Intreprinderea cunoaşte o crestere a nevoii de fond de rulment paralela cu cea acifrei de afaceri. Fondul de rulment creste mai lent decat nevoia de fond derulment, generand automat o criza de trezorerie.

- cresterea insuficientS a cifrei de afaceri. In decursul mai multorexerciţii financiare, întreprinderea beneficiaza de o trezorerie satisfacatoare. Cao reacţie la cresterea insuficienta a cifrei de afaceri, întreprinderea acceptacondiţii noi de reglementare vis-a-vis de ciienţii sai, concretizate în crestereacreanfelor sale. Aceasta antreneaza c creştere brusca a nevoii de fond derulment, care degradeaza situaţia trezoreriei.

- întarzierea executgrii investifulor. Desi întreprinderea beneficiaza deo structura financiara echilibrata, nu promoveaza o politica de investifii care sa-imentina tata sa de crestere. Datorita evoluţiei slabe a cifrei de afaceri, ea decidesa recupereze întarzierile intervenite în nivelui investiţiilor. Va avea loc, cuaceasta ocazie, o scadere brutaia a fondului de rulment functional care vaantrena o trezorerie neta negative.

68

NFRE Finanţareastabila aNFR(+)NFRAE

TN(+)

NFRE Finanţareastabila aNFR(+)

NFRE Finantareastabila aNFR(+)

RFRAE RFRAET(+) T+

NEVOIE DEFOND DERULMENT(NFR)(Stocuri +Creanţe >Datorii)


NFRAETH



RFRAE RFRE

TH TH

Finantareastabila aNFR(-)

TN(-)

NFRE

NFRAE

Finanţareastabila aNFR(-)

RFRAE Finanţareastabila aNFR(-)

RFRE

NFRE NFRAE THTH

TN(+) Finantareastabila aNFR(+)

RFRE

RFRAE


NFRAE Finanţareastabila aNFR(+)

T(+) RFRAE T+ RFRE

RESURSEINFONDUL DERULMENT(RFR)(Stocuri +Creanţe <Datorii)


RFRE

RFRAETN(+)



RFRE

NFRE NFRAE

T(+) T(+)


RFRE

RFRAE

TN(-)



RFRE

TH THNFRE NFRAE

Fig. 1.15 Modalitalile de realizare a echilibrului financiar functional

69

- acumularea pierderilor. Pierderile acumulate din mai multe exerciţiidiminueaza în mod regulat fondul de rulment functional, antrenand o trezorerieneta negativa.

- paradoxul reducerii activitafii. Cifra de afaceri scade în mod regulat.Scaderea cifrei de afaceri antreneaza o diminuare a creanţelor de exploatare, siuneori chiar a stocurilor, reducand astfel nevoia de fond de rulment. Va rezulta oameliorare temporara a trezoreriei. Dar, scaderea rezultatelor antreneaza rapido diminuare a fondului de rulment functional, care se concretizeaza, deasemenea, într-o trezorerie neta negativa.

Grafic, cele cinci situaţii sunt reprezentate în figura 1.16.Realizarea echilibrului functional ridica problema alegerii strategiei de

finanţare a nevoii de fond de rulment: finanţare integrala cu fonduri permanente(care presupune o lipsa de flexibilitate), sau parţiala şi în completare cu resursede scurta durata. Se poate afirma ca exista o parte stabila (structural^) a NFRcare trebuie, în principiu, sa fie finanţata de fondurile permanente şi o partealeatoare (conţuncturala, fluctuanta) care poate fi finanţata de capitalurileprovizorii (tip credite bancare curente). Strategia optima de finanţare va fi ceacare asigura eel mai scazut cost al procurarii capitalurilor (vezi capitolul privindconţinutul gestiunii ciclului de exploatare).

O politica eficienta de gestiune a ratelor de dobanda, în perioada deinstabilitate a acestora, trebuie sa ia în considerare ansamblul finanţarilorexterioare, deoarece structura ratelor de dobanda poate avantaţa recurgerea lafinanţari pe termen scurt în detriments celor pe termen lung.

Exemplul 1.

La 31.12.N, bilanţul unei întreprinderi se prezinta astfel:

BILANTIa31.12.NTabelul 1.9

mii leiACTIV Brut Amortiz

Proviz.Net PASIV SUMA

Imobilizari necorporaleImobilizari corporateImobilizari financiareStocuri Clienţi Efectede primit Impozi te ş itaxe de încasatDebitori diversiDisponibilitaţi

801000400320180151

20 72

60300

502030

20700350300150151

20 72

Capital social RezerveRezultatul exercitiuluiProvizioane pentru riscuriProvizioane pentru cheltuieliImprumuturi pe termen lungFurnizori Efecte de plataTVA de plata Creditoridiversi Credite bancarecurente

500100602012

80050

12012 6

20

TOTAL 2160 460 1700 TOTAL 1700

1) Calculaţi fondul de.rulment net global prin cele doua metode (FRNG);2) Determinaţi nevoia de fond de rulment şi trezoreria neta (NFR, TN);

70

3) Descompuneţi nevoia de fond de rulment totala în nevoie de fond de rulmentpentru exploatare (NFRE) şi nevoie de fond de rulment în afara exploatarii(NFRAE);

4) Explicafi cum este finanţata nevoia de fond de rulment.

CA

FRNG

NFR

i ----------------i

Crestere r _ j

toarta , __ J

rapida fr..r.r.i <...........

r - - J — I .......___ j

n n+1 n+2 n+3 n+4 n+5

C A - -

FRNG

NFR

Crestereinsuficienta

n n+1 n+2 n+3 n+4 n+5

•I;

CA ----FRNG

întarzierea executariiinvestitiilor

"5

CA

FRNG

NFR

Acumulareapierderilor

----- 1 ___ .i ----------

n n+1 n+2 n+3 n+4 n+5 " n n+1 n+2 n+3 n+4 n+5

Paradoxul reduceriiactivitatii

CA

FRNG

NFR" I ____

n n+1 n+2 n+3 n+4 n+5

Fig. 1.16 Degradarea echilibrului functional

NFR)— •

Rezolvare:

1) Calculul FRNG:

a) FRNG = Resurse durabile - Activ imobilizat brut

FRNG=(Resurse durabile - AmortizSri cumulate) - Activ imobilizat net

Resurse durabile:

- Capital social 500 500- Rezerve 100 100- Rezultatul exerciţiului 60 60- Provizioane (20+12) 32 32- Amortismente şi proviz.de activ 460 50- Datorii financiare 800

800

Activ imobilizatorut net

Imobilizari necorporale 80 20Imobilizari corporale 1000 700Imobilizari financiare 400 350TOTAL 1480 1070

TOTAL 1952 1542FRNG = 1952 -1480 = 472 mil leiFRNG = 1542 -1070 = 472 mil lei

b) FRNG = (ACE+ACAE+D)-(DE+DAE+CT)

ACE+ACAE+D: DE + DAE + CT

Stocuri 320 Furnizori 50

Client! 180 Efecte de plata 120Efecte de primit 151 TVA de plata 12

Impozite şi taxe 20 Creditori diversi 6Debitori diversi 7 Credite de trezorerie 20Disponibilitaţi 2TOTAL 680 TOTAL

FRGN = 680 - 208 = 472 mil lei

208

2) Calculul nevoii de fond de rulment (NFRT):

NFRT = Nevoi ciclice - Resurse ciclice

NFR = (680 - 2) - (208 - 20) = 490 mil lei

TN =Nevoi de trezorerie - Resurse de trezorerie

TN = 2-20-18 mil leiîn = FRNG - NFRTTN = 472-490 = -18 mil lei

72

3) Descompunerea NFR totala:

NFRT =NFRE + NFRAEa) NFRE = ACE - DEActive circulante pentru exploatareStocuri 320Clienţi 180Efecte de primit 151

TOTAL 651

NFRE = 651 - 182 = 469 mil lei

b) NFRAE = ACAE-DAE

Active circulante în afara exploatSriiImpozite şi taxe 20Debitori diverşi 7

TOTAL

Datorii de exploatareFumizori 50Efecte de plata 120TVAde plata 12

TOTAL

Datorii în afara exploatarii

Creditori diversi 6

TOTAL 6

NFRAE = 27 - 6 = 21 mil leiVerificare: 469 + 21 = 490 = NFRT

4) NFR totala este finanţata in principal (96.3%) prin FRNG, cat şi printr-oîndatorare bancara pe termen scurt (pentru 3.75%). Se constata ca NFRE estefinantata integral de sursele stabile (FRNG pozitiv), eare în plus acopera şi oparte a NFRAE (3 mil lei) diferenţa (pana la 21 mil) provenind din credite detrezorerie (figura 1.17).

Activ=lntreb. Pasiv=Resurse

NFRE469

FRNG472

NFRAE 21 TN18

Fig. 1.17 Echilibru functional

Studii de caz:© Se da bilanţul la 31.12.N, la o mtreprindere cu activitate de comerL

73

27

182

BILANJIa31.12.NTabelul 1.10

mil.leiACTiV Brut Amortiz

?'Proviz.

Net PASIV SUMA

Imobilizari necorporaleImobilizari corporateImobilizari financiareStocuri Creanţe deexploatare Creanţediverse Disponibilitati

4050060

50060

1312

20100154010

2040045

460501312

Capital social RezerveRezultatul exerciţiuluiProvizioane pentru riscuriProvizioane pentru cheltuieliDatorii financiare FurnizoriDatorii fiscale şi socialeDatorii diverse

20020

10 46 7565030 5

TOTAL 1185 185 1000 TOTAL 10001) Calculaţi FRNG prin cele doua metode, NFR şi trezoreria neta2) Reprezentaţi schematic bilantul cu cele trei elemente calculate şi explicati

cum este finantata NFR© La 31.12.N bilantul unei întreprinderi se prezinta astfel:

Tabelul 1.11BILANTIa31.12.N

mii leiAmortiz

ACTIV Brut ?i Net PASIV SUMAProviz.

Imobilizari necorporale 1640 340 1300 Capital social 44000Imobilizari corporate 106000 23800 82200 Rezerve 8300Imobilizari financiare 33000 4000 29000 Rezultatul exerciţiului 18500Stocuri de materii prime 10000 4000 6000 Provizioane ptr. risc, şi ch. 5200Stocuri de prod, in curs împrumuturi obligatare 18000de fabric. 16800 3300 13500 Credite bancare pe termen lung 20600Avansuri şi aconturi Avansuri şi aconturi primitevarsate asupra asupra comenzilor in curs 1000comenzilor 500 - 500 Datorii furnizori 83500Creanţe de exploatare 95000 10000 85000 Datorii fiscale şi sociale 20800Crean(e diverse 3600 100 3500 Alte datorii 2950Disponibilitati 200 200 Credite bancare curente 1400Cheltuieli de repartizat Venituri constatate in avans 700asupra mai multorexerciţii' 1950 -- 1950Cheltuieli constatate inavans 1800 -- 1800

TOTAL 270490 45540 224950 TOTAL 224950

1) Determinaţi indicatorii de echilibru financiar functional;2) Explicati cum este finanţata NFR şi reprezentaţi schematic echilibrul

functional.

' Sunt cheltuieli de valori mai mari şi se vor amortiza intr- o perioada mai mare de timp (max 5 ani).De aceea sunt asimilate imobilizarilor de durata. Bilantul reda valoarea neta a acestor cheltuieli.

74

Bilanţul la 31.12.N se prezintam tabelul 1.12.

BILANTIa31.12.NTabelul 1.12

mii leiACTIV PASIV

Imobilizari nete 4050 Capital social 2000Stocuri de materii prime şi materiale 540 Rezerve 3200Stocuri de produse finite 890 Rezultatul exerciţiului 933Creanţe de exploatare 2130 Datorii financiare 190Alte creanţe 400 Furnizori 1200Disponibilitaţi 73 Alte datorii 560

TOTAL 8083 TOTAL 8083

1) Calculaţi FRNG (prin cele doua metode)2) Calculaţi NFR şi trezoreria neta3) Reprezentaţi schematic echilibrul functional şi explicaţi modul de realizare a

acestuia.

Analiza patrimoniala şi funcţionalaStudii de caz:

© Calculaţi indicatorii de echilibru financiar pe baza bilanţului financiar şi abilanţului functional, interpretaţi rezultatele obţinute şi reprezentaţi schematicmodul de realizare a echilibrului financiar

Tabelul 1.13BILANJ la 31.12.N (înainte de repartizare)

mii leiACTIV PASIV

Imobilizari necorporale 13000 Capital social 700000Imobilizari corporale 1848000 Rezerve 645000Imobilizari financiare 303000 Rezultat reportat 43000Stocuri materii prime 402000 Rezultatul exercitiului 113000Stocuri producţie m curs 100000 Provizioane pentru riscuri siStocuri produse finite 900000 cheltuieli 129000Creanţe clienţi şi asimilate 1416000 Datorii financiare şi asimilate 2263000*Disponibilitaţi 444000 Datorii furnizori 1106000

Datorii fiscale şi sociale 427000

TOTAL 5426000 TOTAL 5426000

* Datoriile financiare şi asimilate includ datorii financiare cu scadenţe mai maride un an 800000 mii lei şi creditele bancare curente 1463000 mii lei.

75

In vederea analizei pe baza bilanţului financiar se presupune ipotezarepartizarii profitului pentru constituirea rezerveior statutare 60000 mii lei, pentrudistribuirea dividendelor 40000 mii lei, iar diferenţa se va reporta în exercitiulurmator:

© Realizaţi analiza patrimoniala şi funcţionala pornind de la bilanţul încheiat la31.12.N(înainte de repartizare) (tabelul 1.14).

Tabelul1.14BILANTIa31.12.N

mii leiACTIV Brut Amortiz

?iProviz.

Net PASIV SUMA

Imobilizari necorporale -cheltuieli de constituire*Imobilizari corporaleImobilizari financiare (1)Stocuri Clienţi Creatediverse(2) DisponibilitaţiPrime de rambursareprivind obiigatiunile*

403604080

12034 6

10

20602030

20300406090

34 610

Capital social Rezultatnerepartizat (3)Provizioane pentruriscuri şi cheltuieliDatorii financiare (4)Datorii nefinanciare (5)(fumizori)

2002060

160120

TOTAL 690 130 560 TOTAL 560

1) din care 20 mil. lei mai mici de un an;2) din care 8 mil. lei mai mari de un an;3) din care dividende de repartizat 10 mil. lei şi restul pentru fondurile proprii;4) din care credite bancare curente 20 mil. lei şi datorii mai mici de un an (în

afara creditelor bancare curente) 40 mil. lei;5) din care 14 mil. lei mai mari de un an.

' Considerate active fictive

Capitolul 2 ANALIZA

REZULTATELOR TNTREPRINDERII

Intreprinderea concentreaza o complexitate de operaţii economice şifinanciare, care se reflecta în documentele contabile de sinteza, sub formafluxurilor şi stocurilor. Fluxurile au o influenţa imediata asupra rezultatuluiexercrţiului, în timp ce stocurile prezinta un impact, temporar sau de durata,asupra echilibrului financiar, nevoii de finanţare a operaţiilor de gestiune şi înfinal asupra solvability întreprinderii.

Fluxurile economice, respectiv veniturile şi cheltuielile perioadei degestiune, sunt generate, în principal, de trei domenii de activitate (figura 2.1):

- de exploatare, care este activitatea dominanta (de baza) ce vizeazarealizarea profitului întreprinderii din sectoarele industrial, investiţional,comercial si/sau de prestari de servicii;

- financiara, privind participape la capitalurile altor societaţi şi alte acţiunide plasament. Activitatea de exploatare şi cea financiara formeazaactivitatea curenta a întreprinderii;

- excepţionala, privind operatiile de gestiune şi operaţiile de capital carenu sunt legate de activitatea normals şi curenta.

Fiecare tip de activitate degaţa un anumit rezultat (profit sau pierdere)stabilit ca diferenfa între veniturile şi cheltuielile perioadei de gestiune reflectateîn cadrul contului de profit şi pierdere pe cele trei domenii de activitate (figura2.1). Drept urmare, analiza rezultatelor întreprinderii se va realiza pe bazacontului de profit şi pierdere (contul de rezultate)

Fig. 2.1 Siructura rezultatelcr pe principalele domenii de activitate

77

REZULTATUL CURENT

REZULTATULEXCEPTIONAL

REZULTATUCFINANCIAR

REZULTATUL DINEXPLOATARE

IMPOZIT PE PROFITREZULTATUL NET AL EXERCITIULUI

2.1.C0NTUL DE PROFIT şl PIERDERE (CONTUL DEREZULTATE)

Sintetizand, pentru o perioada de activitate data (de obicei un exerciţiufinanciar), ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri (ca surse deîmbogaţire) şi cheltuieli (ca surse de saracire), contul de profit şi pierdere aratacum s-a ajuns de la starea patrimoniala initials la cea finala, reflectate inbilanţurile de la începutul şi sfarsitul exerciţiului (realizeaza legatura dintrebilanţul initial şi eel final).

Cheltuielile cuprind totalitatea elementelor de costuri, suportate deîntreprindere în cursul exercitiului, sub forma sumelor sau valorilor platite sau deplatit pentru :

- consumurile, lucrarile executate şi serviciile prestate de carebeneficiaza întreprinderea;

- cheltuielile cu personalul (salarii, asigurari şi protecţie sociala); -- executarea unor obligatii contractuale sau legale de catre

întreprindere;- cheltuieli exceptional privind operaţiile de gestiune (despagubiri,

amenzi, perisabilitati şi lipsuri la inventar, donaţii şi subvenţiiacordate, inclusiv prelevarile şi donape în scopuri umanitare,precum şi pentru spriţinirea activitatilor sociale, culturale şi sportive,pierderi din debitori diversi), sau cele privind operape de capital(valoarea contabila neamortizata a imobilizarilor necorporale,corporale sau financiare cedate, distruse sau disparute, denumita sisau valoarea net contabila a cesiunilor).

în cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exercitiului, secuprind de asemenea amortizarile şi provizioanele constitute (calculate),grupate în funcţie de natura cheltuielilor (de exploatare, financiare,excepţionale). Cheltuielile cu amortizarile cuprind amortizarea imobilizarilornecorporale şi corporale. Cheltuielile cu provizioanele includ: provizioanelepentru riscuri şi cheltuieli; provizioanele privind deprecierea imobilizarilor;provizioanele pentru deprecierea stocurilor şi productiei în curs de execuţie;provizioanele pentru deprecierea creanţelor şi provizioanele pentru depreciereatitlurilor de plasament; amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor;provizioanele reglementate.

Principalele elemente care formeaza veniturile unitatii patrimoniale suntsumele sau valorile încasate sau de încasat, din:

- livrarile de bunuri, executarea de lucrari, prestarile de servicii şi dinavantajele pe care unitatea a consimţit sa le primeasca;

- executarea unor obligatii legale sau contractuale din partea terror;- venituri exceptional, care nu sunt legate de activitatea curenta şi se

refera, fie la operatii de gestiune (despagubiri şi amenzi încasate,donaţii, salarii neridicate prescrise şi alte venituri), fie la operatii decapital (cotele-parţi din subvenţiile pentru investiţii virate asuprarezultatului exerciţiului, pretul de vanzare sau cesiune al activelorimobilizate cedate, exclusiv TVA etc).

78

in cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exercifiului se maicuprind:

- producţia stocata, reprezentand variaţia în plus (crestere) sau minus(reducere) între valoarea la cost de producţie a stocurilor de produsesi producţiei In curs la finele perioadei (Sf) şi valoarea iniţiala (Si) aacestora, neluand în calcul provizioanele pentru depreciereconstituite;

- producţia imobilizata, reprezentand veniturile din producţia deimobilizari, respectiv costul lucrarilor şi cheltuielilor efectuate deunitatea patrimonial^ pentru ea însasi, care se înregistreaza caactive imobilizate corporale şi necorporale;

- diminuarea sau anularea provizioanelor constituite care seînregistreaza, dupa caz, la venituri din exploatare, financiare sauexcepfionale, în situaţia în care nu mai este justificata menţinereaprovizioanelor constituite, respectiv are loc realizarea riscului saucheltuiala devine exigibila (reluari asupra provizioanelor).

In figura 2.2 se prezinta succint situaţia contului de profit şi pierdere, pentrua crea o imagine generala asupra structurii veniturilor şi cheltuielilor precum şi arezultatelor întreprinderii.

Rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) se determina ca diferenţa întreveniturile şi cheltuielile exercitiului, indiferent de data încasarii sau plaţiiacestora. Acest aspect conduce la diferenţierea fluxurilor de venituri şi cheltuielidin cadrul contului de profit şi pierdere în doua categorii: fluxuri de venituriîncasabile /cheltuieli platibile şi fluxuri calculate.

Veniturile încasabile cuprind veniturile încasate în cursul exerciţiului şiveniturile de încasat în exerciţiul urmator (livrarile de bunuri, executarile delucrari, prestarile de servicii ca şi produsele, lucrarile, serviciile în stoc,executarea unor obligaţii din partea terţilor, venituri exceptionale din operaţii degestiune, din cesiunea imobilizarilor, etc.)

Cheltuieli platibile cuprind cheltuielile platibile în cursul exercifiului şicheltuielile de platit în exercitiul urmator (cheltuieli cu materialele şi serviciileprocurate din afara şi consumate, cheltuieli cu personalul, executarea unorobligaţii de catre întreprindere, cheltuieli excepfionale privind operable degestiune, impozitul pe profit). Veniturile încasabile/cheltuielile platibile,majoreaza şi respectiv diminueaza rezultatul net şi trezoreria, în timp ceveniturile şi cheltuielile calculate nu au influenza decat asupra rezultatului faraa afecta direct trezoreria întreprinderii (reluari asupra provizioanelor, cote parţidin subvenţii pentru investi^ii virate asupra rezultatului exercitiului, amortizari şiprovizioane calculate, valoarea net contabila a elementelor de activ cedate).Veniturile şi cheltuielile calculate pot influenza trezoreria întreprinderii numai subincidenţa unor aspecte fiscale.

Profitul net al exerci^iului, ca reflectare a rentabilitaţii întregii activit&tidesfasurata de întreprindere în cursul exercitiului financiar, urmeaza a firepartizat conform reglementarilor în vigoare.

Conţinutul informational al contului de profit şi pierdere permite apreciereaperformantelor întreprinderii, întreprinderii evaluate prin soldurile intermediare degestiune, capacitatea de autofinanţare şi riscul economic.

79

CHELTUIELI VENITURIIf CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE I VENITURI DIN EXPLOATARECheltuieli privind marfurile Venituri din vanzarea marfurilor a)Cheltuieli materiale Producţia vanduta b)Cheltuieli cu lucrari s. i servicii executate de terţi Cifra de afaceri (a+b)Cheltuieli cu impozite, taxe şi varsaminte Venituri din producţia stocata (Sf-Si) c)asimilate Venituri din producţia de imobilizari d)Cheltuieli cu personalul Producţia exerciţiului (b+c+d)Alte cheltuieli de exploatare Venituri din subvenţii de exploatareCheltuieli cu amortizarile si provizioanele Alte venituri din exploatare

Venituri din provizioane privind exploatarea

A. REZULTATUL DIN 1 EXPLOATARE (1 -II)IV CHELTUIELI FINANCIARE III VENITURI FINANCIAREPierderi din creanţe legate de participaţii Venituri2' din participaţii, alte imobilizariCheltuieli privind titlurile de plasament cedate1' financiare şi creanţe imobilizateCheltuieli din diferenţe de curs valutar Venituri din titluri de plasament31

Cheltuieli privind dobanzile Venituri din diferenţe de curs valutarAlte cheltuieli financiare Venituri din dobanziCheltuieli privind amortizarile şi provizioanele Alte venituri financiare

Venituri din provizioane

B. REZULTATUL FINANCIAR (III - IV)

C. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULU! (I + II! - II - IV)VI CHELTUIELI EXCEPŢICNALE privind : V VENITURI EXCEPTIONALE din :Operable de gestiune Operable de gestiuneOperaţiile de capital Operaţiile de capitalAmortizari şi provizioane Provizioane

D. REZULTATUL. EXCEPTIONAL ( V - VI)VII! CHELTUIELI TOTALE (I! + IV + VI) VII VENITURI TOTALE (1 + III + V)

E. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI (VII -VIII)IX Impozit pe profit

F. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI (E - IX)

Fig. 2.2 Structure Contului de Profit ?i Pierdere'

1) diferenţsle nefavorabile dintre valoarea contabila a titiului de plasament sipreţul de cesiune;2) dividende aferente titiuriior de participare, dividende afetente titiuriiorimobilizate ale activitapi de portofoiiu şi alte imobiiizari financiare, dobanziaferente creanţelor imobilizate;3) venituri nete rezultate din vanzarea titiuriior de plasament, respectiv diferenfafc-vorabila dintre valoarea contabiia a titiuriior de plasament şi preţul de cesiunea! acostora.

1 In formu'arele de bilanţ contabi! amise de Ministorui Finanţelcr, conlul de profit ?i p'erdere seprazinta sub forma de lista. Din considerente didactice lucrarea prezinta struc'ura sub forrna de cont.

80

2.2. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Structura contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activity perrnitedegaţarea unor solduri de acumulari banesti potentate, destinate saindeplineasca o anumita funcţie de remunerare a factorilor de producţie şi definanţare a activitatii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune (SIG).Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabila a contului de profit şipierdere pentru a pune în evidenţa modul de funcşionare şi rentabilitateaintreprinderii ca marja comerciala, producţie a exerciţiului, valoare adaugata,excedent brut de exploatare, rezultat al exploatarii, rezultat curent şi rezultat netal exercitiutui (figura 2.3)

CHELTUIELI VENITURI SIGCostul de cumparare almarfurilor vandute

Vanzari de marfuri • Marja comerciala

sau variafia in minus (reducere astocurilor)

Producfia vandutaProducţia stocata (S,-Si)Produc(ia imobilizata

• Producţia exerciţiului

Consumuri provenind de la terfl • Producţia exercitiului •Marja comerciala

• Valoarea adaugata 0)

Impozite, taxe şi varsaminteasimilate Cheltuieli cupersonalul

• Valoarea adaugataSubventfi de exploatare

• Excedentul brut (sauinsuficienta bruta) deexploatare (2)

• sau Insuficienţa bruta deexploatare Amortizari şiprovizioane calculate Altecheltuieli de exploatare

• Excedentul brut al exploatariiReluari asupra provizioanelor Altevenituri din exploatare

• Rezultatul exploatarii (profitsau pierdere) (3)

o sau Rezultatul exploatarii(Pierdere) Cheltuieli financiare

• Rezultatul exploatarii (Profit)Venituri financiare

• Rezultatul curent (profitsau pierdere) (4)

• sau Rezultatul curent(Pierdere) Cheltuieliexceptional Impozit peprofit

• Rezultatul curent (Profit)Venituri exceptional

• Rezultatul net alexerciţiului (profit net saupierdere) (5)

Fig. 2.3. Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

Soldurile intermediare de gestiune reprezinta, de fapt, palierele succesiveîn formarea rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizeaza în cascada(figura 2.4) pornind de ia eel mai cuprinzator (producţia exerciţiului + marjacomerciala) şi încheind cu eel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului). Fiecaresold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiva deacumuiare.

Marja comerciala (adaosul comercial) vizeaza în exclusivitateîntreprinderile comerciale, sau numai activitatea comerciala a întreprinderilor cuactivitate mixta (industrial^ si comerciala). Activitatea comerciala presupunecumpararea şi revanzarea marfurilor, marfurile fiind considerate bunuricumparate pentru a fi revandute în aceeasi stare.

Excedentul vanzarilor de marfuri în raport cu costul de cumparare alacestora reprezinta marja comerciala. Costul de cumparare al marfurilor vandute

C-da 45 coala 6 81

Activitate comerciala" Activitatea industrialsVanzari de marfuri

Marja Cumparari decomer- marfuricialS - variaţia

stocurilor demarfuri

Marja com. Producţia exerciţiului

MarjacomercialS

ProducţiavandutS

Prod,stocata

Producfaimob.

Consumuri de la terţi VALOAREAADAUGATA

Subv. deexpl.

Imp ?i Chelt. EXCEDENTUL Alte venit.taxe cu BRUTDE expl. şi

pers EXPLOATARE Venit. dinproviz.

Alte ch. de expl REZULTA- VenituriAmortz. şi TULDIN financiareproviz. EXPLcalculate (PROFIT)

Chelt.Financ

RE2ULTATULCURENT (PROFIT)

Venit.ExcepJ

Chelt.excep;.

Impozitpe profit

REZULTATULNET (PROFIT)

Fig. 2.4 Cascada soldurilor intermediare de gestiune

(revandute) include preţul de cumparare (pret, fara TVA) majorat cu cheltuielileaccesorii de cumparare şi corectat cu variaţia stocurilor de marfuri.

Marja comerciala este principalul indicator de apreciere a performanţelorunei activitaţii comerciale. Daca cifra de afaceri este un indicator de volum alactivitaţii, suma marjei comerciale, generata de cifra de afaceri realizata, esteindicatorul indispensabil pentru aprecierea gestiunii unei întreprindericomerciale. Practica demonstreaza ca, doua întreprinderi cu activitatecomerciala pot realiza, cu aceeasi cifra de afaceri, marje comerciale diferite. Or,marja comerciala constituie singura resursa veritabila a mtreprinderii comerciale.Analiza tendinţei in timp a ratei marjei comerciale (marja comerciala/cifra deafaceri) şi compararea acesteia cu cele înregistrate de alte întreprinderi, dinacelasi sector, constituie elementele de baza în evaluarea performantelorfinanciare ale acestor întreprinderi.

82

Marimea marjei comerciale este un element care trebuie apreciat in functiede tipul politicii de vanzare promovata de întreprindere. De pilda, marjelecomerciale ridicate corespund în general, întreprinderilor specializate în corner} delux, sau comerj traditional care asigura şi service dupa vanzare. Din contra,întreprinderile care dispun de suprafeje comerciale mari şi practica metode devanzare prin autoservire, vor înregistra marje comerciale mai reduse.

Pentru aprecierea oportunitatii politicii comerciale pomovata de întreprin-dere, marja comerciala trebuie descompusa pe produse sau evidenţiata peramuri de activitate. De asemenea, variaţia marjei trebuie explicate în functie derotatia stocurilor, stiut fiind faptul ca reducerea marjei ar trebui, în mod normal,sa fie compensate printr-o crestere a vanzarilor, care conduce, în principiu, la oreorientare a politicii comerciale.

In fine, marja comerciala se constituie ca un indicator de baza pentru studii-le previzionale, pemnitend determinarea pragului de rentabilitate, sau punctuluicritic al unei activitafi comerciale (cheltuieli fixe/marja comerciala unitara).

In mod similar, şi cu semnificaţie apropiate, întreprinderile industriale saude service, pot calcula un indicator denumit marja asupra consumurilormateriale, ca diferente între producţia exercifiului şi consumurile materiale(cumparari de materii prime şi materiale minus cresterea, sau plus diminuarea,stocurilor de materii prime si materiale în cursul perioadei de gestiune). Aceastamarja este cu atat mai semnificativa cu cat producţia imobilizata este mai redusaşi consumul de materiale important.

Producfia exercitiului (în cadrul activitatii industriale) include valoareabunurilor şi serviciilor "fabricate" de întreprindere pentru a fi vandute, stocate sauutilizate pentru nevoile proprii. Drept urmare, producţia exerciţiului va include treielemente: producţia vanduta, producţia stocata şi producţia imobilizata.

Produc^ia exercitiului fiind conceptul central în calculul soldurilorintermediare de gestiune, alaturi de marja comerciala, merita diferenţiat deindicatorul cifra de afaceri. La întreprinderile cu activitate mixta, cifra de afacerievidenţiaza vanzarile de marfuri şi producfia vanduta, în timp ce la întreprinderileindustriale aceasta reflecta doar producţia vanduta. Ignorand anumite aspecteesenţiale privind activitatea întreprinderii, cum sunt decalajele între momentulfabricarii şi eel al facturarii antrenand variaţia stocurilor ca şi produc^iaimobilizata care uneori pot înregistra valori semnificative, cifra de afaceri poatesa genereze o imagine deformata asupra activitafi întreprinderii. Dimpotriva,producţia exercitiului ofera o imagine mai fidela a activitaţii reale a întreprinderiipe durata perioadei de gestiune.

Producţia exercitiului este un indicator inevitabii, dar ambigu, întrucat esteconstituit din elemente foarte eterogene: unele sunt evaluate la pret de vanzare(product'ia vanduta), iar altele, la cost de produce (producţia stocata şiproducţia imobilizata). In plus, nivelul rezultatelor se poate modifica în functie demetoda retinuta pentru evaluarea stocurilor. Datorita acestui fapt, valoareaproductiei nu poate sa reflecte o realitate financiara.

Valoarea adSugatS (primul sold intermediar de gestiune) exprimacresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de produce, îndeosebi aforjei de munca şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind dela terţi, în cadrul activitaţii curente a întreprinderii.

83

Valoarea adaugata se calculeaza pomind de la producţia exerciţiuluimajorata cu marja comerciala şi diminuata cu consumurile de bunuri şi serviciifurnizate de terţi pentru aceasta producţie.Valoarea adSugata=Producfla exerci iului+Marja comerciaia-Consumuri de la terţiîn care :

Consumuri de la terţi = Cumparari de materii prime şi materiale ± variaţiastocurilor de materii prime şi materiale + Alte cheltuieli şi cumparari externe

Valoarea adaugata nu este evidenţiata în contul de profit şi pierdere, daracesta, din urma, conţine elemente necesare pentru determinarea sa, în special,pentru stabilirea consumurilor provenind de la terţi. Aceste consumuri includdoua categorii esenţiale: aprovizionari consumate (cumparari de materii prime şialte aprovizionari + variaţia stocurilor (stoc^i - stoCfinai) + cumparari nestocate)şi alte cheltuieli externe consumate (lucrari şi servicii executate de terţi).

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune evidenţiaza prima metoda decalcul a valorii adaugate - metoda deductiva. Valoarea astfel stabilita este ovaloare adaugata bruta, care nu Jine cont de deprecierea activului imobilizatsub forma amortizarilor şi provizioaneior calculate.

Fundamentandu-se pe producţia exerciţiului, valoarea adaugata brutapastreaza caracterul eterogen al conceptului, de producţie. Aceasta limita poatefi depasita prin descompunerea soldului (VA) în doua componentecorespunzatoare structurii producţiei. Se obţine astfel, valoarea adaugatavandut^, corespunzatoare producţiei vandute şi valoarea adaugata produsa,aferenta producţiei stocate şi imobilizate.

Sub aspect financiar, noţiunea de vaioare adaugata bruta nu prezintainteres deosebit, analiza financiara preocupandu-se în special, de fluxurilemonetare corespunzatoare valorii adaugate vandute, sub rezerva luarii în seamaa decalajelor privind creanţele şi datoriile aferente operaţiilor care au generataceasta valoare adaugata vanduta.

Adoptarea noţiunii de valoare adaugata vanduta, obliga întreprindereaproducatoare la separarea costurilor de producţie în costuri externe (CE) şicosturi interne (Cl) sau costuri adaugate. Aceasta structura a producţieipermite determinarea (figura 2.5.):

- unei marje asupra costului de producţie- unui cost adaugat- unei valori adaugate prin adunarea la marja a costului intern (adaugat)Valoarea adaugata prezinta o deosebita semnificaţie în perspectiva

distribuirii veniturilor întreprinderii. In fapt, valoarea adaugata reprezinta sursade acumulari banesti pe care întreprinderea o poate utiliza pentru remunerareaparticipanţilor direcţi şi indirect! la activitatea economica a sa: salariaţi, stat,creditori, acţionari, întreprindere.

Regrupand fluxurile financiare din contul de profit şi pierdere, în aval dedistribuirea valorii adaugate, se poate arata ca aceasta revine:

- personalului şi organismelor sociale, sub forma cheltuielilor cupersonalul;

- statului, sub forma de impozite, taxe, varsaminte asimilate şi impozitpe profit (minus subvenţiile de exploatare);

84

- "furnizorilor" de capitaluri, sub forma de cheltuieli financiare sidividende;

- întreprinderii, sub forma de autofinanţare.

PRODUCTIA EXERCITIULUI j

MARJA COST ADAUGATCOST INTERN (Cl)

Consumuri provenind de la terţi:COST EXTERN (CE)

MARJA Cl Pr.vanduta

Cl PR.stoc

Cl Prodimob.

CE Pr.vanduta

CEPr. stoc

CEProd,imob.

VALOAREA ADAUGATA PRODUSA

VAL. AD. VANDUTA

MARJA Cl Pr.vanduta

CEPr. vanduta

ClPr. stoc

CE Pr.stoc

CEPr. imob.

ClPr. imob.

Producţia vanduta Productia stocata Producfla imob.

PRODUCTIA EXERCITIULUI

Fig. 2.5 Structura valorii adaugate

Tabloul de repartizare a valorii adaugate (figura 2.6) evidenţiaza, de fapt, adoua metoda de calcul a acesteia, respectiv metoda adiţionala.

Curent utilizata în practica financiara, aceasta marjS de acumularebSneascS (VA) prezintS interes pentru ca:

- realizeaza legStura între nivelul micro şi macroeconomic. Prinagregarea valorilor adaugate ale întreprinderilor la nivelmacroeconomic se obţine Produsul Intern Brut;

- reprezinta un criteriu pentru aprecierea aportului specific alîntreprinderii la realizarea producţiei sale. Valoarea adaugata este unindicator mai sintetic decat cifra de afaceri şi producţia. Cifra de afacerievidenţiaza performarişa comerciala a întreprinderii, respectivcapacitatea sa de vanzare. Dar, cifra de afaceri nu este un indiciupertinent pentru aprecierea dimensiunii unei Intreprinderi (cu instalatiireduse, o întreprindere poate realiza o cifra de afaceri importanta,daca utilizeaza în proporţie semniticativa subansamble de ia ter^ipentru realizarea producţiei sale). Numai valoarea adaugata esteindicatorul care mascara aportul specific a! întreprinderii la realizareaproductiei sale;

- este criteriu! de apreci&re a crs^terii întreprinderii. Rata cresteriicifrei de afaceri este adesea nerealista. Numai rata privind crestereavalorii adaugate permite evaluarea creşterii reale a întreprinderii (incaz de inflate, rata de creştere trebuie deflatata);

85

Marja comerciala Producţie vanduta Prod, stoc Prod,imob.

Consumuri deterţi

VALOARE ADAUGATA

Subv. de expl.

Imp. taxevarsam. asim.

si impoz.profit

VCreditori

Dividende

VIntreprindere Autofinanţare

86

Fig. 2.6 Tabloul de repartizare a valorii adaugatemasoara gradul de integrare al întreprinderii, prin raportul valoareadaugata/producţie (CA). Cu cat rezultatul raportului este mai mare, cuatat mai mult întreprinderea este integrata, adica TsJ poate asigura eaînsasi, un numar mare de faze de fabricate, mergand de la materiileprime la elaborarea produselor finite, fara a recurge la serviciile altorîntreprinderi (pentru executarea unor lucrari sau furnizarea unorsubansamble). Se remarca do asemenea ca pe masura ce gradul deintegrare create, se asteapta o crestere semnificativa a nevoii de fondde ailment pentru exploatare, pentru care trebuie cautate noi surse definanţare;evidenţiaza structura expioatSrii, prin intermediul rateior derepartizare a vaiorii adaugaie. Raportand remunerarea fiecaruiparticipant (cheltuieli cu personalul, cheltuieli financiare. impozite şitaxe, autofinanţare) la vaioarea adaugata se poate face o evaluare adistribufiei veniturilor globale catre partenerii întreprinderii;

Cheltuieli cupersonalul

EXCEDENTUL BRUTDE EXPLOATARE

Personalorg. soc.

DobanziComisioane

reflecta gradul de utilizare al factorilor de produce. Se poateconstata ca pentru acelasi nivel al valorii adaugate, şi cu structuri deexploatare identice, utilizarea factorilor de produce poate fi diferita.Aceasta diferenţiere este determinate de randamentul diferit al utilizariiforjei de munca şi al echipamentelor productive afectate efectivactivitaţii de exploatare (valoarea adaugata/numar personal; valoareaadaugata/imobilizari de exploatare).Legatura dintre cele doua rapoarteeste asigurata de rata intensity capitalistice (echipament pe salariat):

Valoarea adaugata I mobilizari de exploatare Valoarea adaugataNumar personal ~ Numar personal Imobilizari de exploatare

Randamentul muncii Intensitatea capitalistic Randamentul echipamentelor

Se observa ca, randamentul muncii va fi cu atat mai mare cu catintensitatea capitalistic^ este mai puternica (echipamentul modern cugrad înalt de automatizare) şi randamentul echipamentelor mai mare; -permite, în condiţii de funcţionare identice, realizarea anumitorclasificaţii sectoriale. Astfel, la o extremitate, se vor situaîntreprinderile comerciale care revand ceea ce ele cumpara, cu ovaloare adaugata slaba, iar la cealalta extremitate, firmele deconsultanţa, care cumpara puţin şi vand ("materie cenusie"), cu ovaloare adaugata importanta. Intre cele doua şi sectorul industrial, seîntalnesc, pe de o parte, tntreprinderi de înalta tehnologie, cu o valoareadaugata ridicata, iar pe de alta parte, industria constructoare demasini, cu o valoare adaugata modesta.

Eficienţa informaţiilor fumizate de noţiunea de valoare adaugata sefundamenteaza pe o interpretare prudenta a indicatorului. De pilda, creştereavalorii adaugate nu este neaparat un semn de prosperitate pentru tntreprindere,In masura in care aceasta crestere poate fi însojita de o^ scadere brusca aperformanţelor comerciale şi de o Inrauta^ire a trezoreriei. In legatura cu rolulvalorii adaugate în interpretarea structurii de exploatare a unei întreprinderi, sepot prezenta doua aspecte: majorarea cheltuielilor cu personalul poate angaţa ocrestere a valorii adaugate, în timp ce rezultatul şi rentabilitatea întreprinderii sepot reduce brusc; cresterea valorii adaugate poate fi rezultatul cresterii stocurilorde produse finite fabricate la costuri foarte ridicate pe care piaţa va fi incapabiiasa le absoarba datorita preţurilor de vanzare pe care ar trebui sa le practice.

Aceste aspecte ne obliga la o interpretare prudenta a valorii adaugate înraport cu factorii care au generat-o.

Exeedentu! brut al exploat3rii (EBE), sau, dupa caz insuticienţa bruta deexploatare (iBE), se stabileşte ca diferen^a între valoarea adaugata (plussubvenţiile de exploatare), pe de o parte, şi impozitele, taxele şi cheltuielile depersonal, pe de alta parte.

Excedentul brut al exploatarii = (Valoarea adSugata + Subvenfii de ex-pioatareH^heltuieSi cu personalul+impozite, taxe şi varsăminte asimilate).

Excedentul brut al exploatarii, exprima acumularea brută din activitatea deexploatare (operaţii strict legate de producţia industriala. de activitatea

87

comerciala sau prestari de servicii), resursa principals a întreprinderii, cuinfluenza hotaratoare asupra rentabilitaţii economice şi a capacitaţii potentate deautofinanţare a investiţiilor (din amortizari, provizioane, profit).

Roiul excedentului brut al exploatarii, în analiza financiara poate fi urmaritsub trei aspecte:a) ExcedentuI brut al exploatarii este o masura a performanţelor economice

ale întreprinderii. Sub acest aspect, indicatorul va fi reţinut în calculuirentabilitaţii economice (EBE/capital economic), sau al ratei marjei brute deexploatare (EBE/CA). Un excedent brut al exploatarii suficient de mare vapermite întreprinderii reinnoirea imobilizarilor sale prin amortizari, acoperireariscurilor din provizioanele constituite şi asigurarea finanţarii sale careantreneaza cheltuieli financiare, iar diferenţa va fi distribuita statului (impozitpe profit), acţionarilor (dividende) sj/sau conservata prin autofinanţare.

b) ExcedentuI brut al exploatarii este independent de politica financiara aîntreprinderii (nu este influenţat de veniturile şi cheltuielile financiaredependente de structura financiara a întreprinderii), de politica de investiţii(nu fine cont de deciziile întreprinderii privind modalitaţile de calcul aamortizarii), de politica de dividend (deciziile conducerii întreprinderii privindrepartizarea profitului net), de politica fiscal^ şi de elementeleexceptional (nu ia în calcul impozitul pe profit, şi rezultatul exceptional).Acest sold intermediar de gestiune nefiind perturbat de politica întreprinderiiin materie de finanţare, investp, provizioane, fiscalitate, furnizeaza informaţiisemnificative cu privire la performanţele industriale şi comerciale, fiind deaceea recomandat în studii previzionale şi analize comparative aleintreprinderilor aparţinand aceluiasi sector de activitate. El poate sa puna înevidenţa, maibine decat rezultatul final, o deficient, structural^ aîntreprinderii în plan pur industrial si comercial.

c) ExcedentuI brut al exploatarii reprezinta o resursa" financiara fundamentalapentru întreprindere. Sub rezerva producţiei imobilizate şi a decalajelorgeneratoare de creanţe stocuri şi datorii cu consecin^e asupra trezoreriei,excedentul brut de exploatare constituie resursa financiara fundamentalacare va fi utilizata pentru menţinerea sau cresterea capacitatii de producţie aîntreprinderii, plata cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit şidividendelor, rambursarea împrumuturilor angaţate anterior. Dar, aceastaresursa financiara fundamentala, nu este decat o resursa de trezoreriepoten^iala, un cash-flow potential degaţat de exploatare (cash-flow brut alexploatarii), susceptibil de a se transforma în disponibilitaţi pe masura;eglementarii decaiajelor dintre nevoile s.i resursele exploatarii. Acest aspectdecurge chiar din metodologia de calcul a excedentului brut de exploatare:

ExcedentuI brut al exploatarii = Venituri din exploatare - Cheltuieli pentruîncasabiie exploatare platibile

Pornind de la veniturile şi cheltuielile încasabiie, respectiv platibile şi avandîn vedere diferitele decalaje care se produc la nivelul creditelor acordateclienţilor şi creditelor furnizor, sau la nivelul stocurilor, antrenand un veritabilfenomen de retenţie a fluxurilor monetare, se poate arata ca o parte din

88

excedentul brut al exploatarii se va regasi imobilizat in variatia nevoii de fond derulment pentru exploatare (productia imobilizata nu genereaza fluxuri monetare).Excedentul brut al exploatarii = Venituri din exploatare încasate (tn cursulexercişiului) + Venituri din exploatare de încasat (în exerciţiul urmator) -Cheltuieli pentru exploatare platite (In cursul exerciţiului) - Cheltuieli pentruexploatare de platit (în exerciţiul urmator)=> Excedentul brut al exploatarii = Excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE)+ Venituri din exploatare de încasat - Cheltuieli pentru exploatare de piatit

Dar, veniturile şi cheltuielile realizable, în exercitiul urmator, sunt expresiaresurselor temporare pentru exploatare, respectiv a necesarului de activecirculante, care, articulate cu soldul lor din bilanţ, conduc la evidenţierea variatieinevoii de fond de rulment pentru exploatare (ANFRE): •

Excedentul brut al exploatarii (EBE) = Excedentul de trezorerie al exploatarii(EFE) + Producţia stocata (Stoc final - Stoc initial) + Variatia stocurilor (Stoc initial -Stoc final) + Producţia imobilizata + Variaţia creanţelor de exploatare (Sold final -Sold iniţial) - Variatia datoriilor de exploatare (Sold final - Sold iniţial)

|~~ EBE = ETE +A NFRE + Productia imobilizata [iar ETE = EBE - A NFRE - Productia imobilizata

Asadar, excedentul brut al exploatarii exprima fluxul real de trezorerie alexploatarii (ETE) rezultat dupa acoperirea variatiei nevoii de fond de rulmentpentru exploatare. Excedentul de trezorerie al exploatarii joaca un rol importantîn cadrul analizei fluxurilor de trezorerie. Excedentul brut al exploatarii constituieprimul nivel al analizei privind formarea trezoreriei globale a întreprinderii, decipunctul de pornire în tabloul fluxurilor de trezorerie (vezi capitolul Echilibrulfinanciar dinamic)

Rezultatul exploatarii (profit sau pierdere) priveste activitatea deexploatare normala şi curenta a întreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cuamortizarile (doar amortizarile economice justificate, normale, ale imobilizarilor,surplusul fiind transferat la cheltuielile exceptional) şi provizioanele dinexcedentul brut al exploatarii acesta devine un rezultat net al exploatarii:Rezultatul exploatarii = EBE + (Venituri din provizioane pentru exploatare+ Alte venituri din exploatare) - (Cheituieli cu amortizarile şi provizioanelepentru exploatare + Alte cheituieli pentru exploatare)

Rezultatul exploatarii exprima marimea absolute a rentabilitatii activity deexploatare, obtinuta prin deducerea tuturor cheltuielilor (platibile şi calculate) dinveniturile exploatarii (încasabile şi calculate).

Exprimarea sub forma relativa (Rezultatul exploatarii/Active de exploatare)a rentabilitaţii activitaţii de expioatare serveste la realizarea unor comparat'i întrediverse întreprinderi care promcveaza politic! de amortizare diferite.

Rezu!tatul cureni (RC: profit sau piedere) este determinat atat derezultatul exploatarii normale şi curente, cat şi de cai a! activitaiii financiare.Este, deci, rezultatul tuturor operafiilor curente ale întreprinderii. Rezultatu!curent = Rezuitatui expioatarii + Venituri financiare - Cheltuieli financiare

Nefiind perturbat de elernente exceptionale, acest sold permite analizadinamicii rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe exerci^i succesive.

89

Matricea privind analiza rezultatului curent (figura 2.7) pune în evidenfanoua situaţii :

N. Rezultatul

XjnanciarRezultatul\exDloatarii \

«0Franare

=0Pragul derehabilitate'alpoliticii fin.

»0Forja

»0 \RC = 0 RC>0 RC»0

Exploatarefoarte rentabila

\ ^

© \ © ©

= 0 RC<0 \ RCsO RC>0

Pragul de rent,al exploatarii

® © \ ©

«0 R C « 0 RC<0 \ RC;0

Exploatarenerentabiia

® ®

Fig. 2.7 Matricea pentru analiza rezultatului curent

Activitate1) Rezultatul curent este aproximaiiv zero : RC = 0 nerentabiia

Cazurile ©(D® corepund "pragului de rentabilitate a activitaşii curente",respectiv situaţiilor în care suma veniturilor din exploatare şi financiare au permisacoperirea exacta a cheltuielilor din exploatare şi financiare. Aceste situaţii suntmai mult sau mai puţin precare, caci daca pragul de rentabilitate "curenta" este unminim ce trebuie atins, el nu permite şi dezvcltarea întreprinderii.

Cazul 1 : pragul de rentabilitate curenta 'levier financiar"Exploatarea foarte rentabila ar trebui sa permita întreprinderii asanarea

rapida a situaţiei financiare, astfei meat cheituielile financiare se vor diminua şirezultatul cu^ent se va ameliora.

Exista iotusi doua situaţii pericuioase, privind durabilitatea profituluiexploatarii:

- Care este gradul de Invechire a imobiiizarilor? Daca rezultatuiexploatan'i este pozitiv, pentru ca întrepnnclerea nu a înregistratcheltuieii de arnortizare datcrita gradului avansat de snvechire a

Peste-Roire, /.a gesiion financiere, Edition D'Oi'ganisation,Paris, 1969, p. 35-38.

90

Activitaterentabila

imobilizarilor aceasta risca sa întampine dificultaţi cand va trebui safaca faţa global noilor investiţii. Acesta nu este însa un caz curent,întrucat îndatorarea este de cele mai multe ori o sursa semnificativapentru realizarea investiţiilor.

- Care este starea piejei? Daca aceasta este în scadere, în lipsastabilizarii prin lansarea de noi produse care sa permita relansarea,întreprinderea va întampina dificultaţi. Riscul asumat de întreprindere estede altfel, mai mult sau mai puţin

suportabil, în funcţie de structura financiara a întreprinderii reflectata în bilanţ, side natura activitaţii sale.

Cazul 2 : pragul de rentabilitate curenta "supravieûire"Intreprinderea echilibreaza şi exploatarea şi politica sa financiara ramanand

în stare de supravieţuire, fara sa-şi asume vreun risc financiar. Devenirea sa,transformarea sa progresiva, depinde de nivelul investiţiilor şi de starea pieêi.

Cazul 3 : pragul de rentabilitate "transformare"întreprinderea renunţa la activitatea de exploatare nerentabila în favoarea

activitafii financiare: aceasta preschimbare poate fi temporara, sau definitiva?Exploatarea va fi transferata unei alte întreprinderi? Intreprinderea este

holdingul unui grup? Sau este în transformare?

2) Rezultatul curent este pozitiv: RC > 0Cazurile ©©© corespund situapor în care întreprinderea degaţa

rentabilitatea din activitatea sa, întrucat rezultatul exploatarii şi rezultatulfinanciar nu sunt niciodata negative. Acestea sunt deci situaîile ideale.

Cazul 4 : profit curent "manager întreprindere"Datorita unui bun echilibru al politicii financiare, rezultatul exploatarii nu este

absorbit de cheltuieliie financiare : este situaţia ideala. Intreprinderea a investitsuficient ? Promoveaza ea o poiitica de independent^ financiara "bun manageral întreprinderii", beneficiind de efectul de ievier care Ti permite ameliorarearentabilitaţii financiare, fara sa fie afectata de riscul financiar?

Cazul 5 : profitul curent "supermarche" sau "holding"Intreprinderea desfaşoara o activitate generatoare de lichiditati (stocuri

reduse sau cu rotate rapida, credite-clienţi limitate sau inexistente), pentru carecauta cele mai bune plasamente posibile, supraveghind zi de zi expansiuneapiejei şi gestiunea trezoreriei.

Alte posibilitaţi: întreprinderea este un holding, al carui obiectiv estemaximizarea dividendelor percepute de filialele sale, singura surss de venituricare permite acoperirea cheltuielilor pentru exploatare .

Cazul 6 : profitul curent "monopol"Intreprinderea ocupa o poziţie forte pe piaţa. Exploatarea foarte rentabila

permite degaţarea unor lichiditafi sporite al caror plasament constituie sursa derentabilitate suplimentara.

Situaţia este ideala, dar este durabiia?

91

3) Rezultatu! curent este negativ : RC < 0Cazurile @©<D corespund situaţiilor în care activitatea curenta a

intreprinderii nu degaţa rentabilitate, întreprinderea confruntandu-se cunumeroase dificultaţi.

Cazul 7 : deficit curent "redresare"Intreprinderea echilibreaza rezultatul exploatarii, dar ea este grevata de

importante cheltuieli financiare. Se poate crede ca îndatorarea a permisrealizarea unor investiţii care vor ameliora în viitor rezultatul exploatarii,asigurand astfel rambursarea datoriilor financiare. Situaţia este deci viabila.

Daca piata nu este în expansiune, întreprinderea se va confrunta curand cudificultaţili foarte grave.

Cazul 8 : deficit curent "dilemg"Exploatarea nefiind rentabiia, dar rezultatul financiar echilibrat,

întreprinderea dispune de noi atuuri comerciaie? (produse noi, publicitate, etc) ?Daca da, ea va trebui sa se îndatoreze pentru a procura disponibilitati necesarerealizarii investipor sale.

Dar daca ea a asteptat prea mult pentru a investi, sau a fost depasita deconcurenţi mai dinamici sau mai bine echipaţi, atunci este de preferat caîntreprinderea sa realizeze o preschimbare, sau o cedare a activitaţii.

Cazu! 9 : deficit curent "crizg"Intreprinderea este cu siguranţa în dificultate. Ea trebuie sa-si restabileasca

situaţia financiara prin fonduri proprii, şi de asemenea sa depisteze cauzeledeficitului sau de exploatare şi sa-l remedieze.

Rezultatul net al exerciţiului exprima marimea absoluta a rentabilitaţiifinanciare cu care vor fi remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.Acest profit net trebuie sa fie sustinut de existenta unor disponibilitaţi monetarereale, altfel el va ramane doar un potential de finantare. Profitul net urmeaza sase distribuie sub forma dividendelor sau/si sa se reinvesteasca în întreprindere.Profitul net nerepartizat, constituie sursa de finantare proprie sau element deautofinantare generat de însasi activitatea întreprinderii.

2.3. CAPAC1TATEA DE AUTOFINANŢARECapacitatea de autofinantare reflects potential! financiar degaţat de

activitatea rentabila a întreprinderii, ia sfarsitul exercitiului financiar, destinat saremunereze capitalurile proprii ţprin dividendele datorate) şi sa finantezeinvestifiile de expansiune (partea din profit repartizata pentru constituirearezervelor şi a fondului de dezvoltare) şi de menţinere sau rein noi re (prinamortizari ca varitabila rezerva care permite remnoirea imobilizarilor) dinexerciţiiie viitoare.

Capacitatea de autofinantare se calculeaza pornind de la veniturile şicheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma, imediat sau latermen, în fluxuri de trezorerie.

92

Capacitatea de autofinanţare poate fi determinate prin doua metode:deductiva şi adiţionala, puse în evident^ de structura contului de profit şipierdere (figura 2.8).

CHELT. PENTRUEXPLOATAREPLATIBILE

Amortizari şiprovizioanecalculate (A PC) _

y ALTE CHELT. *5 PLATIBILE f.

CHELTUIELINEPLATIBILE(CALCULATE)

Valoarea netcontabila aelementelor deactiv cedate(VNCEAC)

REZULTAT NET(DACA > 0)

VENITURI DINEXPLOATAREÎNCASABILE

ALTE VENITURIÎNCASABILE

; FARA "VENITURIDIN CESIUNI"

VENITURIDIN CESIUNI

VENITURINEiNCASABILE

(CALCULATE)

EBE

CAF

Reluari asupraamortismentelor ?i

provizioanelor

93

Cote par[i dinsubvenşii virate

asupra rezultatuluiexerciţiului

Fig. 2.8 Structura contului de profit şi pierdere pentru determinarea capacitaţii deautofinanţare

Prin metoda deductive capacitatea de autofinanţare este calculate cadiferenta între veniturile încasabile (corespunzatoare unor încasari efective sauviitoare) şi cheltuieli platibile (corespunzatoare unor plati efective sau viitoare).Se reţine ca punct de pornire excedentui brut al exploatarii (excedent potentialde trezorerie) la care se adauga toate veniturile susceptibile de a fi încasate (deexploatare, financiare, excepţionale) şi se scad toate cheltuielile susceptibile dea fi platite (figura 2.9).CAF = (Venituri încasabile - Venituri din cesiuni) - Cheltuieli platibile CAF = EBE+ Alte venituri încasabile fara venituri din cesiuni) - Alte cheltuieli platibileadica:

Excedentui brut al exploatarii +Alte venituri din exploatare - Altecheltuieli pentru exploatare +Venituri financiare (a)

- Cheltuieli financiare (b)+ Venituri exceptional (c)- Cheltuieli excepţionale (d)- Impozit pe profit

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE a exerciţiuiui

E.B.E. ( +)

r

l

Toate cheltuielile platite saude platit fara VNCEAC

Toate veniturile tncasate saude Incasat fara venituri din

cesiuni1

i C.A.F.

i

Toate cheltuielile calculate şiVNCEAC

Reluari asupra cheltuielilorcalculate şi venituri din

cesiuniJ i i i

Rezultat net al exerciţiului

Fig. 2.9 Determinarea capacitatii de autofinanţare

a) fara reluari asupra provizioanelor;b) fara amortizari şi provizioane financiare calculate;c) fara:• venituri din cesiunea elementelor de activ;• cote parţi din subvenţii virate asupra rezultatului exerciţiului;• reluari asupra provizioanelor excepţionale;d) fara:• valoarea net contabila a elementelor de activ cedate• amortizari şi provizioane excepţionale calculate.

94

Daca excedentul brut al exploatarii reprezinta un cash-flow potential brut deexploatare, atunci capacitatea de autofinanţare este echivalenta unui cash-flowpotential net global. Comparativ cu excedentul brut de exploatare, capacitateade autofinanţare prezinta inconvenientul de a fi mai sensibila decat primul, fiindinfluenţata de amortizari, provizioane şi impozitul pe profit. In compensare însa,ea prezinta avantajul de a cuprinde în calcul toate elementele care generazacash-flow-ul întreprinderii. Prin limitele şi avantajele lor, aceste doua notiuni(EBE şi CAF) devin complementare şi nicidecum exclusive.

Metoda aditional3 are meritul de a pune în evidenţa elementele contabile,negeneratoare de fluxuri monetare, antrenate de calculul capacitaţii deautofinanţare. In procedeul adiţional se porneste de la rezultatul net alexerciţiului, la care se adauga cheltuielile calculate (amortizari şi provizioane)neplatibile la o anumita scadenţa şi se scad veniturile calculate (reluari asupraprovizioanelor). In masura în care capacitatea de autofinanţare nu ţine contdecat de operape de gestiune curenta, operaţiile exceptional de capital(veniturile din cedarea activelor) vor fi excluse din calcul: CAF = Rezultatul netal exerciţiului (Rezultatul net contabil) + Cheltuili calculate

- Venituri calculate- Venituri din cesiuni

adica :Rezultatul net al exerciţiului

+ Amortizari şi provizioane (de exploatare, financiare, exceptionale)calculate- Cote parti din subvenţii pentru investrţii virate asupra rezultatului

exerciţiului- Reluari asupra amortismelor şi provizioanelor- Venituri din cesiunea elementelor de activ+ Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate

= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE a exercitiului

Surplusul financiar degaţat în cursul exerciţiului de ansamblul operatiilor degestiune (CAF) nu va avea decat un caracter potential daca nu este susfmut demijloace financiare efective. Acest aspect este confirmat sau infirmat de variaţiatrezoreriei nete (CF) rezultata din analiza echilibrului financiar pe baza bilanţuluisau pe baza fluxurilor financiare.

Capacitatea de autofinantare dupa distribuirea dividendelor reprezintaautofinantarea globala (totala). Aceasta pune în evidenţa aptitudinea reala aîntreprinderii de a se autofinanţa.

Autofinanţarea globala = Capaeitatea de autofinanţare - Dividende distributeAceasta relaţie este valabila pentru Jarile apusene unde repartizarea

profitului îmbraca numai forma rezervelor şi dividendelor, participarea salariaţilorla profit fiind considerata ca o cheltuiala deductibila fiscal şi nu ca o destinaţie derepartizare a profitului, aşa cum este reglementata în Jara noastra. De aceea,pentru determinarea autofinanţarii globale se va avea în vedere alaturi dedividendele distribuite şi partea din profitul net repartizata pentru participareaangaţatilor la profit (salariati şi manageri).

95

Autofinanţarea reflects bogaţia reţinuta de întreprinderea însasi şi constituie oresursa intema destinata acoperirii nevoilor de finanţare ale exercitiului viitor.Autofinanţarea este determinate de cresterea resurselor obţinute din propriaactivitate şi care vor ramane în mod permanent la dispozifla întreprinderii pentrufinanţarea activitaţii viitoare.

Autofinanţarea globala are doua componente : autofinanţare demenţinere şi autofinantarea neta.

Autofmanţarea de menţinere include surseie din care urmeaza sa serealizeze in viitor cheltuieli pentru menţinerea potenîalului productiv, deci anivelului atins de patrimoniu, respectiv pentru reinnoirea mijloacelor de produceşi acoperirea riscurilor de exploatare. Principalele izvoare de formare aautofinanţarii de menţinere sunt: amortizarile normale (ce corespund pierderiireale din valoarea imobilizarilor) şi provizioanele.

Autofinanţarea neta este partea din autofinanârea bruta din care seformeaza surseie proprii ale întreprinderii, peste necesarul cerut de refacereacapitalurilor investite, avand ca elect o îmbogaţire, o crestere a patrimoniului.Autofinanţarea neta asigura, in definitiv, finanţarea proprie a întreprinderii, careconstituie gajul posibilitaţilor sale de dezvoltare in viitor. (Autofinanţarea neta =Autofinanţarea bruta - Cheltuieli pentru menînerea potenîalului productiv).Autofinanţarea neta se constituie, in principal, din profitul net repartizat pentrufondurile proprii, adica din profitul care ramane dupa participarea angaţaţilor laprofit precum şi remunerarea asociatilor sau acţionarilor. Partea din fondul deamortizare care depaseste deprecierea reala a imobilizarilor, poate constitui deasemenea o resursa a acestei autofinanţari.

Important autofinanţării se poate argumenta prin multiplele avantaje pecare aceasta le ofera întreprinderii, principaleie fiind :

- constituie un mijloc sigur de finanâre, o sursa independents şi stabila,avand in vedere ca in anumite situaţii conţuncturale întreprindereaîntampina greutaţi in colectarea capitalurilor de pe piaţa financiara saumonetara;

- apara libertatea de acţiune a întreprinderii, in sensu! ca autonomiafinanciara dobandita prin autofinanţare îngaduie acesteia independent de gestionare faţa de organismele financiare şi de credit;

- confera întreprinderii un mare grad de libertate privind alegereainvestipor (de exploatare, imobilizari de expansiune, de inlocuire), cucondtya realizarii unor investifii utile, şi nu de irosire a resurselor;

- permite franarea indatorarii şi implicit reducerea cheltuielilor financiare.In fapt, nivelul autofinanfarii depinde de arbitrajul realizat deintreprindere între recurgerea la capitaluri proprii sau la îndatorare.Cu toate acestea, important autofinantarii condiţioneaza recurgerea la noi capitaluri imprumutate. Indicatorul care fumizeazainformaţii, in acest sens, este capacitatea de îndatorare (stabilitaca raport între autofinanţare şi indatorarea medie). Aceasta evi-denţiaza marja teoretica de care dispune întreprinderea pentrucresterea angaţamentelor sale în cursu! exerciţiilor ulterioare.Deoarece autofinanţarea este baza capacitaţii de rambursare, nivelulei actual şi tendinţele in evoluţia sa sunt elemente analizate cu multaatenţie de creditorii şi investitorii potenîali. In lipsa acesteia, crestereacapitalului se face cu dificultate extrema, iar accesul la credite este

96

practic exclus. Din acest punct de vedere resursele exteme apar ca uncomplement şi nu un substitut al resurselor obţinute prin autofinanţare

- permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv arentabilitatii financiare (autofinanţarea neta/capitaluri proprii);

- reprezinta factorul hotarator în deschiderea accesului la piaţa decapital şi atragerea capitalului extern.

Marimea autofinan^arii degaţata de o întreprindere joaca un puternic rol desemnaiizator al performanţelor tntreprinderii. Ea indica potenflalilor investitori aiîntreprinderii ca este capabila sa utilizeze eficient capitalurile încredinţate şi sa leasigure o remunerare atragatoare. Pentru creditori, marimea absoluta şi relativaa autofinanţarii certifica nivelul capacitaţii de rambursare ca şi nivelul riscului deneplata.

Exemplui 1Contul de profit şi pierdere al unei întreprinderi (structure simplificata prin

regruparea elementelor) se prezinta în tabelul. 2.1Tabelul 2.1

CONTUL DE PROFIT şl PIERDERE - EXERCITIUL Nlei

CHELTUIELI SUMA VENITURI SUMACumparari de materii prime Varia^astocurilor de mat prime (SrS) Luoraii şiservicii executate de tei i Impozite şi taxeCheltuieli cu personaiul Alte cheltuielipentru exploatare Cheltuieli cuamortizarile şi provizioaneleTOTAL CHELT. PTR. EXPLOATARECheltuieli cu dobanzile Cheltuieli dindiferenţe de curs valutar Cheltuieliprivind amortizarile şi provizioaneleTOTAL CHELTUIELI FINANCIARECheltuieli exceptional privindoperaţiile de gestiune Valoarea netcontabila a elementelor de activcedate Cheltuieli cu amortizarile şiprovizioaneleTOTAL CHELTUIEU EXCEPT1ONALEImpozil pe profit

13893000 -2700001675640676360

740000021942

113300024529942

8000002180

13000815180

25618

345000

70000

440618

516945

Producţia vanduta Producţiastocata (Si - Si) Produc iaimobilizata Subvenţii de exploatareAlte venituri din exploatare Venituridin provizioaneTOTAL VENITURI DINEXPLOATAREVenituri din dobanzi Venituri dinprovizioaneTOTAL VENITURI FINANCIAREVenituri exceptional din operatiide gestiune Venituri din cesiuneaelementelor de activ Venituri dinprovizioaneTOTAL VENITURI EXCEPTIONALE

26624600180000

54001500014560

2683956017261 2500

1976138519

340000

30000

408519

TOTAL CHELTUIEL! 26302685 TOTAL VENITURI 27267840

REZULTATUL EXERCIŢIULUI 965155

TOTAL 27267840 TOTAL 27267840

C-da 45 coala 7 97

a) Calculaţi rezultatui exploatarii, financiar şi exceptional;b) întocmiţi tabloul S.I.G. şi determinaţi C.A.F. prin ambele metode.

Rezolvare:a) RezultatuI exploatarii = 26839560 - 24529942 = 2309618 lei

RezultatuI financiar = 19761 - 815180 = - 795419 lei RezultatuIexceptional = 408519 - 440618 = - 32099 lei RezultatuI net =2309618 - 795419 - 32099 - 516945 = 965155 lei

b)T

abelu/nr. 2.2 leiSOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE EXERCITIUL

NProducţia vanduta +

Producţia stocata +Producţia imobilizata

26624600+180000 +

5400

= Producţia exercitiului 26810000

Cumparari de materii prime 13893000Variaţia stocurilor de materii prime - 270000Lucrari şi servicii executate de terţi 1675640 -Consumuri provenind de la terţi 15298640

-15298640

= Valoarea adaugata (26810000 - 15298640) (VA) 11511360

+ Subvenţii de exploatare -Impozite şi taxe -Cheltuieli cu personalul

+ 15000 -676360 -7400000

-: Excadent brut al exploatarii (EBE) 3450000

+ Alte venituri din exploatare + Reluari asupraamortismentelor şi provizioanelor - Alte cheltuielipentru exploatare - Amortizari şi provizioanecalculate

+ 14560- 21942 -

1133000

- RezultatuI exploatarii (RE) 2309618

+ Venituri financiare -Cheltuieli financiare

+ 19761 -815180

= RezultatuI curent 1514199

+ Venituri exceptional -Cheltuieli excepţionale -Impozit pe profit

+ 408519 -440618 -

516945

= RezultatuI exercitiului (ProfituI net al exercitiului) 965155

98

TABLOUL S.I.G.

DETERMINAREA CAPACITATII DE AUTOFINANTARE (CAF)I CAF metoda deductiva :EBE 3450000+ Alte venituri din exploatare +14560- Alte cheltuieli pentru exploatare - 21942+ Venituri financiare, mai puţin reluari asupra provizioanelor +17261- Cheltuieli fin., mai puţin amortizarile şi proviz. calculate - 802180+ Venituri excepţionale din operable de gestiune +38519- Cheltuieli exceptional privind operable de gestiune - 25618- Impozit pe profit - 516945= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 2153655II CAF metoda adiţional3

Rezultatul net al exercitiului 965155- Venituri din cesiunea elementelor de activ - 340000- Reluari asupra provizioanelor excepţionale - 30000- Reluari asupra provizioanelor financiare - 2500+ Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate +345000+ Amortizari şi proviz. exceptional calculate + 70000+ Amortizari şi provizioane financiare calculate + 13000+ Amortizari şi provizioane de exploatare calculate + 1133000= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 2153655Studii de caz:© Sa se întocmeasca Tabloul S.I.G. şi sa se calculeze C.A.F. folosindambele procedee, pe baza datelor din contul de profit şi pierdere(regrupate învederea analizei) prezentat în tabelul 2.3 :

Tabelul2.3CONTUL DE PROFIT şl PIERDERE N mii lei

CHELTUIELI SUMA VENITURI SUMA

CHELTUIELI PTR. EXPLOATARECostul de cumparare al marfurilorvandute: - Cumparari de marfuri -Variaţia stocurilor de marfuriConsumuri provenind de la terţi: -Cumparari de materii prime -Variaţia stocurilor materiale -Cumparari nestocate - Serviciiexecutate de ter£iImpozite, taxe şi varsaminte asimilateCheltuieli cu personalul Cheltuieli cuamortizarile şi provizioaneleCHELTUIELI FINANCIAREDobanzi şi cheltuieli asimilateCHELTUIELI EXCEPŢIONALEValoarea net contabila a elementelorde activ cedate Impozit pe profit

610100

110 -1 0120

20 -4 40

644

30086323288

VENITURI DIN EXPLOATAREVanzari de marfuri Producflevanduta Suma neta a cifrei deafaceri Producţie stocataProducţie imobilizata Venituri dinprovizioane Alte venituri dinexploatareVENITURI FINANCIAREDobanzi şi venituri asimilateVENITURI EXCEPTIONALEVenituri din cesiunea elementelor deactiv Rezultatul exerciţiului(pierdere)

61020035055024

30 6228

8 30

TOTAL 650 TOTAL 650

99

© Pe baza contului de profit şi pierdere a! unei întreprinderi (tabelul 2.4),calculaţi rezultatul exploatarii, financiar şi exceptional, apoi determinaţi S.I.G. şicapacitatea de autofinanţare prin metodeie cunoscute:

Tabelul 2.4CONTUL DE PROFIT ş1 PIERDERE N

mii leiCHELTUIELI SUMA VENITURI SUMA

Cumparari de materii prime Altecumparari şi cheltuieli externeCheltuieli cu personalul Impozite,taxe şi varsaminte asimilateCheltuieli cu amortizarile Cheltuielicu provizioanele

7310570

3510310655215

Producţia vandutaProducţia stocata

15400420

TOTAL CHELTUIELI PENTRUEXPLOATARE

12570 TOTAL VENITURI DEEXPLOATARE

15820

Dobanzi şi cheltuieli asimilateCheltuieli din diferenţe de cursvalutar

1015

410

Dobanzi şi venituri asimilate 101

TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE 1425 TOTAL VENITURI FINANCIARE 101

Valoarea net contabila aelementelor de activ cedateAlte cheltuieli excepţionale

976 Venituri din cesiuneaelementelor de activ

TOTAL CHELTUIELIEXCEPTIONALE

976 TOTAL VENITURIEXCEPŢIONALE

_

Impozit pe profit 285

TOTAL CHELTUIELI 15256 TOTAL VENITURI 15921

REZULTATUL EXERCIT1ULUI 665


© Informaţiile principale (in mii lei) conţinute in contui de profit şi pierdere a!unei întreprinderi sunt:

Cumparari de marfuri Cumpararide materii prime Alte cumparari şicheltuieli externe Alte cheltuieli deexploatare Alte venituri dinexploatare Cheltuieli cupersonalul Cheltuieli cu dobanzile

68403936014400720

1440 J24000 <S/3180 y

100

Cheltuieli exceptional privind operable de gestiune 2640Amortizari şi provizioane de exploatare calculate 13500Amortizari şi provizioane exceptional calculate 3000Provizioane financiare calculate 480Impozite şi taxe 6000Impozit pe profit 12621Venituri din dobanzi 540Productie imobilizata 1200 ^Producţie stocata 6600Producţie vanduta 96120Venituri din cesiunea elementelor de activ 14400Venituri excepţionale privind operable de gestiune 480Reluari asupra provizioanelor de exploatare 11100Reluari asupra provizioanelor exceptional 720Reluari asupra provizioanelor financiare 2640Subvenţii de exploatare 2400Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate 6000Variaţia stocurilor de marfuri - 240Variaţia stocurilor de materii prime 1200Vanzari de marfuri 11820

Pe baza informatiilor prezentate mai sus întocmi'ti tabloul SIG şi calculatiCAF prin ambele procedee.

2.4. ANALIZA PRAGULUI DE REHABILITATE ?lEVALUAREA RISCULUI ECONOMIC

Analiza pe baza soldurilor intermediare de gestiune nu este singuraposibilitate de apreciere a performanţelor întreprinderii, pe baz datelor din contulde profit şi pierdere. Exista, de asemenea, un model de analiza fundamental pestrctura cheltuielilor (variabile şi fixe) in raport cu cifra de afaceri, model carepermite aprecierea riscului economic (riscul de exploatare) al întreprinderii.

Activitatea unei întreprinderi este supusa riscului economic (sauoperational) tntrucat aceasta nu poate sa prevada cu certitudine diferitelecomponente ale rezultatului sau (cost, cantitate, pret) şi ale ciclului deexploatare (cumparari, prelucrari, vanzari). Riscul economic evalueazaposibilitatea înregistrarii (obtinerii) unui rezultat insuficient sau chiar a unorpierderi. Aceasta eventualitate esta legata de importanta cheltuielilor fixe carediminueaza flexibilitatea întreprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a seadapta la variatia cifrei de afaceri.

Gradul de flexibilitate este dependent de potentialul tehnic al întreprinderii,de potenţialul uman, cat şi de structura ei organizatorica. Variabilitatea va fi cuatat mai bine stapanita de agentul economic cu cat acesta manifesto un gradmai mare de flexibilitate. Deci, riscul activitaţii economice nu este altceva decatincapacitatea întreprinderii de a se adapta în timp şi cu cele mai mici costuri,

101

eforturi, variaţiei mediului economic. Mai exact, el exprima volatilitatearezultatului economic la condiţiile de exploatare.

2.4.1. Analiza pragului de rentabilitate şi aprecierea riscului deexploatare structural

Riscul nu depinde numai de factorii generali (pret de vanzare, cost, cifra deafaceri), ci şi de structura costurilor, respectiv comportamentul lor faţa devolumul de activitate.

Structura cheltuielilor, şi în special repartiţia între cheltuielile fixe şicheltuielite variabile în raport cu cifra de afaceri, exercita o influenta marcantaasupra rentabilitaţii, ceea ce justifica determinarea unui "efect de levier alexploatarii" şi mai mult formularea modelului de analiza al "punctului mort".

Cheltuielile variabile sunt direct proportionate cu nivelul producţiei(materiile prime şi materiale directe, salariile personalului direct productiv, etc.).

Cheltuielile fixe, independente de nivelul activitaţii, sunt angaţate în scopulfuncţionarii normale a întreprinderii, fiind platite chiar în absenţa cifrei de afaceri(apa, electricitate, întreţinere, personal administrate, cheltuieli cu amortizarea,etc.).

Aceasta grupare trebuie abordata prin prisma timpului, deoarece pe termenlung toate cheltuielile sunt considerate variabile şi numai pe termen scurt unelesunt variabiie şi altele fixe.

Riscul de exploatare depinde în special de nivelul cheltuielilor fixe, acelasinivel al cheltuielilor fixe fiind mult mai bine absorbit de o cifra de afaceri maimare.

Importanţa cheltuielilor fixe nu poate fi apreciata în valoarea absoluta, cinumai în raport de marja generate de întreprindere, deoarece exista sectoare,cum ar fi acela al serviciilor, în care raportul Cifra de afaceri/Cumparari estefoarte mare, deci cheltuielile fixe sunt mult mai absorbite prin Cifra de afaceri.Sinteza între nivelul cheltuielilor fixe şi eel al marjei o realizeaza punctul mort,evidenţiat prin analiza Cost-Volum-profit.

Punctul mort sau punctul critic reprezinta nivelul de activitate (cifra deafaceri) care absoarbe în totalitate cheltuielile de exploatare ale unei perioadeiar rezultatul este nul. Punctul mort, denumit şi "prag de rentabilitate",evidenţiaza nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situezeîntreprinderea pentru a nu lucra în pierdere. Depasind acest nivel activitateaîntreprinderii devine rentabila. Riscul economic va fi cu atat mai mic cu catnivelul punctului mort va fi mai redus.

Determinarea pragului de rentabilitate se poate face, dupa caz, în unitaflfizice, valorice sau în numar de zile, pentru un singur produs sau pentru întreagaactivitate a întreprinderii.

La întreprinderile monoproductive (fabrica un singur produs) pragul derentabilitate în unităţi fizice se determina pornind de la ipoteza unui costvariabil unitar constant (v=ct) în raport cu cresterea volumului producţiei.Aceasta înseamna ca, indiferent de volumul fizic al producţiei vandute (Q),cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt constante, variind în schimbvolumul total al acestora (CV).

102

CV=v x Q

De asemenea, se porneste şi de la ipoteza constanţei preţului unitar devanzare (p) indiferent de volumul produselor fizice vandute (Q). Altfel spus, piaţaabsoarbe toata productia la acelasi preţ.

CA=p x Q

In baza acestor ipoteze pragul de rentabilitate, reprezentad volumul fizical producţiei vandute care acopera totalul cheltuielilor (cheltuieli fixe + cheltuielivariabile; CT = CF + CV) iar rezultatul exploatarii este nul (RE = 0), sedeterminta dupa relaţia:

CA = CT iar RE = 0CA = CV + CF pxQ= vxQ + CF

pxQ - vxQ = CF =*> QPR = -^— in careQPR = volumul fizic al producţiei vandute pentru a atinge pragul derentabilitate(PR);p - v = marja unitara asupra cheltuielilor variabile (mcv) sau marja bruta deacumulare pe unitatea de produsRezulta ca:

QPR =

Graficul (figura 2.10) ofera managerului posibilitatea de a analizastabilitatea profitului.

Costuri şi CA

CV+CF

Q PR Q

Fig. 2.10 - Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate liniar

103

CFp - v

CFmcv

Profit CA = p»Q

CV = v*Q

- In QPR întreprinderea nu degaţa nici profit nici pierdere. Instabilitatea profituluieste cu atat mai mare cu cat întreprinderea este mai aproape de punctul saucritic. Cand nivelul de activitatea (CA) se situeaza in vecinatatea punctuluicritic, o mica variaţie a cifrei de afaceri antreneaza o mare variaţie a profitului:

- Cand Q<QPR costurile depasesc CA, iar întreprinderea lucreaza în pierdere.- Cand Q>QPR costurile sunt compensate de CA suficient de mare pentru a

degaţa şi profit. Cu cat Q (prod.) este mai mare faţa de acest punct critic, cuatat mai mult profitul va creste, îngloband marjele unitare brute aferentevanzarilor suplimentare (cheltujelile fixe sunt absorbite deja de vanzarilerealizate pana în punctul mort).

Cheltuielile fixe, repartizate asupra întregii producţii, fiind cu atat mai redusepe unitatea de produs, cu cat volumul producţiei este mai mare, vor fi recuperateprin vanzarile iniţiale (vanzari realizate pana la atingerea punctului critic).

Dar, în realitate, cheltuielile fixe nu reprezinta o anumita constanţa pentrutoate nivelurile de activitate. In asemenea cazuri, chiar daca costurile variabilerespecta regula proporţionalitaţii, modificarea costurilor totale determina apariţiaunui nou prag de rentabilitate.

Totodata, în realitatea economica, preţul de vanzare nu poate ramane con-stant, deoarece concurenţa ofera situafii diverse. Astfel, în cazul scaderii cereriipe piaţa (neprevazuta de întreprindere), preţurile vor scadea. Acest fenomen vafi însoţit de întarzierea platilor, creşterea stocurilor, a provizioanelor pentruexploatare, cat şi a celor pentru riscuri şi cheltuieli. Drept urmare, cheltuielilerelativ constante sporesc considerabil, iar profitul va înregistra o scaderesemnificativa. In consecinţa, va creste nivelul pragului de rentabilitate, iar înreprezentarea grafica acesta se va deplasa spre dreapta pe axa absciselor.

In cazul în care cererea de produse de piaţa creste, preţurile şi implicitprofitul vor creste, determinand o scadere a punctului critic, deci o deplasarespre stanga pe axa absciselor.

Prin urmare, punctul de echilibru nu este un concept static, nu exista unpunct critic absolut, ci un prag de rentabilitate cu un anumit orizont de calcul.

Pentru exemplificare, admitem cazul unei întreprinderi care produce şicomercializeaza un singur produs. Preţul de vanzare este de 6 000 lei, costulvariabil unitar de 2 400 lei, iar cheltuielile fixe totale sunt de 54 mil. lei.

_54000000_PR 6000-2400

Se constata ca profitul este nul, la un volum de activitate de 15000 bucaţi.Orice unitate de producţie realizata în plus faţa de pragul de rentabilitate vagenera profit, dupa cum, o producţie mai mica (de 15000 bucaţi) va determinapierderi.

Pentru a determina pragul de rentabilitate în unitSfi valorice, laîntreprinderile monoproductive, se înmuljeste pragul de rentabilitate în volum(QPR) CU preţul de vanzare unitar (p) obţinandu-se urmatoarea relaţie:p*QPR= --------xp, dar—^x100 = Rmcv (rata marjei asupra costului variabil

mcv pCAPR = QPR x p

104

CFsau CAPR -unitar)

Potrivit ultimei relaţii, pragul de rentabilitate reprezinta valoarea cifrei deafaceri pentru care suma cheltuilelilor fixe este egala cu marja absoluta asupracostului variabil.

Aplicand aceste relaţii de calcul la exemplul anterior, vomobţine:

CAPR = 15000x6000 = 90 mil lei sau CAPR =Pentru unitaţile care produc şi comercializeaza o

gama variata de produse, pragul de rentabilitate valoric pentru întreaga activitatea întreprinderii, stabilit pe baza contului de profit şi pierdere, are urmatorul model:

CAPR =CF(absolute)

MCV%in care:

MCV% - rata marjei asupra cheltuielilor variabile totaleAceasta metoda de analiza este foarte utila întreprinderii pentru calculele

de previziune, permijand obţinerea unor informaţii cum sunt:1) Cifra de afaceri pentru care rezultatul este nul (pragul de rentabilitate sau

punctul critic);2) Marimea profitului realizabil la o creştere data a cifrei de afaceri;3) Marimea cifrei de afaceri care sa conduca la obţinerea unui profit dorit;4) Marimea cifrei de afaceri necesara pentru menţinerea unui anumit profit in

condiţiile în care cresc cheltuielile fixe.

Exemplul 1O societate comerciala a realizat o cifra de afaceri de 2000 mil. lei

înregistrand cheltuieli variabile de 1600 mil. lei şi cheltuieli fixe de 100 mil. lei. Secere:a) Care va fi cifra de afaceri pentru care rezultatul este nul?(CAPR);b) Rezultatul obtenabil la o crestere a cifrei de afaceri cu 10%;c) Care va fi cifra de afaceri necesara pentru a obţine un rezultat dorit de 350

mil. lei;d) Care va fi cifra de afaceri necesara pentru a menţine rezultatul initial, în

condiţiile cresterii cheltuielilor fixe cu 50 mil. lei.Rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 2.5

Tabe!ui2.5Analiza pragului de rentabilitate

mil leiExplicatii Valori % pet. a pet. b pet. c pet. d

Cifra de afaceri (CA) 2000 100 500 2200 2250 2250- Cheltuieli variabile (CV) 1600 80 400 1760 1800 1800

= Marja asupra cheltuielilorvariabile (MCV)

400 20 100 440 450 450

- Cheltuieli fixe (CF) 100 — 100 100 100 150= Rezultatul (net) 300 - 0 340 350 300

105

5400000036006000 = 90/77//./*?/

. _. CF(absolute) _. 100a) CA™ = MCV% ' CApR = 20%b) CA = 2000x110%=2200 mil. lei

CV = 80%x2200 = 1760 mil. leiMCV = 20%x2200=440 mil. leiARezultatului%= 34° " 30° x100 = 13.3% 300

La o crestere a CA cu 10% rezultatul a crescut cu 13.3%.

c) CAxMCV% = MCV(absoluta)=>CA

20%d) MCV = (100 + 50) + 300 = 450 mil. lei

CA20%

Pentru unităţile din sectorul de comercializare a marfurilor, pragul derentabilitate se determina în mod similar, luandu-se in calcul toate cheltuielileunitaţii, inclusiv costul marfurilor vandute la preţul cu amanuntul. Daca se are învedere mecanismul specific de asigurare a profituiui din adaosul comercial (Ac)cu rpins în preţul de vanzare cu amanuntul, atunci pragul de rentabilitate sedetermina pe baza relaţiilor3:

Ac = CTAc = CV + CF; DxCx1/100 = Dx Nvx-^-+CF

= -CF1 x100C - N v

unde:D - vanzarile de marfa la preţul de vanzare cu amanuntul;C - cota medie de adaos comercial;Nv - nivelul mediu al cheltuielilor de circulate variabile.

In procesul decizional, prezinta interes deosebit stabilirea pragului de'rentabilitate în zile, avand semnificaţia datei calendaristice la care pragul derentabilitate este atins (exemplu: daca PR zile = 51 zile, înseamna CAcorespunzatoare pragului de rentabilitate a fost atinsa pe data de 20 februarie).Relaţia de calcul este: CA

PRziie = P. PR *360OArealizataIn exemplul numarui unu, cifra de afaceri corespunzatoare pragului de

rentabilitate a fost atinsa în a 90-a zi a anului, deci pe data de 31 martie.

D. Margulescu, M. Niculescu, V. Robu, Diagnostic economico-financiar, Ed. Romcart, Bucureşti-1994, p. 244.

106

MCV(abs)CA =

MCV%

= 2250mil.lei

PRzile=-^- x360 = 90 zile2000

Evaluarea riscului de exploatare structural pornind de la modelulpragului de rentabilitate se concretizeaza în doua maniere complementare4:

- fie calculand rata care exprima direct riscul de exploatare (RPR)

Cu cat aceasta rata este mai mare, cu ata riscul va fi mai mare si invers. -fie calculand indicele de securitate (ls), care evidenţiaza marja desecuritate de care dispune întreprinderea:

Marja de securitate a întreprinderii va fi cu atat mai mare cu cat indicele este maimare.

Aprecierea riscului de exploatare structural poate fi facuta şi cu ajutorul unui"indicator de poziţie" faţa de pragul de rentabilitate, indicator exprimat, atat înmarimi absolute (a), cat şi în marimi relative (a) potrivit relapor:

a = Careaia-CAPR ,_CAreaia~CAPR CAPR

Poziţia absoluta (a) denumita şi flexibilitate absolute evidenţiazacapacitatea întreprinderii de aşi adapta producţia la cerinţele piejei. Este de doritca acest indicator sa fie cat mai mare, pentru a evidenţia o flexibilitate ridicata aîntreprinderii, respectiv un risc de exploatare cat mai redus.

Indicatorul de poziţie relativ (a'), denumit şi coeficientul de volatilitate,înregistreaza valori mai mari atunci cand riscul este minim. El are aceeasivaloare informationala ca şi indicatorul absolut.

Studiile realizate în economiile occidentale5 apreciaza situaţiaîntreprinderilor în raport cu pragul de rentabilitate astfel:

- instabila, daca CAreaia este cu mai puţin de 10% deasupra pragului derentabilitate;

- relativ stabila, daca CAreaia este cu 20% deasupra punctului critic;- confortabila, daca CAreaia depaseşte punctul critic cu peste 20%.

Pentru exemplificare admitem doua întreprinderi (1 şi 2), care realizeazaacelasi nivel de activitate, dar a caror structura a costurilor este diferita.

Exemplul 2Apreciaţi riscul economic a doua întreprinderi a caror situate privind

indicatorii de exploatare se prezinta în tabelul 2.6.

4S. Ballada, Outils et mecanismes de gestion financiere, Maxima, Paris 1992, p. 225.5 P. Vernimmmen, Finance d'entreprise, Analyse et gestion, ed. Dalloz, 49"1 edition, Paris-1988,p. 204.

107

Tabloul comparativ al indicatorilorTabelul2.6

mil lei

Nr.crt.

INDICATORI Intrep. 1 întrep. 2

1 Cifra de afaceri (CA) 3500 3500

2 Cheltuieli variabile (CV) 1750 1050

3 Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV) 1750 2450

4 Marja asupra cheltuielilor variabile % 50% 70%

5 Cheltuieli fixe (CF) 350 1050

6 Rezultatul exploatarii 1400 1400

7 Pragul de rentabilitate (CApR) 700 1500

8 Rata riscului de exploatare (RpR) 20% 42.85%

9 Indicele de securitate (ls) 0.8 0.57

10 Poziţia absoluta fata de CApR (a) 2800 2000

11 Poziţia relativa faţa de CApR (a1) 4.0 1.3

Se observa ca la aceeasi cifra de afaceri (3500 mil. lei) şi acelaşi rezultat alexploatariii, întreprinderea 1 înregistreaza un risc de exploatare mai redus decatîntreprinderea 2 deoarece rata riscului de exploatare este mai mica (20% faţa de42.85%), indicele de securitate mai mare (0.8% faţa de 0.57%) şi faţa de punctuimort mai avantajoasa (2800 faţa de 2000 în valoare absoluta şi 4 taţa de 1.3 camarime relativa).

Pentru întreprinderile cu activitate sezoniera6 pragul de rentabilitatedeterminat pe baza indicatorilor anuali, respectiv cumulaţi pe cele patrutrimestre, nu este realist deoarece nu surprinde variable sezoniere. Pentru aevidenţia factorii sezonieri, se calculeaza dupa aceeasi metodologie, un pragreal de rentabilitate, dar începand cu trimestrul în care marja asupracheltuielilor variabile cumulata de la începutul anului şi pana la momentulrespectiv este pozitiva. Aceste condiţii sunt necesare deoarece marja poate fipozitiva sau negativa în decursul celor patru trimestre ale anului, pe total anrezultand o marja pozitiva pe baza careia s-ar determina pragul de rentabilitateaparent, care punesub semnul întrebarii realitatea (relafia de calcul a).

In aceste condiţii relaţiile de calcul pentru pragul de rentabilitate sunt:

a) CApR = CF/Rmcva undeCAPR = pragul de rentabilitate aparent(care nu ia în calcul sezonalitatea)

" '

6 D. Margulescu ?i colectiv, Diagnostic economico-financiar, Ed. Romcart, Bucure?ti, 1994,p. 245-248.

108

b) CApR = CF/Rmcvt unde

CAPR= pragui de rentabilitate cu implicareasezonalitaţii; Rmcvf =mcv,rim / CAtrim;mcvtnm

şiCAtrim sunt aferente trimestruluiîn caremarja cumulat a de la începutul

anuluidevinepozitiva.

Exemplul 3Acesta pune in evidenţa pragui real de rentabilitate la o intreprindere cu

activitate sezoniera. Datele necesare analizei şi rezultatele obfmute suntprezentate in tabelul 2.7.

Tabelul2.7INDICATORI PRIVIND ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

mil lei

Nr. """" "——__TRIMESTRUL

TRI TRII TRIM TRIV TOTALcrt. INDICATORI ~~~~~——-— AN1 Cifra de afaceri 600 1200 1950 2250 60002 Cheltuieli variabile 800 1000 1250 1950 50003 Marja asupra chelt. var. (MCV) -200 200 700 300 10004 Cheltuieli fixe - - - - 5005 Reziultatul exploatarii - - - — 5006 Rata marjei asupra ch. var

•■mcv-0,3333 +0,1667 +0,3589 +0,1333 -

CA cumulata 600 1800 3750 6000 6000MCV cumulata -200 0 700 1000 1000Numar de zile cumulate 90 181 273 365 365

Daca nu se ia in calcul sezonalitatea, pragui de rentabilitate este de:C4

6000In aceste condiţii, cifra de afaceri aferenta pragului de rentabilitate va fi

atinsa in data de 29 iunie:

CAzi,e= x360=180zile

Pragui real de rentabilitate se calculeaza pentru trimestrul III, deoarece înacest trimestru marja asupra cheltuielilor variabile cumulata (de la începutulanului) devine pozitiva:

CAPR = mil lei, iarCA2ile = = 66 zile

Aceasta înseamna ca pragui real de rentabilitate va fi atins la începutultrimestrului III, pe data de 4 septembrie, la o cifra de afaceri trimestriala de 1393mil. lei. Deci, pragui de rentabilitate real este atins mai tarziu cu 67 zile decat eel

109

aparent, (29 iunie - 4 septembrie), la o cifra de afaceri anuala de 3193 mil. lei(mai mare cu 192 mil. lei decat cifra de afaceri aparenta).

Modelul pragului de rentabilitate prezentat anterior, este fundamentat peipoteza privind liniaritatea evoluţiei indicatorilor financiari (cifra de afaceri,costuri) pe toata perioada supusa analizei.

Daca se adopta ideea mai realista a neliniaritaţii între evoluţia eforturilor(cheltuieli variabile) şi cea a efectelor (CA), se remarca apariţia mai multorpraguri de rentabilitate.

Variafia neliniarS a costurilor de producţie şi a vanzarilor (prezentata infigura nr. 2.11), determina doua puncte critice.

In modelul neliniar, prezentat in continuare, preţul de vanzare poate avea oevoluţie descrescatoare în raport cu cifra de afaceri, cresterea volumuluivanzarilor facandu-se cu acordarea unor reduceri de preţuri din ce în ce maimari. Variaţia cifrei de afaceri determina o scadere a cheltuielilor în prima partea intervalului de variaţie (PRi, PR2) şi 0 crestere accentuata în ultima parte aacestuia.

Costuri şi CA

PR, Cv PR2 2.11

Punctul critic neliniar

Q (produce)

In aceste condiţii vor aparea doua praguri de rentabilitate (PRi şi PR2). Intrecele doua puncte critice se observa ca activitatea întreprinderiii este rentabila,profitabila. Se apreciaza ca cea mai mare rentabilitate se obţine la acel nivel alcifrei de afaceri (Qopt) care egaleaza costul marginal cu venitul marginal. Grafic,panta curbei costurilor totale (tga) corespunde costului, iar cea aveniturilor totale masoara venitul marginal.

Costul marginal exprima creşterea costului total antrenata de obţinereaultimului produs, sau serie de produse. Cu alte cuvinte, costul marginal este datde variaţia cheltuielilor de producţie determinate de variaţia cu 0 unitate aproductiei

Panta curbei costurilor totale, reprezentand derivata funcţiei cost deproducţie în raport cu producţia, corespunde costului marginal (Cm):

dCT' dQ

Dar, fiecarei unitaţi de produce Ti corespunde nu numai un cost marginal,ci şi un venit marginal obţinut din vanzarea ultimei unitati de producţie.

110

Costuri totale

Venituri totale (CA)

Venitul marginal (Vm), fiind derivata încasarilor totale (It) în raport cucantitatea va"nduta, masoara panta curbei veniturilor totale:

m dQCand cele doua pante devin identice, abatere între cele doua curbe va fi

maxima, şi profitul total (Pt) va atinge valoarea maxima în punctul Qopt.Profitul total poate fi determinat dupa relaţia:

Pt = It - CTIn regimul concurenţei perfecte caracterizata prin transparent pieţei si

perfecta mobilitate a factorilor de producţie, producatorul !şi vinde produsul saula un preţ constant, impus de piaţa. Oricare ar fi volumul producţiei, el nu poateexercita nici o influenţa asupra pretului, acesta fiind o marime data, maximizareaprofitului total facandu-se doar prin variaţia producţiei, deci ofertei sale. In acesteconditii, funcţia profitului total, în raport cu producţia, va admite un maxim înpunctul în care prima derivata este 0 (Pt = 0).

In demonstraţia matematica7 se porneste de la încasarea totala It = g(Q) sicostul total CT = f(Q), ambele funcţie de cantitatea vSnduta. Pt =

g(Q)-f(Q);P't = g'(Q) - f'(Q); Pentru P't = 0 => _g'(Q) - f(Q) = 0 => g'(Q) = f'(Q) - pantelecelor doua curbe sunt egale Venitul marginal (Vm) = Costul marginal (Cm) -»■Condiţia optimizarii profituluiIn condiţiile unei concurenţe perfecte, încasarea marginala (venitul

marginal) este identica cu preţul de vanzare:

Vm = g'(Q)1 = (P x Q)' = p'Q + pQ' = p (p' = 0; Q' = 1)In acest caz pre^ul şi încasarea marginala sunt marimi echivalente şi

constante. Aşadar, unei creşteri cu o unitate a vanzarilor dintr-un produs Ticorespunde o încasare suplimentara egala cu preţul acelui produs.

S-a demonstrat astfel ca profitul va f i maxim, atunci cand costulmarginal al unei anumite variafii a producţiei va ajunge egal cu pre^u! devanzare unitar.

Pentru a-si maximiza profitul, întreprinderea trebuie sa vanda Qopt unitatide produs. Fata de acest nivel Qopt, daca, va creste sau se va reduce volumulde activitate, profitul începe sa scada, iar mai departe, poate înregistra valorinegative (pierderi).

Exemplul 4Prin acest exemplu se evidenţiaza corelaţia dintre profit şi costul marginal

în condiţiile concurenţei perfecte. Daca preţul de vanzare unitar este de 15 mii.lei, evoiuţia producţiei fizice şi structura costurilor sunt cele prezentate în primaparte a tabelului 2.8, vom reda în partea a doua a tabelului modelul dedeterminare a producţiei ce asigura profitul maxim.

7 M. D. Paraschivescu, W. Pavaloaia, Modele de contabilitate fi analiza financiarS, Neuron, Foc?ani,1994.

111

Tabelul2.8PROFITUL OPTIM IN CONDIJULE CONCURENJEI PERFECTE

Cantitatiproduse

(buc)

Chelt.fixe

Chelt.variabile

Cost Cant,cerute

Preţunitar

Incasaritotale

Profitsai

Pierederc

Incas.naiginal

iTotal mediuunitar(Cm)

marginalunitar(CM)

0 1000 0 1000 _ - 0 15 - -1000 15100 1000 900 1900 19 9* 100 15 1500 -400 15200 1000 1700 2700 13,5 8* 200 15 3000 300 15300 1000 2400 3400 11,33 7 300 15 4500 1100 15400 1000 2900 3900 9,75 5 400 15 6000 2100 15500 1000 3600 4600 9,2 7 500 15 7500 2900 15600 1000 4500 5500 9,17 9 600 15 9000 3500 15700 1000 5600 6600 9,43 11 700 15 10500 3900 15800 1000 7000 8000 10,0 14 800 15 12000 4000 15900 1000 8400 9400 10,44 LLSJ I onn I 03 13500 4100 LLSJ1000 1000 10200 11200 11,2 18 1000 15 15000 3800 15

*Determinarea costului marginal:Cmargin(100) = 1900 - 1000):(100 - 0) = 9 mii leiCmargin(200) = (2700 - 1900):(200 - 100) = 8 mii lei, s.a.m.d

Se poate remarca usor ca media cheltuielilor de producţie pe unitatea deprodus, respectiv costul mediu, nu ţine cont de caracterul crescator saudescrescator al variaţiei cheltuielilor in funcţie de variatia productiei vandute.Exemplul citric (din tabelul 2.8) cat şi reprezentarea grafica (figura 2.12)demonstreaza ca profitul este crescator pana la trecerea funcţiei acestuia(funcţia profit în raport cu productia) prin punctul de maxim (Q = 9000 buc).Atata timp ca preţul de vanzare va fi mai mare decat costul marginal,întreprinderea va avea interesul sa creasca productia (pana cand preţul devanzare unitar devine egal cu costul marginal), pentru a-si majora profitul. Dupatrecerea punctului de maxim, profitul va deveni descrescator (pe tot intervalul devariaţie în care Cmarginai > preţul de vanzare unitar). Diminuarea profitului sedatoreaza cheltuielilor ocazionate de ultimul lot de produse, cheltuieli care suntsuperioare preţului de vanzare. Deci, întreprinderea va fi interesata sa limitezeproducţia la nivelul de 900 bucaţi, aceasta asigurand profitul maxim (Qopt = 900buc, Pmax = 4100 mii lei).

Profitul maxim = Qoptx profit unitar = 900 x (15- 10,444) = 4100 mii leiîn figura 2.12, marimea profitului este data de aria dreptunghiului hasurat

ABCD, în care baza BC reprezinta cantitatea vanduta, iar înalţimea CDreprezinta profitul unitar (1500 -1044 = 456 pentru un lot de 100 bucaţi).

In regimul concurenţei imperfecte, producatorul îşi poate maximizaprofitul prin variaţia producţiei, cat şi a preţului. Preţul şi producţia sunt marimidependente, întrucat cresterea cantitatii vandute poate fi însoţita de o scadere apreţului. In aceste condiţii, venitul marginal, adica incasarea suplimentara cerezultS din cresterea vanzSrilor va fi descresc3to@«e.

112

Fig. 2.12 Evoluţia profitului, a costului mediu şi a costului marginal în raport cu vanzarile

Demonstratia porneste de la relatia profitului (Pt) exprimat funcţie deîncasarea totala (It) şi costul total(CT):

Pt = lt-CT undelt = g(Q)siCT = f(Q)Profitul va admite un maxim în punctul în care derivata întai în raport cuproducfia va fi zero (prima condiţie):

Pt=^O'adlCş:P 't= : |>t"CTI UndelCT'=f(Q) Rezulta caîn punctul optim: g'(Q)-fI(Q) = O

g'(Q) = f(Q)lAceasta înseamna ca, pentru a realiza un profit total maxim, producatorul

trebuie sa aleaga un volum al producţiei în aşa fel încat, venitui marginal sa fieegal cu costul sau marginal.

Dar, la concurenta imperfecta, unde preţul şi încasarea suntdescrescatoare, maximizarea profitului cere şi o a doua conditie, şi anumeaceea ca derivata a doua sa fie mai mica decat zero:

P"t <0 dar P"t= ■

P " t = / " t - C T " \P" t<0 JDe aici rezulta ca:

crC-da 45 coala 8 113

Profit maxim(4100 mii lei)

Products (buc)

•1000

<0 sau

rt-cr<o

.2Q

Aceasta înseamna ca ritmul de creştere al încasarii marginale este mai micdecat ritmul creşterii costului marginal.

Exemplul 5

Acesta pune in evidenţa profitul optim in condiţiile concurenţei imperfecte.Acest aspect este redat citric în tabelul 2.9 şi grafic in figura 2.13.

Tabelul2.9PROFITUL OPTIM IN CONDITIILE CONCURENTEI IMPERFECTE

^antitatesprodusS

(buc)

Costtotal

Costmediuunitar(Cm)

Costmarginaljnitar (CM

Cantitatea ceruta

PreJmediuunitar(W

încasSritotale

'rofitsai

pierdere

încasareamarginal

sunrtarS(

W

Incasareamarginals

totals

100 300000 3000 3000 100 5600 560000 260000 5600 560000300 810000 2700 2550 300 5400 1620000 810000 5300 1060000500 1250000 2500 2200 500 4880 244000

0119000

04100 820000

700 1540000 2200 I _ 1450 700 4428,57 3100000

1560000

3300 660000900 1845000 2050 1525 900 4000 3600000 175500

02500 500000

1100 2185000 1986,36 II7nnl 111OOI 3581,8 3940000 1755000

I -i7on I 3400001300 2730000 2100 2725 1300 3161,5 411000

0138000

0850 170000

1500 4500000 3000 8850 - - - - - -

Pentru a realiza profit maxim, întreprinderea va trebui sa vanda 1100produse, întrucat la acest nivel al vanzarilor se egaleaza costul marginal cuîncasarea marginala (CM = iM).

Grafic, profitul maxim, corespunzator cantitaţii optime este dat de ariadreptunghiului ABCD, la care baza AD = Qopr, iar înalţimea AB = preţul mediu devanzare - costul mediu, adica: Profit maxim = 1100 x (3581,8 - 1986,36) =1754984 «1755000

Deoarece cheltuielile fixe nu sunt in totalitate platibile (o parte sunt doarcheltuieli calculate: amortismentele şi provizioanele), analiza cost-volum-profit(CVP) devine mai pertinenta daca este aplicata doar asupra cheltuielilor fixeplatibile. In acest fel, se evidenţiaza punctul de echilibru între încasari (legate devanzari) şi platile aferente (legate de cheltuieli), denumit punct mort alîncasSrilor.

Relaţia care sta la baza determinarii punctului mort al incasarilor (QPMjexprimat cantitativ) este urmatoarea:

QPMi =CFPmcv

unde: CFP - cheltuieli fixe platibilemcv - marja unitara asupra costului variabil

Situaţia în care punctul mort al încasarilor se afla sub cei al exploatarii (QPMI <QpR) indica momentul de la care activitatea întreprinderii începe sa degajesurplus monetar curent.

114

6000

6000

4000

B

3000

A2000

1

*N. ................

1.X,..................

►s /

N CI

^^

. \ / /

«——-» S

N X

i i

Productia0 100 300 S00 700

Fig. 2.13 Evoluţia încasarii marginale, a costului mediu unitar şi a costului marginal, inraport cu vanzarile la preţ variabil

In fine, pentru a largi noţiunea de punct mort, incluzand în cheltuielile fixe şicheltuielile financiare (care nu sunt evidenţiate în rezultatul exploatarii), sedetermina un punct mort global. Pe baza punctului mort global, care ia încalcul şi costul îndatorarii, se poate face o prima apreciere asupra risculuifinanciar (acesta fiind abordat în detaliu pe baza efectului de levier financiar).Analiza pragului de rentabilitate ofera informatii de gestiune interesante dinpunct de vedere al calculului economic, dar mai puţin pertinente sub aspectulrealitaţii economice, datorita urmatoarelor limite:

- presupune o cerere limitata, la preţ fix cat şi randamente constante;- orizontui pe care Tl are în vedere este scurt şi nu determina modificari în

structura productiei. In realitate, separafia în cheltuieli variabile şicheltuieli fixe nu ramane constanta în timp şi nici pentru varia^ii mai mariale cifrei de afaceri. De aceea, metoda poate fi aplicata cu succesnumai la întreprinderile mici, la nivel de atelier, precum şi laîntreprinderile comerciale la care aceasta structura (separate) nusuporta modificari sensibile.

Cu toate aceste limite, calculul pragului de rentabilitate poate fi utilizat deconducerea întreprinderii din urmatoarele considerente:

- fumizeaza informatii cu privire la nivelul minim de activitate necesarpentru a obtine profit;

1300

900 1100 1500

- permite sub diferite ipoteze anticiparea profitului;- este un instrument ce ajuta la luarea deciziei privind investiţiile pentru

produsele noi, investifiile de modemizare sau de dezyoltare aîntreprinderii;

- ofera explicaţii privind abaterile dintre previziuni şi realizari. In acestsens, punctul critic indica într-o anumita masura, faptul ca scadereaprofitului este datorata, fie scaderii vanzarilor, fie unei cresteri acosturilor fixe sau a celor variabile, şi invers.

2.4.2. Sensibilitatea rezultatului în raport cu nivelul de activitate

Cunoasterea pragului de rentabilitate permite fixarea obiectivului minim derealizat (CAmin) pentru ca întreprinderea sa fie profitabila. Dar, masura riscului,determinat de atingerea punctului critic, este evidenţiata de coeficientui efectuiuide levier al exploatarii, components a riscului global.Riscul global al întreprinderii asumat de proprietari, definit ca sensibilitate arezultatului net în raport cu CA, se exprima sub forma coeficientului deelasticitate global (coeficientui efectuiui de levier combinat: CELC), interpretatca produsul altor trei coeficienţi:

j ARe

ARn ARneg=

RnACA AR,

CA ^ Re CA^eT" ^ ei

Pentru aceasta se are în vedere modul de formare a rezultatului net pebaza algoritmului de mai jos:

Cifra de afaceri- Cheltuieli de exploatare (fixe ş i variabile)= Rezultatui exploatarii (Re)- Cheltuieli financiare= Rezultatui curent înainte de deducerea impozitului pe profit (Ri) -Impozitul pe profit= Rezultatui net sau Profit net (Rn)Riscul global combina riscul financiar, dependent de structura de finanţare,

cu riscul pur economic, de natura industriala şi comerciala, generat de rezultatuiexploatarii neinfluenţat de cheltuielile financiare şi impozitul pe profit.

- Coeficientui de elasticitate ei denumit şi coeficientui efectuiui de levieral exploatarii (CELE sau Le) masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii (sideci a pierderilor posibile sau castigurilor) la variaţia cifrei de afaceri, şi are labaza repartiţia cheituielilor întreprinderii în fixe sau structuraie şi variabile sau

operationale.________

CELE~ ACA/CA

116

e

a)

ARe ACA(1-m)-ACF ACA(1-m) _CI c Rs CA(1 - m) -CF CA(1 - m) - CF CA • ACA(1 - m)Otl_fc = --------~---------------------------- — ----------------------~—:-----------------------------------------

ACA ACA ACA ACA«[CA(1-m)-CF]'CA CA CA

, CA(1-m) _ CA(1-m) , <* ^

l-m

m - reprezinta coeficientul cheltuielilor variabile în totalul cifrei de afaceri, adica:CV

iar 1 - m = KmCv(Kmcv = coeficientul marjei asupra cheltuielilor variabile)Re = CA - (CV + CF) = CA - mCA - CF = CA(1 - m) - CFARe = ACA(1 - m) - ACF; ACF = 0

CELE = CA _ ^ ^CA ^h 1-m KmCV

1 - m In final, relaţia de calculpentru CELE devine:

b) CELE = CAO A"— OA

Aceasta relate dovedeste dependenta riscului economic de variatia cifreide afaceri şi de poziţia ei fata de pragul de rentabilitate. Cu cat cifra de afacerirealizata este mai indepartata de pragul de rentabilitate, cu cat indicatorul depozifie relativ şi absolut este mai mare, cu atat coeficientul de elasticitate estemai mic, iar întreprinderea mai puţin riscanta. In apropierea pragului derentabilitate elasticitatea rezultatului exploatarii este mai ridicata iar riscul deexploatare sporit.

Cu cat CELE este mai mare decat 1, cu atat mai mult cresterea cifrei deafaceri este generatoare de profit. Gravitatea riscului economic apare atuncicand acest coeficient este mai mic decat 1, pentru ca rentabilitatea exploatariiscade.

Conform analizei cost-volum-profit, CELE poate fi determinat în functie demarja asupra cheltuietilor variabile unitare (mcv) şi de volumul de activitate (Q):

ARe

CELE= Re

AQ QO valoare supraunitara a acestui coeficient evidentiaza faptul ca o creştere

cu un leu a vanzarilor antreneaza o crestere mai mare (de un leu) a rezultatuluiexploatarii, deci un efect favorabil. Efectele nefavorabile apar atunci cand la ocrestere cu o unitate a volumului de vanzari rezultatul sporeste cu mai puţin.

Dar: Re = (p - v) • Q - CF siARe = (p - v) • AQ, deoarece ACF = 0 (CF sunt constante)

117

(p-v)Q

(p-v)-Q-CF"AQ (p-v)-Q-CF mcv-Q-CF MCV-CFMCV = marjaabsoluta asupra

cheltuielilor variabile totale. Atunci CELE va fi:

MCV

c) ;ELE=CA-CVRe CA-CV-

CF

Din aceasta relaţie rezulta ca pentru un nivel de producţie dat (aceeasi CA),levierul exploatarii este cu atat mai mare cu cat cheltuielile fixe sunt mai mari.

Intreprinderea cu cheltuieli fixe mai mari este mult mai riscanta şi mai puţinflexibila la variaţia piejei. Din acest motiv ea trebuie sa ofere acţionarilor sai orata de rentabilitate financiara mai ridicata: rentabilitate economics plus o primade risc.

In concluzie, levierul exploatarii este determinat atat de marimea cheltuieli-lor fixe, cat şi de poziţia cifrei de afaceri realizata, faţa de pragul de rentabilitate.

In legatura cu modul de determinare al CELE prin cele trei relaţii (a, b, c) seimpun urmatoarele precizari:

- ?n relaţia de calcul a) se opereaza cu variaţia indicatorilor

ARe _Re _

N~---------~ReN-i)/ReN-i

CA- în relaţiile b) şi c) indicatorii de la numaratorul şi numitorul fracţiei se

refera la perioada de gestiune anteriora:

_MCVN_1v-/«fg_1 — (—r-iţSj_1 R e N-i

Exemplul 6Consideram doua întreprinderi 1 şi 2 cu marje diferite asupra cheltuielilor

variabile dar cu aceeasi variabilitate a cifrei de afaceri. In condiţiile în careindicatorii sunt cei prezentaţi în tabelul 2.10, evaluaţi riscul economic.

Tabelul 2.10INDICATORII PRIVIND ACTIVITATEA INTREPRINDERILOR

mil leiNivel de activitate Intreprinderea 1 Intreprinderea 2

1 2 3 1 2 3Cifra de afaceriCheltuieli variabileCheltuieli fixe

2 000 1000400

4 0002 000400

6 0003 000400

2 000600 1200

4 000 1200 1200

6 000 1800 1200

Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 2.11.Calculut Le pentru intreprinderea 1:

1T8

CELE

(p-v)-AQ Q mcv-Q MCV

MCV

b)CELEN=-

a) Z.e=

b) Le=

c)

A Re/ReLCAICA

CA CA -CAPR

CA-CVCA-CV-CF

1600-600600 4000-

2000 10.5

2000

-= 1.66CA,-CAl

= 25

2000-1000 2000-1000-400

- CFS

CA2 - CV2

-=1.66

- CV2 - CF2 1600Pentru întreprinderea 2, levierul de exploatare se determina similar. Se

observa ca întreprinderea 1 are o elasticitate mult mai redusa decatIntreprinderea 2. La întreprinderea cu pondere mare a cheltuielilor fixe rezultatuiexploatarii este foarte sensibil la variaţia cifrei de afaceri, înregistrandu-se uncoeficient de elasticitate ridicat, rezulta deci, un risc mult mai mare pentruîntreprinderea care are um volum mai ridicat al cheltuielilor fixe.

Tabelul2.11EVALUAREA RISCULUI ECONOMIC

mil leiNivel de activitate întreprinderea 1 Intreprinderea 2

1 2 3 1 2 3Cifra de afaceri (CA) 2 000 4000 6 000 2 000 4 000 6 000Cheltuieli variabile (CV) 1 000 2 000 3 000 600 1 200 1 800Cheltuieli fixe (CF) 400 400 400 1 200 1 200 1 200Rezultatui exploatarii 600 1 600 2 600 200 1 600 3 000ARe/Re - 1.66 0.625 - 7 0.875LCA/CA - 1 0.5 - 1 0.5

ARe/Re - 1.66 1.25 - 7 1.75L° ACA/CAŢa)

Pragul de rehabilitate (CApR) 800 800 800 1 714 1714 1 714Poziţia absoluta fata de prag 1 200 3.200 5 200 286 2 286 4 286(CA-CApR)Lc_ CA - 1.66 1.25 - 7 1.75

CA -- CAPRv

(CA-CV) 1 000 2 000 3 000 1 400 2 800 4 200(CA-CV-CF) 600 1 600 2 600 200 1 600 3 000

CA-CV . ,- 1.66 1.25 - 7 1.75CA - CV - CF K '

Pozitia relativa fata de prag 1,5 4 6,5 0,167 . 1,33 2,5

Le2-

Le0 =-

= t66

20002000-8004000 3200

PRi- CA

In ambele cazuri, se observa ca la îndepartarea cifrei de afaceri de pragulde rentabilitate se înregistreaza o diminuare a coeficientului de elasticitate, decio scaidere a riscului (figura 2.14).

Dependent riscului economic de cheltuielile fixe şi de poziţia cifrei deafaceri realizata faţa de pragul de rentabilitate este mai relevanta în anul 2,întrucat la aceeasi cifra de afaceri şi acelasi rezultat al exploatarii, risculîntreprinderii 2 este mai mare decat al întrepinderii 1.

Aceasta se datoreaza:- cheltuielile fixe mai mari de trei ori la întreprinderea 2 faţa de 1;- apropierea mai mare a cifrei de afaceri fata de pragul de rentabilitate la

întreprinderea 2 faţa de întreprinderea 1.CoeficientuI de elasticitate e2 sau coeficientui efectului de levier fianciar

(CELF) exprima sensibilitatea rezultatului curent înainte de deducereaimpozitului pe profit (Rj) la o modificare prealabila a rezultatului exploatarii (Re).

Cheltuieli CAPR=800 Cheltuieli CAPn=1714

Fig. 2.14 Elasticitatea rezultatului exploatariiîn raport de nivelul CA

A/7,-Ri B0-C 'hfin A/?e y /?e /7S

ARt

9A/i

V Re-Chrm A/?e /?e - C^/7/7

Re Rt

CELF = ReRe -Chfin

în care: Ri = R9 - ChţinAR, = ARe

- CoeficientuI de elasticitate e3 masoara sensibilitatea rezultatului net (Rn) lavariaţia rezultatului curent (Rj).

ARn

_ Rn _ea= AR, R,(1-

i)

i _

unde i este cota de impozit pe profit.Se constata ca e3 nu are influenfa asupra coeficientului de elasticitate global.

120

întrep. 2întrep. 1

CheltuielitotaleCheltuieli

totale

R,= 1

Deoarece e3 = 1, coeficientul efectului de levier combinat (CELC), carereflecta marimea contabila a riscului global, apare ca o "compunere" aefectului de levier al exploatSrii cu efectul de levier financiar.CELC = CELF x CELE, şi înlocuind obtinem:

MCV MCVne-Chfîn CA-CAPR Re-Chrm Re Re-Chfm Coeficientul de elasticitate global,

ca rezultanta a efectelor celor doua structuri (operationala şi financiara),evidentiaza impactui celor doua categorii de costuri fixe (structural şi financiare)asupra transformarilor cifrei de afaceri în profit curent (înainte de impozit).Luarea în calcul a cheltuielilor financiare, care la un nivel dat de activitate (alocarede capital împrumutat) sunt considerate fixe, conduce la determinarea unui pragde rentabilitate global, conform relaţiei:

CF+Ch,Rn

iar poziţia agentului economic în raport cu punctui critic global se stabilesteastfel:Poziţia relativa fata de CAPRG=CAfea& " CApRG

In concluzie, cu cat coeficientul de elasticitate global va fi mai ridicat, cuatat mai mare va fi riscul.

Pentru exemplificare, reluam exemplul 6 (tabelul 2.10) pe care-l completamcu alte informatii privind cheltuielile financiare. Presupunem ca cele douaîntreprinderi au structura de finanţare diferita: prima întreprindere se finanţeazaintegral din capitaluri proprii, iar a doua se finanţeaza în propose de 40% dincredite bancare, pentru care plateşte 600 mil lei dobanda.

Integrarea cheltuielilor financiare în cheltuielile fixe a condus la crestereapragului de rentabilitate al întreprinderii îndatorate, de la 1 714 mil lei la 1 857,1mil lei şi la degradarea pozifiei absolute şi relative în raport cu acesta. Risculfinanciar, adaugandu-se riscului de exploatare, sporeste dimensiunea risculuiglobal, determinand în final înrautafirea performantelor financiare ale întreprinderiia doua.

EVALUAREA RISCULUI GLOBAL

Nr. Nivelul de activitate întreprindere 1 întreprindere 2

crt. 1 2 3 1 2 31 Cifra de afaceri (CA) 2 000 4 000 6 000 2 000 4 000 6 0002 Cheltuieli variabile (CV) 1 000 2 000 3 000 600 1 200 1 8003 Cheltuieli fixe (CF) 400 400 400 1 200 1 200 1 2004 Rezultatul exploatarii (Re) 600 1 600 2 600 200 1 600 3 0005 Pragul de rentab. (CApR) 800 800 800 1 714 1 714 1 7146 Dobanzi (Cfin) - - - 100 100 100

121

CACELC=-

'fin

Tabelul 2.12

mil lei

Tabelul 2.12 (continuare)

7 Rezult. crt. înainte de deduce-rea imp (Ri)

600 1 600 2 600 100 1 500 2 900

8 Coefic. efectului de levierfinanciar

- 1 1 - 2 1,07

9 Coeficientul efectului de levier alexpl. (CELE)

- 1,66 1,25 - 7 1,75

10 Coeficientul efectului de leviercombinat (CELC)

- 1,66 1,25 - 14 1,87

11 Pragul de rentabilitate global(CAPRG)

800 800 800 1857,1 1 857,1 1857,1

12 Indicator de poziţie faşa deCAPRG- absolut - relativ

1 2001,5

3 2004

52006,5

4142,90,077

2 142,91,154

4 142.E2,231

Noţiunea de risc este importanta nu numai pentru apreciereaperformanţelor întreprinderii pe plan economic, ci şi pentru alegerea celor maieficiente masuri privind finanţarea cresterii sale economice, deoarece pragul derentabilitate realizeaza joncţiunea dintre strategia industrials şi cea financiara.Daca întreprinderea este într-o situate dificila, strategia financiara ce trebuieadoptata consta in reducerea pragului de rentabilitate facandu-se apel lacapitalurile proprii pentru finanţarea investiţiilor, şi nu la angaţarea de noi credite,care sporind nivelul cheltuielilor fixe, cu cuantumul dobanzilor, majoreaza pragulde rentabilitate. Din contra, daca piaţa lasa sa se întrevada o relansare aactivitaţii, deci o sporire substanţiala a cifrei de afaceri, întreprinderea poate sarecurga la credite noi, ca surse suplimentare, pentru actul investiţional care vorridica nivelul punctului critic fara consecinţe negative întrucat volumul deactivitate va înregistra o crestere mai accentuata.

2.4.3. Riscul de exploatare decizionalSe constata ca, desi utilizata in calcule de previziune, analiza pragului de

rentabilitate nu ia in considerare riscu! de exploatare decizional (privindabaterile dintre previziune şi realizari), ceea ce poate, In anumite circumstantesa influenţeze foarte mult activitatea întreprinderii. Aceasta situaţie poate fi avutaîn vedere în cazul în care se studiaza atent evoiuţia vanzarilor (cifrei de afaceri) şise admite ca aceasta urmeaza o anumita lege probabilistica. !n cazu! în care nuexista nici o informaţie cu privire la repartiţia probabilistica a cifrei de afaceri şinici un motiv ca o stare sa fie mai probabila decat alta, conform ideii luiLaplace8 pentru astfei de fenomene, se considers ca aceste stari sunt uniform

I. Purcaru, Matematici financiare, Ed. Economics, Bucure?ti 1993, vol. 2, p. 228 ..Conformprincipiului raţiunii insuficiente al lui P. S. Laplace, toate evenimentele trebuie considerate ca fundegal probabile daca nu exists nici un fel de date sau motive în baza carora sa poata fi consideratealtfel."

122

repartizate, deci sunt supuse unei legi normale. Legea normala Gauss- Laplaceeste cea mai cunoscuta şi utilizata lege de probabilitate, întrucat surprinde eelmai bine evoluţia fenomenelor economice şi financiare. In jurul valorii medii, careare cea mai mare frecvenţa de apariţie graviteaza valori mai mult sau mai puşinîndepartate de medie dar cu frecvenţe de apariţie a abaterilortip simetrice.

Abaterea medie patratica (sau abaterea standard, sau abaterea tip) notatacu a se calculeaza ca o medie patratica a abaterilor valorilor individuale de lamedia lor aritmetica. Alaturi de media aritmetica E(x), abaterea tip o esteparametrul legii normale de repartitie (abaterea tip este masura clasica adispersiei).

Cum cei doi parametri pot lua o infinitate de valori, exista o infinitate decupluri posibile şi deci o infinitate de curbe. Pentru a îndeparta aceastadificultate se foloseste repartitia normala redusa (reduce infinitatea de cupluri launul singur) in care media este E(x) = 0şi dispersia a2 = 1 (din a2 se calculeazaa). Trecerea de la o repartitie normala la o repartitie normala redusa se face cuajutorul substituţiei:

. X~E(x) . . u., , ./ =--------------- ii )n care x= vanabila aleatoare

aE(t) = 0şics2(t)=1

O variabila aleatoare A"supusa legii normale redusa se va nota X~ N (E(x),i are urmatoarea reprezentare grafica (figura 2.15).Probabilitatea de aparifle a fenomenului X In legea normala redusa

P(X<x) = P(T<t) = n (t) se regaseste in tabelele9 prezentate la sfarşitulsubcapitolului 2.4.

-—- \ variabila supusa legiinormale reduse

y. -3 -2 -1 0 1 2 3

variabilealeatoare

900 1100 1300 1500 1700 1900 2100 abateretip)

Fig. 2.15 Repartiţia normala redusa pentru diferite valori ale luio

Datorita simetriei in raport cu media, probabilitatea de apan'tie a unei valorisituate la dreapta de E(x) sau E(t) este egala cu cea situata la stanga.

Presupunand ca sunt cunoscute conceptele probabiliste, vom prezentadoar cateva proprietaţi utilizate in aplicatiile practice:

1) P(T<t) =n(t)ş\x\ tabelul functiei Laplace - Gauss

9 Anexa Tabelul functiei Laplace - Gauss.

123

2)P(T<-t)= 1 -P(T<t)Z)P(T>t)=1-P(T<t)A)P(T>-t) = P(T<t)5) P(ts< T<t1) = P(T<t1)-P(T<t2)exemplu: P(0.56 <T< 1.24) = P(T< 1.24) - P(T< 0.56) = 11(1.24) -n(0.56) == 0.8925 - 0.7123 = 0.1802.6) P(-t<T<t) = P(T<t) - P(T■< -t) = P(J-<t) -[1-P(T<t)].

Daca vom calcuia probabiiitatea vaiorilor lui A'cuprinse in intervalul simetric[E(x)-2/3a(x), E(x) + 2/3o (xflvoxn obţine:P(E(X) -2/3o(x))<X<P((E(X) = 2/3a (x)) = P(-2/3<T<2/3) = 77 (2/3) -[1-Tl (2/3)]= =2FI (2/3) -1=2n (0.66) - 1 = 0.4908= 0.5.

Daca vom face acelaşi tip de calcul pentru doua vaiori semnificative ale lui /reprezentand numarul de abateri-tip în raport cu media E(x), deci dispersiavaiorilor lui X'm jurul mediei E(x), vom obţine tabelul 2.13.

Tabel2.13Capetele intervaluluisimetric pentru T

Capetele intervaluluisimetric pentru X

P(E(x)-Mx)<X<E(x)+ta(x)

-2/3 2/3 -1 1 -2 2 -

3 3

E(x)-2/3a(x) E(x)+2/3a(x)E(x)-a(x) E(x)+2/3o(x)E(x)-2a(x) E(x)+2a(x)E(x)-3a(x) E(x)+3o(x)

= 0.50 =0.68 «0.95 -0.997

-1 -2/3 0 2/3

m-am

[m-2/3a m+2/3aA - - 5 0 % - A -68%

in+3a

-95%

-99.7%

Fig. 2.16 Repartiţia normala redusa pentru vaiori simetrice ale lui T

Parametrii repartişiei normale reduse faciliteaza calculul probabilitafilor cacifra de afaceri sa se afle între anumite limite sau sa fie superioara pragului derentabilitate. Prin urmare, probabiiitatea ca punctul critic al rentabilitatii sa fieatins este o valoare ce se constituie ca o masura a riscului.

124

-3

Prezentam In continuare cateva exemple privind cifra de afaceri şi profitulin mediul probabilistic:Exemplul 7

Cifra de afaceri realizata de o întreprindere este o variabila aleatoare (x)supusa legii normale reduse N(1000, 200). Coeficientul marjei asupracheltuielilor variabile este 0.25 şi cheltuielile fixe se ridica la 225 (cifrele suntexprimate în mii lei). Care este probabilitatea ca pragul de rentabilitate sa nu fieatins?Rezolvare:

225Pragul de rentabilitate: CAPR =--------= 900

0.25F\X< CAPR) = F\X< 900) =P f7-<900~1000°l = 1 - P(T< - 0.5) =

V 200 )=1 - P(T< 0.5) =1 - 6 (0.5) = 1 - 0.6915 = 0.3085

Deoarece probabilitatea este 0.3085 înseamna ca sunt 31% sanse capragul de rentabilitate sa nu fie atins.

Exemplul 8O intreprindere intenţioneaza sa lanseze un nou produs pe piaţa. Preţul de

vanzare este de 2000 mii lei, costul variabil unitar este 100 mii lei, iar cheltuielilefixe totale sunt de 1 000 000 mii lei. Daca se admite ca vanzarea urmeaza orepartee normala redusa de volum mediu E(x) = 1500 unitaţi şi abaterea medietip a(x) = 300 unitaţi, se cer:

a) pragul de rentabilitate in volum;b) probabilitatea ca volumul vanzarilor sa depaşeasca punctul critic.

Rezolvare:. _A CF _. tOOOOOO ^nnn .....

a) CA™ =7^7: CA™ = 2ooo-iooo=1000unitatl

b)/J(A->iooo)=/Jfr>1ooo"15ool=p(r>-t66)=n(t66)==0.7454=74.54% Exista circa 75% şanse ca volumul vanzarilor

sa depaşeasca punctul critic.

Exemplul 9Cifra de afaceri X realizata de o intreprindere se caracterizeaza prin medie

E(x) = 1000, abaterea tip c(x) = 200. Cheltuielile variabile reprezinta 70% dincifra de afaceri şi cheltuielile fixe se ridica la 250. Cota de impozit pe profit (t)este de 38%. Determinati abaterea tip a rezultatului net.Rezolvare:-Cifra de afaceri x-Cheltuieli variabile _____ . __________ 0.7x= Marja asupra cheltuielilor variabile 0.3x-Cheltuieli fixe _____________________ 250= Rezultatul înainte de impozitare 0.3 x - 250

Rezultatul net: Rn = (0.3x - 250) (1 - 0.38) = 0.186X -155pRn = o-(0.186x-T55)aRn = 0.186ax = 0.186x200 = 37.2

125

Generalized exemplul precedent, obţinem:Marja asupra cheltuielilor variabile Cheltuieli fixeRezultalul înainte de impozit Rezultatui net (1 -1)(a • x - CF)

=>aRn = (1 -t)a-a(x)Se observa ca abaterea tip a rezultatului net este independents de

marimea cheltuielilor fixe. In figura 2.17 prezentam doua întreprinderi realizandaceeasi cifra de afaceri, dar niveluri diferite ale cheltuielilor fixe:

Cifra de afaceri •c i L Cifra de afaceri

Valo

S* Marja asupra / \ ^cheltuielilor variabile Va

lo r< Marja asupra icheltuielilor variabile

/ ,/f\ Rezultat >0 \ Rezuttat > 0

/ ////^ \ Chelt. fixe -V-V-------------- Chelt.fixe

f ., "-• ... , h.

a)Tlmp

b)Tlmp

Fig. 2.17 Evaluarea rezultatului net prin dispersie

Abaterile tip ale rezultatelor nete sunt identice, dar riscul este mai slab incazul a) decat in cazul b). Dispersia rezultatului net este cu atat mai mare, cucat marja asupra cheltuielilor variabile este mai mare. Modalitatea de evaluare ariscului prin dispersie este însa Jnselatoare".

Studii de caz:© Contul de profit şi pierdere al unei tntreprinderi comerciale, la sfarsitul exerciţiuluiN reflecta urmatoarea situaţie:Vanzari de marfuri 12400 mii leiCostul de cumparare al marfurilor revandute 9236 mii leiVariaţia stocurilor _ 600 mii leiAlte cheltuieli externe (din care 60% chelt. variabile de expl.) 590 mii leiChelt. cu personalul (din care 80% cheltuieli fixe de exploatare) 1550 mii leiAmortizari calculate 610 mii leiSe cere:a) Cifra de afaceri pentru care rezultatui exploatarii este nul;b) Cifra de afaceri realizabila în exerciţiul N+1 pentru a obţine un rezultat de

exploatare in suma de 2000 mii lei;c) Rezultatui exploatarii obtenabil în exerciţiul N+1 la 0 crestere a cifrei de afaceri cu

10%fatadeN;d) Cifra de afaceri necesara în exerciţiul N+1 pentru a menţine rezultatui exploatarii

din exerciţiul N, în condiţiile cresterii cheltuielilor fixe cu 100 mii lei.

126

a • xC Fa • x - CF

© Din studiul financiar realizat la o întreprindere asupra activitaşii exercifiului N sedesprind urmatoarele:

Vanzari: cantitate: 50000 unitaţipreţ: 150miilei/unitate

Costuri: variabile: lOOmiilei/unitatefixe 1500000 mii pentru întreg exercitiul

Cerinţe:a) Calculaţi pragul de rentabilitate exprimat în volum, valoric şi în zile;b) Reprezentaţi şi determinate grafic pragul de rentabilitate în volum;c) Calculaţi şi interpretati efectul levierului de exploatare.

® Pentru anul N+1, întreprinderea prezentata anterior (cazul 2) fixeaza ca obiectivmenţinerea preţului de vanzare la 150 mii lei pe unitatea de produs. în scopuimentinerii costului variabil unitar la 100 mii lei, va fi necesara achiziţionarea uneimasini mai productive. In aceasta ipoteza, cheltuielile fixe totale vor ajunge la2500000 mii lei si, mai mult, conducerea întreprinderii vizeaza modificarearezultatului exploatarii la 2000000 mii lei.Pe de alta parte, studiile realizate asupra vanzarilor arata ca exista o şansa la douapentru ca vanzarile sa varieze mai mult sau mai puţin cu 25000 unitaţi în jurulmediei. Se estimeaza ca producţia fabricata şi vanduta este supusa legii normalereduse de probabilitate a carei medie va fi de 90000 unitaţi. Sa se calculeze:

a) Noul prag de rentabilitate exprimat in volum;b) Cantitaţile vandute pentru a atinge rezultatul exploatarii dorit;c) Dispersia rezultatului;d) Probabilitatea de a atinge pragul de rentabilitate.

© O societate comerciala intenţioneaza lansarea unui nou produs. Aceastapresupune urmatoarele costuri:

- extinderea societaţii prin construirea unui atelier: 225000 mii lei, amortizabilliniann 15ani;

- cumpararea unor echipamente performante: 500000 mii lei, amortizabileliniar în 4 ani;

- salariile şi cheltuielile sociale ale muncitorilor angaţaţi pentru fabricareanoului produs (230000 mii lei) şi a personalului comercial (249600 mii lei);

- salariile personalului din administraiia generala a întreprinderii: 672000 miilei;

- cheltuieli diverse de gestiune (asigurari, publicitate etc.): 210000 mii lei;- cheltuieli financiare platite pentru creditele pe termen lung angaţate pentru

finanţarea noului echipament: 75000 mii lei;- cheltuieli cu materiile prime şi alte cheltuieli variabile pentru realizarea

noului produs: 800 mii lei, al carui preţ de vanzare va fi 5500 mii lei;Intrucat vanzarile noului produs reprezinta 1/ 3 din totalul vanzarilor

sperate, vor fi repartizate pentru noul produs 1/ 3 din cheltuielile fixe comune.Intreprinderea spera sa vanda în medie 150 unitaţi din noul produs şi sa

obţina o cifra de afaceri de 825000 mii lei. Abaterea tip este de 40 unitaţi.

127

Se cere:a) Pragul de rentabilitate valoric şi in volum;b) Probabilitatea de a atinge sau depasi pragul de rentabilitate adoptand

ipoteza ca variatia cifrei de afaceri este supusa legii normale reduse.

© Un agent economic vizeaza lansarea unui produs pe piaţa la un preţ de 3200 lei,costul variabil unitar fiind de 1600 lei. Fabricarea produsului determina majorareacheltuielilor fixe totale cu 1600000 lei. Vanzarea este supusa unei legi normalereduse de parametri: 1200 unitaţi media şi 300 unitaţi abatereatip. Calculaţi:

a) Pragul de rentabilitate in volum;b) Probabilitatea ca volumul vanzarilor sa depaşeasca acest punct critic;c) Daca se spera ca profrtul brut sa fie 800000 lei, calculaţi probabilitatea ca

acesta sa fie cuprins intre 0 şi 8000000 lei.

ANEXA1LEGEA NORMALA REDUSALAPLACE - GAUSS N(0,1)

Probabilitatea unei valori mai mici decat t.PrţT<t} = n(t)

t 0.00 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,090,0 0,500 0 0,504 0 0,508 0 0,512 0 0,516 0 0,519 9 0,523 9 0,527 9 0,531 9 0,535 90,1 0,539 8 0,543 8 0,547 8 0,551 7 0,555 7 0,559 6 0,563 6 0,567 5 0,571 4 0,575 30,2 0,579 3 0,583 2 0,587 1 0,591 0 0,594 8 0,598 7 0,602 6 0,606 4 0,610 3 0,614 10,3 0,617 9 0,621 7 0,625 5 0,629 3 0,633 1 0,636 8 0,640 6 0,644 3 0,648 0 0,651 70,4 0,655 4 0,659 1 0,662 8 0,666 4 0,670 0 0,673 6 0,667 2 0,608 8 0,684 4 0,687 90,5 0,691 5 0,695 0 0,698 5 0,701 9 0,705 4 0,708 8 0,712 3 0,715 7 0,719 0 0,722 40,6 0,725 7 0,792 0 0,732 4 0,735 7 0,738 9 0,742 2 0,745 4 0,748 6 0,751 7 0,754 90,7 0,758 0 0,761 1 0,764 2 0,767 3 0,770 4 0,773 4 0,776 4 0,779 4 0,782 3 0,785 20,8 0,788 1 0,791 0 0,793 9 0,796 7 0,799 5 0,802 3 0,805 1 0,807 8 0,810 6 0,813 30,9 0,815 9 0,818 6 0,821 2 0,823 8 0,826 4 0,828 9 0,831 5 0,834 0 0,836 5 0,838 9

1,0 0,841 3 0,843 8 0,846 1 0,848 5 0,850 8 0,853 1 0,855 4 0,857 7 0,859 9 0,862 1

1,1 0,864 3 0,866 5 0,868 6 0,870 8 0,872 9 0,874 9 0,877 0 0,879 0 0,881 0 0,883 01,2 0,884 9 0,886 9 0,888 8 0,890 7 0,892 5 0,894 4 0,896 2 0,898 0 0,899 7 0,901 51,3 0,903 2 0,904 9 0,906 6 0,908 2 0,909 9 0,911 5 0,913 1 0,914 7 0,916 2 0,917 71,4 0,919 2 0,920 7 0,922 2 0,923 6 0,925 1 0,926 5 0,927 9 0,929 2 0,930 6 0,931 91,5 0,933 2 0,934 5 0,935 7 0,937 0 0,938 2 0,939 4 0,940 6 0,941 8 0,942 9 0,944 11,6 0,945 2 0,946 3 0,947 4 0,948 4 0,949 5 0,950 5 0,951 5 0,952 5 0,953 5 0,954 51,7 0,955 4 0,956 4 0,957 3 0,958 2 0,959 1 0,959 9 0,960 8 0,961 6 0,962 5 0,963 31,8 0,964 1 0,964 9 0,965 6 0,966 4 0,967 1 0,967 8 0,968 8 0,969 3 0,969 9 0,970 61,9 0,971 3 0,971 9 0,972 6 0,973 2 0,973 8 0,974 4 0,975 0 0,975 6 0,976 1 0,976 7

2,0 0,977 2 0,977 9 0,978 3 0,978 8 0,979 3 0,979 8 0,980 3 0,980 8 0,981 2 0,981 7

2,1 0,982 1 0,982 6 0,983 0 0,983 4 0,983 8 0,984 2 0,984 6 0,985 0 0,985 4 0,985 72,2 0,986 1 0,985 4 0,986 8 0,987 1 0,987 5 0,987 8 0,988 1 0,988 4 0,988 7 0,989 02,3 0,989 3 0,989 6 0,969 8 0,990 1 0,990 4 0,990 6 0,990 9 0,991 1 0,991 3 0,991 62,4 0,991 8 0,992 0 0,992 2 0,992 5 0,992 7 0,992 9 0,993 1 0,993 2 0,993 4 0,993 62,5 0,993 8 0,994 0 0,994 1 0,994 3 0,994 5 0,994 6 0,994 8 0,994 9 0,995 1 0,995 22,6 0,995 3 0,995 5 0,995 6 0,995 7 0,995 9 0,996 0 0,996 1 0,996 2 0,996 3 0,996 42,7 0,996 5 0,996 6 0,996 7 0,996 8 0,996 9 0,997 0 0,997 1 0,997 2 0,997 3 0,997 42,8 0,997 4 0,997 5 0,997 6 0,997 7 0,997 7 0,997 8 0,997 9 0,997 9 0,998 0 0,998 12,9 0,998 1 0,998 2 0,998 2 0,998 3 0,998 4 0,998 4 0,998 5 0,998 5 0,998 6 0,998 6

TABEL PENTRU' /ALORI

MAI MARI DECAT tt 3,0 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6 3,8 4,0 4,5

0,99865 0,99904 0,99931 0,99952 0,99966 0,99976 0,999841 0,999928 0,999968 0,999997

NOTA: - Tabelul ofera valorile n (t) pentru t pozitive. Daca t este negativ se valua complementui pentru valoarea pozitiva din tabelul LAPLACE - GAUSS.Exemplu: pentru t = 1,37 6 (t) = 0,914 7,

pentru t = -1,37 6 (t) = 0,085 0.

C-da 45 coala 9 129

Capitolul 3 ECHILIBRUL

FINANCIAR DINAMIC

Analiza functional^ evidenţiaza în special activitatea întreprinderii şirezultatele acesteia. Instrumentele utilizate pentru atingerea obiectivelor salesunt tabloul soldurilor intermediare de gestiune şi tabloul de finanţare cainstrument central al studiului privind echilibrul functional dinamic. Tabloulsoldurilor intermediare de gestiune reflects diferitele paliere succesive înformarea rezultatului final, în timp ce tabloul de finanţare evidenţiaza variaţiatrezoreriei nete rezultata din confruntarea variatiei fondului de rulment net globalcu variatia nevoii de fond de rulment pentru exploatare şi în afara exploatarii.

Tabloul de finantare furnizeaza informatii privind evoluţia globala atrezoreriei, ca rezultanta a echilibrului financiar, fara a evidenţia aportul fluxurilorfinanciare legate de exploatare, de finantare, sau de elementele exceptionale.Aceste explicatii sunt oferite de tablourile fluxurilor financiare, respectiv detabloul plurianual al fluxurilor financiare care evidenţiaza trezoreria lanivelurile economic, financiar şi exceptional, cat şi de tabloul explicativ aivariatiei trezoreriei care analizeaza fluxurile de trezorerie rezultate dinactivitatea curenta, de investiţii şi de finantare.

3.1. TABLOUL DE FINANTARE "NEVOI - RESURSE"

Tabloul de finantare explica modul de formare a fondului de rulment netglobal şi modul de utilizare a acestuia, pana la determinarea unei trezorerii neteca rezultat al bilanţului de la sfarsitulexercitiului contabil. Se stabilise, înprincipal, pe baza a doua bilanţuri succesive şi a eontului de profit şi pierdereaferent exercitiului analizat. Schema care pune în evidenţa coerenţa echilibruluifunctional dinamic cu eel static se prezinta în figura 3.1.

Tabloul de finantare arata cum s-a realizat, în cursul exercitiului, echilibrulfunctional. Pentru aceasta este necesar ca bilanţul de deschidere şi de închiderea exercitiului sa prezinte aceeasi structura functionala.

Obiectivul prioritar al analizei Tl constituie impactul diferitelor operaţii aleîntreprinderii asupra trezoreriei. Aceasta preocupare antreneaza douaconsecinte.

In primul rand, consecinţeie fenomenelor de decalaj între momentulefectuarii operaţiilor şi eel al încasarilor sau platilor propriu-zise care afecteazatrezoreria. In cazul platilor în numerar, operafia are incidenţa imediata asupratrezoreriei, în timp ce creditele comerciale acordate sau obtinute genereaza

131

FRNGo

NFREo

NFRAEo

TNo

• Dividends • Investitii •Rambursarea datoriilor petermen lung şi mediu

C.A.F.

• Creţterea capitalului •Cesiune imob. • imprumuturinoi pe termen lung ?i mediu

AFRNG

ANFRE

ANFRAE

ATN

Operatii deexploatare

Operapi derepartiţie

Operaţii de investiţiidezinvestitii Opera(iide linanţare

Bilant de închidere

FRNG,

NFRE,

NFRAE,

TN,

Tabloul de linanţareBilant dedeschidere

Figura 3.1 Legatura tabloului de finanţare cu bilanţul şi contui de rezultate• '

decalaje de plaţi nefavorabiie şi respectiv favorabile. Aceste decalaje apar subforma de stocuri, creanţe şi datorii de exploatare sau în afara exploatarii la celedoua niveluri ale bilanţului functional consacrate nevoii de fond de rulment(NFRE şi NFRAE).

In al doilea rand, este necesar sa se faca distincţie intre operaţiilegeneratoare de fiuxuri monetare reale (venituri încasabile, cheltuieli platibile) şi

132

cele contabile de redresare sau corectare a unor valori care nu vor avea impactasupra trezoreriei (operaţii generatoare de venituri şi cheltuieli calculate).

Aceasta distincţie sta în centrul schemei de coerenţa, întrucat rezultatelecontabile reflects toate operatiile, inclusiv amortizarile şi provizioanele (calculateşi reluarile) fara consecinţe asupra trezoreriei, în timp ce capacitatea deautofinanţare nu reţine decat operatiile cu incident imediata sau amanataasupra trezoreriei.

Din cele prezentate rezulta ca, trezoreria întreprinderii variaza nu numai caefect al cheltuielilor şi veniturilor exerciţiului, ci şi ca urmare a variatiei stocurilorde active şi a soldurilor de creanţe şi datorii, la sfarsitul exerciţiului faţa deînceputul acestuia. Trezoreria întreprinderii, fiind unica, se va modifica şi caurmare a cheltuielilor platibile pentru investiţii, cat şi a fluxurilor de capital şidobanzilor generate de activitatea financiara şi excepţionala a întreprinderii încursul exerciţiului.

Tabloul de finanţare cuprinde doua parţi.Prima parte analizeaza modul de realizare, în dinamica, a echilibrului

structural între elementele stabile ale bilanţului functional, (utilizari şi resurse),adica variaţia fondului de rulment net global (AFRNG). Aceasta parte a tablouluieste rezultatul politicii de investiţii şi de finanţare promovata de întreprindere îndecursul perioadei analizate.

AFRNG = ARESURSE DURABILE - AlNTREBUINjARI STABILE

Explicarea variatiei FRNG porneste de la identificarea surselor de capital(surse stabile sau durabile) şi contiuna cu explicarea utilizarii acelor surse înpartea superioara a bilanţului functional.

Punctui de plecare în construcţia tabloului de finanţare Tl reprezintaexcedentul brut de exploatare evidenţiat în contul de rezultate, ca sursapotenţiala pentru capacitatea de autofinanţare a întreprinderii.

Capacitatea de autofinanţare apare în prima parte a tabloului ca sursastabila care permite:

- finanţarea nevoilor stabile (investiţii pentru creşterea imobilizarilor);- remunerarea proprietarilor fondurilor puse la dispoziţia întreprinderii

(plata dividendelor);- rambursarea datoriilor financiare, pe termen lung şi mediu, contractate în

exerciţie anteripare.Cand capacitatea de autofinanţare este insuficienta pentru finanţarea

nevoilor stabile, întreprinderea apeleaza la surse externe stabile cum sunt:- aportul nou la capitalul social (prin emisiune de acţiuni noi);- împrumuturi hoi (printr-o emisiune suplimentara de obligaţiuni sau prin

solicitarea de împrumuturi bancare);- cesiuni de active fixe.

Din confruntarea variatiei resurselor cu cea a nevoilor stabile rezultavariaţia FRNG care se va înscrie în coloana nevoi (degaţare de resurse,respectiv crestere), sau resurse (întrebuinţari nete, respectiv diminuare).

133

Cresterea fondului de rulment net global evidenţiaza ameliorarea structuriifinanciare a întreprinderii şi are la origine cresterea resurselor durabile in raportcu nevoile stabile. Aceasta crestere dovedeste capacitatea întreprinderii de adegaţa un excedent monetar net din operaţiile de investiţii şi finanţare pe termenlung (partea superioara a bilanţului) cat şi din activitatea de exploatare (parteainferioara a bilanţului) şi de a-si îmbunataţi sensibil situaţia trezoreriei.

INTREBUINTARI (NEVOI) Exerciţiu RESURSE (DEGAJARI) Exerciţiu

• Dividende platite in cursulexerciţiului (datorate în exerciţiulanterior) • Achiziţionareaelementelor de activ imobilizat: -imobilizari necorporale - imobilizaricorporale - imobilizari financiare •Cheltuieli de repartizat asupra maimultor exerciţii (a) • Reducereacapitalurilor proprii• Rambursarea datoriilor financiare (b)

• Capacitatea de autof inanţare aexerciţiului • Cesiunea saureducerea elementelor de activimobilizat: - Cesiunea deimobilizari: - necorporale; -corporale. - Cesiunea saureducerea imobilizarilorfinanciare • Crestereacapitalurilor proprii - Crestereacapitalului social (aport nou) -Cresterea altor capitaluri proprii •Cresterea datoriilor financiare (b, c)

Total intrebuinţari VariaţiaFRNG (resurse nete)

Total resurse Variatia FRNG(Întrebuintari nete)

Fig. 3.2 Tabloul de finanţare - partea intai

a) Suma bruta transferata asupra exerciţiuluib) Fara creditul bancar pe termen scurt şi soldul creditor de bancac) Fara prime de rambursare a obligaţiunilor.

Reducerea fondului de rulment net global poate fi determinate de crestereaactivelor imobilizate sj/sau de diminuarea resurselor stabile. Aceasta înseamnaca întreprinderea a investit foarte mult iar efectele viitoare ale acestor investiţiiar trebui sa-i permita reconstituirea fondului de rulment. Pe de alta parte,diminuarea surselor stabile reflects degradarea situatiei financiare datoratapierderilor înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sau poate fi consecinţarambursarii împrumuturilor care, in timp, ar trebui sa permita ameliorarearezultatelor (cheltuieli financiare mai mici), deci a fondului de rulment netglobal.

Scaderea fondului de rulment net global dovedeste un dezechilibrufinanciar, care corelat cu o crestere a nevoii de fond de rulment, conduce la undezechilibru cronic al trezoreriei şi implicit la cresterea riscului de faliment alîntreprinderii.

134

Metodologia elaborarii tabloului de finanfare - partea întai

Relaţia de calcul pentru AFRNG este :

Resursele stabile (durabile) de care întreprinderea a dispus in cursulexerciţiului reprezinta variaţia resurselor stabile (ARS) intre începutul şi sfarsitulanului.

jntrebuinţarile stabile, realizate in cursul exerciţiului, reprezinta variaţiaintrebuinţarilor stabile (AIS) între începutul şi sfarsitul perioadei.

Resursele stabile (durabile) sunt: 1)CAF determinate* dupa urmatoarea relate:

Rezultat net + Amortizari calculate + Provizioanecalculate + Valoarea net contabila a elementelor de activcedate- Venituri din cesiunea elementelor de activ- Reluari asupra amortismentelor şi provizioanelor- Cote parţi din subventfi virate asupra rezultatului

= C.A.F. 'In care:

a) Soldul final al amortizarilor este dat de relaţia :

AN = AN_, + Amortizari calculate - Diminuari

AN =amortismente la 31.12.NAM^samortismente la 31.12.(N-1) b)Provizioanele calculate:

PN = PN_i + Provizioane calculate - Reluari asupra provizioanelor

PN =provizioane la 31.12.NPN^provizioane la 31.12.(N-1) Existapatru categorii de provizioane:

- provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare;- provizioane pentru deprecierea activelor circulante;- provizioane reglementate;- provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.

c) Valoarea net contabila a elementelor de activ cedate (VCEAC):

lVCEAC = VBlCC-AEAC|

VBICC = valoarea bruta a imobilizarilor corporale cedate (prep deachiziţie);

AEAC = amortizarea elementelor de activ cedate. d) Veniturile dincesiunea elementelor de activ sunt preluate din contul de

rezultate, respectiv de la veniturile excepţionale asupra operaţiilor decapital. lnformaţia poate fi reconstituita plecand de la valoarea net

135

contabila a elementelor de activ cedate şi de la plus sau minus valorilerealizate prin cedarea activelor respective (plus valoarea din cesiuni =preţul de cesiune - VCEAC, iar minus valoarea = VCEAC - preţul decesiune).

e) Reluari asupra amortismentelor şi provizioanelor:Observaţie: reluarile asupra amortismentelor apar numai în cazuriexcepţionale. în consecinta este vorba, în principal, de reluarile asupraprovizioanelor, care se preiau din contul de rezultate.

f) Cotele parţi din subvenţie virate asupra rezultatului se preiau din douabilanţuri succesive, dupa cum urmeaza:

• Daca nu au fost subvenţii noi in cursul exerciţiului:

Daca au fost subvenţii noi în timpul exerciţiului:

= SN_1-SN+NS

QP = cote parţi din subvenţii virate asupra rezultatului; SN= subvenţii la 31.12. N; SN.I = subvenţiila31.12.(N-1);NS = subven^ii noi.

2) Cesiunea sau reducerea elementelor de activ imobilizat:- Cesiuni de imobilizari corporale şi necorporale- Cesiuni de imobilizari financiare

In ambele cazuri, resursa întreprinderii o constituie preţul de cesiune.- Reducerile, corespund rambursarilor şi se preiau din tabloul

imobilizarilor

3) Cresterea capitalurilor proprii:- Cresterea capitalului sau aporturile noi la capitalul social. Doar

cresterea capitalului în numerar şi în natura sunt refute, înexclusivitate, ca fiind modalitaţi de sporire a capitalurilor proprii;

- Cresterea altor capitaluri proprii, în principal, fiind vorba de noilesubvenţii pentru investiţii obtinute de întreprindere în cursulexerciţiului.

4) Cresterea datoriilor financiare, reprezinta noile împrumuturi contractateîn timpul exercitiului (cu excepţia creditelor de trezorerie). Cand este vorba deîmprumut obligatar, suma împrumutului va fi preţul de emisiune (primele derambursare sunt excluse).

DN = datorii financiare la 31.12.N;DM.! = datorii financiare la 31.12(N-1);C = cresterea datoriilor financiare (împrumuturi noi);R = rambursarea datoriilor financiare;

136

întrebuintSrile stabile (nevoile) sunt:

1) Plata dividendelor datorate în exerciţ iul precedent ( in ipotezasimplificata în care profitul net s-a repartizat pentru rezerve o parte, iar diferenţas-a distribuit sub forma de dividende).

Dividende = RezultatN.i - (RezerveN-RezerveN-i)

Dividende = RezultatN-i - Cresterile rezervelor

2) Achizitionarea elementelor de activ imobilizat:

- imobilizari necorporaleimobilizari corporaleimobilizari financiare

la valoarea bruta, respectiv preţul deachiziţie

|IBN=IBN_1

IBN= imobilizari brute la 31.12.N; IBN., =imobilizari brute la 31.12.(N-1); A ■=achiziţionari D = diminuari

3) Cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciţii cuprind cheltuielidiferite cum ar fi: cheltuieli cu tnfiinţarea de şantier, cheltuieli cu reparaţii majore,cheltuieli de emisiune a împrumuturilor, etc. Aceste cheltuieli apar ca oîntrebuinţare falsa pe termen lung sau mediu, constituind, de fapt, o caleindirecta pentru atenuarea unor cheltuieli de exploatare prin divizarea şirepartizarea lor pe mai multe exerciţii.

4) Reducerea capitalurilor proprii reprezinta de fapt ieşirile de fonduri(?ntrebuinţarile).

5) Rambursarea datoriilor financiare, respectiv amortismenteleîmprumuturilor (fara creditele pe termen scurt) practicate în cursul exerciţiului.

I DN = DN.i+Cresteri-Rambursari |

Se constata ca variaţia FRNG depinde atat de rezultatul activitaţii deexploatare cat şi de modificarea posturilor de bilanţ privind imobilizarile şiresursele stabile (durabile).

Explicatiile privind modificarea posturilor de activ şi de pasiv sunt identicecu cele prezentate în metodologia elaborarii tabloului de finanţare - partea a-ll-a.

Partea a -ll-a a tabloului de finanţare, explica varia^ia fondului de rulment netglobal pe baza elementelor din partea de jos a bilanţului functional, evidenţiindaspectele conţuncturale ale activitaţii şi incidenţele lor asupra trezoreriei.Aceasta parte analizeaza modul cum s-a utilizat fondul de rulment net global(pentru acoperirea nevoii de fond de rulment) în asigurarea echilibrului functionalîntre elementele ciclice ale bilanţului (utilizari şi resurse ciclice) şi al echilibruluimonetar dintre încasari şi plati.

137

AFRNG = A Activ circulant - A Datorii pe termen scurtpnclusiv active^ pnclusiv pasive^ ţ detrezorerie J ţ de trezorerie

Metodologia elaborarii tabloului de finanţare - partea a ll-a:Diferitele variaţii înscrise în tabloul de finanţare sunt obtinute prin

compararea valorilor brute ale posturilor cuprinse în cele doua bilanţurisuccesive.

Toate posturile de activ constituie INTREBUINT.ARI, care trebuie deci safie finanţate. In consecinţa:

- daca un anumit post înregistreaza o crestere, aceasta cresterecreeaza o nevoie de finanţare care se va înscrie în coloana"Nevoi";

- daca un anumit post se diminueaza, aceasta diminuare degaţa oresursa de finanţare care se va înscrie în coloana "Degaţari".

Toate posturile de pasiv constituie RESURSE. In consecinţa:- daca un anumit post creste, aceasta crestere reprezinta o resursa

suplimentara care se înscrie în coloana "Degaţari";- daca un anumit post se diminueaza, aceasta diminuare constituie o

reducere de resurse, echivalenta cresterii unei nevoi şi se vaînscrie deci in coloana "Nevoi".

în tablou se regasesc urmatoarele solduri:- Sold A - care reprezinta variaţia neta a exploatarii (ANFRE):

ANFRE=Aactive de exploatare - Adatoriidin exploatare- Sold B - care reprezinta variaţia neta în afara exploatarii (ANFRAE)

ANFRAE=Aaltor debitori - Aaltor creditor!- Sold A+B - reprezinta variaţia nevoii de fond de rulment, care poate fi:

nevoie de fond de rulment sau degaţare neta de fond de rulment.- Sold C - reprezinta variaţia neta a trezoreriei (ATN)

ATN=ADisponibilitaplor- ACreditelorde trezorerieTotal A+B+C - acest total reprezinta variaţia Fondului de rulment net global,respectiv "întrebuinţari nete" sau "resurse nete".

77V = FRNG - NFR; NFR +TN= FRNGsi ANFR +ATN=AFRNG; A+B+C = AFRNG

Atat prima parte, cat şi a doua parte a tabloului de finanţare vorevidenţia acelasi sold, dar cu semn opus. Ecuaţia fundamentals pe care oexplica tabloul de finanţare este :

AFRNG = ANFR ± ATNadica, variaţia fondului de rulment net global (rezultata din prima sau a douaparte a tabloului) este reconstituibila, prin însumarea variaşiei nevoii de fond derulment (partea a doua a tabloului) cu variatia trezoreriei nete.

Soldul celor doua tablouri este egal (AFRNG), dar de semn opus, datoritacelor doua modalitaţi de determinare a FRNG (tablou I : pasiv - activ; tablou II :activ - pasiv).

Forma completa a tabloului de finanţare este prezentata în figura 3.4 :

138

VARIAŢIA FONDULUI DE RULMENT NET Exercitiul N

GLOBAL NEVOI DEGAJARI SOLD

0 1 2 2-1

VARIATIA "EXPLOATARII"

Variatia activelor de exploatare: Cresterea se tnscrie încoloana "Nevoi"

- Stocuri materiale şi de producţie în curs de Diminuarea se înscriefabricatie în coloana "Degaţare"

- Avansuri şi aconturi varsate asupra comenzilor- Creanţe clienţi şi alte create de exploatare Cresterea se tnscrie în

Variatia datoriildr de exploatare: coloana "Degaţari"Diminuarea se înscrie- Avansuri şi aconturi primite asupra comenzilor în coloana "Nevoi"

în curs de fabricatie;- Datorii furnizori şi alte datorii de exploatare

TOTAL......................... X X

A. Variatia neta a "Exploatarii"............................. + x

VARIATIA IN "AFARA EXPLOATARII"

Variaţia altor debitori

Variatia altor creditoriTOTAL ........................ X X

B. Variatia neta în "Afara exploatarii" ................... ±xTOTALA+B:...............

Nevoia de fond de rulment..................................sau -XDegaţarea neta de fond de rulment înexercitiul ...........

VARIAŢIA TREZORERIEI"

Variatia disponibilitatilorVariaţia creditelor de trezorerie şi a soldurilorcreditoare de banca

TOTAL ...................... X X

C. Variaţia neta a "Trezoreriei" ........................ ±xVariatia fondului de rulment net global

(Total A+B+C)Nevoie neta ....................................................... - X

sauResursenete...................................................... + X

Fig. 3.3 Tabloul de finanţare - partea a ll-a

139

INTREBUINTARI (NEV01) RESURSE (DEGAJARI)

Dividende datorate in exerciţiulprecedent (platite) Achiziţionareaelementelor de activReducerea capitalurilor propriiRambursarea datoriilor financiare

Capacitatea de autofinanţareCesiunea sau reducerea elementelorde activ Cresterea capitalurilor propriiCresterea datoriilor financiare

Cresterea fondului de rulment (AFR)

1 VARIATIA FONDULUI DE RULMENT NET GLOBAL

Cresterea stocurilor şi creanţelor deexploatare Cresteri alţi debitoriReducerea datoriilor de exploatareReducerea datoriilor catre alticreditori

Reduceri de stocuri şi creanţe deexploatareReduceri alti debitori Cresterea datoriilorde exploatare Cresterea datoriilor inafara exploatarii

Cresterea NFR (ANFR)

II VARIATIA NEVOII DE FOND DE RULMENT

III VARIAŢIA TREZORERIEI NETE (AFRNG-ANFR)

Fig. 3.4 Tabloul de finanţare

Exemplul 1

Se dau bilanţurile exerciţiilor (N-1) şi N, tabloul imobilizarilor; tabloulamortismenteior şi provizioanelor pentru exerciţiul "N":

Tabelul3.1BILANTIa31.12.N

mil lei

ACTIV N-1Brut

NBrut

PASIV N-1 N

Imobilizari necorporaleImobilizari corporaleImobilizari financiareStocuri Create deexploatare Creanţediverse Disponibilitaţi

2001800700800900500

30

2602400800980

1320390

10

Capital social Prime deemisiune Rezerve Rezultatulexerciţiului (nerep)Provizioane pentru riscuri şicheltuieli Amortismente şiprovizioane de activImprumuturi pe termen lungDatorii de exploatare Datoriidiverse Credite bancarecurente

1000400150240

12101000400330200

1500200500180350

13001400500130100

TOTAL 4930 6160 TOTAL 4930 6160

140

Tabelul 3.2 mil leiVal. brutS laînceputulexercifiului

Cresteri DiminuSri Val. brutS lasfarsitulexercitiului

Imobilizari necorporale 200 60 ■ 260Imobilizari corporale 1800 800 200 2400Imobilizari financiare 700 200 100 800

TOTAL 2700 1060 300 3460

Tabloul amortismentelor

Amortiz5ri laînceputulexercitiului

AmortizSricalculate

DiminuSri AmortizSri lasfarsjtui

exercitiuluiImobilizari necorporale 120 50 - 170

Imobilizari corporale 900 200 130 970TOTAL 1020 250 130 1140

Tabloul provizioanelor

Provizioanela începutulexercitiului

Provizioanecalculate

Reluari Provizioanelasfar?itulexercitiului

Provizioane pentru depreci-erea imobilizarilor financiare

100. . ■ _

40 60

Provizioane pentru depreci-erea activelor circulante

90 20 10 100

Provizioane pentru riscuri şicheltuieli

240 160 50 350

TOTAL 430 180 100 510

Se mai cunosc urmatoarele informaţii referitoare la exerciţiul "N":- a avut loc o creştere de capital în numerar;- preţul de cesiune al imobilizarilor corporale cedate a fost 80 mil. lei;- rambursarea datoriilor financiare seridica la 200 mil. lei;- au fost distribuite dividende datorate în exerciţiul (N-1)

1) Se cere:a) Sa se stabileasca prima parte a "tabloului de finantare!';b) Sa se calculeze FRNG în anul (N-1) şi N. Sa se stabileasca variaţia FRNG si

sa se verifice concordanţa cu soldul calculat în tablout de finanţare.

141

Tabloul imobilizSrilor

Tabelul 3.3

mil lei

Tabelul 3.4

(mil lei)

2) Sa se stabileasca a doua parte a "tabloului de finan}are" pe baza datelorcunoscute.

In plus, se mai cunosc urmatoareleY- NFRE a crescut la 500 I- NFRAE a crescut la 90 I <-» deci NFR a crescut la 590- trezoreria a crescut la 80

Rezolvare:1) a) •CalcululCAF

Rezultatul net 180+Amortizari calculate +250 (tabloul de amortismente)+Provizioane calculate +180 (tabloul de provizioane)+Valoarea contabila a elementelorde activ cedate: VCEAC(imob. corporale) +70 (tabloul de imob. şi amortism.)

*VCEAC=VBICC-AEAC; 200-130=70-Venituri din cesiuni -80 (informaţie data)■-Reluari asupra provizioanelor -100 (tabloul de provizioane)-Cote parşi din subvenţii virate asupra

rezultatului _________=_______________________CAF = 500

VBICC = valoarea bruta a imobilizarilor corporale cedateAEAC = amortizarea elementelor de activ cedate

• Calculul cresterii datoriilor financiare:Dn=DN.1+Creşteri-RambursSri

Cresteri = DN-Di^+RambursariCresterea datoriilor = 1400-1000+200 = 600

• Calculul dividendelor distribuite:Rezervele au crescut 500-400=100

Din rezultatul exercitiului (N-1) de 150, s-a încorporat în rezerve 100, iardiferenţa de 50 (150-100) reprezinta suma dividendelor, distribuite.

Tabelul3.5TABLOUL DE FINANTARE - PARTEAINTAI

mil. leiÎNTREBUINTARI Exerciţiu

NRESURSE Exerciţiu

NDividende platite (datorate în Capacitatea de autofinanţare 500

exerciţiul precedent) 50 Cesiunea sau reducereaAchiziţionarea elementelor de elementelor de activ imobilizat:activ imobilizat: 1060 Cesiunea imobilizarilor;

- imobilizari - necorporale; —hecorporale; 60 - corporale. 80

- imobilizari corporale; 800 Cesiunea sau reducerea- imobilizari financiare. 200 imobilizarilor financiare 100

Cheltuieli de repartizat asupra Cresterea capitalurilor proprii:mai multor exerciţii — - cresterea capitalului social;Reducerea capitalurilor proprii (1500-1000+200) 700Rambursarea datoriilor financiare 200 - cresterea altorcapitaluri proprii. --

142

Tabelul 3.5 (continuare)TOTAL INTREBUINJARIAFRNG (Resurse nete)

1310670

-Cresterea datoriilor financiareTOTAL RESURSE

6001980


b) • Calculul FRNGN-1 N

Capital 1000 1500Prime de emisiune ~ 200Rezerve 400 500Rezultatul exerciţiului 150 180Provizibane pentru riscuri şi cheltuieli 240 350Amortizari şi provizioane de activ 1210 1300Datorii financiare 1000 1400Resurse stabile 4000 5430

Imobilizari necorporale 200 260

Imobilizari corporale 1800 2400

Imobilizari financiare 700 800intrebuinJSri stabile

FRNGN = 5430-3460=1970FRNGN-i= 4000-2700=1300AFRNG = 1970-1300 = 670

3460

exista deci concordanţa cu AFRNG dintabloul de finanţare

2) Calculul variaţiei posturilor A şi P din partea de jos a bilanţului

AStocuri= 980-800 = 180 T Nevoie ACreante =1320-900 = 420 T Nevoie ADatorii de exploatare =500-400 = 1001 Degaţare AAlţi debitori = 390-500 = -110 4 Degaţare AAlJi creditori = 130-330 = -2004Nevoie ADisponibilitati = 10-30 = -20 4 DegaţareACredite trezorerie = 100-200 = -100 4 Nevoie

Se constata ca, partea I şi partea a ll-a a tabloului ofera aceeaşi valoareabsoluta privind variaţia FRNG, dar cu semn schimbat (tabelul 3.6).

Exemplul 2:Pe baza datelor prezentate in anexele l-lll stabiliţi variaţia indicatorilor de

echilibru financiar static (AFRNG, ANFR, ATN) şi întocmiţi "tabloul de finantard"confruntand rezultatele indicatorilor financiari obţinuţi prin ambele procedee.

143

2700

TABLOUL DE FINANŢARE - PARTEA a II aTabelul 3.6

mil leiVARIATIA FONDULUI DE RULMENT 1 Exercitiul N

NET GLOBAL NEVOI DEGAJARI SOLD

0 1 2 2-1

Variatia ExploatariiVariatia activelor de exploatare: - Stocurimateriale şi de producţie in curs de fabricate -Avansuri şi aconturi varsate asupra comenzilor -Creanţe clienţi şi alte create de exploatareVariatia datoriilor de exploatare: - Avansuri şiaconturi primite asupra comenzilor în curs defabricate; - Datorii furnizori şi alte datorii deexploatare

1.80

420

100

TOTAL ......................... 600 100

A. Variatia neta a "Exploatarii" ............................. -500Variatia în "Afara exploatarii"

Variatia altor debitori Variatia altorcreditori

200 110

TOTAL........................ 200 110

B. Variatia neta în "Afara exploatarii".................... -90

TOTALA+B: .............. -590Nevoia de fond de ailment .................................sauDegaţarea neta de fond de rulment în exerciţiul NVariatia "Trezoreriei"Variatia disponibilitaţilorVariatia creditelor de trezorerie şi a soldurilorcreditoare de banca

100 20 -590

TOTAL...................... 100 20C. Variatia neta a 'Trezoreriei" ........................Variatia fondului de rulment net global(Total A+B+C)Nevoie neta ......................................................

-80670 -670

sauResurse nete ....................................................

144

Tabeiul3.7BILANT- ANEXA I

mil leiACTIV BRUT

N-1BRUTN

PASIV N-1 N

Imobilizari 3000 4200 Capital social 1500 1800

Stocuri 300 360 Rezerve 210 270Creanţe 1905 2205 Rezultatul exerc.(nerep) 120 90Disponibilitaţi 210 15 Provizioane pentru

riscuri şi cheltuieli 165 180Amortizari siprovizioane de activ 2085 2130Datorii financiare 900 1740Datorii de exploatare 435 480Credite de trezorerie 90

TOTAL ACTIV 5415 6780 TOTAL PASIV 5415 6780

Tabelul 3.8

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE anul N - ANEXA II

mil leiCHELTUIELI VENITURI

CostuI de cumparare al marfurilorvandute Consumuri de la terţiImpozite, taxe, varsaminte asimilateCheltuieli cu personalul Amortizarişi provizioane calculate Cheltuielipentru exploatare Cheltuielifinanciare (dobanzi platite)Cheltuieli exceptional(Valoarea net contabila aimobilizarilor corporale cedate)Imppzit pe profit Rezultatulexercitiului

5702160

601020390

4200

219

3084 90

Vanzari de marfuriProduc^ia vanduta Cif rade afaceriReluari asupra provizioanelorde exploatareVenituri din exploatareVenituri financiare(dobanzi încasate)Venituri excepţionale(venituri nete din cesiuneaimobilizarilor corporale),;,,,

150330004503

60

4563

36 24


C-da45coala 10 145

ANEXA III. lnformaţii suplimentare:In cursul exerciţiului N au mai avut loc urmatoarele operaţiuni:

- rambursarea datoriilor financiare de 300 mil şi contractarea unui nouîmprumut pe termen lung de 1140 mil lei;

- în cadrul imobilizarilor au avut loc creşteri prin achiziţionarea unor noiutilaje în valoare de 1500 mil lei;

- au fost vandute imobilizari corporale la un preţ de 24 mil lei, preţul deachiziţie fiind 50 mil lei, amortizate pentru suma de 20 mil lei;o parte din rezultatul exerciţiului N-1 a fost încorporat în rezerve, iardiferenţa a fost distribuita sub forma de dividende.

Rezolvare:FRNG(N.D = (1500+210+120+165+2085+900)-3000 = 4980-3000 = 1980FRNG(N) = (1800+270+90+180+2130+1740)-4200 = 6210-4200 = 2010AFRNG = 2010-1980 = 30 AFRNG = 30 mil leiNFR(N.D = (300+1905)-435 = 2205-435 = 1770NFR(N) = (360+2205)-480 = 2565-480 = 2085ANFR = 2085-1770 = 315 ANFR = 315 mil leiTN(N.D =1980-1770 = 210TN(N) =2010-2085 = -75ATN = -75-210 = -285 ATN = -285 mil lei

Partea întai a tabloului de finanţare explica variafia FRNG pe bazadatelor din partea de sus a bilanţului

Tabelul 3.9TABLOUL DE FINANTARE - PARTEA INTAI

mil leiNEVOI RESURSE

• Dividende datorate în exerciţiulprecedent (platite) •Achiziţionarea elementelor deactiv imobilizat • Reducereacapitalurilor proprii • Rambursareadatoriilor financiare Total nevoiAFRNG (creştere)

60

1500300

186030

•Capacitatea de autofinanţare• Cesiunea sau reducereaimobilizarilor corporale •Cresterea capitalurilor proprii(aport) • Cresterea datoriilorfinanciare Total resurse

42624

30011401890


• CalcululCAF:CAF = Rnet + Cheltuieli calculate - Venituri calculate

Rezultatul net 90+ Amortizari şi provizioane calculate +390- Reluari asupra provizioanelor -60+ Valoarea net contabila a imob. cedate +30- Venituri nete din cesiuni -24

C.A.F. = 426

146

• Capitalurile proprii au crescut (prin aport nou al acţionarilor) de la 1500 la1800 mil lei => o crestere de 300 mil.

• Cresterea datoriilor este de 1140 mil lei, reprezentand un nou împrumut• Calculul dividendelor: din rezultatul exerciţiului (N-1) de 120 mil lei, 60 mil s-

au încorporat in rezerve (rezervele au crescut de la 210 la 270 mil lei), iardiferenţa de 60 mil lei (120-60) s-a distribuit sub forma dividendelor.

Partea a ll-a a tabloului de finanţare, explica variatia FRNG pe bazadatelor din partea de jos a bilanţului, oferind şi informaţii cu privire la ANFR (oparte din elementele tabloului sunt necesare pentru determinarea ANFR).

Prin compararea valorilor brute ale posturilor de activ şi pasiv (partea dejos), se obţine aceeasi variatie a FRNG insa cu semn schimbat, asa cum reiesedin tabelul 3.10

Tabelul3.10TABLOUL DE FINANTARE - PARTEA a ll-a

mil leiINTREBUINTARI (NEVOI) RESURSE (DEGAJARI)

Cresterea stocurilorCresterea creanţelorCresterea disponibilitaţilorReducerea datoriilor deexploatare Rambursareacreditelor de trezorerie Totalnevoi

60300360

Reduced de stocuri Reduceri decreanţe Reduceri disponibilitaţiCresterea datoriilor de exploatareCredite noi de trezorerieTotal resurse AFRNG (crestere)

1954590

33030

TOTAL 360 TOTAL 360

AFRNG = Resurse - întrebuintari = 330 - 360 = -30 (semn schimbat faşa departea întai)

Tabelul 3.11TABLOUL DE FINANTARE

mil leiNEVOI (ALOCARI) RESURSE (DEGAJARI)

Dividende datorate (platite)Achiziţionarea imob. corporaleRambursarea datoriilorfinanciare

601500300

C.A.F. Cesiunea sau reducereaimob. Cresterea capitalurilorproprii Cresterea datoriilorfinanciare

42624

3001140

1 Total întrebuinf9ri stabile 1860 I Total resurse permanente 1890Cresterea FRNG 30Cresterea stocurilorCresterea creantelor

60300

Cresterea datoriilor de expl. 45

II Total întrebuinfSri ciclice 360 II Total resurse ciclice 45Cresterea NFR 315

l+ll Total întrebuintari 2220 l+ll Total resurse 1935Scaderea TN -285

147

Studiu de caz: © Sedau în anexe:

- bilanţurile la 31.12(N-1) şi 31.12.N, ale unei întreprinderi (tabelul nr.3.12 şi 3.13);

- tablourile imobilizarilor, amortismentelor şi provizioanelor referitoare laexercifluIN (tabelulnr. 3.14, nr.3.15si nr.3.16;

- tabloul de repartizare privind rezultatul exerciţiului (N-1) (tabelul nr.3.17);

Informal complementare:- in contul de profit şi pierdere al exercitiului N apar venituri din cesiunea

elementelor de activ: 75 mil lei;- în cursul exercitiului N au avut loc:

• rambursari ale datoriilor:- 400 mil lei cu titlu de împrumuturi obligatare;- 120 mil lei cu titlul de împrumuturi şi datorii financiare

diverse.• un nouimprumut pentrusumade 1920 mil lei.

- datoriile fiscale şi sociale sunt, în totalitate, datorii de exploatare.Se cere:

a) Stabiliţi tabloul de finanţare referitor la exerciţiul N (partea întai şi parteaall-a);

Determinate fondul de rulment la 31.12.N şi la 31.12.(N-1) şi verificaţi dacavariaţia fondului de rulment este egala cu cea rezultata din tabloul de finanţare.

Tabelul 3.12BILANTUL LA 31.12.(N-1) (INAINTE DE REPARTIZARE)

mil leiACTIV Suma

brutaAmort.Provis

Sumanet9

PASIV

Imobilizari necorporale Imobilizaricorporale • Terenuri •Construcţii • Instalaţii tehnice,mater, ind. • Alte imob.corporale Imobilizari financiare •Participaţii • ImprumuturiStocuri materiate şi produse în curs •Materii prime şi materiale •Produse finite Creanţe •Clienţi • Creanţe diverseValori mobiliare de plasament ••Acţiuni « Bonuri de trezorerieDisponibilitati . :

580710

3650917523001200

35212215

1520830450120648

152157066431820

13028 36

142 95

428710

20802532480

1070 35184 179

1378830

355 120. 648

Capital social Prime deemisiune Rezerve legaleAlte rezerve Rezultatulnet Subventii pentruinvestiţii Provizioane pt.riscuri Provizioane pt.cheltuieli Imprumuturiobligatare împrumuturi şidatorii financiare diverseFurnizori Datorii fiscale şisociale

400038.25 32012.75 43092 65 783800280 1720

193

TOTAL 21645 10616 11029 TOTAL 11029

148

Tabelul3.13BILANTUL LA 31.12.N (INAINTE DE REPARTIZARE)

mil leiSuma Amort. Suma

ACT1V PASIVbruta Provfs neta

Imobilizari necorporale 580 342 238 Capital social 4000Imobilizari corporals Prime de emisiune 38.25• Terenuri 1710 - 1710 Rezerve legate 341.50• Constructii 3650 1755 1895 Alte rezerve 21.25• Instalaţii tehnice, mater, ind. 9601 6944 2657 Rezultatul net 480• Alte imob. corporale 2300 1940 360 Subvenfii pentru investiţii 80Imobilizari financiare Provizioane pt. riscuri , 65• Participate 3000 130 2870 Provizioane pt. cheltuieli 70• Imprumuturi 20 - 20 fmprumuturl obligatare 3400Stocuri materiale si produse în cure Imprumuturi şi datorii• Materii prime ?i consumabile 192 32 160 financiare diverse 2080• Produse finite 230 30 200 Furnizori 1500Creanţe Datorii fiscale şi sociale 480• Clienti 1700 160 1540 Datorii diverse 268• Creanţe diverse 630 630Valori mobiliare de plasament• Acţiuni 450 95 355• Bonuri de trezorerie 100 - 100Disponibilitaţi 89 89

TOTAL 24242 11428 12824 TOTAL 12824

TABLOUL IMOBILIZARILOR (31.12.N)

A B C DVal. bruta laînceputulex.N

Crefteri DiminuSri Val. brutalasfarşitulex.N

Imobilizari necorporaleImobilizari corporale •Terenuri • Constructii •Instalafii industriale •Alte imob. corporaleImobilizari financiare •Participate •Imprumuturi

580710365091752300120035

1000

7701800

344

15

58017003650960123003000

20

TOTAL 17650 3570 359 20861

149

Tabelul3.14

mil lei

TABLOUL AMORTISMENTELOR (31.12.N)Tabelul3.15

mil leiA B C D

Suma amort Amortizan Dimlnuari Sumaamortis.cumulate la sf. calculate exercrpu cumulate la sf.

ex. precedent ex"N" "N" exercitiului "N"Imobilizari necorporale 152 190 — 342Imobilizari corporale• Construe^ 1570 185 ~ 1755• Instalafti

industriale 6643 585 284 6944• Alte imob. corporale 1820 120 — 1940

TOTAL 10185 1080 284 10981

TABLOUL PROVIZIOANELOR (31.12.N)

A B C DSuma proviz.contabilizatela sf. ex.precedent

Provizioanecalculate

ReluSri Suma proviz.contabilizatela închidereaex."N"

Provizioane pentru riscuriProvizioane pentru cheltuileiProvizioane pentru deprecieri

6578431

164 8148

6570447

TOTAL 574 164 156 582

Tabelui3.17TABLOUL DE REPARTIZARE PRIVIND REZULTATUL EXERCITIULUI (N-1)Rezultatul net al exercitiului 430

Repartizari• Rezerve legale 21.50• Alte rezerve 8.50• Dividende 400.00

• 430 430

3.2. FLUXURILE DE TREZORERIE IN INTREPRINDERE

Toate operatiunile pe care întreprinderea le realizeaza se regasesc imediatsau la termen, sub forma fluxurilor de trezorerie. Menţinerea echilibrului fluxurilorde trezorerie este o condiţie necesara perenitaţii intreprinderii. O întreprinderepoate ii considerate viabila, numai daca activitatea sa degaţa, in modpermanent, trezorerie.

150

Tabelul3.16

mil lei

Trezoreria permite aprecierea performantelor întreprinderii, avşnd şi un rolstrategic, in ceea ce priveste nivelul sail de formare cSt şi modul de utilizare.Degaţarea (formarea) trezoreriei (cash-flow-ului) este dovada poziţiei strategice aîntreprinderii in raport cu produsele sale, piejele sale, concurentii sai şiconstrangerile exterioare. Aceasta poziţie strategica satisfacatoare genereazaimportante fluxuri financiare care-i permit întreprinderii procurarea capitalurilorexteme, în special de pe piaţa financiara sau plasarea excedentului de trezorerie.

De asemenea, trezoreria constituie un instrument de acţiune la dispoziţiaconducatorilor întreprinderii pentru realizarea obiectivelor lor strategice. Astfel,trezoreria poate fi utilizata, fie pentru achiziţionarea echipamentelorindispensabile crefterii interne, fie pentru procurarea titlurilor de participatie carevizeaza cresterea externa. Trezoreria constituie deci gajul flexibilitaţiiîntreprinderii. Trezorierul acesteia trebuie sa fie preocupat în permanenta deplasarea eficienta a excedentului global de trezorerie pe termen scurt (în conditiide rentabilitate şi lichiditate maxime şi risc redus) înainte ca acesta sa fieangaţat de întreprindere în deciziile strategice pe termen lung.

In cursul unui exerciţiu dat, excedentul global de trezorerie se stabilesteca diferenţa între încasarile şi platile generate de întreaga activitate aîntreprinderii. Acest excedent global de trezorerie provine din urmatoareleoperaţii distincte (figura 3.5):

Fig. 3.5 Structura trezoreriei

- operaţii de gestiune, în principal operatii de exploatare, dar şi alteoperaţii de gestiune. Aceasta categorie degaţa excedentul detrezorerie al operatiilor de gestiune (ETOG) şi excedentul de trezorerieal exploatarii (ETE);

- operatii de investiţii şi de finanţare care genereaza excedentul detrezorerie al operaţiilor de investiţii şi de finanţare (ETOIF).

1) Excedentul de trezorerie al exploatariiIn ansamblul operatiilor de gestiune un loc important Tl ocupS operape de

exploatare, respectiv operatiilor ciclice caracteristice activitaţii întreprinderii.

151

Aceste operaţii degaţa în cursul exerciţiului un excedent (sau deficit) detrezorerie denumit: Excedent (deficit) de trezorerie al exploatSrii (E.T.E)(figura 3.6)

Alte operaţiunide gestiune

Operatiuni degestiune Fig. 3.6 Excedentul

de trezorerie al exploatarii

Excedentul (deficitul) de trezorerie al exploatarii este deci expresia trezorerieigenerate (sau consumata) în cursul exerciţiului financiar numai de operaţiileprivind exploatarea. Excedentul de trezorerie al exploatarii poate fi calculat îndoua moduri:a) Ca diferenţa între incasarile şi plaţile activitaţii de exploatare conform relaţiei:

ETE = încasari din exploatare - PI5ţi pentru exploatare

în care:

Incasarile din exploatare = Cifra de afaceri - cresterea creditelor clienţiiarPlatile pentru exploatare = Cheltuieli pentru exploatare - Cresterea datoriilor

catre fumizori - Cresterea altor datorii de exploatarePrin dezvoltarea excedentului de trezorerie al exploatarii, acesta devine :

Incasari din vanzari- Plati pentru cumparari

E.T.E = - Plati pentru alte cheltuieli de exploatare- Regularizarile privind T.V.A de plata

Analiza elementelor constitutive E.T.E conduce la urmatoarea formula:Vanzari fara taxe

- Cumparari fara taxeE.T.E = - Alte cheltuieli de exploatare (Astocurilor este exclusa)

- ACreanţe de exploatare (variaţia acestora)+ ADatorii de exploatare (variaţia acestora)

dar, excedentul asupra operapor de exploatare generatoare de fluxurifinanciare în exerciţiul curent (E.S.O) fiind constituit din ansamblul elementelor:

Vanzari fara taxeE.S.O = - Cumparari fara taxe

- Alte cheltuieli de exploatare (A stocurilor este exclusa)

152

Operaţiuni deexploatareI

E.T.E.

rezulta relaţia dintre E.T.E şi E.S.O:

E.T.E = E.S.O- A Creanfe de exploatare + A Datorii de exploatare

Diferenţa: A Create de exploatare - A Datorii de exploatare, estedenumita: Variaţia operapor comerciale în curs de realizare.

Deci E.T.E = E.S.0 - A Operatiilor comerciale in curs

Aceasta reiafie evidentiaza rolul capital jucat în determinarea trezoreriei, depolitica comerciala (politica de cumparare şi de vanzare, creditintertntreprinderi).

Prima modalitate de calcul a excedentului de trezorerie al exploatarii sepreteaza foarte bine la un demers previzional ţîn bugetul de trezorerie). b) Printr-o relate sitriilara celei privind excedentul global de trezorerie.

tn acest caz, trezoreria este determinate de fluxurile generatoare de nevoişi resurse cor-ectate cu decalajele aparute între nasterea fluxurilor financiare şirealizarea lor efectiva în cadrul trezoreriei.

Fluxuri de nevoi — ------ ► Decalaje de trezorerie — ------ ► f|UX de trezoreriesau resurse (creanţe,datorii,stocuri)

Finanţare degaţata — Decalaje de = Trezoreria

de întreaga activitate trezorerie (NFR) globala

Aceasta relate aplicata operatiilor de exploatare devine :

Finanţarea degaţata — Decalaje privind = Trezoreriadin exploatare exploatarea exploatarii

I I IEBE ANFRE ETE

Legatura dintre excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE) şi excedentulbrut de exploatare (EBE) este pusa în evident de urmatoarele relatii:(1) ETE = Vanzari fara taxe - Cumparari fara taxe - Alte cheltuieli de exploatare -

- ACreantelor de exploatare + ADatoriilor de exploatare(2) EBE = Vanzari fara taxe + Producfia stocata (Sp-Si) + Producţia imobilizata -

- Cumparari fara taxe - AStocuri (S-Si) - Alte cheltuieli deexploatare

din (2) - (1) => EBE - ETE = Produc^a stocata (Sr-Si)+AStocurilor(SrSf) ++Productia imobilizata+ACreantelor deexploatare - ADatoriilor de exploatare

Productia stocata(Sf-Sj) + AStocurilor(SrSf)= Variatia generala a stocurilor (ASt)EBE - ETE = AS t + ACreantelor expl. - ADatoriilor de expl. + Productia

imobilizataASt + ACreantelor expl. - ADatoriilor de expl. = ANFRE De

unde rezulta relatia: ETE = EBE - ANFRE - Productia imobilizata

153

Aceasta relaţie este valabila în cazul in care nevoia de fond de rulmentpentru exploatare creste (consuma'trezorerie).

In cazul în care nevoia de fond de rulment pentru exploatare se diminueaza(degaţa trezorerie) relaţia devine :

ETE = EBE + ANFRE - Producţia imobilizatSExcedentul de trezorerie al exploatarii reprezinta deci trezoreria degaţata

(sau consumata) de activitatea de exploatare a întreprinderii în cursul unuiexerciţiu financiar.

Acest mod de stabilire a excedentului de trezorerie al exploatarii ETE =EBE ± ANFRE (în ipoteza în care nu exista producţie imobilizata) evidenţiazafluxul real de trezorerie al exploatarii a carui marime trebuie sa fie acoperitoarepentru finanţarea capitalului (EBE) şi a cresterii nevoii de fond de rulment pentruexploatare.

Daca excedentul de trezorerie al exploatarii este negativ, înseamnaca exploatarea consuma trezorerie, în loc sa degaje, adica încasarile suntinferioare platilor. în acest caz, întreprinderea nu are capacitatea de a facefaţa nevoilor de autofinanţare a investifiilor (menţinerea capitalului economic),de asigurare a cresterii sale (investiţii noi) sau de plata a dobanzilor şide rambursare a datoriilor financiare, inclusiv a platilor pentru impozite şipentru dividende. Aceasta situate grava (pe termen lung compromitesupravietuirea întreprinderii) poate fi consecinţa unei rentabilitaţi economiceinsuficiente (EBE insuficient), sau a unei cresteri nejustificate a nevoiior definanţare a activitafii de exploatare (creşterea foarte mare a NFRE). O astfel desituaţie nu se poate prelungi decat în masura în care întreprinderea îşi gaseste, înalte operaţii, completarea trezoreriei necesare pentru a face faţa platilorscadente.

In consecinţa, excedentul brut de exploatare fiind o noţiune importanta îndiagnosticul şi prevenirea dificultaţilor întreprinderii, devine indicatorul central înanaliza fluxurilor financiare.

2) Excedentul trezoreriei degaţat de ansamblul operaţiilor de gestiune(ETOG)

Excedentul de trezorerie degaţat de ansamblul operaţiunilor de gestiune,regrupeaza ETE şi excedentul care provine din alte operaţii de gestiune (figura3.6).

Poate fi denumit "Excedent de trezorerie al operaţiilor curente" (ETOC), sau"Excedent de trezorerie al operaţiilor de gestiune" (ETOG), sau înca "Partealichida a capacitaţii de autofinanţare".

Vom reţine denumirea de "Excedent de trezorerie al operapor de gestiune"(ETOG), şi vom prezenta relaţia de calcul (un studiu analog celui care a fostfacut pentru ETE conduce la aceasta relate):

ETOG = CAF - ANFR - Producţia imobilizatalmportanţa acestei relaţii consta în faptul ca pune în evidenţa o informaţie

fundamentala, şi anume: capacitatea de autofinanţare nu poate fi asimilata unuiexcedent de trezorerie, adica unei resurse disponibile de 100%, deoarece

154

ETOG depinde de capacitatea de autofinanţare şi de variaţia nevoii de fond derulment (in ipoteza simplificata în care rui exista produoţie imobilizata). Exemplede situatii posibile, pentru CAF de 100:

CAF 100 100 100ANFR +120 0 -50

Excedentul detrezorerie aloperatiilor degestiune

-20Gestiuneaconsumatrezorerie

100 Gestiuneadegaţa o trezorerie

egala cu CAF

+150 Gestiuneadegaţa o trezorerie

superioara CAF

3) Excedentul de trezorerie al operapor de investitii şi finantare (ETOIF)Documentul care sta la baza determinarii acestui excedent este tabloul de

F/nan/are-Partea întai (figura 3.7).ETOIF = Resurse durabile (altele decat CAF) - Intrebuinţări stabile - CAFResurse durabile - întrebuinţari stabile = AFR

I ETOIF = AFR - CAF I

Aceasta relate este valabila în ipoteza ca nu exista produce imobilizata.Verificarea relatiei fundamentale de determinare a excedentului global de

trezorerie:

Excedent de trezorerie al operatiilor de gestiune (ETOG)+ Excedent de trezorerie al operatiilor de investitii ?i finantare (ETOIF) _______= Excedentul global de trezorerie ATN = AFRNG-ANFR

Ori, se stie ca:ETOG = CAF-ANFR a)ETOIF = AFRNG-CAF b)

Atunci (a+b) devine:ETOG + ETOIF = AFRNG - ANFR

Dar, excedentul de trezorerie al operatiilor de investiţii şi de finanţare poatefi descompus în doua elemente:

- excedentul de trezorerie asupra operatiilor de investitii,- excedentul de trezorerie asupra operaţiilor de finantare.

Explicape privind variaţia trezoreriei rezultata din activitatea curenta,activitatea de investitii şi de finantare sunt oferite de tablourile fluxurilorfinanciare (prezentate in subcapitolul 3.3)

Exemplul 1.' Se cunosc urmatoarele:- bilanturile la 31.12(N-1) şi la 31.12.(N), prezentate în tabelele 3.18 şi 3.19;

155

întrebuintSri stabile Resurse stabile

,PISti

• Dividende platite• Achiziţionareaelementelor de activimobilizat

• Cheltuieli de repartizat• Reducereacapitaiurilor proprii

• Rambursareadatoriilor financiare

ExcedentuI detrezorerie al

operaţiilor de investiţiişi de finantare

Fig. 3.7 Tabloul de finanţare (Partea intai)

- contui de profit şi pierdere şi tabloul de finanţare referitoare la exerciţiul (N),prezentate în tabelele 3.20 şi 3.21. Sa se calculeze:

a) ETE pornind de la ESO ş i pomind de la EBE;b) ExcedentuI de trezorerie al operaţiilor de investiţii şi de finanţare

(ETOIF);c) ExcedentuI de trezorerie al operaţiilor de gestiune (ETOG);

Pe baza rezultatelor de la punctui b) şi c) sa se verifice relaţia fundamentala avariaţiei globale a trezoreriei (ATN).

BILANTULLA31.12(N-1)

ACTIV Brut AsiP Net PASIV Suma

Imobilizari necorporale 50 30 20 Capital social 500Imobilizari corporate 680 500 180 Rezerve 70Imobilizari financiare 270 50 220 Rezultatul exerciţiului 40Stocuri 100 30 70 Provizioane pentru riscuri 30Creanţe de exploatare 405 85 320 Provizioane pt. cheltuieli 25Creanţe diverse 150 — 150 Imprumuturi obligatare 200Valori mobiliare de Datorii financiare pe t.l 100plasament 80 — 80 Datorii fumizori 100Disponibilitaţi 70 — 70 Datorii fiscale şi sodale 28

Datorii diverse 171805 695 1110 1110

156

•CAF

• Cesiunea sau reduc.element, de activ imob.

• Creşterea capitaiurilorproprii

• Cre?terea datoriilorfinanciare

IncasSri

Tabelu! 3.18

mil. lei

Tabelul3.19 mil. leiACTIV Brut A ş i P Net PASIV Suma

imobilizari necorporale 50 40 10 Capital social 600Imobilizari corporate 1000 500 500 Rezerve 90Imobilizarr financiare 350 50 300 Rezultatul exercitiului 30Stocuri 120 30 90 Provizioane pentru riscuri 20Greanţe de exploatare 505 90 415 Provizioane pt. cheltuieli 40Creanţe diverse 180 — 180 Imprumuturi obligatare 400Valori mobiliare de Datorii financiare pe termenplasament 50 — 50 lung 180Disponibilitaţi 5 — 5 Datorii furnizori 120

Datorii fiscale şi sociale 30Datorii diverse 10Credite bancare curente 30

2260 710 1550 1550

Tabelul 3.20CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA 31.12.(N)

mil. leiCHELTUIELI VENITURI

Cheltuieli pentru exploatare Venituri din exploatareCostul de cumparare al mf. vandute 190 • Vanzari de marfuri 501♦ Cumparari marfuri 200 • Produce vanduta 1000• .Variatia stocurilor de marfuri -10Consumul exercitiului provenind Cifra de afaceri 1501de la terti: 720

• Cumparari stocate din aproviz. 400 Productia stocata --• Variatia stocurilor de aproviz: -10 Producţia imobilizata• Cumparari nestocate 100 Reluari asupra provizioanelor 20• Servicii exterioare 230Impozite, taxe şi varsaminteasimilate 20Cheltuieli cu personalul 340Amortizari şi provizioane calculate 130

Total 1400 Total 1521

Cheltuieli financiare 73 Venituri financiare 12• Dobanzi şi cheltuieli asimilate 73 • Dobanzi şi venituri asimilate 12Cheltuieli exceptional 10 Venituri exceptionale 8• Valoarea net contabila a • Venituri din cesiunea

elementelor de activ cedate 10 elementelor de activ 8Impozit pe profit < 28Rezultatul exerciţiului 30

.:■• Total general 1541 Total general 1541

157

BILANJULLA31.12.(N)

TABLOUL DE FINANTARE - EXERCITIUL NTabelul3.21

mil. leiÎNTREBUINTARI RESURSE

• Dividende platite 20 •CAF 142•Achiziţionarea elementelor de • Cesiunea sau reducereaactiv imobilizat 500 elementelor de activ imob. 8

• imobilizari corporale 420 •Cresterea capitalurilor proprii 100• imobilizari financiare 80 (aport nou în numerar)

• Rambursarea datoriilor financiare 100 • Cresterea datoriilor financiare 380Total întrebuintari 620 Total resurse 630

Cresterea FRNG 10

Total 630 Total 630

Calculul ETE:Vanzari de marfuri 501+ Producţia vanduta + 100- Cumparari de marfuri -200- Cumparari stocate din aproviz. -400- Cumparari nestocate -100- Servicii exterioare -230

- Impozite, taxe şi v.a. -20- Cheltuieli cu personalul -340- ACreanţe de exploatare -100 (505N-405N.,)+ ADatoriilor de exploatare + 22 [(120+30)N-(100+28)^]

ETE = 133 ETE=133Calculul ETE pornind de la ESO:

Calculul ESO:Vanzari de marfuri 501 ETE = ESO - AOp. com. în curs

+ Producţia vanduta + 1000 AOp. com. in curs = ACreanJe -- Cumparari de marfuri - 200 ADatorii exploatare- Cumparari stocate din aprov- 400 AOp. com. în curs = 100-22=78- Cumparari nestocate - 100 ETE = 211-78- Servicii exterioare -230 ETE = 133- Impozite, taxe şi v.a. - 20- Cheltuieli cu personalul - 340ESO= 2TT

Calculul ETE pornind de la EBE:

501 ETE = EBE-ANFRE

- 190 ANFRE=NFRE(N)-NFRE(N.1) 311NFRE=(Stocuri+Creanţe exploat.)-

+ Producţia exerciţiului +1000 - Datorii de exploatare1311 NFRE(N)=(120+505)-(120+30)=475

158

Rezolvare:a)

BiianJ

Calculul EBE:Vanzari de marfuri -

Costul de cump. al mf.vandute = Marja

comerciala

- Consumurile exerciţiului NFRE(N-i)=(100+405)-(100+28)=377provenind de la terţi -720 ANFRE=475-377=98

= Valoarea adaugata _____ 5 9 r ETE=231-98=133- Impozite, taxe şi v.a. -20 ETE=133- Cheltuieli cu personalul - 340= EBE 231

b) Excedentul de trezorerie al operapor de investifii şi de finanţare(informaţii din Tabloul de finanţare pentru exerciţiul N):ETOIF = Resurse de durata-întrebuinţari stabile-CAF=AFR-CAF = 630-620--142 = -132 ETOIF = -132

c) Excedentul de trezorerie al operatiilor de gestiune (ETOG):ETOG = CAF - ANFRANFR = NFR(NrNFR<N.|)NFR = (Stocuri+Creanţe de exploat.+CreanJe diverse+Valori mobiliare deplasament)- (Datorii din exploatare+Datorii in afara exploatarii)NFR(N)= (120+505+180+50)-(120+30+10)=695NFR^p (100+405+150+80)-(100+28+17)=590ANFR = 695-590 =105ETOG = 142-105 = 37 ETOG = 37

d) Calculul varialiei globale a trezoreriei (ATN):. ATN = Trezoreria(N)-Trezoreria(N.i)

Trezoreria = Disponibilit&Ji - Credite bancare curenteTN(N) = 5-30=-25 TN(N.D= 70-0 = 70ATN = -25-70=-95 (determinate pe baza bilanţurilor) •

ATN= ETOG+ETOIFATN = 37+(-132) = -95 -> -» Concordanţa verificata.

Variatia disponibilitaţilor banesti, evidenfiata în cadrul analizei dinamice afluxurilor financiare (tabloul de finanţare Nevoi-Resurse), reflecta, de fapt,modificarea soldului trezoreriei, indicator mai puţin relevant pentru acţionarii şicreditorii întreprinderii interesaţi în cunoaşterea cash-flow-ului, disponibilfiecaruia în parte. Aceste informatii deosebit de utile ,,furnizorilor" de fonduripuse la dispoziţia întreprinderii, sunt reflectate în cadrul analizei fluxurilor nete detrezorerie, respectiv de analiza cash-flow-urilor întreprinderii.

In cursul unui exerciţiu contabil cash-flow-ul disponibil (CFD) rezultat cadiferenţa între încasarile şi platile generate de întreaga activitate a întreprinderiiprovine din operaţii de gestiune (exploatare, financiare, excepţionale) şi dinoperaţii de capital (investiţii, dezinvestiţii, finanţare), aşa cum rezulta din figura 3.5.

In literatura şi practica financiara ariglo-saxona, cash-flow-ul disponibil esteanalizat atat dupa originea sa cat şi în raport cu destinaţia acestuia.

Analizat dupa originea sa, cash-flow-ul disponibil reflecta surplusuldisponibilitaţilor banesti generat de operaţiile de gestiune (CFgest) dupafinanţarea creşterii economice a întreprinderii (variaţia imobilizarilor şi a nevoiide fond de rulment: Almob, ANFR), conform relaţiei:

159

. ( - Almob + ANFR ]----------------------- r^r^crestere economical

în care:CFgest = Rez- expl. + Amortizarea imobilizarilor + Venituri financiare ±±Rez.excepşional - Impozit pe profit

sau, într-o forma simplificata:CFgest = Profit net+Amortizarea imobilizarilor + DobanziDeoarece marimea cash-flow-ului de gestiune este preponderant

determinate de activitatea de exploatare, acesta se identified de cele mai multeori cu un cash-flow de exploatare (CFexpl):

CFexpi = EBIT - Impozit pe profit + Amortizarea imobilizarilor iar: EBIT =Venituri totale - Cheltuieli totale (exclusiv dobanzile şi impozitul pe profit) sauEBIT = Rez. expl. ± Rez. financ. (exclusiv dobanzile) ± Rez. exceptional.

Impozit pe profit = (EBIT- Dobanzi)xtEBIT = excedentul brut înainte de deducerea impozitului pe profit şi a

cheltuielilor cu dobanzile. Dupa plata dobanzilor şi a impozitului pe profit rezultaprofitul net destinat constituirii fondurilor proprii şi remunerarii acţionarilor.

t = cota de impozit pe profitVariaţia imobilizarilor şi a nevoii de fond de rulment, în cursul exerciţiului

analizat, se determina ca diferenţa intre valoarea existenta la sfarsitulexerciţiului (Imobi, NFR^ şi începutul acestuia (lmob0, NFR0):

Almob = Imobi - lmob0 + Amortizarea imobilizarilorANFR = NFRT - NFR0, iarNFR = Active circulante - Datorii de exploatareAcest mod de calcul al nevoii de fond de rulment presupune includerea în

activele circulante a disponibilitaşilor banesti, întrucat creditele bancare pe termenscurt (din pasivul bilanţului) sunt incluse în datoriile financiare care influenţeazacash-flow-ul disponibil (în varianta de calcul a acestuia dupa destinaţie).

Cash-flow-ul exploatarii este expresia trezoreriei generata (sau consumata)de ansamblul operaţiilor de exploatare în sens larg. Aceasta reflecta nu numaifluxurile provenite din operaţiile de exploatare în sens stric, ci şi fluxuriledegaţate de operaţiile financiare (fara dobanzi şi impozit pe profit) şiexcepţionale. Noţiunea de ..exploatare" corespunde operatiilor pe careîntreprinderea le realizeaza în mod curent în cadrul activitaţii sale şi care nufigureaza în funcţia de investiţii şi de finanţare a întreprinderii.

Cash-flow-ul exploatarii releva performanţa întreprinderii la nivelulexploatarii concretizata într-un excedent de lichiditaţi,_ sau dimpotrivavulnerabilitatea acesteia în absenţa trezoreriei disponibile. In acest din urmacaz, înseamna ca operaţiile de exploatare consuma trezorerie, în loc sa degaje,adica încasarile sunt inferioare plaţilor. In aceasta situafie, întreprinderea nu arecapacitatea de a face faţa nevoilor de autofinantare a investipor (menţinereacapitalului economic), de asigurarea cresterii sale (investitii noi) sau de plata adobanzilor şi de rambursare a datoriilor financiare, inclusiv a platilor pentruimpozite şi pentru dividende. Aceasta situaţie grava (pe termen lung compromitesupravieţuirea întreprinderii) poate fi consecinta unei rentabilitaţi economice

160

insuficiente (EBIT insuficient), sau a unei cresteri nejustificate a nevoilor definantare a activitatii de exploatare (creşterea foarte mare a nevoii de fond derulment), şi nu se poate prelungi decat în masura în care întreprinderea îşigases.te, în alte operatii, completarea trezoreriei necesare pentru a face fataplatilor scadente.

Analizat dupa destinatie, cash-flow-ul disponibil are doua componente:CFD pentru actionari şi CFD pentru creditori:

CFD = Pnet -ACPR+Dobanzi - ADAT

Variaţia capitalurilor proprii (ACP) şi a datoriilor (ADAT) se determina cadiferenţa între valoarea acestora la sfarşitul exercitiului (CPR1f DAT,) şiînceputul (CPR0, DAT0) acestuia:

ACPR = CPR, - CPR0ADAT = DAT, - DAT0Prima componenta asigura creşterea capitalurilor proprii şi remunerarea

acţionarilor prin plata dividendelor iar, componenta a doua asigura platadobanzilor şi rambursarea datoriilor scadente în cursul exercitiului financiar.

Marimea cash-flow-ului disponibil evidenţiaza modul în care trezoreriaexploatarii (CFexpi) acopera cresterea economica a întreprinderii şi, mai departe,remunerarea capitalurilor proprii şi a celor împrumutate. Daca valoarea cash-flow-ului disponibil este pozitiva şi crescatoare, întreprinderea este în masura safinanţeze investitiile sale (strategice şi de exploatare) prin trezoreria degaţata dinexploatare si, în plus, sa ramburseze o parte din datoriile financiare fara saangajeze noi capitaluri externe. Insa, comportamentul financiar al întreprinderiipoate fi considerat favorabil numai daca investitiile realizate sunt suficientepentru a asigura evoluţia întreprinderii, în limitele sectorului din care face parte, şia menţine competitivitatea sa. Cand cash-flow-ul disponibil înregistreaza valorinegative, întreprinderea devine vulnerabila întrucSt nu-si poate finanţa investitiileprin trezoreria degaţata din exploatare si, în loc sa remunereze actionarii şicreditorii, atrage din partea acestora fondurile necesare.

Rationamentul privind comportamentul financiar al unei întreprinderi înraport cu marimea fluxurilor nete de trezorerie trebuie nuanţat în funcţie de ratade crestere a întreprinderii, de natura activitatii sale şi de situaţia sectoruluicaruia Ti aparţine. în cazul unei society al carei sector este caracterizat printr-oputernica rata de crestere, importanta investiţiilor de realizat poate antrena uncash-flow disponibil negativ. Cu toate acestea, realizarea investipor esteindispensabila mentinerii pieţei întreprinderii şi supravietuirii sale, întrucatabsenţa, sau insuficienţa lor ar conduce, în timp, la degradarea trezorerieiîntreprinderii. Daca întreprinderile aparţin sectoarelor cu grad de imobilizareridicat, cash-flow-ul exploatarii trebuie sa finanţeze cu prioritate investitiile dereînnoire. In ipoteza în care, întreprinderea realizeaza importante investitiipentru creşterea sa, mizand pe o rentabilitate economica superioara, aceastapoate recurge la împrumuturi pe termen lung, beneficiind, de efectul de parghiefinanciara al îndatorarii şi prezentand riscuri minime partenerilor sai.

Pentru exemplificare, presupunem urmatoarea situate:

C-da45coala 11 161

- Informaţii din bilanţ (mil. lei):N-1 N

Imobilizari 570 510Active circulante 150 520Capital propriu 660 730Datorii financiare 40 225Datorii de exploatare 20 75

- lnformaţii din contul de profit şi pierderi al exerciţiului N (în mil. lei): cifrade afaceri 1380; cheltuieli pentru exploatare platibile 1115; amortizarea imobili-zarilor 25; cheltuieli cu dobanzile 75. Pentru determinarea impozitului pe profitse utilizeaza o cota de 38%.

EBIT = 1380 - 1115 - 25 = 240 mil. ieiImpozit pe profit = (240 - 75)xO,38 = 62,7 mil. leiProfit net = 240 - 75 - 62,7 = 102,3 mil.CFgest = 102,3 + 25 + 75 = 202,3 mil. leiCFexpl = 240 - 62,7 + 25 = 202,3 mil.leiIn acest caz, CFgest se evidenţiaza ca un CFexpi în suma de 202,3 mil. lei.Cash-flow-ul disponibil, determinat dupa originea sa, este:CFD = 202,3 - (-35+315) = -77,7 mil. lei

adica: Almob = 510- 570 + 25 = -35 mil. leiANFR = (520 - 75)-(150 - 20) = 315 mil. lei

Calculat dupa destinaţia sa, CFD va avea aceeasi valoare, adica:CFD = 32,2 -110 = -77,7 mil. lei

deoarece:CFDac! = 102,3 - (730 - 660) = 32,3 mil. leiCFDcr = 75 - (225 - 40) = -110 mil. leiSe observa ca întreprinderea nu degaţa cash-flow disponibil, ci atrage din

partea creditorilor, în special, capitaluri împrumutate, pentru remunerareaacţionarilor.

3.3. TABLOURILE FLUXURILOR FINANCIARE

In funcfle de evoluţia teoriei şi practicii financiare, s-au elaborat diferite tipuride tablouri pentru analiza fluxurilor financiare. Ele au rolul de a explica fluxurilefinanciare care antreneaza variaţia trezoreriei, fiind centrate pe conceptul deexcedent de trezorerie şi nu pe noţiunea de echilibru financiar. Fluxurile privindinvestifiile, operaţiile financiare, sau alte elemente sunt regrupate dupa prioritaţi(prioritatea investipor sau prioritatea rambursarii datoriilor financiare) şi reflects,de la caz la caz, fie resurse suplimentare, fie nevoi de trezorerie. in consecinţa,metodologia elaborarii tablourilor este diferita, dar variaţia trezoreriei esterezultanta acelorasi fluxuri.

Exista diferite tablouri prezentand fluxuri financiare pe mai multe exerciţiisuccesive regrupate în diverse maniere în funcţie de important conceptuala alor, cat şi de cerin^ele utilizatorilor (banca, analişti financiari care lucreaza lasocietaţi bursiere, conducerea întreprinderii):

162

- tabloul fluxurilor de trezorerie;-tabloul plurianualal fluxurilorfinanciare;- tabloul explicativ al variaţiei trezoreriei.

Prin structura şi conţinutul informaţiilor furnizate, tablourile fluxurilorfinanciare se preteaza la fel de bine la studiile previzionale.

3.3.1. Tabloul fluxurilor de trezorerie

Tabloul fluxurilor de trezorerie apreciaza într-o logica financiara şi globalacoerenţa deciziilor strategice luate de întreprindere. Acest rationament logicconduce la realizarea unui demers care cuprinde mai multe niveluri de analiza afluxurilor, şi poate fi rezumat in felul urmator: Excedentul de trezorerie globalE.T.G (A)- Prelevari obligatorii= Flux de trezorerie disponibila F.T.D (B)- Investiţii nete (C)+ Aporturi la resursele stabile (D)= Variaţia trezorerie (E)

Structura tabloului (figura 3.8) se fundamenteaza pe urmatoarea logicafinanciara:

- tabloul urmareste, în primul rand, sa evidenţieze capacitateaîntreprinderii de a genera trezorerie (E.T.G) din într^aga sa activitate.

- trebuie apoi sa se constate în ce masura conducerea întreprinderii areposibilitatea de a conserva în totalitate, sau partial, aceasta trezorerie.Intereseaza deci marimea prelevarilor obligatorii care afecteazaaceasta trezorerie ca şi partea care ramane la dispoziţia conducatorilorîntreprinderii, reprezentand fluxul de trezorerie disponibil (FTD)

- demersul continua cu cercetarea modului de utilizare a trezorerieiramasa la dispoziţia întreprinderii, în special pentru finanţareainvestiţiilor, evidenţiindu-se astfel logica deciziilor de investiţii luate deconducatorii întreprinderii.

- în fine, în cazul în care trezoreria disponibila (FTD) este insuficientapentru acoperirea investipor nete, care au fost arbitrajele efectuate deconducatorii întreprinderii pentru procurarea noilor resurse stabile?

Acest model de analiza evidenţiaza gradui de libertate de care dispuneîntreprinderea în gestionarea lichiditafilor, în raport cu potentialitaţile sale şiierarhizarea prelevarilor pe care aceasta le suporta.

Studiul fluxurilor de trezorerie permite aprecierea flexibilitatii trezoreriei şifurnizeaza, din acest punct de vedere, informatii privind vulnerabilitateaîntreprinderii.Excedentul de trezorerie global (E.T.G) este evaluat pornind de la excedentulbrut global (E.B.G) şi de la variaţia nevoii de fond de rulment (ANFR) conformrelaţiei:

E.T.G = EBG - ANFR

163

?n care: E.B.G =

iar,

E.B.E ± alte venituri sau cheltuieli pentru exploatare +venituri financiare încasabile ± alte venituri sau cheltuieliexceptional încasabile sau platibiie (fara preţul decesiune al imobilizarilor)

ANFR = ANFRE ± ANFRAE

EXPLICATII N-2 N-1 N

Excedent brut global - Variatia nevoiide fond de rulmentA = EXCEDENT DE TREZORERIE GLOBAL (E.T.G)- Cheltuieli financiare - Impozit peprofit - Dividende platite in cursulexerciţiului - Rambursari de împrumuturifinanciareB = FLUX DE TREZORERIE DISPONIBILA (FTD)(dupa prelevarile obligatorii)Investitfi interne şi exteme (corporale, necorporale, financiare) -Subvenţii pentru investiţii primite + Variatia altorimobilizari in afara exploatarii - Cesiunea imobilizarilor

C = INVESTITH NETECresterea sau reducerea capitalului +Imprumuturi financiare noiD = APORTURI LA RESURSELE STABILE (aporturi externe)E = VARIATIA TREZORERIEI: (B + D) - C

= Variatia disponibilitaţilor - Variatiacreditelor bancare curente

Fig. 3.8 Tabloul fluxurilor de trezorerie

Noţiunea de excedent brut global se distinge de aceea de capacitate deautofinantare, întrucat nu tine seama de cheltuielile financiare platibiie şi nici deimpozitul pe profit, ambele fiind considerate prelevari obfigatorii.

Ordinea utilizarii trezoreriei nu este indiferenta, trezoreria creata deactivitatea întreprinderii fiind mai tntai utilizata pentru finanţarea prelevarilorobligatorii, apoi pentru. investiţii.

Acest sold, neafectat de structura financiara, de incidenţa impozitului peprofit şi de politica de distribuire a dividendelor, apreciaza capacitatea uneiîntreprinderi de a degaţa lichiditaţi din activitatea sa, independent de politicafinanciara şi fiscala. El constituie deci o prima masura a independenţei uneiintreprinderi faţa de partenerii sai externi.

Excedentul de trezorerie global depinde, pe de o parte, de nivelulrezultatelor, de gradul de dezvoltare a activitaţii întreprinderii, iar pe de altaparte, de structura nevoii de fond de rulment. Astfel, cresterea cifrei de afacerise concretizeaza in general intr-o creştere a nevoii de fond de rulment şi implicito diminuare a trezoreriei globale, în timp ce stagnarea sau reducerea activitaţiipoate diminua nevoia de fond de rulment şi determina cresterea trezoreriei

164

globale. De asemenea, toate schimbarile produse în rotaţia nevoii de fond derulment pot antrena o crestere sau o reducere a nevoii de fond de rulment cuconsecinţe asupra trezoreriei globale. De aceea, toate interpretarile privindvariaţia excedentului de trezorerie global trebuie sa fie precedate de o analiza arezultatelor Intreprinderii şi a nevoii de fond de rulment.

Acest indicator este foarte util şi pentru aprecierea coerenţei deciziilorstrategice. De pilda, daca se opteaza pentru o strategie de dezvoltare rapida avanzarilor, trebuie fixate marje comerciale suficient de ridicate pentru acoperireacresterii nevoii de fond de rulment. Dimpotriva, daca se prefera o politicacomerciala agresiva, care presupune reducerea preturilor de vanzare, trebuieluate masuri pentru accelerarea rotaţiei nevoii de fond de rulment.

In consecinţa menţinerea echilibrului trezoreriei globale presupune un efortcontinuu de gestionare a nevoii de fond de rulment.

Daca excedentul de trezorerie global este acoperitor pentru toate datoriilescadente ale exerciţiului, atunci el indica aptitudinea tntreprinderii deautofinanţare a investiţiilor interne (active corporate şi necorporale) si/sau ainvestiţiilor externe (în active financiare).

Fluxul de trezorerie disponibiia (FTD) apreciaza gradul de stapanire afluxurilor de trezorerie de catre conducatorii întreprinderii, precum şi coerenţadeciziilor financiare.

Acest sold rezulta din excedentul de trezorerie global dupa acoperireacheltuielilor (dobanzi, impozit pe profit şi dividende) şi rambursareaîmprumuturilor financiare pe care întreprinderea nu le poate reporta în timp.Aceste prelevari obligatorii nu depind de voinţa prezenta a conducatorilor ci dedeciziile anterioare privind structura financiara (dobanzi, rambursari şidividende), sau de legislatia fiscala (impozit pe profit).

Acest flux de trezorerie, integral la dispoziţia conducerii, asiguraîntreprinderii o anumita flexibilitate.

Fluxul de trezorerie disponibiia permite, de asemenea, aprecierea coerenţeideciziilor financiare. Aprecierea acestei coerente presupune raspunsuri laurmatoarele doua întrebari: întreprinderea este în masura sa faca faţaprelevarilor obligatorii, în special rambursarilor şi dobanzilor ? Care este sumatrezoreriei disponibile pentru a asigura cresterea întreprinderii ?

Daca fiuxul de trezorerie disponibiia înregistreaza valori negative pe maimulti ani, viitorul economic al întreprinderii este compromis (întreprinderea riscasa franeze investiţiile) şi chiar sanatatea sa financiara (imposibilitatea de a facefata prelevarilor obligatorii). Cu cat fluxul este mai mare (puternic pozitiv), cu atatmai mult cresterea este autofinanţata.

Studiul ultimelor doua parţi ale tabloului, aporturile la resursele stabile şivariafia trezoreriei refiecta modul în care întreprinderea a acoperit nevoile definanţare reziduale, sau a utilizat surplusul degaţat la acest nivel.

Acest studiu releva arbitrajul financiar realizat de întreprindere (în funcţie derentabilitatea globala, de costul resurselor externe, de riscul pe care ea si-lasuma) pentru a-si asigura acoperirea nevoilor reziduale. In urma analizei sepoate constata daca: întreprinderea a preferat sa faca apel la asocial sai, arecurs la îndatorare, a optat pentru o finanţare stabila sau pentru credite detrezorerie, a acumulat disponibilitaţi sau si-a diminuat îndatorarea.

Aceste decizii financiare trebuie însa adaptate bine la natura nevoilor deacoperit. Astfel, daca fluxul de trezorerie disponibiia este pozitiv, recurgerea laîndatorare este posibila în masura în care fluxurile de lichiditaţi asteptate vor

165

perrriite rambursarea împrumuturilor. Daca fluxul de trezorerie disponibila estenegativ, întreprinderea nu poate sa faca fafa prelevarilor obligatorii. Constatatape mai multe exerciţii, aceasta situaţie releva vulnerabilitatea întreprinderii carenu-si mai poate conserva independent^ decat facand apel la acţionarii sai.

Pe exemplul 1 prezentat la subcapitolul 3.2 se elaboreaza tabloul fluxurilorde trezorerie (Tabelul 3.22)

Tabelul3.22Tabloul fluxurilor de trezorerie

mil leiExcedent global brut (EBG = 231 + 12) - Variatianevoii de fond de rulment (ANFR=98+7)

243 -105

A = EXCEDENT DE TREZORERIE GLOBAL (ETG) 138- Cheltuieli financiare - Impozit peprofit - Dividende platite - Rambursaride imprumuturi financiare

-73 -28

-20 -100

B = FLUX DE TREZORERIE DISPONIBILA (FTD) -83

Investiţii interne şi externe (corp. + financ.) -Cesiunea imobilizarilor

500 -8

C = INVESTITH NETE 492

Creşterea capitalului +Imprumuturi noi financiare

100 +380

D = APORTURI LA RESURSELE STABILE 480E = VARIATIA TREZORERIEI (B + D - C) -95

= Variatia disponibilitaţilor - Variatiacreditelor bancare curente

-65-30

Excedentul de trezorerie global, insuficient pentru plata datoriilor financiare,genereaza o trezorerie negativa, indisponibila pentru finantarea investiţiilor.Resursele proprii interne provenind din cesiunea imobilizarilor corporale (8) fiindinsuficiente pentru finanţarea investiţiilor (500), intreprinderea angajeaza noiresurse externe provenind din aporturi de capital (100) şi din datorii financiare(resurse externe împrumutate în suma de 380). Fluxurile de lichiditati negative,facand imposibila rambursarea datoriilor financiare, situaţia trezoreriei devinevulnerabila, iar dependenţa întreprinderii fata de acţionarii sai şi fata deîmprumutatori creşte.

3.3.2. Tabloul plurianual al fluxurilor financiare (T.P.F.F)

Prin analogie cu tabloul precedent (Tabloul fluxurilor de trezorerie) se poateafirma ca analiza dinamica a trezoreriei realizata în cadrul tabioului plurianual alfluxurilor financiare permite aprecierea, într-o logica financiara şi globala aeficienţei şi coerentei deciziilor de gestiune în domeniul investitiilor şi finantarii.

166

Aceasta coerenţa se apreciaza, în primul rand (ca şi in tabloul precedent), prinaptitudinea tntreprinderii de a .genera lichiditaţi pornind de la activitatea deexploatare, iar în al doilea rand, prin capacitatea sa de a asigura finanţareacreşterii, prioritate acordandu-se investiţiilor şi nu prelevarilor obligatorii.

Pe planul coerenţei deciziilor de investiţii, confruntarea excedentului brutde exploatare cu variatia nevoii de fond de rulment pentru exploatare şi cea ainvestipor, arata daca investiţie au fost suficient de rentabile pentru a asigurarecuperarea capitalurilor investite in achizilionarea imobilizarilor şi acoperireavariatiei nevoii de fond de rulment pentru exploatare.

Pe planul politicii financiare, tabloul plurianual arata ca, în masura în careechilibrul nu a fost realizat la nivelul activitaţii economice, întreprinderea trebuiesa ia în calcul elementele financiare curente (angaţarea unor noi datoriifinanciare, cheltuieli financiare, impozit pe profit, dividende platite) si, in ultimainstant^a, sa recurga la mijloacele exceptional (cum ar fi creşterea capitaluluisau cesiunea imobilizarilor). . :

Tabloul plurianual sintetizeaza pe o perioada suficient de lunga fluxurileeconomice şi financiare degaţate de activitatea întreprinderii.

Tabloul este structuratin trei parţi (figura 3.9)Prima parte a tabloului, regrupand fluxurile economice, realizeaza o

paralela între rezultatul operatiilor de exploatare (rezultat economic brut) şiinvestiţiile necesare meniinerii şi cresterii activitatii de exploatare a întreprinderii,respectiv investiţie in imobilizari de exploatare şi în variatia nevoii de fond derulment pentru exploatare.

Aspectul financiar, evidenţiat în partea a doua a tabloului, este pus înevidenta prin regruparea operatiilor privind îndatorarea globala (generatoare defluxuri financiare sub forma variatiei datoriilor financiare inclusiv creditelebancare curente) şi a altor operaţii realizate cu partenerii "neindustriali" aiîntreprinderii, în special cu împrumutatorii, statul şi acţionarii (operaţiigeneratoare de fluxuri de repartiţie sub forma cheltuielilor financiare, aimpozitului pe profit şi a dividendelor platite).

Partea a treia a tabloului regrupeaza celelalte fluxuri financiareneevidenţiate înca, fluxuri care au, fie caracter aleatoriu (venituri financiare,venituri din cesiunea imobilizarilor), fie exceptional (pierderi sau venituriexcepfionale, cresterea capitalului propriu).

Regruparea fluxurilor financiare presupune existenţa a doua documente desinteza:

- contul de profit şi pierdere, continand fluxurile privind operaţiile curenteşi exceptionale;

- tabloul de finantare (tabloul întrebuintari - resurse) care furnizeaza (înprima parte) informatii privind întrebuintarile de durata ale exercitiului şiresursele corespunzatoare pentru finantarea acestora (în principiu,sumele indicate corespund fluxurilor de încasari sau plati, cu exceptiacapacitatii de autofinantare) şi indica variatia nevoii de fond de rulment(în partea a doua) şi a trezoreriei nete.

Legatura între contul de profit şi pierdere şi tabloul de finantare bazat peconceptia functionala se realizeaza prin calculul capacitaţii de autofinantare.

167

Exploatare,creştere şi rezultat

Vanzari de marfuri +Producţia exercitiului- Consumuri de la terţi= VALOAREA ADAUGATA

Creşterea aparenta (nominala)InflafiaCresterea reala

- Impozite, taxe ş i varsaminte asimilate- Cheltuieli cu personalul

Finantarea acesteicresteri prinrezultatul obţinut

A = EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE (EBE)- Variaţia stocurilor pentru exploatare- Variafla operatiilor comerciale din exploatare

B = VARIATIA NEVOII OE FOND DE RULMENTPENTRU EXPLOATATE (ANFRE)C = A - B = EXCEDENT DE TREZORERIE ALEXPLOATARII (ETE)D = INVESTITII INTERNE (necorporale ?i corporate)E = C - D = SOLDUL ACTIVITATII DE EXPLOATARE

sau intern= SOLD ECONOMIC sau DDFIC

Indatorarea netaşi fluxurile decontrapartida

VARIAŢIA NETA A DATORIILOR FINANCIAREp pe termen mediu şi lung Datorii- pe termen scurt ^= totale

- Cheltuieli financiare (şi leasing)- Impozit pe profit- Dividende distribute (platite)F = SOLD FINANCIAR sau externG = E + F = SOLD CURENT sau SOLD DEGESTIUNE

Alte fluxurifinanciare

+ Venituri financiare+ Venituri din cesiuni de active fixe+ Crefteri de capital+ Aite venituri şi cheltuieli în afara exploatarii şiexcepţionale- Investiţii externe (alte valori imobilizate)- Variaţia nevoii de fond de rulment in afara exploatarii(ANFRAE) .= VARIAŢIA DISPONIBILITATILOR (ATN)

168

Fig. 3.9 Tabloul plurianual al fluxurilor financiare

Ideea centrala a tabloului plurianual al fluxurilor financiare, realizat de G deMurard1, este de a realiza legatura între cele doua documente la nivelulexcedentului brut de exploatare şi nu a capacitatii de autofinantare.

Capacitatea de autofinanţare evalueaza surplusul monetar pe care trebuiesa-l degaje, în mod normal, tntreprinderea, din totalitatea operaţiilor încasabile şiplatibile, şi care vor afecta trezoreria unitaţii, in exerciţiul curent sau in exercifiileviitoare, cu încasarile şi platile efective. în acest context, capacitatea deautofinanţare devine un indicator nerelevant pentru analiza trezoreriei. Limiteleacestui indicator se refera, în principal, la urmatoarele aspecte :

- autofinanţarea nu are incident^ imediata asupra trezorerieiintreprinderii, întrucat ea reflecta surplusul monetar susceptibil de a fidegaţat de activitatea întreprinderii, fara ca aceasta sa se concretizezeîntr-o crestere a încasarilor, datorita fenomenelor de decalaj care facca acest surplus sa nu devina disponibil decat daca operaţiileîncasabile şi platibile au fost efectiv încasate sau platite

- autofinanţarea, ca şi nevoia de fond de ailment, încorporeaza o seriede elemente generate de operape contabile privind evaluareastocurilor. Este vorba, pe de o parte, de evaluarea marfurilor sau amateriilor prime a caror variaţie a stocurilor se determina în funcţie decumpararile şi consumurile perioadei, iar pe de alta parte, pentruîntreprinderile industriale, de producţia stocata, respectiv de variatiastocurilor de producţie în curs de fabricate şi de producţiaimobilizata, care nu degaţa niciodata trezorerie. Marimea autofinan-ţarii va fi diferita, în funcţie de metoda utilizata pentru evaluareastocurilor

- metodele pentru determinarea capacitaţii de autofinanţare au învedere operaţiile de exploatare normale şi curente cat şi cele din afaraexploatarii şi excepftonale, excluzand elementele calculate şi celeprivind cesiunea activelor fixe, elemente care influenţeaza trezoreriaexploatarii în cursul unui exerciţiu.

Spre deosebire de capacitatea de autofinatare, excedentul de trezorerie alexploatarii evidenţiat în cadrul tabloului plurianual al fluxurilor financiare, reflectasuma efectiva a trezoreriei degaţata de operafiile de exploatare ale întreprinderii.El furnizeaza informatii privind politica vanzarilor întreprinderii şi ritmul acestora,cat şi politica de aprovizionare şi capacitatea întreprinderii de a negocia cufurnizorii sai. Aceste informatii permit conducatorilor întreprinderii sa identificeadevaratele cauze care au influentat marimea excedentului de trezorerie alexploatarii: cresterea aprovizionarilor sau a vanzarilor, platile cu personalulîntreprinderii şi alte cheltuieli pentru exploatare.

Schema comparativa (figura 3.10) pune în evidenţa soldurile celor douatablouri de analiza dinamica şi corespondenţa diferitelor rubrici.

Se observa ca doua solduri importante din schema de coerenta functional^au disparut în TPFF (AFRNG şi CAF). In schimb, tabloul plurianual evidenţiazamai multe solduri noi: excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE), solduleconomic (E), soldul financiar (F), soldul curent. Aceste constatari pun în

1 Bailada S., Outils et mşcanismes degestion financiare, £diture Maxima Paris 1992, p. 380-390.

169

evidenţa faptul ca analiza fluxurilor antreneaza o noua conceptie despreîntreprindere potrivit careia întreprinderea regrupeaza trei categorii principalede activitafi ce pot fi asimilate unor subsisteme în cadrul analizei sistem.

E. B.E

Analiza functional^

± Alte venituri şi cheltuieli în afaraexploatarii şi exceptional +Venituri fiananciare- Cheltuieli financiare- Impozit pe profit= C.A.F I+ Cresterea capitalului+ A Datorii pe termen lung şi mediu+ Venituri din cesiuni de active fixe- Dividende platite- Investiţii de exploatare

- Investitii în afara exploatarii= F.R.N.G I- ANFR pentru exploatare ......|*;#- ANFR în afara exploatarii.....»!

Analiza fluxurilor

- ANFR pentru exploatareH E.T.E |- Investitii pentru exploatare|= Sold E (sau D.D.F.I.C)~1+ A Datoria globala (termenmediu şi scurt)- Cheltuieli financiare- Impozit pe profit- Dividende platite= SoleIF= G = E + F

lung,

Subsistemul producfiei este determinat de obiectivul fiecarei întreprinderide a asigura perenitatea şi cresterea capacitaţii de producţie. Aceastapresupune existenţa unui excedent brut de exploatare acoperitor cresterii nevoiide fond de rulment (NFRE) şi finantarii investiţiilor pentru exploatare.

Surplusul monetar degaţat la acest nivel se va regasi sub forma solduluieconomic (E), numit şi disponibil dupa finanţarea interna a cresterii(DDFIC). Acest sold foarte important apreciaza gradul în care trezoreriadegaţata din exploatare (ETE) finanţeaza creşterea interna a întreprinderii(investiţiile industriale). Creşterea pe termen mediu a întreprinderii esteechilibrata atunci cand soldul economic este usor pozitiv.

Sold E = ETE - Investi^ii pentru exploatare

Daca soldul economic este în mod constant negativ înseamna caîntreprinderea nu este suficient de rentabila sau a investit prea mult. Aceastasituaţie semnifica o nevoie de finanţare externa, care poate fi acoperita printr-o

170

+ Venituri financiare+ Venituri din cesiuni de active fixe- ANFR în afara exploatarii- lnvestiţii în afara exploatarii± Alte venituri şi cheltuieli în afara expl.şi except.- Cresterea capitalului[= D Disponibilitati |

Fig. 3.10 Schema comparative - tabloul functional şi TPFF

= ATN cuprinzand creditelebancare pe termen scurt

îndatorare bancara. Dar, angaţarea unof noi împrumuturi bancare, în condiţiilemcare rentabilitatea economica a întreprinderii este inferioara ratei dobanzii,determina efectul de levier negativ care adanceste riscul economic,concretizandu-se în final tntr-o mai mare vulnerabilitate a trezoreriei.

Un sold economic sistematic pozitiv nu reflecta în mod automat un aspectfavorabil al întreprinderii. El poate evidenfla ca întreprinderea nu a investitsuficient şi nu a utilizat suficient potenţialul sau de creştere. Aceasta înseamnaca trezoreria exploatarii nu a fost utilizata integral pentru finanţarea cresterii,întreprinderea aflandu-se în "subregim de crestere".

Subsistemul financiar regrupeaza activitatea financiara al carui obiectiv Tlconstituje procurarea resurselor de finanţare externe. Performance acestuisubsistem sunt evidence de soldul financiar (F) care compara variaţia neta adatoriilor totale (împrumuturi noi - rambursari) cu fluxurile de iesire obligatorii aleîntreprinderii:

SoldF=tmprumuturi noi - Rambursari - Cheltuieli financiare - Impozit pe profit -- Dividende distribuite

In perioada de lansare a unei activitaţi, soldul economic (E) poate fitemporar negativ deoarece întreprinderea realizeaza cu aceasta ocazieimportante investiţii. ?n aceste condifii, se vor angaţa noi datorii financiare carese vor concretiza într-un sold financiar pozitiv. Dar soldul economic nu poate fimult timp negativ dupa cum nici soldul financiar nu poate fi menţinut pozitiv operioada de mai multe exerciţii supcesive. Pe masura ce activitatea creşte şiajunge la maturitate (fazele ciclului de viaţa ale unui produs sau ale uneiactivitaţi : lansare, creştere, maturitate, declin), nevoile de investiţii sediminueaza (în special cele în active fixe, menţinandu-se doar cele în nevoia defond de rulment), rentabilitatea creşte iar soldul economic (E) devine pozitiv,permijand rambursarea datoriilor financiare, respectiv diminuarea solduluifinanciar (F). Rezulta de aici interesul pentru menţinerea unui sold curent (G)aproximativ zero, ca o condiţie pentru realizarea echilibrului financiar alîntreprinderii. De altfel, creşterea întreprinderii pe un interval mediu esteechilibrata atunci cand soldul economic este usor pozitiv, soldul financiareste usor negativ iar soldul curent tinde catre zero :

Sold G = Sold E+Sold F

Subsistemul rezidual conţine elemente necuprinse în primele douasubsisteme. El permite aprecierea deciziilor de gestiune privind strategiaîntreprinderii, în special, strategia de crestere externa.

Daca soldul curent (G) este pozitiv, acesta poate fi utilizat de întreprinderepentru achiziţionarea unor imobilizari financiare. Veniturile pe care aceste titlurifinanciare le pot genera Ti confera întreprinderii în viitor o autonomie mai mare, înraport cu soldurile economic şi financiar, în luarea deciziilor strategice privindcreşterea sa externa.

Daca soldul de gestiune (G) este negativ, activitatea curenta (de exploatareşi financiara) nu este suficienta pentru a finahja creşterea întreprinderii, aceasta

171

fiind nevoita sa caute alte resurse de finanţare. Ea va putea, in primul rand, sarecurga la o politica de dezjnvestire, fie sa procedeze la o crestere de capital.

Ansamblul fluxurilor degaţate de cele trei subsisteme au ca rezultanta finalavariaţia disponibilitdjilor. Acest sold final are o semnificaţie mai puţinimportanta, întrucat el exprima excedentui sau insuficienţa lichiditaţilor degaţatede ansamblul operaţiilor în cursul unui exerciţiu dat, fara a evidenţia contribuţiadiferitelor activity la formarea lui.

Pentru a elimina distorsiunile introduse în calculul excedentului detrezorerie al exploatarii de metodologia de evaluare a stocurilor, practicafinanciara a elaborat o alta varianta a tabloului plurianual în care excedentui detrezoreriei al exploatarii se determina pe o cale mai directa pornind de laexcedentui asupra operaţiilor (ESO). în acest fel, întocmirea tabloului devineindependents de operable de inventariere şi evaluarea stocurilor. Aceastasimplificare faciliteaza calculele previzionale şi face posibila elaborarea unortablouri trimestriale sau lunare de fluxuri financiare.

Principalele dificultaţi întalnite la evaluarea stocurilor pentru determinareaexcedentului de trezorerie al exploatarii se refera la :

- alegerea unei metode de evaluare (LI.F.O, F.I.F.O);- evaluarea producţiei vandute la preţuri de vanzare;- evaluarea producţiei stocate la costuri complete;- evaluarea cumpararilor la costuri de cumparare inclusiv cheltuielile cu

accesoriile externe.Modificarile intervenite în strucutra TPFF privesc doar prima parte a

acestuia (figura 3.11), partea a doua şi a treia ramanand neschimbate (figura3.9)

OPERATH N N+1 N+2V&nzari de marfuri + Producţia vanduta- Cumparari - Alte cheltuieli externe -Impozite, taxe şi varsaminte asimilate -Cheltuieli cu personalul

= E.S.O- Variafia operaţiilor comencialeîn curs de realizare

- A Credit clienţi + ACredit furnizori ± altedecalaje de exploatare

= EXCEDENT DE TREZORERIE AL EXPLOATARII(E.TE.)- Investiţii de exploatare= SOLD ECONOMIC (D.D.F.I.C)

Fig. 3.11 Tabloul plurianual al fluxurilor financiare - model cu E.S.O.

E.S.O nefiind influenţat de variaţia stocurilor (de produse finite : A PF, deproducţie în curs de fabricaţie : A PCF, de materii prime şi materiale : AMP)poate fi determinat şi în funcţie de E.B.E conform relaţiei:

172

a EBE - A Stocuri I La aceasta

relatfe se ajunge pornirid de la urmatoarele

elemente:= Vanzari + (AStPF + AStPCF)

- (Cumparari - A St MP)- Alte consumuri externe

- Impozite, taxe şivarsaminte asimilate

=- Cheltuieli cu personalul

E.B.E = Vanzari

- Cumparari- Alte consumuri externe + (AStPF+AStPCF+AStMP)- Impozite, taxe si

varsaminte asimilate- Cheltuieli cu personalul

sau E.B.E = E.S.O + AStocuri

Fara a contesta avantajele practice oferite de calculul E.T.E pornind de laE.S.O, este important de subliniat ca modelul (al doilea) poate ascunde,analistilor financiari, probleme importante situate la nivelul gestiunii stocurilorcare constituie adesea originea dificultaţilor întreprinderii.

De asemenea, excluzand din calcul variaţia stocurilor, modelul prezintainconvenientul ca distorsioneaza valorile soldurilor (ETE şi apoi E), acesteaîncorporand efectele inflaţiei.

In cadrul primului model al tabloului plurianual al fluxurilor financiare (figura3.9), soldurile economic (E) şi financiar (F) sunt puţin distorsionate de efecteleinflatiei. Cresterea nominala a stocurilor datorata inflaţiei şi care este inclusa inexcedentul brut de exploatare, se deduce din acesta (EBE) prin intermediulelementelor cuprinse in variaţia nevoii de fond de rulment pentru exploatare(ANFRE), pentru a determina excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE) şiapoi soldul economic (E). Efectele inflaţiei asupra evaluarii stocurilor vor fi astfeleliminate din soldul economic.

In soldul financiar (F) nu exista distorsiuni datorate inflaţiei, caci variatiadatoriilor creste artificial prin inflate, dar, în sens invers, cheltuielile financiare sevor modifica cu o suma aproape identica.

Analiza soldurilor confute în tabloul plurianual a condus la elaborarea uneimatrici care pune în evidenta comportamentui financiar al întreprinderii şiconţinutul noţiunii de echilibru financiar în funcţie de diferitele situaţiicaracteristice soldului economic, financiar şi rezultantei acestora: soldul curent.

Matricea compartimentului financiar1 al întreprinderii, combinand diferitevalori caracteristice soldului economic şi financiar, pune în evident^ trei situaţiiale soldului curent: G«0, G>0, G<0 (figura 3.12).

1 Franchon G, Romanet Y, Finance d'entreprise, Editure CLET, Paris, 1985, "Une matrice financiere"p. 231-240.

173

Productia- Cumparari de la terţi

- Chettuieli cu personalul

SOLD FINANCIARF<0FRANARE

F «0STABILIZARE

F>0FORTA

s0 LDEC0N0M1C

E>0SUBREGIM DECRESTERE

\^ © G = 0EchilibhK"cert" \

© G>0Excedent"renta"

© G»0Excedent"holding"

E =0 REGIMOPTIM DECRESTERE

® G<0Deficit"accidental"

"N. ©G = 0Echilibohv"fundamental

© G>0Excedent"forja"

E<0SUPRAREGIMDE CRESTERE

® G«0Deficit "criza"

® G<0Deficit"dilema"

\® G«0EchilibrtK"precar " ^^

Fig. 3.12 Matrices comportamentului financiar al întreprinderii Deficit detrezorerie

Aceste situatii diferite sunt apreciate in funcţie de rata de crestere a piejei(vanzari ale întreprinderii/vanzari ale întreprinderii concurente, cea mai bineplasata pe piaţa in domeniul de activitate analizat), de rentabilitatea economica,de relaţiile întreprinderii cu partenerii (acţionari, band), de perspectivele de viitorşi de riscurile asumate.

1) Sold curent zero : G = E + F ~ 0Dupa autorul tabloului plurianual al fluxurilor financiare, orice director de

întreprindere trebuie sa aiba, ca obiectiv, o creştere economica echilibrata,respectiv un sold uşor pozitiv al activitaţii de exploatare, pentru care sa angajezeo îndatorare, de asemenea, echilibrata, respectiv un sold financiar usor negativ(rezultand G « 0)

Cresterea este echilibrata în cazurile 1,2,3.Cazul 1 : E > 0 ; F < 0 ; G » 0Intreprinderea dispune de capacitate de producţie care Ti asigura finantarea

creşterii nevoilor de exploatare (ANFRE) şi a investiţiilor productive. In ciudabunelor performanţe, întreprinderea ramane, fara îndoiala, sub posibilitaţile decreştere, în masura în care ea nu profita de lichiditaţile degaţate de exploatare şinu beneficiaza de efectul de levier al îndatorarii (nu se îndatoreaza suficient).Aceasta este situaţia unei întreprinderi care pare sa adopte o politicsconservatoare. In condiţiile în care rentabilitatea economica ar fi mai mare decatrata dobanzii, îndatorarea ar avea un efect benefic asupra rentabilitaţiicapitalurilor proprii. Conform teoremei lui Modigliani şi Miller (1958) valoareaunei întreprinderi creste proportional cu rata îndatorarii, ca urmare a efectului delevier. Dar, acest diagnostic trebuie completat cu un studiu al perspectivelorpieţei întreprinderii. Daca întreprinderea se situeaza pe o piaţa în expansiune, eava investi mai puţin pentru dezvoltarea sa si va distribui mai puţin dividende.Daca întreprinderea se situeaza pe pieje în stagnare sau în recesiune, ea va

174

Exceddetrez.

trebui sa fructifice soldul economic pozitiv adoptand o strategie diversificata.Mentinerea echilibrului va depin.de- deci de poiitica promovata de conducereaîntreprinderii. '

Cazul 2 : E » 0, F = 0; G - 0Aceasta e'ste. situagia de echilibru fundamental, recomandata, de altfel,

conducatorilor de întreprinderi pentru atingerea şi menţinerea obiectivului decrestere echilibrata, indiferent de evolutia pietei

Cazul 3:E<0;F>0, G = 0Situatfa se caracterizeaza printr-o exploatare care, pe o perioada

plurianuala, nu degaţa suficiente lichiditaţi pentru a asigura finanţarea cresteriinevoii de fond de rulment pentru exploatare (ANFRE) şi a investiţiilor industriale.Acest deficit al soldului economic va fi acoperit din împrumuturi noi care se vorconcretiza într-un sold financiar pozitiv.

Acest caz este caracteristic unei situaţii de "forja financiara" în careîndatorarea este exagerata în raport cu performanţele capacitaţii de producţie,iar echilibru este precar. Daca întreprinderea este în faza de lansare, ea sperasa-si restabilieasca echilibrul soldului economic înfaza imediat urmatoare, candproductia şi vanzarile vor înregistra o creştere rapida degaţand resursesuficiente pentru rambursarea datoriilor (atunci soldurile devin : E > 0; F < 0 şi serestabileste echilibrul).In caz contrar, dezechilibrul soldului economic se va menţine de la un exercitfula celalalt.2) Sold curent pozitiv : G = E + F > 0

Aceste situaţii sunt caracteristice întreprinderilor care adopta o strategiediversificata. Cresterea întreprinderii antreneaza un excedent de trezorerierespectiv generaza lichiditaţi în cazurile 4,5,6.

Cazul 4 : E > 0 ; F = 0 ; G > 0Activitatea de exploatare a întreprinderii genereaza excedente de lichiditaţi

care pot fi utilizate, fie pentru distribuirea de dividende, fie pentru crearea de noifiliale sau achiziţionarea de participaţii financiare, devenind astfel o"întreprindere mama" a unui grup, un solid holding.

Trebuie examinata însa, natura şi marimea soldului economic pozitiv. Dacaacesta are tending de creştere, trebuie revazuta poiitica de remunerare aacţionarilor şi de crestere externa, iar în caz contrar este posibil ca solduleconomic sa se echilibreze şi soldul financiar sa devina pozitiv ( E = 0 şi F >■ 0,întreprinderea se încadreaza în cazul 5).

Cazul 5 : E = 0, F>0,G>0Desi întreprinderea acopera, pe o perioada plurianuala, nevoile de finanţare aleexploatarii (ANFRE) şi investiţiile, întreprinderea angaţaza noi datorii financiare.Cunoasterea utilizarii soldului curent, devine indispensabila în aceasta situaţie :întreprinderea fie ca a întreprins o poiitica de diversificare orientata catre alteproduse şi alte pieje sau spre crearea de filiale şi achiziţionarea de titlurifinanciare, fie ca s-a lansat într-o poiitica de distribuire a dividendelor. In acestdin urma caz, se poate deduce ca întreprinderea se împrumuta pentru a distribuidividende. Acţiunile strategice care apar în tabloul plurianual al fluxurilorfinanciare dupa soldul curent vor avea drept consecinţa restabilirea solduluieconomic, sau promovarea unei strategii de crestere externa şi de restructurare.

175

Cazul 6 : E > 0; F > 0; G »0In ciuda excedentului degaţat de activitatea de exploatare, întreprinderea se

împrumuta. Este aparent cazul unei tntreprinderi care promoveaza o politica decrestere externa finanţata prin îndatorare. Aceasta politica de crestere externaare sanse reduse de a menţine pozitiv soldul economic pe o perioada mai lunga,întrucat dezvoltand activitaţile în filiale, ea risca sa neglijeze activtatea deproductfe în societatea mama. 3) Sold curent negativ: G = E + F < 0

Condiţiile de realizare a echilibrului financiar sunt caracterizate, printr-undeficit al soidului curent, echivalent unui consum de lichiditaţi: cazurile 7,8,9.Acest deficit implica, fie o politica de dezinvestire, fie o decizie de crestere acapitalului. Daca deficitul de trezorerie nu este acoperit, continuitatea exploatariiar putea fi compromisa. Ultimul caz (cazul 9) reprezinta situaţia cea mai greapentru echilibrul financiar, întrucat ambele solduri ( E şi F) sunt negative

Cazul 7 : E = 0; F < 0; G <0Probabil, întreprinderea nu slabeste eforturile sale de investire şi

exploatarea se echilibreaza pe o perioada plurianuala, dar întreprinderea nuvrea, sau nu poate sa recurga la datorii externe. Atunci deficitul soidului curent(G<0) trebuie finanţat, fie prin dezinvestiri de imobilizari, fie prin cresteri decapital. Aceasta situate este provizorie. Daca dezinvestiţiile sau crestereacapitalului vor avea drept consecinţe revenirea la un sold economic pozitiv(E>0), echilibrul poate fi restabilit, daca nu situaţia devine îngrijoratoare.

Cazul 8 : E<0; F=0;G<0Intreprinderea este obligata sa-şi finanţeze deficitul de exploatare, dar

capacitatea sa de împrumut fiind insuficienta, ea trebuie sa recurga ladezinvestiţii sau la o crestere de capital. Pentru a aprecia situaţia financiara aîntreprinderii, trebuie cunoscuta poziţia sa pe piaţa şi caracteristicile produselorsale. Daca întreprinderea este creata recent, sau realizeaza produse noiocupand o poziţie secundara pe piaţa, ea va înregistra o rentabilitate slaba, caurmare a volumului redus de vanzari. Aceasta rentabilitate nu-i permite sa-siautofinanţeze creşterea "forte", fiind nevoita sa apeleze la capitaluri externe. însituaţia în care întreprinderea nu poseda decat produse în declin, situaţia devineîngrijoratoare.

Cazul 9 : E<0; F <0; G<0Acesta este cazul unei întreprinderi a carei rentabilitate este insuficienta,

sau care investeste foarte mult. Soldul curent trebuie finanţat prin cesiuni aleimobilizarilor sau printr-o crestere de capital. Aceasta inţecţie excepţionala decapital poate reusi (daca rentabilitatea capitalurilor investite este crescuta) sauesua (în caz contar). Cazul devine caracteristic unei situafii de criza dacaîntreprinderea nu este capabila sa opreasca ieşirile de capital, la nivelulexploatarii (soidului G), sa restabileasca încrederea sistemului bancar, la nivelulsoidului financiar (F), şi sa finanţeze deficitul soidului curent (G) prin cesiuni deimobilizari si/sau cresteri de capital.

Situaţia poate fi, de asemenea, specifica unei întreprinderi care seangaţaza într-o politica de restructurare a capacitaţilor de producţie impusa deabsenţa sau insuficienta rentabilitaţii.

176

In concluzie, analiza soldurilor evidenţiate de tabloul plurianual al fluxurilorfinanciare, prezinta condiţiile de realizare a echilibrului financiar, care suntadesea insuficiente pentru fundamentarea diagnosticului financiar alintreprinderii. De aceea, matricea comportamentului financiar devine uninstrument, alaturi de celelalte, indispensabil pentru stabilirea diagnosticuluifinanciar al unei întreprinderi, permiiand şi orientarea acesteia asupra strategieifinanciare.

Tabloul plurianual al fluxurilor financiare se preteaza foarte bine la analizaîntreprinderilor îndatorate, care nu au, în taţa unei pieje bursiere anemice, altesolufii decfit autofinanţarea,Exemplul 2:Utilizand informaţiile din tabelele 3.23 şi 3.24, se va întocmi TPFF (tabelul 3.25)

Tabelul 3.23CONTUL DE PROFIT ş1 PIERDERE / EXERCITfUL N

mii lei

CHELTUIELI VENITURICheltuieli pentru exploatare Venituri din exploatare

Costul de cumpatare al mf. vdndute 3800 • Vanzari de marfuri 10000• Cumparari marfuri 4000 • Producţie vanduta 20000• Variatia stocurilor d6 miirfuri -200Consumul exerciţiului provenind Suma neta a cifrei de afaceri 30000

de la terfi: 14400• Cumparari stocate din aproviz. 8000 • Producţia stocata --• Variatia stocurilor de aproviz. -200 • Producţia imobilizata --• Alte cheltuieli externe 6600 • Alte venituri 160 160

• Reluari asupra provizioanelor 400 400Impozite, taxe şi varsaminteasimilate 400Cheltuieli cu personalul 6800Amortizari şi pnovizbane calculate 2600


Cheltuieli financiare 1400 Venituri financiare 240

• Dobanzi şi cheltuieli asimilate 1400 • Alte dobanzi ?i venituri asim. 240Cheltuieli excepţionale 340 Venituri exceptional 280• Valoarea contabila a • Venituri din cesiunea

elementelor de activ cedate . ... 200 • elementelor de activ .' . 180« Alte cheltuieli excepţionale 140 • Cote parti din subvenţii 100Impozit pe profit 510Rezuhatul exerciţiului 830

1 Total general 31080 Total general 31080

C-da 45 coala 12 177

Tabelul3.24

TABLOUL DE FINANTARE - PARTEA INTAI /EXERCIŢIUL Nmii lei

INTREBUINTARI STABILE RESURSE STABILE

• Dividende distribute 400 • CAF 2950• Achiziţionarea elementelor de • Cesiunea sau reducerea

activ imobilizat elementelor de activ imobilizat 180• imobilizari corporate 8400 • Cresterea capitalurilor proprii 4000• imobilizari financiare 1600 • Cregterea datoriilor financiare 5600

• Rambursarea datoriilor financiare 2000

Variaţia FRNG 330


SOLDURILE DEGAJATE IN PARTEA a Il-a A TABLOULUI DE RNANTARE(SUME IN MII LEI)

Soldul A (variatia neta a exploatarii):Soldul B (variaţia neta in afara exploatarii):Soldul C (variaţia neta a trezoreriei): (dincare 600 credite de trezorerie)

-1960(ANFRE)- 140(ANFRAE)+ 1770(T.31.12.N=1400

T.31.12.N-1=-370)

Rezolvare:Tabelu!3.25

TPFF/ Exerci'tiul N (model cu ESO)(mii lei)

Vanzari de marfuri (fara taxe) 10000

Producţia vanduta 20000- Cumparari (mf 4000+stocate din aproviz 8000) -12000- Alte cheltuieli externe -6600- Impozite, taxe şi varsaminte asimilate -400- Cheltuieli cu personalul -6800= ESO 4200- A Op. comerciale in curs (sold A 1960-AStoc 400) -1560

ETE 2640- Investiţii de exploatare (imob. corporate) -8400= SOLD ECONOMIC (DDFIC) -5760

Variaţia datoriilor financiare1' (AD) 4200- Cheltuieli financiare -1400- Dividende distribuite (platite) -400- Impozit pe profit -510= SOLO FINANCiAR: F 1890

178

Tabelul 3.25 (continuare)SOLD CURENT: G=(-5760+1690) -3870

+ Alte venituri 160+ Venituri financiare 240+ Venituri din cesiuni 180+ Cresterea capitalului 4000- Alte cheltuieli excepţionale -140- Achiziţionarea altor valori imobiiizate -1600-ANFRAE -140= VARIATIA DISPONIBILULUI -1170

1) AD=(Dn-jDn.i) = Cresteri-Rambursari+Credite curente = 5600-2000+600 =4200 mii lei.

Df4=DN.1+Creşteri-RambursariAceeasi variatie a disponibilitaţilor o regasim şi în tabloul de finanţare

partea a ll-a ATN=AFR-ANFRATN= 330-(1960+140)=330-2100=-1770 (inclusiv creditele de trezorerie)Diminuarea disponibilitatilor=1770-600=1170(cu semn schimbat)

3.3.3. Tabloul explicativ al variaţiei trezoreriei

Tabloul de analiza a trezoreriei, întocmit pe mar multe exerciţii, este uninstrument extrem de eficace în analiza financiara a unei tntreprinderi, avandrolul de a explica variaţia trezoreriei, asa cum contul de profit şi pierdere explicaformarea rezultatului.

Trezoreria joaca un rol preponderent în activitatea întreprinderii şi asiguraperenitatea sa. Ea constituie un indicator cheie care permite apreciereasolvabilitaţii pe termen scurt, şi masurarea nevoilor de finanţare pe termen lung.

Variaţia trezoreriei constituie o informatie mai obiectiva decat variaţiafondului de rulment, explicate de tabloul nevoi-resurse, a carui marime poate fiinfluenţata de numeroase operaţii contabile. In fapt, tabloul explicativ al variaţieitrezoreriei este ultimul model al tablourilor de flux care a tost recomandat, înanul 1988 de catre Ordinul Experţilor Contabili şi Gontabililor Agreaţi(O.E.C.C.A) din Franţa.

Problematica tablourilor de flux este dezvoltata şi în literatura romaneascade specialitate3, care recomanda în mod clar ca "situaţiile financiare aleîntreprinderilor romaneşti (în special cele mari) trebuie sa încorporeze tablourile deflux, în special tabloul de trezorerie, ca instrumente extrem de utile în analizasituaţiei financiare".

3 N.Feleaga şi I. lonafcu, Contabilitatea financiara, Editura Economics, Bucure?ti, 1993, vol III,p. 151.

179

Schema functional^ a acestui tablou evidenţiaza contribuţia a trei funcfiiesentiale ale întreprinderii la variatia trezoreriei exercitiului (figura 3.13). Cele treifunctii explicative ale trezoreriei sunt: exploatarea, investiţia şi finanţarea.

Functia de "exploatare" degaţa fluxul de trezorerie provenit din operaţii deexploatare în sens larg. Aceasta categorie include nu numai fluxurile provenitedin operaţiile de exploatare în sens strict, ci şi fluxurile degaţate din operatiile derepartee (fara dividende) şi exceptionale (fara cesiunea imobilizarilor). Notiuneade "exploatare" corespunde operaţiilor pe care întreprinderea le realizeaza înmod curent în cadrul activitaţii sale (activitatea curenta) şi care nu figureaza înfunctia de investiţie şi finanţare.

Studiul primei parţi a tabloului releva performanţa întreprinderii la nivelulexploatarii, concretizata într-un excedent de lichiditati, sau, dimpotrivavulnerabilitatea acesteia, în absenţa trezoreriei disponibile (lichiditaţilor).

Functia de investiţie pune în evidenţa necesarul de trezorerie nascut dinoperatiile de investitii (soldul negativ B degaţat la acest nivel).

Partea a doua a tabloului apreciaza efortul investitional al întreprinderii, atatla nivelul cresterii interne (achizitionarea imobilizarilor corporate şi necorporale),cat şi la nivelul cresterii externe (imobilizari financiare).

Functia de finantare explica modul în care întreprinderea a utilizat saufinanţat, dupa caz, soldul net de trezorerie rezultat din finanţarea investiţiilor.

Ultima parte a tabloului evidenţiaza sursele de finantare externe la care arecurs întreprinderea (crestere de capital prin aport în numerar sauîmprumuturi), daca trezoreria provenita din activitatea curenta a fost insuficientapentru acoperirea operaţiilor de investitii. Rambursarea datoriilor financiare şiplata dividendelor sunt echivalente unei finanţari în minus.

în ansamblu, tabloul arata ca fluxul net de trezorerie rezultat din operatiilede finantare (C) depinde de modul în care trezoreria exploatarii (A) acoperanevoile de finantare determinate de activitatea de investitii (B). Acest aspect pusîn evidenţa de soldul (A-B) corespunde diferenţei dintre trezoreria exploatarii şitrezoreria operatiilor de investiţii:

- daca soldul A-B este pozitiv, întreprinderea este în masura safinanţeze investiţiile sale prin trezoreria degaţata din exploatare si, înplus, sa rambursese o^ parte din datoriile financiare fara sa angajezenoi capitaluri externe. Insa, comportamentul financiar al întreprinderiipoate fi considerat favorabil numai daca investiftle realizate suntsuficiente pentru a asigura evolutia întreprinderii în limitele sectoruluidin care face parte, şi a menţine competitivitatea sa;

- daca soldul A-B este nul, sau foarte apropiat de zero, întreprindereaasigura finanţarea investiţiilor sale. Aceasta situaţie impunecontinuarea analizei si, în principiu, studierea fluxurilor de trezorerieprovenite din exploatare cat şi a celor afectate operatiilor de investitii.Daca întreprinderea a realizat importante investitii pentru cresterea sa,fluxul net de trezorerie degaţat din exploatare a fost utilizat integralpentru finanţarea investiţiilor. în aceasta ipoteza, întreprindereamizand pe o rentabilitate economics superioara poate recurge laîmprumuturi pe termen lung, beneficiind de efectul de parghiefinanciara al îndatorarii şi va prezenta riscuri minime partenerilor sai.

180

Operatii

OPERATM DE EXPLOATARE (in sens larg)Opţiunea 1:Rezuitatul netEliminarea cheltuielilor şi veniturilor fara incidents asupra trezorerieisau care nu sunt legate de exploatare:

• Amortismente şi provizioane• Variaţii da stocuri• Transferuri de cheltuieli în contul de cheltuieli de repartizat

asupra mai multor exerciţii• Plusurile sau minusurile de val. din ces.(Preţ de ces.-

VCEAC) ___________________________________

ExercitiulN

ExercitiulN+1

C.A.FOpţiunea 2:Excedentul brut de exploatare (nejinand cont de variaţia stocurilor)Alte cheltuieli şi venituri legate de exploatare şi susceptibile saantreneze o variatie de trezorerie ______________________

C.A.FIncidenta variatiei decalajelor de trezorerie asupra operapor deexploatare (ANFR = ANFRE + ANFRAE) ___________________A : FLUX NET DE TREZORERIE DEGAJAT DE ACT1VITATEACURENTA A=1-2 A=1-2

OPERATII DE INVESTITIIPlati pentru achizi(ionarea de imobilizSri corporals şi necorporaleincasari rezultate din cesiunea imobilizSrilor corporale sinecorporalePiaţi pentru achiziţionarea de imobilizSri financiareincasari rezultate din cesiunea imobilizarilor financiareB : FLUX NET DE TREZORERIE REZULTAT DIN ACTIVITATEA

DE INVESTITII _______________________________OPERATII DE FINANTAREIncasari din creţteri de capital (aport nou)Plaţi pentru dividendeincasari provenind din tmprumuturi noi pe termen lungRambursarea datoriilor financiareAvansuri primite de la terti ____________________C : FLUX NET DE TREZORERIE REZULTAT DIN ACTIVITATEA

DE FINANTARE ________________________________VARIAŢIA TREZORERIEI NETE (A + B + C) A + B + C A + B + CD: Trezoreria nets la inceputul exerclţiululTrezorerla nets la inchlderea exercltlulul (A + B + C + D)

Fig. 3.13 Tabloul explicativ al variaţiei trezoreriei

- daca soldul A-B este negativ întreprinderea este vulnerabila intrucatnu-si poate finanţa investiţiile prin trezoreria degaţatş din exploatare.Pentru finanţarea unui plan de relansare sau de restructurare, ea vatrebui sa faca apel, fie la dezinvestiţii, fie la o creştere de capital.

Raţionamentul privind comportamentul financiar al unei întreprinderi înraport cu marimea fluxurilor de trezorerie trebuie nuantat in functie de rata decrestere a intreprinderii, de natura activitatii sale şi de situaţia sectorului caruia Ti

181

apartine. In cazul unei întreprinderi al carui sector este caracterizat printr-oputernica rata de creştere, importanta investiţiilor de realizat poate antrena unsold A-B negativ. Realizarea acestor investiţii este totusi indispensabilamenţinerii piejei tntreprinderii şi supravieţuirii sale. Absenţa, sau insuficienţainvestiţiilor ar conduce în timp la degradarea trezoreriei întreprinderii. Dacaîntreprinderile aparţin sectoarelor cu grad de imobilizare ridicat, fluxul detrezorerie al exploatarii trebuie sa finanţeze cu prioritate investitiile de reînnoire.

Elaborat pe o perioada de mai multe exerciţii financiare, tabloul permitecunoaşterea politicilor de investiţii şi de finanţare promovate de întreprindere şi agradului de acoperire a nevoilor prin capacitatea de autofinanţare.

Gruparea activitaţilor întreprinderii în raport cu principalele trei funcţiuni,constituie un cadru practic, atat pentru caracterizarea comportamentuluifinanciar cat şi pentru stabilirea previziunilor întreprinderii.

Exemplul 3Reluand exemplul 2 propus pentru TPFF, se va întocmi 'Tabloul explicativ

al variaţiei trezoreriei".

Rezolvare:Aceeasi variaţie a trezoreriei o regasim, atat în 'Tabloul de finanţare partea

a-ll-a" cat şi în TPFF".Din variaţia trezoreriei de 1770 mii lei, 600 mii lei reprezinta creditele

bancare curente => diminuarea disponibilitaţilor la 1170 mii lei.<1) Calculul EBE:

Vanzari de marfuri 10000- costul de cumparare al marfurilor vandute - 3800= marja comerciala 6200+ productia vanduta ___________________+20000= producţia exerciţiului 26200- Consumuri provenind de la terti _________ -14400= valoarea adaugata 11800- impozite, taxe şi v.a. - 400- cheltuieli cu personalul_________________ -6800

4600

Tabelul3.26TABLOUL EXPLICATIV AL VARIATIEr TREZORERIEI

mii leiOperatii N

OPERAŢII DE EXPLOATARE:EBE<1' 4600+ Alte venituri din exploatare + 160- Elemente financiare (240-1400) -1160- Elemente excepţionale (dif. de curs=140; exclusiv cesiunile) -140- Impozit pe profit -510= CAF 2950- ANFR (ANFRE+ANFRAE =* 1960+140; Tabl. Fin II) -2100

A: FLUX NET DE TREZORERIE DEGAJAT DE ACTIVITATEA CURENTA 850

182

Tabelul 3.26 (continuare)OPERATII PRIVIND INVESTITIILE:- Plati pentru achiziţionarea de imobilizari corporate + Incasari rezultate dincesiunea imob. corporale - Plati pentru achizi(ionarea de imob. financiare +Incasari rezultate din cesiunea imob. financiare B: FLUX NET DETREZORERIE AFECTAT OPERAŢIILOR DE INVESTIŢII

-8400180 -1600

-9820

OPERATII DE FINANTARE:+ Creşterea capitalului (aport nou în numerar) + Incasari provenind din Imprumuturi noipe termen lung - Rambursarea datoriilor financiare - Dividende platite în cursulexerciţiului C: FLUX NET DE TREZORERIE REZULTAT DIN ACTIVITATEA DEFINANTARE

40005600 -

2000 -400

7200

VARIATIA TREZORER1EI (A+B+C) 1770D: Trezoreria la deschiderea ex. (dupSbilanJul la31.12.(N-1))Trezorerla la închiderea ex. (dup3 bilanţul la 31.12.(N))

1400 -370

Variatia trezbreriei note (inclusiv creditele de trezorerle) 1770

Studii de caz:<D Se da contul de profit şi pierdere (în mil lei) al unei intreprinderi, referitorla exerciţiul N (Tabelul 3.27):

Tabelul 3.27CONTUL DE PROFIT ?l PIERDERE LA 31.12.N

mil leiCHELTUIELI VENITURI

Cheltuieli pentru exploatareCostul de cump. al marfurilor vandute •Cumparari de marfuri • Variatiastocurilor Consumurile exerciţiuluiprovenind de la terti • Cumpararistocate din aprov. • Variatia stocurilorde aprov.. • Cumparari nestocate •Servicii exterioare Impozite, taxe şiv.a. Cheltuieli cu personalulAmortizari şi provizioane calculate

40020

60 -108070

1232420200

12500100

Venituri din exploatare• Vanzari de marfuri •Producţia vanduta

Suma neta a cifrei de afaceri

Reluari asupra provizioanelor

14351425

1425

10

Cheltuieli financiare• Dobanzi şi chelt. asimilateCheltuieli exceptional• Valoarea contabila a elementelorde activ cedate Impozit pe profitRezultatul exercitiului

38

14

38

1480

106

Venituri financiare• Dobanzi şi venituriasimilate Venituriexceptional • Venituri dincesiunea elementelor deactiv • Cote parti dinsubvenţie de investpvirate asupra exercitiului

2

2

33

1815

Total general 1470 Total general 1470

183

Se stie ca pentru exerciţiul N avem:- variaţia creanţelor de exploatare- variaţia datoriilor de exploatare- NFRAE : 5 mil lei.

130 mil lei;-20 mil lei;

Calculaşi:a) Variaţia nevoii de fond de rulment pentru exploatare (ANFRE);b) Variaţia nevoii de fond de rulment globala (ANFR);c) Excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE) pornind de la EBE şi ESO;d) Excedentul de trezorerie al operapor de gestiune. (ETOG)

® Pentru exerciţiul N, tabloul de finantare (partea I) al unei întreprinderi seprezinta in tabelul 3.28 :

Tabelul 3.28TABLOUL DE FINANTARE - PARTEA INTAI

mil.leiîntrebuinţari Resurse

• Dividendeplatite •Achiziţionareaelementelor de activ imobilizat •Rambursarea datoriilor financiare

80720150

• CAF •Cesiunea saureducerea elementelor de activimobilizat •Cresterea capitalului• Cresterea datoriilor financiare

200100300250

Total întrebuinJSri 950 Total resurseVariaţia FRNG

850100

TOTAL 950 TOTAL 950

- In cursul exerciţiului "N" nu exista producţie imobilizata;- NFR s-a diminuat la 120 mil. lei, iar NFRAE a crescut la 5 mil. lei;- EBE se ridica la 215 mil. lei.Determinaţi:a) excedentul de trezorerie al operaţiilor de investiţii şi de finanfare (ETOIF);b) excedentul de trezorerie al operaţiilor de gestiune (ETOG), procedand în

doua moduri diferite;c) excedentul de trezorerie al exploatarii (ETE);d) impozitul pe profit şi întocmiţi 'Tabloul fluxurilor de trezorerie".

(D Pornind de la informape conţinute în anexele I-IV, stabiliti succesiv :a) tabloul plurianual al fluxurilor financiare;b) tabloul explicativ al variaţiei trezoreriei:

184

ANEXAI BILANJ - EXERCIŢIUL N-1Tabelul3.29

mii leiACTIV Brut Amortsl

Proviz.Net PASIV

Imobilizari necorporaleTerenuri ConstructInstalatii, materials, utilajeAlte imobilizari corporaleParticipatii ?mprumuturiAlte imobilizari financiareMaterS prime aproviztonateProduse finite CItenti AltecreanţeDisponibiKtati Cheltuieli derepartizat pe mai multeexercitii

8000001000000180000095000017000012000040000

800092500045600058800094000

118500

94500

5400001200000640000110000

10000320003000051000

260000100000060000031000060000

11000040000

800089300042600053700094000

118500

94500

Capital social RezerveRezultatul exerciţiuluiSubventii pentru invest^Provizioane reglemerrtateProvizioane pentru riscuriProvizioane pentru cheltuieliDatorii finandare*1' impr. şidat financ. dvefse0

Datorii furnizori Datoriifiscale şi socialeAlte datorii Creditebancare curente

22000004180005980001200001000082000

11300021100018600016400012200031200015000

TOTAL 7164000 2613000 4551000 TOTAL 4551000

ANEXA II BILANT . EXERCITIULTabelul3.30

mii leiACTIV Brut Amort şi

Provte.Net PASIV

Imobilizari necorporale 800000 640000 160000 Capital social 2748000Terenuri 1400000 — 1400000 Rezerve 536000Construe^ 1800000 1300000 500000 Rezultatul exercitiului 815000Instalaţii, materiale, utilaje 1160000 680000 480000 Subventii pentru invests 90000Alte imobilizari corporale 200000 128000 72000 Provizioane reglementate 10000Participatii 140000 15000 125000 Provizioane pentru rjscuri 91000împrumuturi (40000-20000) 20000 - 20000 Provizioane pentru cheltuieli 124000Alte imobilizari financiare 12000

■ ~

12000Datorii financiare 201000

Materfi prime aprovizionate 1412000 48000 1364000 impr. şi dat. financ. diverse 100400Produse finite 506000 31000 475000Clienţi 802000 77000 725000 Datorii furnizori 183000Alte creanţe 38000 38000 Datorii fiscale şi sociale 165000Valori mob. de plasament 29000 2000 27000Disponibilitati 32000 — 32000 Alte datorii 465100Cheltuieli de repartizat pe Credite bancare curente 94000mai multe exercitii 192500 - 192500

TOTAL 8543500 2921000 5622500 TOTAL 5622500

(1) Din care 100000 mai mici de un an(2) Din care 72000 ma i m ic i de un an Rambursabile in anul N

185

Tabelul3.31ANEXA III CONTUL DE REZULTATE AL EXERCITIULUI N (în lista)

mii lei

VEN

ITUR

I DIN

EXPL

OAT

ARE

Producţia vanduta Producţia stocata (SN- S^) = 506000-456000 Reluari asupra amortismentelor şi proviz.,transfer de cheltuieli: din care 160000 cheltuieli derepartizat pe mai multe exerciţii Alte venituri

594750050000

16100014000

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE I 6172500

CHEL

TUIE

LI P

TR E

XPLO

ATAR

E

Cumparari de materii prime şi alte aprovizionariVariaţia stocurilor de materii prime Altecumparari şi cheltuieli externe Impozite, taxe şivarsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul

3053400 -487000312000226000

1331100

AM

ORT

IZ. S

IPR

OVI

Z PT

R.EX

PLO

ATA

RECA

LCUL

ATE

Asupra imobilizarilor : amortizari calculateprovizioane calculate Asupra activului circulant:provizioane calculate Pentru riscuri şi cheltuieli:provizioane calculate

4825005000

4400020000

TOTAL CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE II 49870001. REZULTATUL EXPLOATARII (I - II) 1185500

VEN

ITU

RFI

NANC

. Venituri firDobanzi şVenituri n<

lanciare din participatii venituri asimilate 3tedin cesiunea valorilor mob. de plasament

124209540

14890TOTAL VENITURI FINANCIARE III 36850

CHEL

T. FIN

AN

C. Amortizari şi proviz. financiare calculate

Dobanzi şi cheltuieli asimilate Diferentenegative de curs

20005525011200

TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE IV 684502. REZULTATUL FINANCIAR (III - IV) -31600

REZULTATUL CURENT (1 -2) 1153900i£ Venituri exceptionale asupra op. de capital (a) 80350

TOTAL VENITURI EXCEPTIONALE V 80350

CH EL T. EX CE

PT Cheltuieli exceptionale asupra op. de capital (b) 22500TOTAL CHELTUIELI EXCEPTIONALE VI 22500

3. REZULTAT EXCEPTIONAL (V-VI) 57850Impozit pe profit VII 396750

TOTAL VENITURI I+III+V 6289700TOTAL CHELTUIELI II+IV+VI+VH 5474700

4. PROFIT NET 815000

186

a) Venituri din cesiunib) Valoarea net contabila a elerpenteloc.de aptiv cedate 22500 mii lei.

ANEXA IV

Informatii complementare:- o crestere a capitalului a avut loc la tnceputul exercitiului N:

• prin încorporarea rezervelor în valoare de 180000 mii lei;• prin aport în numerar pentru restul.

- doua cesiuni au intervenit în exercitiul N:• un utilaj achiziţionat la 140000 mii lei şi amortizat integral a fost

vandut pentru o suma de 40350 mii lei;• un utilaj industrial, avand valoarea de origine egala cu 45000 mii lei,

amortizat 50% în momentul cesiunii, a fost vandut la un pret de10000 mii lei.

- un împrumut de 20000 mii lei (figurand în activul bilanţului (N-1) a fostrambursat în N;.

- nu s-au primit noi subvenţii pentru invest^ în exercitiul N.

® O întreprindere aparţinand sectorului de comercializare a marfurilorprezinta la 31.12.N urmatoarea situatie:

Tabelul 3.32BILANT LA 31.12.N

mii lei

ACTIV N-1 N PASIV N-1 N

Imobilizari corporaleStocuri de marfuriClienfiDisponibilitaţi

4300001)

107000285000

58000

5700001)

1270004010002'

2000

Capital socialRezerve Rezuitatulexercitiului Datoriifinanciare Datoriifurnizori

20000022500070000

240000145000

400000130000105000300000165000

TOTAL 880000 1100000 TOTAL 880000 1100000

1) Imobi l izar i le corpora le nete în exerc i ţ iu l (N -1) sunt : 650000 (brut ) - 220000(amort izare), iar în exercit iul N sunt: 870000 (brut) - 300000 (amort izare);2) Clienfi i în exercitiul (N-1) reprezinta 425000 (brut) - 24000 (provizioane)

Informati i supl imentare referi toare la exercit iu l N:- c reş te rea cap i ta lu lu i s -a facu t p r in înco rpora rea rezerve lo r pen t ru

suma de 100000 mi i le i , iar diferenţa pr in apor tur i noi de capita l;- se admite ipoteza repar t izar i i prof i tu lu i net din exerc i t iu l (N -1) pentru

cresterea rezerve lor (5000 mi i) , iar restu l pentru d istr ibu ireadiv idendelor ;

- întrepr inderea a rambursat un împrumut de 220000 mii le i ;- au fost vandute imobilizari corporale la un pret de 59400 mii lei,

pretul de achizitie (origine) fund de 105000 mii lei, amortizat pana ladata vanzarii pentru suma de 80000 mii lei;

187

Tabelul3.33CONTUL DE PROFIT ?l PIEROERE 31.12.N

mii leiCHELTUIELI SUMA VENITURI SUMA

Cumparari de marfuri Servicii de laterţi Impozite, taxe şi varsaminteasimilate Cheltuieli cu personalulAmortizari de exploatare calculateProvizioane pentru exploatare calculateCheltuieli financiare (dobanzi) Val. netcontabila a imob. cedate (105000-80000) Impozit pe profit Profit net

74500012040070000

31700016000024000480002500087000

105000

Vanzari de marfuriVariaţia stocurilorde marfuri Venituridin cesiu-neaimobilizarilor

16220002000059400

TOTAL 1701400 TOTAL 1701400

Analizaţi trezoreria întreprinderii, atat prin fluxurile de trezorerie cat şi pebaza fluxurilor financiare. în acest scop se vor întocmi:

a) tabloul de finanfare;b) excedentul de trezorerie al operaţiilor de investiţii şi finanţare (ETOIF),

excedentul de trezorerie al operaţiilor de gestiune (ETOG) şi Tabloulfluxurilor de trezorerie;

c) tabloul explicativ al variaţiei trezoreriei;d) tabloul plurianual al fluxurilor financiare (TPFF)

Pe baza informaţiilor prezentate în tabelul nr. 3.34 se analizeaza cash-flow-urile întreprinderii

Tabelul nr. 3.34BILANT LA 31 XII N

mil.leiACTIV N-1 N PASIV N-1 N

Imobilizari Activecirculante*

1235325

11051137

Capital propriu Datoriifinanciare** Datorii deexploatare

70081545

8451220177

TOTAL 1560 2242 TOTAL 1560 2242*inclusiv activele de trezorerie **inclusiv pasivele de trezorerieContuI de profit şi pierderi al exerciţiului N prezinta urmatoarele informaţii

(mil. lei): cifra de afaceri 2990; cheltuieli pentru exploatare platibile 2415;amortizarea imobilizarilor 55; cheltuieli cu dobanziie 163. ImpozituI pe profit estecalculat cu o cota de 25%.

Se cere:a) Cash-flow-ul de gestiune şi cash-flow-ul de exploatare;b) Cash-flow-ul disponibil calculat dupa originea sa c&t şi în funcţie de

destinaţiile sale. Confruntaţi concordanţa rezultatelor obţinute.

188

CAPIT0LUL4

DIAGNOSTICUL FINANCIAR PRIN SISTEMULDE RATE ş1 EVALUAREA RISCULUI DE

FALIMENT

4.1. SISTEMUL DE RATE

Cunoaşterea gradului de independenţa economica şi financiara, detectareala momentul oportun a diferitelor cauze care genereaza schimbari nedorite inactivitatea întreprinderii presupun diagnosticarea financiara printr-un sistem derate de eficienţa.

Ratele se stabilesc sub forma unor rapoarte semnificative între douaelemente comparabile, şi în general, legate între ele printr-o relaţie cauza -efect. Forma de exprimare a ratelor este variata, principalele modality fiind:exprimarea printr-un coeficient (un numar), printr-un procent sau printr-un numarde zile (durata).

Matematic, exista posibilitatea formuiarii unui numar mare de rate ca efectal diferitelor combinaţii între posturile din bilanţ sau informaţiilor conţinute insituape de sinteza. Selecfia ratelor trebuie facuta în funcţie de poziţia pe carese plaseaza analistul, cat şi de problemele ce urmeaza sa fie rezolvate. In fond,metoda ratelor este o tehnica de analiza folosita, atat de analistii financiari dinîntreprindere, cat şi de organele bancare şi cele de studii financiare. Astfel,analistul va trebui sa procedeze cu multa atenţie la alegerea şi interpretarearatelor care compun "bateria" apta de a aprecia gestiunea unei întreprinderi şistarea de sanatate financiara a acesteia. Oe aceea, utilizarea ratelor in analizafinanciara presupune selecţia acelor rate semnificative, independente şiomogene. Valorile raportate trebuie sa fie comparabile între ele sub aspectulconţinutului şi al prezentarii monetare, ştiut fiind faptul ca Succesul analizei prinrate este asigurat în condole în care ratele calculate pe mai multe exercitiisuccesive sunt comparabile.

Principalele objective în cadrul analizei pe baza ratelor constau înstudierea succesiva a eel puţin trei dimensiuni financiare ale întreprinderii:rehabilitate, lichiditate, structura financiara.

Ratele posibil de determinat fiind numeroase, iar gruparea lor omogena siriguroasa fiind greu de realizat, se vdrprezenta cele mai semriificative ratecircumscrise celor trei dimensiuni financiare, şi grupate pe urrnStQarelecoordonate: ;

- rate de rentabilitate- rate de structura a capitalurilor- rate privind rotaţia capitalurilor.

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se face apel la datele contabiledin bilanţ şi din contul de profit şi pierdere, cat şi la informaţiile conţinute inbilanţul financiar şi în bilanţul functional.

4.1.1. Ratele de rentabilitateRatele de rentabilitate evidenţiaza caracteristicile economice şi financiare

ale întreprinderilor, permijand compararea performantelor industriale şicomerciale ale acestora. In general, ratele de rentabilitate se determina caraport între efectele economice şi financiare obţinute (diferite marje deacumulare) şi eforturile depuse pentru obţinerea lor (activ total, capital investit,capital economic etc.).

Ratele de rentabilitate masoara rezultatele obţinute în raport cu activitateaîntreprinderii (rentabilitatea comerciala) şi a mijloacelor economice (rentabilitateaeconomica) sau financiare (rentabilitatea financiara) asa cum reiese din figura 4.1.

Diferite niveluri ale rezultatelor• Marja comerciala • Rezultatul exploatarii •Valoare adaugata • Rezultatul net •Excedentul brut de exploatare • Rezultatul distribuit

Degaţate de............Activitate Mi loace

Economice Financiare• Cifra de afaceri(fara TVA) • Valoareaadaugata

• Imobilizari brute •Imobilizari nete •NFRE • Capitaleconomic • Capitalinvestit • Activ total

• Capital social •Capitaluri proprii •Resurse durabile •Pasiv total

Fig. 4.1 Rezultatele degaţate de activitatea întreprinderii şi de mijloacele economice saufinanciare.

Din cele prezentate, rezulta ca rentabilitatea întreprinderii va fi analizataprin cele trei categorii de rate:

rate de rentabilitate comercialarate de rentabilitate economicarate de rentabilitate financiara

4.1.1.1. Ratele de rentabilitate comerciala

Ratele marjelor beneficiare sau ratele de rentabilitate comerciala apreciazarandamentul diferitelor stadii ale activitaţii întreprinderii la formarea rezultatului,fiind determinate ca raport între marjele de acumulare şi cifra de afaceri sauvaloarea adaugata.

Exista urmatoarele categorii de rate:

190

1) Rata marjei comerciale , utilizata indeosebi de tntreprinderile cu activitatecomerciala. ■< ^

Rata marjei comerciale = Marja_comercialaVanzan de marfuri

Aceasta rata pune în evidenţa strategia comerciala a întreprinderiianalizate. Astfel, o marja comerciala redusa (insuficienta) implica cheltuieligenerale riguroase şi deci recurgerea la forme de distribuire a marfurilor carepermit reducerea costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor detransport, stocaj, etc. Din contra, marja comerciala ridicata (importanta) reclamacheltuieli generale sporite şi deci servicii mai bune catre clienţi. De asemenea,rata marjei comerciale, apreciaza influenţa constrangerilor piejei şi a politlciipreţurilor de vanzare. Astfel, cresterea ratei însofita de o diminuare a vanzarilor(CA) semnifica faptul ca intreprinderea încearca sa-si menţina marjelepromovand o politica de preţuri înalte. Dimpotriva, o rata a marjei comerciale înscadere însojita de o creştere puternica a vanzarilor (CA) evidenţiaza faptul caintreprinderea prefera reducerea preţu'rilor de vanzare in scopul cuceririi unuinou segment de piaţa. In fine, cazul în care cresterea ratei marjei comercialeeste insoţita de o crestere a cifrei de afaceri releva o situaţie favorabila pentruîntreprindere, respectiv punerea în vanzare de produse cu performanţesuperioare sau ocuparea pe piata a unei poziţii concurenţiale "forte".2) Rata marjei brute de exploatare, sau rata EBE, mSsoara nivelulrezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, politica deinvestiţii, de incidenţa fiscalitaţii şi a elementelor exceptionale.

R _ Excedent brut de exploatareEBE Ci fra de afaceri

Aceasta rata indica aptitudinea proprie a activitaţii de exploatare de adegaţa profit.

Valoarea ridicata a ratei EBE reflecta posibilitatea financiara de reinnoirerapida a echipamentelor întreprinderii. O ameliorare a ratei EBE exprima ocrestere a productivitaţii, în masura în care rata nu este simpla consecinta acresterii ratei marjei comerciale, iar scaderea ei, în raport cu o rata amarjei comerciale stabila, dovedeste o împovarare referitoare la costurileexploatarii.

3) Rata marjei nete exprima eficienţa globala a întreprinderii, respectivcapacitatea sa de a realiza profit şi de a rezista concurenţei.

„ . . . ' » ' ■ " Rezultatul netal exercitiuluiRata marjei nete = --—• ./ .—■—.— . *- .- ■Cifra de afaceri

Aceasta rata prezinta facilitaţi de calcul, deoarece nu presupune o pregatireprealabila a datelor, fiind recomandata în analizele financiare vizand perioadescurte dar şi întreprinderi mici. Aceasta recomandare este justificata de faptul carezultatul net nu exprima în exclusivitate un rezultat al activitatii de exploatare ciel poate fi generat de rezultatul unor operatii de dezinvestire (pperatiiexceptionale) sau al unor plasamente financiare (operatii financiare). De aceea,

191

pentru perioade mai lungi şi în special in marile întreprinderi, evaluarea activitatiide exploatare (comerciala, industrial^) este bine sa fie facuta cu ajutorul rateiprivind rentabilitatea exploatarii.

4) Rata marjei nete de exploatare sau rata privind rentabilitatea exploatariipune în evidenţa eficienţa activitaţii de exploatare sub toate aspectele: industrial,administrativ şi comercial._ . . . . . Rezultatul exploatariiRata marjei nete de exploatare = —Cifra de afaceri -----

Rezultatul exploatarii prezinta avantajul de a fi influenţat de amortismente şiprovizioane, devenind un rezultat net al exploatarii.

5) Rata marjei brute de autofinamjare masoara surplusul de resurse de caredispune întreprinderea pentru a-si asjgura dezvoltarea si/sau remunerareaacţionarilor sai.

o. - U * J * *• * Capacitatea de autofinantareRata marjei brute de autofinantare = — -----------------------------* —

Cifra de afaceri

6) Rata marjei asupra valorii adSugate masoara rezultatul brut de caredispune întreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri sicheltuieli de personal) pentru 100 lei bogaţie creata (daca se exprimaprocentual).

_ . . . . .. .„ . Excedent brut de exploatareRata marjei asupra valorii adaugate = - r

Valoarea adaugata

4.1.1.2. Ratele de rentabilitate economics

Rata rentabilitaţii economice are o accepţiune mai larga vizand, în esenţa,eficienţa capitalului economic alocat activitatii productive a întreprinderii. Ea seexprima prin raportul:

Rezultatul economicH

Activ total (sau o parte din activul total)

Rezultatul economic, excluzand elementele financiare şi excepţionale,favorizeaza comparaţiile întreprinderilor aparţinand aceluiasi sector de activitate.

In exprimarea rentabilitaţii economice, la numaratorul fracţiei se poateutiliza fie rezultatul exploatarii, fie excedentul brut de exploatare, iar la numitoractivul total sau o parte a acestuia. Activul total, sau capitalul angaţat, cuprindecapitalul economic, imobilizarile în afara exploatarii şi financiare, nevoia de fondde rulment în afara exploatarii şi disponibilitaţile banesti, în timp ce capitalulinvestit, parte a activului economic, cuprinde doar capitalul economic siimobiHzşrile în afara exploatarii. •

192

Capitalul economic alocat exploatarii nu tine cont decat de imobilizarileutilizate de întreprindere pentru activitatea sa de exptoatare şi de creştereanevoji de fond de rulment pentru exploatare.

In aceste condiţii expresia generala pentru Re devine:

R ____________________ Rezultatul economic ____________ Rezultatul economic8 Imobilizari brute + NFR globala + Disponibilitati Activ economic

Daca rezultatul economic exprima rezultatul exploatarii înaintea cheltuielilorcu dobanzile şi impozitul pe profit, relaţia de calcul va fi:

R Rezultatul exploatarii înaintea deducerii cheltuielilor cu dobanzile şi impozitul pe profitAE ~ Capital angaţat

in care: Rezultatul exploatarii înaintea deducerii cheltuielilor cudobanzile şi a impozitului pe profit = Rezultatul curent înainteaimpozitarii + Dobanzile şi cheltuielile asimilate

Rata rentabilitaţii economice, astfel calculate, devine o rats a rentabilita^iiactivului economic (RAE) •

Daca rezultatul economic este un excedent brut de exploatare, atunciraportul exprima rentabilitatea activului economic brut (RAEB):

n Excedent brut de exploatareR AEB="

Activ economic brut (Capital angaţat)

In teoria financiara din Jarile occidentale, problema alegerii numitorului, întreactiv total sau capital economic, este foarte dezbatuta de autori, în general,optandu-se pentru exprimarea rentabilitaţii economice în funcţie de capitaluleconomic1.

In funcţie de marjele de acumulare utilizate, rentabilitatea capitaluriloreconomice angaţate în expoatare poate fi exprimata sub doua forme:

_ Excedent brut de exploatare _ Rezultatul exptoata iiHQ-I — --------------------------------------------------- '. I»Q2 ~ ------------------------------------

Capital economic Capital economic

Capitalul economic poate fi brut, sau net, dupa cum imobilizarile includ, saunu, amortizarile şi provizioanele pentru deprecierea acestora. De asemenea,rezultatul generat de acest capital poate fi un rezultat brut, sau net deexploatare. Pe baza rezultatului brut şi net al exploatarii, precum şi a capitaluluieconomic brut şi net se determina doua rate de rentabilitate economics:rentabilitatea economics brutS (Re bmta) ş" rentabilitatea economics nets (Renets), conform relaţiilor:

_____ EE^E______ . _ Rezultatul exploata-iiebruta = Capital economic brut' eneta = Capital economic net

Rentabilitatea economics bruta, nefiind perturbata de deciziile privindamortizarea, este folosita frecvent In analize externe deoarece permiteefectuarea comparatiilor în spaţiu, între întreprinderi aparţinand aceluiafi sectorsau sectoare diferite de activitate, indiferent de marimea lor sau forma de

1 Bruno Solnic, Gestion financiers, Ed. Nathan, Edition 3, Paris, 1980, p. 64.

193C-da 45 coala 13

proprietate. Rata rentabilitatii economice brute masoara aptitudinea capitaluluieconomic de a asigura reinnoirea şi remunerarea sa, reînnoire care ar trebui sase realizeze într-o perioada cat mai scurta.

In economiile occidentale se considera corespunzatoare o rentabilitateeconomica mai mare decat 25%, ceea ce înseamna ca în maxim 4 aniîntreprinderea îşi poate reinnoi capitalurile angaţate prin excedentui sau brut deexploatare2.

In conditiile economiei romaneşti care înregistreaza durate medii de rotaţieale activelor economice mult mai mari de 4 ani, pragul minim al rentabilitatiieconomice va fi mult mai mic decat eel din economiile occidentale.

Rentabilitatea economica trebuie sa depaseasca, în mod necesar, ratainflaţiei, pentru ca întreprinderea sa-si poata recupera integral eforturile depusepentru desfasurarea activitaţii, mentinandu-si astfel activul sau economic. înconditii de inflaţie (Rj), rentabilifatea economica în termeni reali (Rr) determinatedupa formula lui Fisher, reprezinta un procent mult mai mic comparativ curentabilitatea nominala (Rn).Pornind de la relaţia: (1+Rn) = (1+Rr)(1+Ri)obţinem: Rn= >

de unde

Pentru o inflaţie controlata şi normala ce nu depaseste 10% termenul(RrxRj), din dezvoltarea relaţiei Rn, înregistreaza valori foarte mici astfel încatpoate fi neglijat, iar relaţia Rr devine:

Rn = R, + Rr de unde,

R r - R n-

Astfel, pentru o întreprindere occidental^ o rata nominala a rentabilitaţiieconomice de 25% în conditiile unei inflaţii de 5%, reprezinta în termeni reali unprocent de numai 20%:

Rr = 25% - 5% = 20%Aceeasi rentabilitate economica reala poate fi realizata de întreprinderile

romanesti în conditiile unei inflaţii ce înregistreaza valori semnificative de 250%,cu o rentabilitate nominala mult mai mare, respectiv Rn =320%.

<i 2 — 2 R

= 2± ---- <± = 02 * 100 = 20%1 + 2.5

In termeni reali, rata rentabilitaţii economice are doua dimensiuni şi anume:una pentru remunerarea capitalurilor investite eel puţin la nivelul ratei minime derandament din economia naţionala (rata medie a dobanzii), iar cealalta pentruremunerarea riscului economic şi financiar pe care şi l-au asumat posesoriicapitalurilor puse la dispozitia întreprinderii. Daca rata rentabilitaţii economiceeste mai mare decat rata medie a dobanzii la capitalurile împrumutate, actionarii

21. Stancu, Gestiunea financiara a agenţi'loreconomic/', Ed. Economica, Bucureşti, 1994, p. 85.

194

vor beneficia de efectul de parghie financiara al îndatorarii întreprinderii(cresterea rentabilitatii financiare cu fiecare procent de crestere a îndatorarii).

Factorii determinant ai rentabiNtaţii economice sunt pusi in evidenţa prindescompunerea acesteia în doua rate explicative conform reiafiei:

EBE EBE Cifra de afaceriCifra de afaceri,

Rala marjei brute de acumulareCoeficientul de rotaţie al capitalului ec.

sau Rg = Rentabilitatea comerciala x Productivitatea mijloacelor economiceNivelul marjei brute evidenţiaza rezultatul activitaţii de exploatare, inclusiv

finaiizarea ei prin condiţie de comercializare oglindite în cifra de afaceri, în timpce rotaţia capitalului economic prin cifra de afaceri exprima gradul de intensitateal utilizarii resurselor financiare ale întreprinderii.

Se observa ca rata rentabilitatii economice poate fi ameliorate, fie princresterea marjei brute de acumulare, respectiv prin creşterea vanzarilor şireducerea cheltuielilor platibile, fie prin cresterea rotaţiei capitalului economicprin cifra de afaceri, obiectiv realizabil în condiţie diminuarii investitiiloreconomice, prin optimizarea nivelului stocurilor, creditului - clienţi, selectivitatestricta a investiţiilor etc., fie prin ambele cai.

Rata rentabilitaţii economice exprima, în fapt, o anumita combinatie întrecei doi factori de influenţa: unul cantitativ exprimand marja bruta de acumularerealizata asupra vanzarilor şi deci politica de preturi practicata şi altui calitativexprimand gradul de intensitate a utilizarii capitalului economic, deci viteza derotate prin cifra de afaceri.

De asemenea se poate observa ca aceeasi rehabilitate economica poate figenerata de doua strategii comerciale opuse:

- o politica de preturi înalte, deci cu o marja bruta ridicata, dar cu orotate lenta a capitalului economic şi un volum al desfacerilor redus (în\m\e occidentale aceasta strategie este caracteristica investitiilor dincentrul orasului);

- o politica de preţuri scazute, deci o marja mai slaba, dar cu o rotaţieaccelerata a capitalului economic şi un volum al desfacerilor important(specifics investitiilor situate la periferia orasului).

Exemplul 1.Fie doua întreprinderi cu cifra de afaceri, rezultat economic şi activ total,

prezentate în tabelul 4.1. Descompuneti rentabilitatea economica în cele douacomponente.

Tabelul 4.1Explicate Intreprinderea A Intreprinderea B

• Cifra de afaceri (mil lei) •Rezultatul înaintea deduceriicheltuielilor cu dobanzile şiimpozitul pe profit (mil lei) •Activ economic (mil lei)

1000100500

100050

250

Rata marjei brute (mil lei) 10% 5%Coeficient de rotate al capitaluluieconomic

2 rotatii 4 rotatii

Rentabilitatea activului economic 20% 20%

195

Capital economic Capital economic

Se constata ca întreprinderea B, dispunand de un activ economic şi unrezultat de numai 50% faţa de întreprinderea A, realizeaza aceeasi rentabilitateeconomica datorita vitezei de rotate accelerate (dubla faţa de A).

Dar, rentabilitatea economica poate fi pusa în corelaţie directa şi curentabilitatea factorului munca oferita de rata marjei asupra valorii adaugate(diferenţa dintre valoarea adaugata şi cheltuielile de personal), cu productivita-tea activelor fixe (exprimata prin valoarea adaugata ce revine la un leu imobili-zari) şi cu structura investiţiei (oferita de coeficientul investiţiilor strategice):

EBE EBE Val. adaugata ImobilizariCapital ec. Val. adaugata Imobilizari Capital economic

Rata marjei asupra val. Productivitatea Gradul de imobilizareadaugate activelor fixe al capitalului economic

Drept urmare, rata rentabilitaţii economice poate fi majorata, fie princreşterea marjei asupra valorii adaugate, fie prin creşterea productivitaţiiactivelor fixe, sau prin creşterea gradului de imobilizare al capitalului economic,fie acţionand simultan asupra celor trei factori.

4.1.1.3. Ratele de rentabilitate financiara

Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea întreprinderilor de a dagaţaprofit net prin capitalurile proprii angaţate în activitatea sa.

Rentabilitatea financiara reflecta scopul final , al acţionarilor uneiîntreprinderi, exprimat prin rata de remunerare a investiţiei de capital facuta deaceştia în procurarea acţiunilor ei, sau a reinvestirii totale/parţiale a profiturilor cele revin de drept. De aceea, la numitorul raportului vor figura capitalurile proprii,sau media acestora în masura în care în cursul exerciţiului au avut loc modificarisensibile ale capitalului propriu prin aporturi noi în numerar. La numaratorfigureaza, de obicei, rezultatul net (profitui net) sau rezultatul curent înainte deimpozitare, care prezinta, în raport de profitui net, avantajul de a fi mai apropiatde realitatea financiara întrucat elimina incidenşa activitaţii excepţionale.

In funcţie de indicatorii utilizaţi la numaratorul raportului, rentabilitateafinanciara a unei societaţi pe acţiuni poate fi exprimata astfel:

1. Rentabilitatea financiara neta = Rezultatul net al exercrţiului/Capitaluriproprii*

2. Rentabilitatea financiara = Rezultatul curent înainte de impozit/Capitaluriînainte de impozit proprii*

| 3. | Randamentul capitalurilor proprii = Dividende/Capitaluri proprii* I

*) Capitaluri proprii exclusiv profitui nerepartizat

Desi foarte utilizata în analiza financiara, aceasta rata trebuie sa Jina contde metodologia determinarii profitului net, respectiv de regimul de calcul alamortizarilor şi provizioanelor, al cheltuielilor deductibile şi nedeductibile avute învedere la determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit.

196

Rentabilitatea financiara remunereaza acţionarii, fie prin acordare dedividende, fie sub forma afectarii (majorarii) rezervelor care, in fapt, reprezinta ocreştere a averii proprietarilor, prin încorporarea lor în capital, şi deci o creştere avalorii intrinsece a acţiunii.

Acţionarii majoritari facand adesea un plasament pe termen lung, nusolicita o rentabilitate imediata pe acţiune şi deci un dividend important, fiindpreocupafi, în special, de un rezultat satisfacator chiar daca acesta esteconservat de întreprindere, întrucat va genera o creştere a valorii acţiunilor. Deaceea, ei sunt interesaţi de cunoasterea rentabilitatii capitalurilor proprii,rentabilitate determinata prin raportul: Profit net al exerciţiului/Capitaluri proprii.Pentru aceasta categorie de acţionari, aprecierea rentabilitatii nete pe acţiune,sau a profitului pe acţiune, ca expresie directa a profitabilitaţii întreprinderii,poate fi realizata cu ajutorul raportului:

i-. _xu i -x- Profitul net al exercitiuluiProfitulpeacţiune=- J

Numarul de acţiuni emise

Aceasta rata, determinata pentru fiecare societate pe acţiuni, nu oferaposibilitatea comparaţiilor între acestea, datorita dificultatilor de interpretare alediferenţelor observate de la o societate la alta. Astfel, doua firme de aceeaşitalie cu capitaluri proprii si profit net de aceeasi marime, deci cu rentabilitaţi alecapitalurilor proprii egale, pot avea profituri pe acţiune diferite în funcţie denumarul acţiunilor emise.

Acţionarul minoritar este de obicei preocupat de o rentabilitate pe termenscurt şi deci, de un dividend imediat. Aprecierea dividendului pe acfiune seface prin raportul:

_. .. . ^. DividendeDividend pe acjtune=-

Numaul de actiuni emise

Ultimele doua rate exprima un venit sub forma profitului sau dividendului peacţiune. Acest venit poate fi, de asemenea, apreciat în funcţie de capitalurileinvestite. în situaţia în care capitalurile investite includ alaturi de capitalurileproprii şi împrumuturi pe termen lung şi mediu, se poate calcula şi rentabilitateafinanciara a capitalurilor permanente:

Rentabilitatea financiara Profitul net al exerciţiului+Dobanzi aferente împrumuturilora capitalurilor permanente ~ Capitaluri proprii + Imprumuturi pe termen lung şi mediu

Rentabilitatea astfel exprimata remunereaza capitalurile proprii prinacordarea dividendelor, avand şi o dimensiune pentru remunerareaîmprumuturilor prin plata dobanzilor. Rentabilitatea financiara este deciinfluenţata de sursa de provenien^a a capitalurilor investite fiind de aceeasensibila la structura financiara a întreprinderii, respectiv la situaţia îndatorariiacesteia. In general, cand nu se precizeaza capitalurile în raport cu care secalculeaza rentabilitatea financiara, este vorba de rentabilitatea capitalurilorproprii.

Pentru societate cotate la bursa, din economiile occidentale, rentabilitateafinanciara este apreciata cu ajutorul unor rate determinate pe baza unor marimi

197

contabile şi bursiere. Inlocuind noţiunea de capitaluri proprii cu aceea de valoarebursiera, se pot formula urmatoarele doua rate: rata capitalizarii profiturilor şirandamentul dividendelor.

a) Imaginea bursiera a unei societaţi este reflectata prin rata capitalizaYiiprofiturilor exprimata în doua feluri:

Rata captelizarii profiturilor = P^l net pe acţiune Profit net alexercitiuluiCursul bursier al acţiunii Capitalizarea bursiera

Capitalizarea bursiera este calculate la sfarsitul exerciţiului contabil conformrelaţiei:Capitalizarea bursiera= Ultimul curs bursier la încheierea exerciţiului x Numarulde acfiuniImportanţa acestei rate, pentru analistii bursieri, este limitata, sub aspectuldiagnosticului financiar, deoarece cursul unei acţiuni depinde de numerosifactori (suma distribuita, ponderea acesteia în totalul rezultatului net, etc.), şi nuexclusiv de sanatatea financiara a tntreprinderii. Astfel, doua întreprinderiaparţina*nd aceluiasi sector, şi realizand acelasi profit global pot înregistra ratede capitalizare diferite. Sub acest aspect rata capitalizarii profiturilor are maipufin caracterul unei rate de rentabilitate, devenind în principal o masura aimaginii bursiere a întreprinderilor cotate. Inversul acesteia reprezintacoeficientul de capitalizare bursiera (PER = price earning ratio).3

_ Cursul buisier al acflunii PFR_ Capitalizarea bursieraProfitui net pe acţiune Profitui net al exercitiului

PER aratand de cate ori investitorii sunt dispusi sa plateasca profitui firmei,este numit şi "multiplu curs-profit". In general, valorile coeficientului suntcuprinse între 8 şi 12. Apreciind perspectives beneficiare ale întreprinderilorcotate, un coeficient mai mic decat 8 corespunde unor valori slabe (slab cotate)în timp ce un PER mai mare decat 12 semnifica valori în crestere. Daca multiplulcurs-profit este ridicat, piaţa financiara formuleaza anticipaţii favorabile asuprarezultatelor viitoare ale întreprinderii şi este deci dispusa sa achite imediat unpreţ mare în raport cu nivelul profiturilor actuale. Variaţia coeficientului decapitalizare bursiera reda o buna evaluare asupra riscurilor întreprinderiideterminate de îndatorare, de riscul economic al ramurii din care face parteîntreprinderea analizata şi de variabilitatea profiturilor viitoare.

b) Randamentul efectiv al dividendelor primite de actionari poate fiexprimat cu ajutorul rapoartelor:

_. . . . . ... .. . . Dividend pe actiune Dividende totaleRata randamentului dividendelor =----------------------=------ sau

Cursul bursier al acţiunii Capitalizarea bursiera

Aceasta rata intereseaza în special acţionarii minoritari, depinzand la fel de desituaţia financiara a întreprinderii, asemenea ratei de capitalizare aprofitului. Pentru acţionarul minoritar care asteapta un rezultat sub forma

3 Gestion financ&re de fentreprise - Probtematique, concepts et methodes, B.Colosse, 1987, p. 136.

198

dividendelor şi a plusvalorii de capital, rentabilitatea financiara poate fi exprimataşi prin raportul:

_, 4 ..... , x- • - Dividend + (Pt-Po)Rentabilitatea financiara = i ------------------------------------ ,

Po

în care: Po = preţul de cumparare al acţiunii (preţ de origine); Pt =cursul acţiunii la momentul t.

Daca Pt > Po acţionarul beneficiaza de o plusvaloare de capital egala cudiferenţa Pt-Po. în fapt, la numitor se gaseşte capitalul investit de acţionar, iar lanumarator remunerarea acestui capital.

Ca şi rentabilitatea economica, rentabilitatea capitalurilor proprii poate fidescompusa pe componente astfel:

Prcfitulnet Profitnet Qfra de afaceri-x ------------------- sau

Capitaluri proprii Qfra de afaceri, Capitaluri propriirata majei rete rotatia caoitalurilor oraprii

Profitnet Profitnet Ofrade afaceri Pasivtotal: X — _ _ _ _ _ _ x -

Capitaluri proprii Qfra de afaceri, Activtotal Capitaluri propriiratamaijeinete rota[ia acSvUii total istadobeladeacumiare prin dfrade afaceri deVi&orare

adica, Rentabilitatea financiara = Rentabilitatea economica x Rata globala deîndatorare.

Drept urmare, rentabilitatea financiara avand originea in rentabilitateaeconomica, va fi determinate de aproximativ aceiaşi factori, respectiv:

- rata marjei nete de acumulare (factor cantitativ) care masoaraprofitabilitatea tntreprinderii, fiind indicator de politics industrial^;

- rotaţia activului total prin cifra de afaceri (factor calitativ), indicator depolitica comerciala;

- rata globala de tndatorare (factor calitativ), reprezentand structurafinanciara şi deci politica de finanţare.

Diferenţa între rentabilitatea economica şi cea financiara se datoreazapoliticii de finan^are promovata de intreprindere. Astfel, la rentabilitaţi economiceegale, rentabilitatea financiara va fi diferita, dupa cum intreprinderea sefinanţeaza prin fonduri proprii sau împrumutate. Aceasta diferente provine dindubiul joe al cheltuielilor financiare şi al impozitului pe profit.

Pentru a evidenţia aceste aspecte vom recurge la o alta descompunere arentabilitaţii financiare:

Rezultatul net _ Rezultatul exploatariP Rezultatul net v Pasiv totalCapitaluri proprii Activ total Rezultatul exploatarii Capitaluri proprii

Rentabilitatea economica Impactul indatorarii

deci, Rentabilitatea financiara = Rentabilitatea economica x Impactulîndatorarii

*) Rezultatul exploatarii neafectat de elementele financiare (dobanzile).

199

Ultimii doi termeni grupaţi sub denumirea "impactul îndatorarii" reflectainfluenza cheltuielilor financiare (nete) şi respectiv coeficientui de tndatorare (rataîndatorarii globale).

Se observa, şi în aceasta descompunere, dependents rentabilitaţiifinanciare de rentabilitatea economica şi de îndatorare. Pornind de la influenţaîndatorarii întreprinderii asupra rentabilitaţii capitalurilor, proprii, se poate stabiliun criteriu de optimizare a structurii capitalurilor, în vederea minimizarii costuluide procurare al acestora, a creşterii rentabilitaţii financiare, cu evidenţiereaefectului îndatorarii. Acest efect multiplicator al îndatorarii constituie "efectul delevier", denumire ce provine de la faptul ca împrumuturile reprezinta o parghiefinanciara care influenţeaza nivelul rentabilitaţii capitalurilor proprii.

Menţinand descompunerea precedents şi integrand influenţa fiscalitaţiiasupra rezultatului vom obţine forma cea mai frecventa de prezentare arentabilitaţii financiare funcţie de rentabilitatea economica şi de impactulîndatorarii.(figura 4.2)

Bilant

Capitaluri

Activ propriieconomic [Ri J

Datorii

Re Rd

Re - rentabilitate economicaRt - rentabilitate financiaraRd - rata medie de dobfindaAE - activul economicCP - capitaluri propriiDAT - datorii totaleRE - rezultatul exploatarii (neafectat de dobanzi)i - cota de impozit pe profit

Fig. 4.2 Ratele de rentabilitatecaracteristice structurii bilanţiere

Pentru simplificare, se admite ipoteza potrivit careia , profitul net (PN) estedeterminat de rezultatul exploatarii, corectat cu dobanzile (Dob) la capitalurileîmprumutate şi cu impozitul pe profit:

PN = (RE-Dob)O-i)Din relaţia de calcul a rentabilitaţii economice, se obţine rezultatul brut al

exploatarii (RE) ca remunerare a întregului activ economic:

R -R Ede unde RE = Re x AE

Cum însa activul economic este finanfat integral din capitalurile proprii şicele împrumutate, RE se poate scrie:

RE = Re (CP+DAT)Dobanda (Dob), ca remunerare a capitalurilor împrumutate la un nivel dat al

ratei de dobanda, rezulta din relaţia:Dob = DAT x Rd

200

Rata rentabilitatii financiare, in aceste condifii devine:

_PN_(RE-Dob) rR9xAE-DATxRdlf-cp~ CP (1 ~ ° " L ------ CP----- 1 ) =

CP=> Rf = Re+ Efectul de levier al îndatorarii

Efectul de levier al îndatorarii=(Re- Rd)DAT/CP

In aceasta relate fundamentala, termenul(Re- Rd) este numit "levier", iar termenul DAT/CP - "braţul levierului"(anumiti autori4 atribuie adesea denumirea de levier, acestui coeficient deîndatorare, dar aceste nuanţe nu prezinta o importanta deosebita).

Efectul generat de îndatorare antreneaza modificarea nivelului rentabilitatiicapitalurilor proprii, în sensul cresterii sau scaderii sale, dupa cum rentabilitateaeconomica este superioara sau inferioara costului mediu al datoriilor. Acest efectva fi mai amplificat prin bratul levierului, cu cSt ponderea îndatorarii în sursele definanţare va fi mai ridicata.

Daca levierul (Re-Rd) este pozitiv, rentabilitatea financiara va fi cu atat maimare cu cat îndatorarea va fi mai importanta (fiecare procent de creştere aîndatorarii va determina o creştere a rentabilitatii financiare egala cu diferentadintre Re şi Rd). întreprinderea are în acest caz interesul sa se împrumute lamaxim, pentru a beneficia de "efectul de levier"

Daca levierul (Re-Rd) este negativ, creşterea îndatorarii întreprinderii areefect nefavorabil asupra rentabilitatii financiare, astfel încat, cu fiecare procentde crestere a îndatorarii, rentabilitatea financiara se va diminua cu diferentadintre rata rentabilitatii economice si rata medie a dobanzii.

Indatorarea are, în acest caz, "efect de mSciucS", determinand scaderearentabilitatii capitalurilor proprii. In aceasta situate, întreprinderea va trebui sa"munceasca pentru bancherii sai".

Relatia fundamentala, prezentata anterior, evidenfiaza şi efectul fiscalitatiiasupra rentabilitatii financiare. Astfel, daca întreprinderea este profitabila,fiscalitatea (impozitul pe profit) atenueaza efectul de levier. Dimpotriva, dacaîntreprinderea este deficitara, fiscalitatea nu influenteaza rentabilitatea financiaraşi formula devine (cu t=0):

Rf = Re+(Re-r <DAT

iar îndatorarea are o influenţa negativa asupra rentabilitatii capitalurilor proprii.Acest efect nefavorabil apare întrucat rata dobanzii îşi menţine, în principiu,nivelul contractual prestabiliat, în timp ce rata rentabilitatii economiceînregistreaza niveluri scazute. în caz de dificultate, întreprinderea îndatorataeste expusa pierderilor severe, ca urmare a cheltuielilor financiare de plata. Se

4 S. Ballada, J.C. Coille, Outils etmecanismes degestion financier, Ed. Maxima, Paris, 1992.

201

de unde:Rf ~ Re + (Re DAT'

a) CP J

constata, în acest caz, ca riscul financiar este cu atat mai mare cu catîntreprinderea este mai îndatorata.

lnfluenţa structurii financiare a intreprinderii asupra rentabilitaţii financiareeste ilustrata prin exemplui 2 (s-a facut abstracţie de impozitul pe profit pentrufacilitarea calculelor);

Exempful 2:Determinarea rentabilitatii financiare în absentia impozituiui pe profit

Tabelul4.2

mil lei

IntreprindereaA

IntreprindereaB

Activ total 1000 1000Rezultatul înaintea deducerii cheltuielilor cudobanzile

200 200

Rentabilitatea ec. Re=Rez. înaintea deduceriichelt. cu dobanzile/Activ total

20% 20%

Capitaluri proprii: CP 1000 500Datorii: D — . 500Cheltuieli cu dobanzile: dxD (d=15%) — . 75Rezultatul dupa deducerea cheltuielilor cudobanzile

200 125

Rent, financiara R|=Rez. dupa chelt. cu dob./Capitaluri proprii

20% 25%

RfB = Re+(Re-d)D/CP = 20+(20-15)500/500 = 25%întreprinderea B apeland la împrumuturi în proporţie de 50 %, pentru

nevoile de finanfare, a avut o rentabilitate financiara crescuta (25%), în raport cuîntreprinderea A (20%) care nu a recurs decat la capitaluri proprii. In lipsadatoriilor Re = Rf.

Exemplui 3.Fie o activitate productiva necesitand un capital economic de 100 mil lei.

Pentru procurarea resurselor financiare necesare, mai multe tipuri de structuride finanţare pot fi avute în vedere:

Tabelul4.3Mecanismul efectului de levier

mil leiExplicaţii ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4

Capitaluri proprii: CP 100 80 60 25Datorii: D 0 20 40 75Rata îndatorarii: D/CP 0 1/4

25%2/366.6%

3300%

202

Presupunem: d = 12%;t = 50% (cota de impozit pe profit s-a presupus 50%

pentru a facilita calc.)Re = 16% in primul caz Re =12% in al doilea caz Re =10% în al treilea caz

Vom retine în analiza rentabilitaţii doar activitatea de producţie aîntreprinderii, neglijand eventualele venituri financiare şi venituri in afaraexploatarii.

A) Rentabiiitatea economics (Re) este superioara ratei dobanzii (d).Re =16%; d=12% Re = Rezultatul înaintea deducerii chelt. cu

dobanzi şi impozite/Capital angaţat

Re>d Tabelul 4.4

mil leiCapitaluri proprii: CP 100 80 60 25Datorii: D 0 20 40 75D/CP 0 1/4 2/3 3Rez. expl. inaintea ch.cudob. şi imp. 16 16 16 16Chelt. cu dobanzile (d xD) 0 20*12% = 24 40*12%=4,8 75*12%=9Impozit pe profit 16*50% = 8 (16-2,4)*50%=6,8 (16-4,8)*50%=5,6 (16-9)*50%=3,5Rez. dupa deducereaimpozit. ?i dob.: RM 16-8 = 8 16-2,4-6,8=6,8 16-4,8-5,6=5,6 16-9-3,5=3,5Rentabiiitatea financial:R, = R«/CP 8/100*100=8% 6,8/80*100=8,5% 5,6/60*100=9,33% 3,5/25*100=14%

Se observa ca, în absentia îndatorarii, R f = Re calculata dupa deducereaimpozitului pe profit.Daca, Re>d => Rf se îmbunataţeşte, pe masura ce indatorarea creste. Efectulde levier are rol pozitiv.

B) Rentabiiitatea economica (Re) este egaia cu rata dobanzii (d).Re = 12%; d=12%

Tabelul 4.5mil lei

Capitaluri proprii: CP 100 80 60 25Datorii: D 0 20 40 75D/CP 0 1/4 2/3 3Rez. expl. înaintea 12 12 12 12deducerii ch.cu dob. şiimp (12%*100=12)Chelt. cu dobanzile (d xD) 0 (20*12%)=2,4 (40*12%)=4,8 (75*12%)=9Impozit pe profit (12*50%)=6 (12-2,4)*50%=4,8 (12-4,8)*50%=3,6 (12-9)*50%=1,5Rez. dupa deducereaimpozit. ?i dob.: Rnet (12-6)=6 (12-2,4-4,8)=4,8 (12-4,8-3,6)=3,6 (12-9-1,5)=1,5Rentabiiitatea financiara:R, = Rnol/CP 6/100*100=6% 4,8/80*100=6% 3,6/60*100=6% 1,5/25*100=6%

203

Dacş Re = d => efectul de levier dispare şi Rt = Re dupa impozitare(Re = 12*50%=6%), indiferent care va fi gradul de îndatorare.

Ex: R, = [12+(12-12)20/80](1-0.5) = 6%C) Rentabilitatea economics (Re) este inferioarS ratei dobanzii (d).

Re =10% d=12%Re<d Tabeiul4.6

mil leiCapitaluri proprii: CP 100 80 60 25Datorii: D 0 20 40 75D/CP 0 1/4 2/3 3Rez. expl. inainteaded. ch.cu dob. şi imp.(12%* 100=12) 10 10 10 12Chelt. cu dobanzile(d xD) 0 (20*12%)=2,4 (40*12%)=4,8 (75*12%)=9Impozit pe profit 10*50%=5 (10-2,4)*50%=3,8 (10-4,8)*50%=2,6 (10-9)*50%=0,5Rez. dupa ded.impozit ?i dob.: Rnot (10-5)=5 (10-2,4-3,8)=3,8 (10-4,8-2,6)=2,6 (10-9-0,5)=0,5Rentabilitateafinanciara: 5/100*100=5% 3,8/B0*100=4,75% 2,6/60*100=4,33% 0,5/25*100=2%R, = RW,/CP

Daca Re<d => R f se diminueaza pe masura ce îndatorarea create.Efectul de levier are rol negativ. Se vorbeste, în acest caz, de "efectul demaciuca".

Descompunerea rezuitatului exploatSriiA) Efectul de levier pozitivReluam una din ipotezele în care efectul de levier este pozitiv: Re =16% > d =12; D/CP = 40/60 = 2/3

Tabelul4.7mil lei

Oatorii Capitaluri Resurse totale40 proprii 60 100

Rez. expl. înaintea ded.chelt. cu dob. şi imp. 6,4(16%*40) 9,6(16%*60) 16Cheltuieli cu dobanzile 12%*40 = 4,8 4,8Impozit pe profit (6,4-4,8)*50%=0,8 (9,6*50%)=4,8 5,6Rez. dupa ded. imp. şichelt. dob: (Rnei) (6,4-4,8-0,8)=0,8 (9,6-4,8)=4,8 (16-4,8-5,6)=5,6R,= Rne/CP 0,8/60*100=1,33% 4,8/60*100=8% 5,6/60*100=9,33%

Descompunerea rezultatului in funcfie de datorii şi capitalurile proprii indicafaptui ca datoriile adauga 1,33% la rentabilitatea financiara a capitalurilor propriide 8%, facand sa creasca rentabilitatea capitalului investit la 9,33%.

204

B) Efectul de levier negativ (efectul de mSciuca).Se reia ipoteza in care Re =10% < d =12% D/CP = 40/60 =2/3

Tabelul 4.8mil lei

Datorii40

Capital uriproprii 60

Resursetotale 100

Rez. expl. tnaintea ded.chelt. cu dob. ?i imp.Cheltuieli cu dobanzileImpozit pe profit Rez. dupaded. imp. şi chelt. dob:(Rnei)

(12%*4) = 4,8 (4-4,8)*50%=-0,4(4-4,8+0,4)=-0,4

6

(6*50%)=3

(6-3)=3

10 4,8 (10-4,8)*50%=2,6(10-4,8-2,6)=2,6

R, = Rn /CP -0,4/60*100=-0,66% 3/60*100=5% 2,6/60*100=4,33%

Rentabilitatea financiara a capitalului investit (total) în exploatare de 4,33%se datoreaza Rf a capitalurilor proprii de 5%, diminuata de Rf a imprumuturilor cu0,66%, ca urmare a efectului de levier nefavorabil (Re<d)

Efectul nefavorabil al îndatorarii asupra rentabilitatii financiare adaugariscului economic o dimensiune specifica: riscul financiar. De aceea, este dedorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat rata medie a dobanziide pe piaţa, pentru a face mai atractiva investiţia în tntreprinderea respectiva,decat în depozitele bancare, iar depasjrea ratei de dobanda sa fie proportionalscu prima de risc pe care mediul economic al întreprinderii o prezintainvestitorului. ,

Daca, la scaderea activitaţii, Re se diminueaza cu ARe, varia^iacorespunzatoare (scaderea) a lui Rf, respectiv variatia riscului, va fi ARf, pusa înevidenţa direct prin relatia:

CP CPde unde:

Deci, intensitatea scaderii rentabilitafii capitalurilor proprii (amplificareariscului financiar) va fi cu atat mai ridicata, cu cat raportul DAT/CP este maimare. întrucat numaratorul raportului DAT/CP include toate datoriile bancare,atat pe termen lung cat şi pe termen scurt, se poate face o descompunere astfel:

în care DTL - datorii pe termen lungCP CP

DTS - datorii pe termen scurtDaca RdTS reprezinta cota medie de dobanda la împrumuturile pe termen

scurt şi RdTL cota medie de dobanda la împrumuturile pe termen lung, formularentabilitatii financiare nete devine:

205

DATCP

DTL DTS- + ■

DTL , D xDTS

f e ' e OIL) Cph

Vr^e Rd,s)cp

efectul de levier pe termen lung efectul de levier pe termen scurt

Aceasta formula evidenţiaza doua leviere financiare adesea independente,caci, ele corespund celor doua moduri de finanţare distincte: credite bancare petermen lung şi credite pe termen scurt.

Cum creditele pe termen scurt sunt acordate, in general, la o rata dedobanda mai mare decat cele pe termen lung, aceasta dobanda risca sadepaseasca rentabilitatea economics a întreprinderii. In aceasta situaţie, levierulpe termen scurt, ar putea avea o incidenţa negativa mai puternica decatinfluenţa benefica a levierului pe termen lung, astfel meat rezultanta lor sadetermine cresterea riscului financiar. Daca finanţarea pe termen scurt arecaracter permanent, pentru diminuarea riscului, se prefera cresterea fondului derulment - printr-o crestere a datoriilor pe termen lung - pentru finanţarea nevoilortemporare. De aceea, unii autori recomanda descompunerea levierului pecele douş componente, ca modalitate de premtampinare sau de diminuare ariscului financiar.

Exista însa o dificultate practica in determinarea levierului pe termen scurt,la întreprinderile cu activitate sezoniera. Raţionamentul porneste de la principiulpotrivit caruia suma activului ( imobilizari+nevoia de fond derulment+disponibilitaţi) este relativ stabila. Ori, aceasta este, în special, valabilapentru imobilizari care sunt active aciclice, dar nu şi pentru nevoia de fond derulment care, din contra, este formata din activele ciclice şi sezoniere. Nevoia defond de rulment cere, deci, doua componente: o parte fixa, reprezentand nevoiade fond de rulment structurala, asimilata nevoilor permanente şi finanţata dinresurse stabile, şi o parte variabila conţuncturala, reprezentand nevoilesezoniere, finanţata din credite pe termen scurt. De aceea, pentru a facecomparabila rentabilitatea activului pe termen lung (imobilizari) cu rentabilitateaactivului pe termen scurt (NFR conţuncturala), trebuie sa se ia în considerarevaloarea medie a activelor. Altfel, separarea levierului în termen lung şi scurtpoate fi arbitrara.

întrucat levierul pe termen scurt negativ reprezinta o sursa de riscsemnificativa, consideram necesar prezentarea unui exemplu ipotetic pentruilustrarea modului de calcul.

Exemplul4O societate comerciala produce şi comercializeaza apa minerals. Activul

industrial imobilizat este de 250 miliarde lei şi nevoia de fond de rulmentstructurala de 80 miliarde lei. Activitatea este sezoniera şi NFR conţuncturala seridica la 100 miliarde lei, perioada de desfasurare a activitaţii fiind echivalenta cuo treime dintr-un an. Finanţarea ei se realizeaza în totalitate prin credite bancarepe termen scurt, la o rata reala de dobanda de 11.5%. Excedentul brut de

206

exploatare al exerciţiului contabil este de 52 miliarde lei, iar amortismentele insuma de 18 miliarde lei. Fondurile proprii sunt de 150 miliarde lei şi îndatorareape termen lung se ridica la 150 miliarde lei (R<fTL=9% în termeni reali). Cota deimpozit pe profit 38%.

CalcuISm rentabilitatea bruta a activului economic, Re:Re = (52-18)/(250+80) = 0.103x100 = 10.3% de

unde:(1-i)Re = (1-0.38)x10.3% = 6.39%

Admpnd ca insuficienţa fondului de rulment financiar, finanţata în modobisnuit din credite pe termen scurt, influenţeaza levierul pe termen lung, trebuiecalculat costul mediu ponderat al fondurilor împrumutate pe termen lung(FRF=fondul de rulment financiar).• Insuficienţa FRNG = 250(activ industrial)+80(NFR structurala)-150(fonduri

proprii) -150(datorii pe termen lung) = 30 miliarde leifinanţata din credite pe termen scurt

• Datoriile pe termen lung reprezinta 180 miliarde lei, adica 150 miliarde leiîmprumuturi, plus 30 miliarde insuficienţa FRNG, iar datoriile pe termen scurtvor fi egale cu NFR conţunctures medie, adica 100x1/3 = 33 miliarde lei(FRNG=fondul de rulment net global).

• Costul mediu ponderat al capitalurilor împrumutate pe termen lung Ran.devine:

Rcm. = (150x9%+30x11.5%)/180 = 9.41 % In fine, rata derentabilitate nets a fondurilor proprii (Rf) va fi: R, =0.62[0.103+(0.103-0.0941 )180/150+(0.103-0.115)33/150] R, =0.62[0.103+0.01068-0.00264] Rf = 6.88%

Se observa ca influenza pozitiva a levierului pe termen lung este atenuatade levierul pe termen scurt, care constituie o adevarata sursa de risc. Inconcluzie, efectul de levier poate fi ameliorat, prin creşterea datoriilor pe termenlung la un cost de procurare mai mic decat rentabilitatea economics aîntreprinderii.

Este evident ca amplificarea efectului pozitiv al îndatorarii este posibila, înprimul rand, prin valorificarea cu randament superior a tuturor resurselor de caredispune întreprinderea, ea fiind interesata sa asigure folosirea integrals şieficienta a întregului capital, indiferent de provenienţa sa. Aceasta presupuneatat sporirea veniturilor, cat şi reducerea cheltuielilor în ansamblu, ceea ce sereflecta în cresterea ratei rentabilitSJii economice.

Dar, rentabilitatea , economics alSturi de rata dobanzii practicata laîmprumuturile angaţate, care poate varia de la o perioada la alta sub influenţamai multor factori, joaca rolul hotarator asupra efectului de levier. Sub acestaspect, este deosebit de relevanta situaţia creata în economia noastra înaceastS fazS de tranziţie, în care rata dobanzii la creditele bancare a atins unnivel deosebit de malt, coroborat cu Hmitarea ofertei şi cresterea cererii decapital împrumutat.. In aceste condiţii, influenţa exercitata de rata dobanziiasupra efectului de levier devine eel mai adesea negativa.

207

Totusi, chiar şi in cazul ratei inalte a dobanzii, deci a costului ridicat a!capitalului împrumutat, se poate obţine un efect de levier pozitiv prin selectareajudicioasa, in primul r&nd, de catre agenţii economici a acţiunilor întreprinsefinanfate prin îndatorare, asigurandu-se astfel utilizarea cu eficienţa maxima şiaccelerarea rotaţiei întregului capital.

Pe de alta parte, conform relaţiei: (Re - Rd) DAT/CP, un factor determinantal marimii efectului de levier este şi raportul de marime dintre capitalulîmprumutat şi capitalul propriu de care dispune Intreprinderea. Daca vomconsidera ca acţiunea celorlalţi factori ramane constants, un nivel mai ridicat,sau mai scazut al acestui raport, va influenţa direct proportional asupra efectuluide levier rezultat.

In aceiasi timp, însa, îndatorarea este o metoda riscanta pentruîmprumutat, dar şi pentru împrumutator. Din punct de vedere al întreprinderiicare foloseste împrumuturi, îndatorarea comporta riscul de a nu face faţaobligaţiilor de plata catre creditori (rambursari şi dobanzi), iar un volum mare aldatoriilor exigibile neonorate o poate face insolvabila, ducand-o la faliment şipierderea capitalului propriu. Acest aspect nefavorabil apare cu atat maiaccentuat, cu cat proporpe capitalului împrumutat şi dobanzile aferente suntmai mari, iar rentabilitatea economica este mai redusa.

Analiza riscului financiar şi a efectului de levier ce însojesc apelul laîndatorare, prezinta un interes major pentru optimizarea structurii financiare şiasigurarea viabilitaţii oricarei întreprinderi care funcţioneaza în condiţiile uneiautentice economii de piaţa.

Intrucat rentabilitatea financiara are la origine rentabilitatea economica şieste influenţata de gradul de îndatorare, se poate stabili o relaţie deinterdependent între eficienţa activului economic (Re), gradul de remunerare alcapitalurilor proprii (Rf) şi împrumutate (rata dobanzii: Rd), relaţie care sefundamenteaza pe ideia finanţarii integrate a activului economic din capitalurileproprii şi împrumutate (fig. nr. 4.2).

Eficienţa utilizarii activului economic (AE0) în cursul exerciţiului financiar seva reflecta la sfarsitul acestuia în marimea profitului (calculat înaintea deduceriicheltuielilor cu dobanzile şi a impozitului pe profit = EBIT) care asiguraautofinanţarea creşterii (nete), plata dobanzilor şi remunerarea acţionarilor prinplata dividendelor.

Profitul luat în calculul rentabilitaţii economice (sau excedentul brut înainteadeducerii impozitului şi dobanzilor: EBIT în literatura anglo-saxona) se determineconform relaţiei:

EBIT = Venituri totale - Cheltuieli totale (exclusiv dobanzile şi impozitul peprofit)

In acest caz, rentabilitatea economica va fi:

n Excedentbrutdeexploatare în care AE0 = activ economicActiv economic brut (Capital angaţat)

(imobilizari+nevoia de fond de rulment+disponibilitaţi) la începutul exerciţiului. 208

riar relaţia de interdependent^ dintre Re, Rf şi Rd, se stabileste, pe baza medieiaritmetice ponderate, astfel:

AE0 AE0

unde:, _ Profitnetlasfarşitulexerciţiulii (Pni) ,R _ CheltuiercudobanziletDobj)

CapitaluriDropriiinifiale(CP0) d Datoriiinitiale(DAT0)

Pentru exemplificare, admitem cazul unei întreprinderi al carui bilanţfurnizeaza urmatoarele informaţii (anexa A):

ANEXA A

Bilant la 31.XH Nmil lei

ACTIV N-1 N PASIV N-1 NImobilizari Activecirculante*

570150

510520

Capital propriuDatorii financiare**Datorii deexploatare

6604020

730225

75

TOTAL 720 1030 TOTAL 720 1030*) inclusiv activele de trezorerie **)inclusiv pasivele de trezorerie

Din contui de profit şi pierderi al exerciţiului (N) rezulta (mil. lei): cifra deafaceri 1380; cheltuieli pentru exploatare platibile 1115; cheltuieli cu amortizarile25; dobanzi 75. Cota de impozit pe profit este de 38%.

Pentru determinarea rentabilitatii economice, se preiau informaţiile din(Anexa B) bilanţul functional:

ANEXA B

Bilan^ functionalmil lei

NEVOI N-1 N RESURSE N-1 NImobilizariNFR

570130

510445

Capital propriuDatorii financiare

66040

730225

ACTIVECONOMIC

700 955 TOTAL 700 955

EBIT = 1380 -115 - 25 = 240 mil. lei.Impozit pe profit = (240 - 75)x38% = 62,7 mil. lei; Profit net = 102,3 mil. lei

Calculul rentabilitatii economice şi al rentabilitaţii financiare (ca raport):

Re = 240-62,7700

= 0,25328x100 = 25,328%

C-da 45 coala 14209

= 0,155x100 =660

Rentabilitatea economics determinate ca medie aritmetica ponderata asurselor de finanţare este:

Re = 0,155— + 1,875—700 700

in care Rd = — = 1,875x 100 = 187,5%

Intrucat rentabilitatea economics (25,328%) este mai mica decat ratadobanzii (187,5%) îndatorarea are influents nefavorabila asupra rentabilitStiicapitalurilor proprii, asa cum rezultS şi din formula rentabilitaţii financiare cuevidenţierea efectului de levier.

Rf = 0,25328 + (0,25328 -1,875)— = 0,155660

= 0,25328x100 = 25,328%

ef ect de levier=-0,09828In concluzie, rentabilitatea unei întreprinderi nu poate fi apreciatS facand

abstracţie de riscurile cu care ea se confrunta, riscuri corespunzatoare ultimelordoua tipuri de rehabilitate prezentate: riscul economic, concretizat in efectulde levier operational (prezentat in subcapitolul 2.4) şi riscul financiar, exprimatprin efectul de levier negativ. Riscul financiar adanceste riscul economic,traducandu-se printr-o mai mare vulnerabilitate a trezoreriei (la cheltuielileprivind dobanda adaugandu-se şi cele de rambursare a imprumuturilor), care înfinal genereaza o incapacitate de plata a Intreprinderii, adica riscul de faliment(prezentat în subcapitolul 4.2).

Exemplul 5

Pe baza datelor din anexelecomerciala, economics şi financiarS.

ANEXA II

si II calculaţi ratele de rentabilitate

mil lei

Explicate N-2 N-1 NImobilizari brute 12972 17009 17414• Amortizari 6432 8174 9250Activ circulant brut 18247 20662 19538

diri care:• Disponibilitaţi 1394 384 1291NFR globala 16853 20278 20829

din care;• In afara exploatarii -160 -728 -1697Capitaluri proprii 8376 7064 6099Dividende 211 0 0

Rf =

ANEXAISituafia indicatorilor privind rezultatele activitStii

mil leiIndicator! N-2 N-1 N

Vanzari de marfuri - Cumpararide marfuri + Variafia stocurilorde marfuri

42113666100

25081863 -164

631532 -26

1) = Marja comerciala 645 481 73

Producţia vanduta(rata inflatiei) +producţia stocata

75093(9%) -850

87458(11%) -1015

85624(11%)1249

2) = Produc^a exerciţiului 75243 86443 86873

- Cumparari de materii prime + Variatiastocurilor de materii prime şi aproviz. + Subvenţiide exploatare

54070 -12 11

660113356201

61970 -864312

3) = Marja industrials 21172 239989 243514) = Marja bruta globala (1+3) 21817 24470 24424

- alte cumparari şi cheltuieli externe 9547 11742 112715) = Valoarea adaugata 12270 12728 13151

- Cheltuieli de personal -impozite şi taxe

71001640

76831798

81931836

6) = Excedentul brut de exploatare 3530 3247 3124

- amortizari calculate (dotafii) - variatiaprovizioanelor de exploatare

1092 -109

231960

2121 -390

7) = Rezultatul exploatarii 2547 868 1393

- cheltuieli financiare+ venituri financiare

145429

208256

229649

8) = Rezultatul curent înainte de impozitare 1122 -1158 -856

- Soldul exceptional al oper. de gestiune(cheltuieli - venituri) - Soldul exceptional al oper.de capital (cheltuieli - venituri) - variatiaprovizioanelor reglementate (provizioanecalculate - reluari asupra proviz.) - impozit peprofit

-215 -

6 +

861

285

-156

0 -

766 0

263 -

311 -

992

1319) = Rezultatul exercitiului (net) 197 -236 55

Rezolvarea este prezentata în tabelele: 4.9; 4.10; 4.11 şi 4.12.

211

a) Ratele de rentabilitate comerciala':Tabelul 4.9

Explicatii N-2 N-1 N

1)Rata marjei comerciale = Marja comerciala

Vanzaidemf.

6454211

= 0.153 4812508

= 0.192 73631

= 0.116

2) Rata marjei brute de expl.= EBECA

353079304

= 0.045 324789966

= 0.036 312486255

= 0.036

3) Rata marjei nete = Rezultatul netCA

19779304

= 0.002 -23689966

= nesemnif. 5586255

= 0.001

4)

Rata marjei nete de expl.: Rezultatul expl.: CA

254779304

= 0.032 86889966

= 0.009 139386255

= 0.016

5) Rata marjei brute de autofinanţare =Determinarea CAF

Excedentul brut de exploatare +Venituri financiare- Cheltuieli financiare- Soldul exceptional al oper. de gestiune- Impozit pe profit __________________

= 0.02679304 2035

3530 291454 -215 285

137789966 = 0.015

1377324756

2082 -1560

= 0.00686255

4833124492296263131

6) Rata marjei asupra valorii adaugate = EBEVA

353012270

= 0.288 324712728

= 0.255 312413151

= 0..238

Se observa o degradare generala a majoretelor, în cursul perioadei analizate.

b) Ratele de rentabilitate comerciala:

Explicatii N-2 N-1 Na) Rentabilitatea activului economic brut:n h - E B E

3530 =0.11331219

3247 =0.08637671

3124 =0.08436952

naeb . -\Activ economic'

b) Rentabilitatea economica bruta:

Ft EBE

3530 =0.11729985

3247 =0.08538015

3124 =0.07839940

Capital economic brut**

c) Rentabilitatea economica neta:Rezultatul exploatarii

2547 =0.10823553

868 =0.02929841

1393 =0.04530690

' en Capital economic net

Dupa o scadere semnificativa a ratelor de rentabilitate economica înexercrfiul (N-1), se constata o relativa stabilitate în anul urmator. Comparand

212

4832035CAFCA

rezultatele obţinute cu rata inflaţiei, corespunzatoare aceleiasi perioade, seconstata o deteriorare importanta a situaţiei societaţii.

Tabelul4.11Determinarea capitalului economic ?i a activului economic

mil lei

Explicatii N-2 N-1 N

Imobilizari pentru exploatare +NFRE

1297217013

1700921006

1741422526

= Capital economic 29985 38015 39940- Imobilizari în afara exploatarii - ~ ~

= Capital investit 29985 38015 39940

+ NFRAE +Disponibilitati

-1601394

-728384

-16971291

= Activ economic brut (capital angaţat) 31219 37671 36952

c) Ratele de rentabilitate financiara:Tabelul4.12

Explicaţii N-2 N-1 N

1)Rentabilitatea financiara neta = Rezultatul netCapitaluri proprii

1978376

= 0.02

■ = n.s.' 556099

= 0.01

Rentabilitatea financiara înainte de impozitareRezultatul curent tnainte de impozitare •Capitaluri proprii

11228376 = 0.13 -1158

7064

-n.s. - = n.s ■6099

3) Randamentul capital, proprii = DividendeCapitaluri proprii

2118376 = 0.02

- = n.s.'7064

- = n.s.'

*} n.s. -> rata nesemnificativa

Daca în anul (N-2) se poate vorbi de o rentabilitate financiara (fie ea cat demica), în urmatoarele exercitii societatea lucrand în pierdere (în (N-1)), sau cu unprofit insuficient (în N), ratele devin nesemnificative. Se remarca urmatorul fapt:rezultatul curent în exerciţiul (N-1) şi N este inferior rezultatuiui net, în timp ce înexerciţiul (N-2) situaţia se prezinta invers. Aceasta se explica în special princonstituirea provizioanelor reglementate în exercitiul (N-2) şi reluarilor asupraacestor provizioane în anul urmato'r. Aceasta diminuare a provizioanelor seregaseste în variaţia negativa a capitalurilor proprii.

213

-2367064

-8562)= -

6099

4.1.2. Ratele structurii financiareAceste rate caracterizeaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar

pe termen lung şi pe termen scurt, apreciaza importanţa îndatorarii asupragestiunii financiare a întreprinderii, evidenţiind şi principalele mutaţii interveniteîn structura mijloacelor şi surselor, generate de schimbarile interne şi deinteracţiunea cu mediul economico-social.

Ratele structurii financiare cuprind, în sinteza, trei grupe:- ratele echilibrului financiar;- ratele de îndatorare;- ratele privind structura activului şi pasivului.

4.1.2.1. Ratele echilibrului financiarRatele echilibrului financiar sunt de fapt expresia realizarii echilibrului

financiar pe termen lung şi scurt şi a echilibrului functional, evidenfiind existenţasau inexistenţa fondului de rulment (FR), a nevoii de fond de rulment (NFR) şi atrezoreriei nete (TN) (indicatori de echilibru financiar).

Din aceasta categorie fac parte ratele de finanfare şi ratele de lichiditate.A) Rateie de finanţare pun In evidenţa modalitaţile de finanţare a

investiţiilor întreprinderii, investiţii care pot fi: strategice, de exploatare şi deechilibru.

1) Rata de finanfare a imobilizarilor sau Rata fondului de rulmentevidenţiaza condpe de finanţare ale imobilizarilor. Poate fi exprimata prin douamodalitafi, dupa cum fondul de rulment este determinat în optica funcţionala(fond de rulment functional: FRF, sau fond de rulment net global: FRNG), sau înoptica analizei lichiditate- exigibilitate (fond de rulment net: FRN sau financiar).

Resurse durabile _ Capitaluri permanenteFRF Active imobilizate brute FRN Active imobilizate nete

O valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor estefinantat din resursele durabile, respectiv din capitalurile permanente. Aceastarata exprima în termeni relativi un indicator echivalent celui de fond de rulmentîn valoare absoluta.

Cresterea valorii raportului corespunde, teoretic, unei ameliorari a structuriide finanţare, iar diminuarea lui exprima o deteriorare a situaţiei, cu excepţiacazului în care aceasta este voluntara şi datorata stabilizarii structurilorfinanciare (reducerea capitalurilor proprii initial foarte ridicate, rambursareaîmprumuturilor neutilizate, etc.).

In termeni nominali, valoarea ratei nu reflects întocmai realitatea, întrucatomogenitatea între numarator şi numitor este adesea denaturata de inflate.

De asemenea, poate fi determinate o rata referitoare la finanţarea proprie aimobilizarilor, denumita.rata fondului de rulment propriu, sau rata de finanţare

a capitalurilor proprii,care se doreste a fisupraunitara.

Capitaluri propriiR F I W , -

imobiţizate brute 214

2) Rata autofinanţ3rii investipor (/?„/=), masoara partea investiţiilorautofinantate şi poate fi exprimata cu ajutorul raportului:

Capacitatea de autofinantare (CAF)Investitiile exerciţiului + Variatia nevoii de fond de rulment pentru exploatare

Daca valoarea raportului este mai mare decat 1, înseamna catntreprinderea are capacitate de autofinanţare suficienta pentru a finanţa noileinvestitii precum şi creşterea nevoii de fond de rulment pentru exploatare,generata de acestea.

3) Rata de investire (flW). determina, mai exact decat precedenta ţRAF),proportia de investire a întreprinderii, în cursul exercitiului, facand posibilaaprecierea cresterii întreprinderii in raport cu politica de investitii promovata.

_ Investire anualaRINV==------------------------------- ' ------

Valoarea adajgata

4) Rata finanţarii activului economic (RAE), comparand valoareacapitalului financiar, pune în evidenţa echilibrul financiar functional, dacavaloarea sa este supraunitara.

Resurse durabile Resurse durabileNevoi stabile + NFR pentru exploatare Capital economic

Aceasta rata trebuie analizata in stransa corelaţie cu rata de finanţare aimobilizarilor. Astfel, daca rata finanţarii activului economic este subunitara, iarrata de finanţare a imobilizarilor este supraunitara, întreprinderea trebuie sarecurga la credite bancare curente pentru a putea finanţa excedentul nevoilor defond de rulment pentru exploatare în raport cu resursele durabile.

Se ridica urmatoarea problema: resursele durabile pot sa finanţeze ciclul deexploatare? Pentru soluţionarea acestei probleme facem apel la analizafunctional^, care confera nevoii de fond de rulment pentru exploatare uncaracter dual, corespunzator eiementelor structurale şi conţuncturaie. De aceea,componenta structural^ poate fi, în mod normal, finanţata de resursele stabile, întimp ce componenta conţuncturala (legata de sezonalitate, conţunctureeconomica, factori afeatori ai exploatarii, etc.) trebuie finanţata din creditebancare curente.

5) Analiza echilibrului financiar functional ŢRAE) poate fi completata cu ratade firmware a nevoii de fond de rulment pentru exploatare (RNFRE), careevidenfiaza proporţia corespunzatoare din fondul de rulment functional cefinanţeaza partea cea mai stabila a nevoilor de fond de rulment legate deexploatare (stocurile).

Fond de rulment functionalNevoia de fond de rulment pentru exploatare

Raportul se considera satisfacator daca fondul de rulment functional reprezintaaproximativ 2/3 din stocuri. Aceasta rata prezinta, în general, mareleinconvenient de a compara un element static (fondul de ruiment) cu un elementfluctuant (stocurile).

215

AF

RNFRE=

6) Rata de finanfare bancara a exploatarii sau rata creditelor detrezorerie ţRci), complementary cu rata de finanţare a nevoii de fond derulment pentru exploatare, masoara gradul in care tntreprinderea angajeazacredite bancare pe termen scurt pentru a suplini capacitatea de autofinanţare ainvestiţiilor de exploatare.

_ Credite de trezorerieRCT =

Nevoia de fond de rulment pentru exploatare

B) Ratele de lichiditate sau de trezorerie caracterizeaza situaţiafinanciara a întreprinderii, pornind de la structura bilanţului financiar (etajulinferior al acestuia). In fapt, ratele masoara capacitatea de plata a întreprinderii,respectiv solvabilitatea pe termen scurt.

Ratele de lichiditate sunt semnificative In cazul unei comparaţii întreîntreprinderile din acelasi sector sau între ratele cronologice realizate de aceeasiîntreprindere.

Gradul în care întreprinderea poate face faţa datoriilor pe termen scurt, estedat de un sistem de rate de lichiditate, care cuprinde:

- rata lichiditafii generale(globale);- rata lichiditapi reduse;- rata lichiditatfi ţmediate.

1) Rata lichiditaţii generale ŢRLG), sau rata capacitaţii de plata a ciclului deexploatare, reprezinta un mod de exprimare relativa a fondului de rulmentfinanciar.

Lichiditatea generala (globala) reflects posibilitatea componentelorpatrimoniale curente de a se transforma într-un termen scurt în lichiditaţi pentru asatisface obligaţiile de plata exigibile. Lichiditatea globala se apreciazafavorabila atunci cand rata lichiditaţii generale are o marime supraunitara(cuprinsa între 2 şi 2,5)5

_ Active cu lichiditate sub un an _ Active circulantePasive cu exigibilitate sub un an Datorii exigibile pe termen scurt

Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca, eel puţin pe termen scurt, întreprin-derea are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile. Aceasta constituie pentrubanca, un grad de siguranţa, în acordarea noilor credite, concretizat în existenţaunui fond de rulment financiar care Ti permite întreprinderii sa faca faţaincidentelor care apar în mişcarea activelor circulante, sau unor deteriorari învaloarea acestora. Cu cat raportul este mai mare decat 1, cu atat mai multîntreprinderea este pusa la adapost de o insuficienţa de trezorerie care ar puteafi provocata de rambursarea datoriilor la cererea creanţierilor.

Lichiditatea generala, însa, are o marja sporita de aproximare datoritanumarului mare de variabile care o influenţeaza cum ar fi: natura sectorului deactivitate, structura activelor circulante, rotaţia activelor circulante, intensitateasezonalitaţii, etc. De aceea, lichiditatea trebuie stabilita şi prin implicarea înanaliza a gradului de realizare a activelor, respectiv pasivelor circulante.

5 Normele metodologice nr. 181061/28.03.1995 privind întocmirea bugetului de venituri ?i cheltuieli decatre regiile autonome f i societaţile comerciale cu capital de stat.

216

Rata lichiditaţii generale compara ansamblul lichiditaţilor potenţiale (activetransformabile in moneda pe termen scurt) cu exigibilitafife potentate (datoriirambursabile pe termen scurt). Daca lichiditaţile sunt mai mici decat exigibilitaţilepotenţiale ţRLG <1), înseamna ca datoriile exigibile pe termen scurt nu suntacoperite, în principiu, de capitalurile circulante, astfel ca fondul de rulmentfinanciar a devenit negativ. Aceasta situate sesizeaza faptul ca intreprinderea aimobilizat o parte din fondurile provenite din creditele bancare pe termen scurt,ceea ce contravine regulilor de finanţare. Valoarea subunitara a raportului nuprezinta pericol, în condiţiile in care gradul de lichiditate al activelor circulanteeste mai mare decat eel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt. Aceastaînseamna ca stocurile se reduc treptat, pentru a putea achita datoriile exigibilepe termen scurt, fara a stanţeni continuitatea producţiei, iar datoriile sereînnoiesc în mod constant.

In ceea ce priveste analiza evoluţiei lichiditaţii, nu este suficient ca raportulsa fie supraunitar, ci este necesar ca sensul acesteia sa fie crescator. O evoluţiedescedenta a lichiditaţii ilustreaza o activitate în declin, creditorii trebuind sa fiecircumspecţi în acordarea de noi împrumuturi.

2) Rata lichiditaţii reduse (HLR) exprima capacitatea întreprinderii de a-sionora datoriile, pe termen scurt, din create şi disponibilitaţi.

_ Active lichidabile sub un an - Stocuri _ Creanţe + Disponibilita JiPasive exigibile sub un an LR Datorii exigibile pe termen scurt

Valoarea supraunitara a ratei evidenţiaza faptul ca stocurile nu suntfinanţate prin datorii pe termen scurt (eel mult prin avansuri şi aconturi primite dela clienţi). In general, raportul este subunitar şi nu produce dificultaţi, în condiţiileîn care întreprinderea dispune de stocuri sanatoase şi previziuni de trezoreriecorecte. In teoria economica, sunt pareri potrivit carora o rata cuprinsa între 0,8şi 1 ar reprezenta situaţia optima în ceea ce priveşte solvabilitatea parţiala.

3) Rata lichiditafii imediate [RL]}, sau rata capacitaţii de plata imediata,caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, Jinand contde încasarile (disponibilitaţile) existente. Ea asigura interfaţa elementelor celemai lichide ale activului cu obligate imediat exigibile ale pasivului.

_ Disponibilita \\ sau Lichidita Ji Ll

Datorii imediat exigibile

Teoria economica apreciaza corespunzatoare o rata a lichiditaţii imediatemai mare decTt 0,36. Capacitatea de plata este o rezultanta a fluxurilor materialeşi baneşti, un efect şi o conditie a rotaţiei de ansamblu a fondurilor şi aechilibrului financiar, fiind satisfacatoare-atunci cand firma dispune de lichiditaţişi alte valori transformabile imediat în moneda corespunzatoare acopeririiobligaţiilor scadente. Interpretarea ratei implica şi alte informatii privind condiţiilede desfasurare a activitaţii. Desi, teoretic, o rata ridicata indica o lichiditateridicata, ea poate avea şi alte semnificaţii, cum ar fi, folosirea neeficienta a

' D.Margulescu şi colectiv, Diagnostic economico-financiar, Ed. Romcart, Bucuresti, 1994, p. 277.

217

resurselor disponibile. De asemenea, o valoare ridicata nu poate fi o garanţie asolvability, daca restul activelor circulante are un grad redus de lichiditate. Ovaloare redusa a ratei de lichiditate imediata poate fi compatibila cu menţinereaechilibrului financiar, daca întreprinderea minimizeaza valoarea încasarilor sale,deţinand în schimb valori de plasament, creanţe, stocuri usor lichidabile înconcordant cu exigibilitatea obligapor imediate.

Menţinerea capacitaţii de plata este rezultatul activitatii complexedesfaşurate de întreprindere în sectoarele de aprovizionare, producţie,comercializare şi impune luarea unor masuri tehnice, economice şi financiare,care sa asigure un circuit normal al capitalurilor.

Rata lichiditaţii imediate este un indicator puţin relevant, datorita instabilitatiiîncasarilor. De aceea, capacitatea de plata reclama o corelare judicioasa atermenelor de plata a obligatiilor cu cele de încasare a drepturilor banesti.Pentru a spori fiabilitatea analizei, trebuie luata în calcul viteza de rotate acapitalurilor asa cum se procedeaza într-un subcapitol distinct intitulat "Rateleprivind rotaţia capitalurilor".

Gradul în care întreprinderea face fata datoriilor totale este dat de ratasolvability pe termen lung ( RSTL), exprimata prin raportul:

Activ total _ Capitaluri proprii + Datorii totaleRsTL ~ Datorii totale ~ Datorii totale

Valoarea raportului mai mare decat 1,5 dovedeste ca întreprinderea arecapacitatea de a-si achita obligate baneşti, imediate şi îndepartate, faţa de terţi.

Intreprinderea poate fi solvabila chiar daca, la un moment dat, din lipsa delichiditate nu prezinta capacitate de plata. Solvabilitatea este generata de oactivitate eficienta, iar lipsa capacitaţii de plata şi a lichiditatii poate aveacaracter temporar daca întreprinderea se bazeaza pe o solvabilitate generala.

Aceasta rata exprima în termeni relativi un indicator echivalent în valoareabsoluta corespunzator activului neangaţat în datorii: situatia neta.

O valoare mai mica decTt 1,5 evidenţiaza riscul de insolvabilitate pe care şil-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispoziţia întreprinderii, risc evidenţiatsi, în analiza echilibrului financiar, de valoarea negativa a situaţiei nete. In cazulîn care dificultatile financiare ale unei întreprinderi devin periodice acestea potpune în pericol echilibrele fundamentale şi pot afecta, atat imaginea firmei cecapata o reputatie de "rau platnic", cat şi desfaşurarea activitatii viitoare.

4.1.2.2. Ratele de îndatorareRatele de îndatorare, dimensionate în optica analizei lichiditate-exigibilitate,

evidenfiaza importanta îndatorarii asupra gestiunii financiare a întreprinderii.Comparand finanţarea externa prin datorii, cu fondurile proprii, ratele pun înevidenţa componenţa datoriilor din pasiv, dar şi repartiţia capitalurilorpermanente între fondurile proprii şi cele împrumutate pe termen me?diu şi lung.

Se pot stabili urmatoarele rate de îndatorare:1) Coeficientul tola! de îndatorare sau "rata levieruSui" (L) reflecta

gradul în care capitalurile proprii asigura finanţarea activitatii întreprinderii. Acest

218

indicator poate fi interpretat şi ca o rata a autonomiei financiare a întreprinderii,indicand gradul în care angaţamentele sale, pe termen lung şi scurt, suntgarantate de capitalurile proprii ale întreprinderii

_ Datorii totale (termen lung şi scurt)Capitaluri proprii

Cu cat rata levierului este mai mare decat unu, cu atat întreprinderea vadepinde mai mult de creantierii sai. Daca levierul este subunitar, banca vaacorda in continuare imprumuturi în condiţii de garanţie sigura.

2) Rata datoriilor financiare (RDF) exprima gradul de îndatorare petermen lung.

_ Datorii financiare (termen lung şi mediu)Capitaluri permanente

Intreprinderea poate beneficia în continuare de credite bancare pe termenlung şi mediu, daca rata datoriilor financiare este mai mica de 0.5.

3) Rata independent financiare a întreprinderii (RiF), complementary curata datoriilor financiare, masoara ponderea capitalurilor proprii în ansamblulresurselor permanente.

Capitaluri proprii RIF=-

Capitaluri permanente

In general, rata trebuie sa fie superioara sau eel puţin egala cu 0,5 dinaceleasi considerente impuse de normele bancare, în relaţiile de credit cuîntreprinderea.

4) Rata capacitaţii de împrumut (Ra) compara resursele proprii cuîmprumuturile contractate pe termen lung.

Capitaluri propriiRCI = T

Indatorarea la termen

In cazul în care resursele proprii sunt mai mici decat datoriile la termen,respectiv Rci < 1, capacitatea teoretica de împrumut a întreprinderii estesaturate. De aceea, normele bancare recomanda un raport supraunitar.

5) Rata capacita^ii de rambursare, sau rata acoperirii creditelor, exprima,teoretic, în numar de ani, capacitatea întreprinderii de a rambursa în totalitate.împrumuturile contractate pe termen lung (RCRTL)-

Imprumuturi (termen lung) CRTL

Capacitatea de autofinantare

Cu cat valoarea raportului este mai mica, cu atat mai mare (buna) va ficapacitatea de rambursare. Intervalul maxim, impus de normele bancare, pentru

219

rambursarea teoretica a împrumuturilor la termen prin capacitatea deautofinanţare, reprezinta 3 ani, iar (RCRT) pentru rambursarea datoriilor totale(termen lung şi scurt) 4 ani.

_ împrumuturi totale (termen lung şi scurt)Capacitatea de autofinantare

6) Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (Rpc) pune in evidenţacapacitatea de plata a costului îndatorarii, separand întreprinderile sanatoase decele falimentare.

Cheltuieli financiareExcedent brut de exploatare

Daca raportul este mai mare decat 0,6 întreprinderea analizata se confruntacu dificultati de gestiune financiara riscand sa intre în stare de faliment.

7) Costul îndatorarii, sau rata medie a dobanzii (RDOB). poate fi exprimatprin raportul:

Cheltuieli financiareRDOB= -~-----------. .. . ,—

I mprumutun totaleIn masura în care rata medie a dobanzii este inferioara ratei de rentabilitate

economica a întreprinderii analizate, îndatorarea favorizeaza finanţarea prinîmprumuturi. In aceasta situaţie apare efectul de levier cu influenţa beneficaasupra rentabilitaţii capitalurilor proprii.

8) Ponderea creditelor curente în îndatorarea globala (RCc) exprimaalegerea realizata de întreprindere între împrumuturile pe termen mediu şi lungşi creditele bancare curente (credite pe termen scurt).

_ Credite bancare curente00 îndatorare g lobala

O propose mare a creditelor bancare curente în îndatorarea întreprinderiipoate semnifica o situate de vulnerabilitate care Jine de tipul acestor resurse şide costul lor ridicat.

4.1.2. 3. Ratele privind structura activului ?i pasivului

Ratele referitoare la structura bilanţului contabil, sau ratele de structurapatrimoniala, stabilesc ponderea fiecarui post sau grupe de posturi de activ saupasiv în totalul bilanţului, oferind posibilitatea exprimarii bilanţului în procente.Important^ acestui demers consta în aceea ca permite identificareacaracteristicilor majore ale structurii bilanţului şi ofera date cu privire la evoluţiilecele mai semnificative în timp. Informaţiile privind situaţia financiara aîntreprinderii vor fi edificatoare, mai ales, în cazul analizelor comparative în timp şispa^iu.

220

A) Ratele privind structura activului sunt expresia simplificata a structuriiproductive a întreprinderii. Cele mai semnificative ca valoare informativa dar şifrecvent recomandate de literatura de specialitate sunt:

1) Rata activelor imobilizate (RAI) masoara ponderea elementelorpatrimoniale aflate la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, In totalulactivului.

Active imobilizate . ._RAI = ------------------------- x 100

Activ total

Datorita structurii diferite a activelor imobilizate, deci a gradului de investirea capitalului diferit, teoria şi practica economica recomanda determinarea unorrate analitice:

a) Rata imobilizarilor corporate (Re), are o marime determinate, tngeneral, de natura acttvitaţii întreprinderii:

Imobilizari corporale .Ric = ------- . . . t . , -------x100

Activ total

Fiind dependents de specificul activity cat şi de caracteristicile tehnice aleîntreprinderii, rata va înregistra valori diferite de la o ramura la alta. Astfel, înramurile industriei grele şi în cele care solicits echipamente importante cavolum, rata înregistreza valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare tehnicaslaba, rata imobilizarilor corporale este relativ redusa. Chiar şi pentruîntreprinderile aparţinand aceleiasi ramuri, rata este diferita, ea depinzand destrategia financiarS a fiecSreia precum şi de condiţiile concrete în care-sidesfasoarS activitatea. Datorita incidenţei diferiţilor factori asupra rateiimobilizarilor corporale, este foarte dificil de stabilit o marime de referinţa, o rataoptima. Cu toate acestea, specialist apreciaza ca, pentru întreprindericomparabile, rata imobilizarilor corporale arata în ce masura firma va putearezista unei crize economice, ştiut fiind faptul ca o imobilizare foarte ridicata acapitalului în active fixe implica riscul netransformarii rapide a acestora înlichiditaţi. Cu cat valoarea raportului este mai mare, cu atat mai greuîntreprinderea va putea sa opereze o conversie în caz de schimbare brusca atehnicii sau a cerinţelor piejei, a preferinţelor consumatorilor, etc.

b) Rata imobilizarilor financiare (RF). dependents de legaturilefinanciare pe care întreprinderea analizata le întreţine, în special, cuîntreprinderile la care ea deţine participaţii la capitalul social, se determina prinraportul:

Imobiliza ri financiare .RIF = --------------------------- x 100

Activ total

Ca masura a politicii de investiţii financiare, marimea indicatorului estestrans legata de marimea întreprinderii. In practica financiara occidentals,aceasta se explica, prin valorile mici înregistrate de rata imobilizarilor financiarela întreprinderile mici, respectiv valorile foarte ridicate în cazul holdingurilor.

221

Din considerente de egalitate bilanţiera, se poate calcula o rata mai puţinsemnificativa pentru restul imobilizşrilor (necorporale plus alte valori): RR,

Alte valori imobilizate ...RR1 =------------AcTivlolai----- X1O°

c) Rata activelor circulante (RAC). complementary cu rata activelorimobilizate, se calculeaza astfel:

Active ci rculante .. .RAC= -------------------- x100

Activ total

In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activelecirculante: rata stocurilor, rata creanţe\or comerciale, rata activelor de trezorerie(disponibilitaţi, valori mobiliare de plasament, etc.).

- Rata stocurilor (Rs) este influenţata de natura activitaţii întreprinderii catsi de lungimea ciclului de exploatare.

_ Stocuri (Valori de exploatare)Activ total

Rata stocurilor înregistreaza valori mai ridicate la întreprinderile din sferaproducţiei şi cea a distribuţiei de marfuri şi foarte scazute în sfera serviciilor.Fiind determinate direct şi de durata ciclului de exploatare, la întreprinderile cuciclu de exploatare lung, rata va fi mai ridicata şi invers. Nivelul stocurilormodificandu-se sub influenţa factorilor conţuncturali şi a cerinţelor piejei,interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor necesita corelarea cu nivelul cifrei deafaceri. în mod normal, indicele cifrei de afaceri trebuie sa depaseasca indicelestocurilor, iar durata de remnoire a stocurilor prin cifra de afaceri sa fie cat maimica (accelerarea rotaţiei stocurilor).

Rata stocurilor poate fi, la randul ei, descompusa în rate analitice, în raportcu natura constitutive a stocurilor (materii prime, producţie în curs de fabricate,produse finite, marfuri).

- Rata creanfelor comerciale (Rc) reflecta politica comerciala aîntreprinderii şi este influenţata de natura clienţilor (populate, alte întreprinderi,etc.) şi de termenele de plata pe care întreprinderea le acorda partenerilorextemi din aval.

Creanţe comercialeRc = ------- . x, . . , ------ x 100

Activ total

Rata înregistreaza valori nesemnificative (sau nule) la întreprinderile aflateîn contact direct cu clienţii care realizeaza plata în numerar (comerjul cuamanuntul, prestari de servicii catre populaţie etc.) şi valori mai ridicate în cazulrelaţiilor dintre întreprinderile cu decontari fara numerar.

- Rata activelor de trezorerie (RAT) reflecta ponderea disponibilitaţilorbanesti şi valorilor mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii:

Activ de trezorerie ..RAT =--------------------------- X 100

Activ total

222

Valoarea ridicata a activelor de trezorerie reflecta o situaţie favorabila înteoria echilibrului financiar, daca nivelul Ipr depaseste nivelul pasivelor detrezorerie. în caz contrar, întreprinderea face apel la credite bancare curentepentru finanţarea nevoilor de exploatare.

B) Ratele privind structura pasivului, furnizand informaţii referitoare lastructure resurselor întreprinderii, definesc politica de finanţare a întreprinderii.Doua caracteristici majore ale politicii de finanţare reţin în mod deosebit atenţia,respectiv stabilitatea resurselor şi autonomia financiara globala a întreprinderii.

1) Rata care pune în evidenţa structura pe termen a pasivului este data deraportul dintre capitalurile permanente şi pasivul total (ansamblul resurselor) sieste un indicator global referitor la stabilitatea finanţarii, purtand denumirea derata stabilitapi financiare.

_ Capitaluri permanenteSF~ Pasiv total X

2) Pe de alta parte, repartifia între resursele proprii şi datoriile din pasivulbilanţului este apreciata prin urmatoarele doua rate :

a) Rata autonomiei financiare globale (RAFG) este un indicator globalreferitor la autonomia financiara a întreprinderii apreciata în ansamblul finanţariisale.

Capitaluri proprii ,,<nnRAFG=

Pasiv total X1O°Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere,

valoarea indicatorului poate sa difere de la o întreprindere la alta facand dificilastabilirea unui raport optim, a unei rate de referinţa. Cu toate acestea, specialistrecomanda ca satisfacatoare, pentru echilibrul financiar, o rata mai mare sau eelpuţin egala cu 1/3, iar bancile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activuluinet (capitalurilor proprii) faţa de totalul pasivului.

b) Complementar cu aceesta se calculeaza rata de îndatorare globala( RIG ) care masoara ponderea datoriilor, indiferent de durata şi originea lor, înpatrimoniul întreprinderii:

DatoriitOtalex100

Pasiv totalAceasta rata.prin natura ei este subunitara, şi pe masura ce valoarea

raportului se diminueaza îndatorarea se reduce, respectiv autonomia financiaracreste.

Intrucat ultimele doua rate (a şi b) dau o apreciere globala asupraindependent financiare a întreprinderii, pentru a spori eficacitatea analizei serecomanda completarea lor cu ratele de îndatorare (prezentate anterior).

Studii de caz:

© Presupunem urmatoarele situaţii:Situaţia 1 :

- o întreprindere neîndatorata;- o întreprindere cu datorii egale cu jumatate din capitalurile proprii;- o întreprindere cu datorii egale cu capitalurile proprii;

223

Rata rentabilitatii economice 20 %;Rata medie a dobanzii 10% (în termeni reali);Cota medie de impozit pe profit 39% (caz ipotetic);

Situaţia 2:Rata rentabilitatii economice 7%;Celelalte informaţii raman neschimbate;Calculaţi rata rentabilitaţii financiare nete şi explicaţi efectul de levier alîndatorarii.

© Structure simplificata a bilanţului unei întreprinderi încheiat la 31.12.N seprezinta în tabelul 4.13

Tabelul 4.13BILANT încheiat la 31.12.N

mil leiActiv N Pasiv N

Imobilizari neteStocuri ClienţiDisponibilitati

200150150100

Capital uri proprii Datorii financiare petermen lung şi mediu Datorii de exploatareCredite bancare curente

25050150150

TOTAL 600 TOTAL 600

Alte informaţii (mil lei) privind exerciţiul N:- profitul inaintea deducerii cheltuielilor financiare şi a impozitului pe

profit: 240;- rata medie a dobanzii la creditele bancare: 10% (în termeni reali)- cota medie de impozit pe profit (pentru simplificare): 50%

Se cere:a) Calculaţi rentabilitatea economica fi rentabilitatea financiara, pe baza datelor

prezentate mai sus, şi explicaţi efectul de levier al îndatorarii. In acest scopse va avea în vedere costul aparent al datoriilor totale dupa deducereaimpozitului aferent acestora (Cheltuieli financiare dupa deducereaimpozitului/ Datorii totale).

b) întocmiţi bilanţul functional (care evidenţiaza imobilizariile, nevoia de fond derulment şi disponibilitatile în activ), stabiliţi pe baza acestuia rentabilitateaeconomica, rentabilitatea financiara şi explicaţi, efectul de levier al îndatorarii,prin modificarile produse în structura rentabilitatii financiare. Costul datoriilorutilizat în calculul rentabilitatii financiare va fi, în acest caz, costul real aldatoriilor bancare (Cheltuieli financiare dupa deducerea impozitului / Datoriibancare).

224

® Bilanţul unei societaţi comerciale la 31.12. N are structure prezentata intabelul4.14:

Tabelul4.14BILANJ

mil leiActiv N-1 N Pasiv N-1 N

Imobilizari nete 7500 10000 Capital social 6000 6500Stocuri 2000 2400 Rezerve 500 650Clienţi 3500 5000 Rezultatul exerciţiului 250 400Disponibilitaţi 200 350 Credite bancare pe

termen lung 5400 6200Datorii furnizori 1050 4000

TOTAL 13200 17750 TOTAL 13200 17750

Informal complementare pentru exercitiul N :- excedentul brut de exploatare este egal cu 1550 mil. lei;- veniturile financiare (din dobanzi) sunt in suma de 530 mil. lei iar

cheltuielile financiare (din dobanzi) sunt de 1400 mil. lei;- impozitul pe profit reprezinta 200 mil. lei;- s-au contractat noi credite pe termen lung în valoare de 1000 mil. lei si

s-au rambursat în valoare de 200 mil. lei;- s-au achiziţionat noi utilaje industriale in valoare de 2580 mil. lei şi au

fost casate imobilizari corporale in suma de 80 mil. lei.O parte din profitul net al execiţiului (N-1) a fost tncorporat în rezerve, iardiferenţa s-a distribuit sub forma de dividende. Se cere:a) Sa se realizeze diagnosticul financiar prin sistemul de rate;b) Sa se întocmeasca Tablou! de finanţare" şi sa se confrunte rezultatele

oferite de acesta cu cele obţinute prin analiza statica pe baza de bilanţ.

© O societate comerciala vizeaza realizarea unei investitii de 100 mil. lei la01.01 .N care Ti va genera un rezultat net de 20 mil. lei. Cota de impozit pe profiteste de 38%. Alegerea modalitatii de finantare se poate face între: finanţaretotala prin fonduri proprii; finantare mixta, respectiv fonduri proprii 60 mil. lei şiîmprumuturi 40 mil. lei la o rata anuala de dobanda de 10%.

Stabilitf structura (modalitatea) optima de finance a investiţiei. © Pebaza datelor din bilanţul contabil prezentat în tabelul nr. 3.34 şi a contului peprofit şi pierderi al exerciţiului N (de la acelasi studiu de caz) determinati:

a) Rentabtlitatea economica, calculata ca raport dar şi prin relaţia medieiaritmetice ponderata a surselor de capital.

b) Rentabilitatea financiara, calculata ca raport dar şi prin relaţia careevidenţiaza efectul de levier.

c) Interpretaţi rezultatele obţinute.

C-da45 coala 15 225

4.1.3. Ratele privind rotafia capitalurilor

Analiza patrimoniala, desi evidenţiaza indicatorii semnificativi pentruaprecierea lichiditaţii (FRF,NFR,TN), prezinta anumite limite, întrucat ea oferainformaţii statice cu valoare descriptiva insuficiente pentru o judecata de fond şinu furnizeaza nici o indicate privind comportamentul elementelor din structuranevoii de fond de rulment.

Ratele de rotaţie, furnizand cele mai importante informal calitative privindanaliza bilanţului financiar, sunt recomandate in analiza lichiditaţii, pentrucompletarea ratelor de trezorerie. Studiul lor este logic în optica analizeilichiditate-exigibilitate care recomanda o marja de securitate, sub forma fonduluide rulment financiar, pentru absorbirea decalajelor (întarzierilor şi accelerator)ce pot apare la nivelul activelor şi pasivelor sub un an.

Analiza ratelor de rotaţie permite aprecierea comportamentului fiecareicomponente a nevoii de fond de rulment, deoarece ratele masoara ritmul dereînnoire a elementelor patrimoniale, respectiv lichiditatea stocurilor şi creanţelorcomerciale pe de o parte şi exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de altaparte. Ori evoluarea lichiditaţii activelor şi a exgibilitaţii datoriilor reprezinta unelement esenţial şi pentru aprecierea fondului de rulment.

Pentru analiza activelor şi pasivelor mai mici de un an, pot fi utilizate rate derotate exprimate în numar de rotaţii (kr = coeficient de rotaţie) dar şi în numar dezile (D=durata unui circuit de rotaţie a capitalurilor prin cifra de afaceri). Relaţia delegatura între cele doua forme ale vitezei de rotaţie este data de raportul

Vz = ——, în care Vz reprezinta viteza exprimata în numar de zile.Kr

Cifra de afaceri încorporeaza componentele valorice necesare pentruacoperirea cheltuielilor de fabricate, remnoirea stocurilor de materiale, amasinilor şi utilajelor, pentru plata furnizorilor de materiale şi echipamente, platasalariilor, rambursarea creditelor, cat şi pentru acoperirea altor nevoi dedezvoltare şi stimulare a personalului, asociaţilor sau acţionarilor dupa caz.Drept urmare, fiecare element de activ va fi reînnoit într-un interval de timpspecific prin cifra de afaceri, iar fiecare datorie va fi achitata într-un anumit timpprin componenta valorica corespunzatoare din cifra de afaceri, timpi numiţidurate de rotaţie a capitalurilor prin cifra de afaceri.

Durata de rotaţie globala a capitalurilor (DR) exprima numarul de zile în carecifra de afaceri totala sau anuala reînnoieşte activele sau achita datoriile, fiinddata de relaţia:

_ Active (Datorii) totale ^"Qfrade afaceri totala *

Ratele exprimate printr-un coeficient de rotaţie compara fluxurileînregistrate in contul de rezultate cu soldurile din bilanţ. Rotaţia de ansamblu acapitalurilor în raport cu cifra de afaceri este data de raportul:

= Qfra de afaceri totala . ^ = vjteza de rotaţje g|obaţ& exprimata în numarActive(Datorii) totale de rotatii De an.

226

Viteza de rotaţie (numarul de rotaţii) calculate pentru fiecare elementcorespunzator activelor circulante, respectiv datoriilor de exploatare (in cea maimare parte datorii catre furnizori) se prezinta în continuare:

1) Pentru stocuri se poate calcula o viteza de rotaţie globala (V r), in funcţie decifra de afaceri şi valoarea stocului mediu global reflectata în bilanţ:

Vr= ---------------------------- -; în care, stocul mediu global poate fi calculat în douaStoc mediu global

moduri:_. .. . . . Stoc initial + Stoc final .Stocmediu global = J

Stoc mediu global =

In scopul identificarii aspectelor favorabile, dar mai ales celor nefavorabileale gestionarii resurselor, se recomanda determinarea vitezei de rotaţie pefiecare categorie de stoc, astfel:

_ Costul de cumpaare al mafuri lor r

m*furi ~ Stocul mediu de mai uri

_ Materii prime cuprinse în vanzai (fş raTVA)1/rma.eni-prime- stocul mediu de materii prime

Vanzai la cost de productieVr produse finite ~

Stocul mediu de produse finite

Aceasta rata stabileşte numarul de cicluri pe care stocul le descrie în medie încursul unei perioade, Jinand cont de ritmul operapor de aprovizionare,producţie şi vanzare. Numarul de rotatii ale diferitelor categorii de stocuri diferaîn funcţie de natura activitaţii, cat şi de condiţiile de gestiune din întreprinderearespectiva.

Aplicarea acestor rate ridica adesea probleme tehnice datorate neomoge-nitaţii celor doi termeni de calcul, motiv pentru care se recomanda exprimareaindicatorilor în preturi fara taxe, asigurandu-se astfel comparabilitatea datelor.

2) Viteza de rotate a creanţelor (coeficientul) pune în evidenţa numarulreînnoirilor portofoliului mediu de create, prin fluxul anual de vanzari.

Qfra de afaceri (inclusiv taxele) r creanteygiQ^gg ry^Q a creantelor client şi conturile asimilate

Pentru a asigura comparabilitatea celor doua marimi luate în calcul, atat vşnza-rile, cat şi creanţele vorfi exprimate în preturi care includ taxele (în special TV A).

3) Viteza de rotate a datoriilor cStre furnizori evidenţiaza numarul derotatii ale creditelor furnizori, respectiv de reînnoire (achitate) a datoriilor catrefurnizori, generate prin fluxurile de aprovizionare:

227

2Stocsf. trim I+Stocsf. trim Il + Stocsf. trim III+Stoc sf. trim IV

_ Cumpaai de merfuri şi alte cheltuieli exteme (inclusiv TVA)rfumizon Datorii fumizori şi conturi asimilate

Ratele exprimate în coeficienţi de rotaţie au o putere informativa redusa,ramanand totusi sub aspectul conţinutului niste marimi abstracte, care nu redauîn termeni concreţi realitatea economica.

Aceste limite pot fi depasite daca, în analiza financiara, se utilizeaza ratelede rotate exprimate în numSr de zile7. Fiind exprimate sub forma de marimiconcrete (durata de rotaţie a stocurilor, durata de încasare a clienţilor, deachitare a furnizorilor, ale celorlalte datorii ale întreprinderii) şi oferind un gradridicat de comparabilitate a marimilor realizate în perioadele anterioare sau cucele realizate de întreprinderi aparţinand diferitelor sectoare de activitate, rateleexprimate sub forma duratelor de rotaţie au o putere informativa superioaratuturor indicatorilor financiari utilizaţi în analiza (exprimaţi în marimi absolute darşi în marimi relative).Pornind de la relaţia de calcul ce exprima durata de rotaţieglobala a capitalurilor prin cifra de afaceri, prin descompunerea activului,respectiv a datoriilor în componentele valorice ale cifrei de afaceri, se obţindurate de rotaţie specifice fiecarui element de activ sau de pasiv în raport cuponderea corespunzatoare din cifra de afaceri.

Componente valorice aleActive (Datorii) _ Elemente de activ (Datorie) cifrei de afaceriCifra de afaceri Componente valorice Cifra de afaceri

Durata de rotatie globala . ________ale cifrei de afaceri Rate de strucurgRata1xRata2 Durate de rotatie specifice Rata2

Ratal

Rata 1 exprima durata de rotatie a posturilor din bilanţ în raport cu cifra deafaceri, iar Rata 2 exprima ponderea fiecarei componente valorice a cifrei deafaceri fata de cifra de afaceri anuala. Este o rata de structural sau un coeficientde ponderare, deoarece pune în evidenţa structura costurilor întreprinderii.

Durata de rotate (Rata 1) poate fi exprimata şi în raport de cifra de afaceritotala prin relaţia:

_ „ , x .. Element de activ „„Durata de rotatie = — -------------- :-------- ._ ^ x 360,

Cifra de afaceri totalaxP%în care P% reprezinta ponderea componentei valorice corespunzatoareelementului de activ sau de datorie în cifra de afaceri totala.

Prin înmulţirea duratei de rotaţie a fiecarui post bilanţier (Rata 1) cu rata destructura corespunzatoare (Rata 2) se obţin ratele cinetice.

Elementele de activ sau de datorie necesare dimensionarii ratelor cineticereprezinta marimi medii ale soldurilor din bilanţ, iar componentele valorice alecifrei de afaceri se preiau din contul de profit şi pierdere.

Durateie de rotaţie ale capitaluriior întreprinderii în raport cu cifra de afacerise prezinta de asemenea pe principalele grupe bilanţiere: stocuri, clienfi,fumizori, alte elemente patrimoniale.

71. Stancu, Gestiunea financiara a agenţilor economic/, Ed. Economica, Bucureşti, 1994, p. 111.

228

1) Duratele de rotate ale stocurilor, in funcţie de component^ acestora pot fi:Durata de rotate a stocurilor de materii prime şi materiale ( DMP )'■

DNP=— --------, în care MP= valoarea consumurilor de materii prime siCA x m%

materiale de la terţi (bilanţ); m%= pondereaconsumurilor de la terţi în cifra de afaceri

Durata de rotaţie a stocurilor de produse in curs de fabricate (DCF):

R-F x360CfcF=—— ------«r > în care PCF= valoarea produselor în curs de fabricafle(bilanţ);

CA x(nf/cH-—^

f%= ponderea cheltuielilor de fabricate (salarii,amortizari) în cifra de afaceri.

Durata de rotaţie a stocurilor de produse finite (DPF):

Dpt = — -------- . încare Pf= valoarea produselor finite (bilanţ);CA x c%

c%=ponderea costului de producţie în cifra deafaceri.

Durata de rotaţie a stocurilor trebuie examinata în funcţie de natura activitaţiişi condiţie de gestiune. Facand posibile comparaţiile sectoriale, aceste ratepermit evidenţierea performanţelor întreprinderii în materie de gestiune astocurilor. De asemenea, evoluţia duratei de rotaţie trebuie examinata comparativcu evoluţia cifrei de afaceri, cresterea cifrei de afaceri antrenand inevitabil omajorare a stocurilor. Deci, marimea stocurilor este esenţiala, ea reprezentand ocomponents majora a nevoii de fond de rulment pentru exploatare. încetinirearotaţiei stocurilor, formarea stocurilor fara miscare sau cu mişcare lenta este unaspect nefavorabil datorita dificultaţilor de transformare în lichiditaţi şi consecin-Jelor negative asupra solvability întreprinderii. O creştere exagerata a stocurilorpoate proveni din cumparari speculative care pot reprezenta în timp o bunaafacere, desi pe moment mareste riscul de insolvabilitate. De aceea, analizatrebuie sa se faca cu prudenţa, sa se identifice cauzele variaţiilor înregistrate, sase aiba în vedere situape conţuncturale.

Pentru conducerea unei întreprinderi, indicatorii rotaţiei stocurilor prezinta oimportanţa deosebita, întrucat interesul acesteia este de a avea p rotaţie astocurilor cat mai rapida posibil. Rotaţia stocurilor depinde de o serie de factori -interni şi externi:

In categoria factorilor externi putem include : conţunctura economics,intervalul de timp acceptat de furnizori pentru plata facturiior, etc.

In cadrul factorilor interni includem:- durata ciclului de exploatare;- complexitatea procesului tehnologic care influenţeaza marimea stocului

de producţie în curs de execute;- durata de viaţa a produsului;- caracterul sezonier al productiei;

229

- particutaritatile produselor stocate (produsele alimentare stint de regulaperisabile, iar cele de tip industrial se pot pastra o perioada maiîndelungata). Analiza posibilitaţilor de accelerare a vitezei de rotate astocurilor

presupune cercetarea cauzala pe cele trei faze ale ciclului de exploatare :aprovizionare, producţi'e sau transformare şi comercializare.

Caile de accelerare a vitezei de rotaţie in faza aprovizionSrii pot fi:aprovizionarea ritmica cu resurse materiale ; dimensionarea optima a stocurilorde materii prime, materiale, obiecte de inventar. Realizarea practica a acestorcai presupune urmatoarele masuri: aprovizionarea cu resurse materiale de lacele mai apropiate surse şi cu mijloacele de transport cele mai economice;încheierea la timp şi respectare contractelor; reducerea pe cat posibil aperisabilitaţilor la materiale pe timpul transportului şi depozitarii prinmecanizarea, automatizarea operatiilor privind incarcarea, descarcarea,îmbunatatirea condipor de pastrare; înlaturarea supra şi subdimensionariistocurilor de materii şi materiale şi a programelor de aprovizionare; reducereaconsumurilor specifice; asigurarea unei evidence operative şi dare a materialelorşi urmarirea operativa a nivelului stocurilor; extinderea calculelor de optimizare astocurilor, etc.

In faza producţiei, caile de accelerare a vitezei de rotaţie vizeaza, inprincipiu, reducerea costurilor şi a ciclului de fabricate.

Masurile practice care se impun pentru realizarea acestor objective sunt:perfecţionarea şi modernizarea tehnologiilor de fabricate; mecanizarea,automatizarea şi robotizarea proceselor de fabricate; utilizarea tuturorcapacitaţilor de producţie; folosirea integrala a timpului de lucru; aprovizionarearaţionala a locurilor de munca; cresterea coeficientului de schimburi; ridicareacalificarii personalului; încadrarea stricta in normele de consum, eventualreducerea acestora acolo unde este posibil; dimensionarea corecta a stocurilorde producţie neterminata, etc.

In faza comercializşrii, accelerarea vitezei de rotatie presupune reducereaduratei de imobilizare a capitalului circulant şi a nivelului stocurilor de produsefinite. Masurile ce trebuie luate in aceasta faza vizeaza : asigurarea ritmicitaţiidesfacerii; respectarea clauzelor contractual; evitarea fabricarii unor produsefara desfacere asigurata; reducerea timpului de sortare, ambalare, formare aloturilor livrabile; alegerea celei mai avantajoase forme de decontare cubeneficiarii; urmarirea operativa a decontarii produselor; evitarea expedierii înavans a produselor, etc.

Accelerarea vitezei de rotaţie are efecte favorabile asupra gestiuniifinanciare concretizate ?n eliberarea unor resurse financiare (E) ce pot fi utilizatepentru noile investiţii în active fixe sau fructificate pe alte cai. Relaţia de calculeste urmatoarea:

CAiE(l) = (Dn - Dr0) x -ZZT = ± "i" lei . în care JbuE(l) = eliberari (imobilizari) de resurse financiare;Dr1 = durata de rotafie din perioada accelerarii;D,o = durata de rotate din perioada anterioara accelerarii;C A ^ cifra de afaceri din perioada accelerarii.

230

Consecinţele încetinirii vitezei de rotaţie se concretizeaza în masaimobilizarilor de capitaluri (I), cuantificata cu ajutorul aceleiasi relafii, (rezultatulpozitiv). Incetinirea este determinate, în principal, de apariţia stocurilorsupranecesare sau de reducerea cifrei de afaceri. Stocurile supranecesare, peIînga blocarile de capitaluri, genereaza şi alte efecte negative (costuri de stocaresuplimentare, plata unor dobanzi mai mari, degradarea unor valori materiale) cuconsecinţe directe asupra capacitaţii de plata a întreprinderii.

2) Durata de încasare a clienfilor ( Dr):

Cl x 360D;=—-------- , în care Cl = valoarea creditelor clienţi (bilant);

CAxi%T%= ponderea încasarilor în cifra de afaceri,

inclusiv T.V.A (considerate 100 %).Durata de încasare a clienţilor variaza în funcţie de importanţa, dar mai ales

specificul întreprinderii, astfel ca aprecierea ei trebuie facuta în raport cuduratele medii ale ramurilor din care fac parte întreprinderile analizate. Astfel,daca durata medie de încasare a clienţilor este superioara normelor de ramurasituaţia este defavorabila (încetinirea vitezei de rotaţie), cazul contrar evidenţiindo situaţie favorabila concretizata în reducerea duratei de încasare (accelerareaîncasarilor) şi deci creşterea vitezei de rotaţie a clienfilor.

Marimea acestui indicator este influenţata de urmatorii factori:- strategia întreprinderii furnizoare privind piaţa de desfacere. Astfel,

agenţii economici care urmaresc extinderea piejei vor acorda clienţilorun interval de plata mai mare, comparativ cu concurenţii lor.

- natura clientelei. In acest sens; furnizorii pot acorda un interval deplata mai mare întreprinderilor ce se aprovizioneaza regulat de la ei,întreprinderilor din afara granijelor Jarii daca acestea le stimuleazaexportul precum şi agenţilor economici care prezinta garanţii materialesi financiare sanatoase.

- natura produselor. Durata de decontare va fi mai mica pentru marfurilealimentare perisabile şi mult mai mare pentru echipamenteleindustriale.

- conţunctura economica. în condiţii favorabile, furnizorii de produsefinite manifesto tendinţa de acordare a unor intervale de timp mai largi,iar în condiţii de instabilitate economica se iau masuri de reducere atermenelor de decontare.

Durata medie de încasare a clienţilor reprezinta un instrument de politicseconomica şi financiara la latitudinea agentului economic. Orice întreprindere vaconsimji la majorarea duratei numai în masura în care vanzarile sporesc, iarvanzarile suplimentare sunt generatoare de profituri suplimentare.

Pentru a-şi asigura mijloacele de plata, întreprinderea trebuie sapromoveze o politica de diminuare a creditelor acordate clienţilor sai, dar si deprelungire a termenelor de achitare a datoriilor catre furnizori. In condiţiile încare durata de încasare a creanţelor este mai mica decat durata de achitare afumizorilor are loc o atragere de surse relativ gratuite din partea furnizorilorpentru finanţarea ciclului de exploatare.

231

Prin urmare, viteza de rotaţie a furnizorilor se aprecieaza cu ajutorul durateide achitare (plata) a datoriilor faşa de acestia.

3) Durata de achitare a furnizorilor (D^):P x 360

DfZ = — ---------- . în care CA = cifra de afaceri (inclusiv T.V.A)CAxm%

F2 =valoarea creditelor furnizori (bilanţ)De asemenea, aprecierea realista a duratei de achitare a furnizorilor se

face prin raportarea acesteia la duratele medii ale ramurii. Daca durata medie aîntreprinderii analizate este superioara normelor de ratnura, din care face partetntreprinderea analizata, situaţia este favorabila evidenţiind o ameliorare atermenelor de plata numai daca este justificata de o solvabilitate convenabila şicomenzi regulate şi nu de dificultaţi de trezorerie conducand la întarziereaplatflor. Aceasta prelungire a termenelor de plata poate fi considerate maidegraba un "termen de graţie" decat un termen de creditare. Durata de achitarea furnizorilor, inferioara duratelor medii de ramura evidenţiaza o situaţienefavorabila, care poate fi datorata reducerii termenelor de plata consimtite defurnizori din cauza lipsei de solvabilitate a tntreprinderii sau dezvoltariieconomice slabe, şi nu datorita unei situaţii de trezorerie satisfacatoareautorizand întreprinderea analizata sa plateasca mai rapid furnizorii.Variabilitatea vitezei de rotaţie a furnizorilor depinde, în mare parte, de factoriienumeraţi la rotatia clientilor.

4) Alte durate de rotate:a) Durata de amortizare a activului imobilizat ţDam)):

Valoarea ramasa a i mobilizai lor __.X36°a% = ponderea amortizarii în cifra de afaceri

b) Durata de rambursare a datoriilor financiare (DD1):

Soldul datoriilor financiare „„DDf =----------------CA-^% ------- X36°'Ra% = ponderea ratelor anuale în cifra de afaceri.

c) Durata de achitare a obligaţiilor fiscale (Doi):

Soldul obligatiilorfiscale _„

o% = ponderea obligapor fiscale în cifra de afaceri.Pentru postul de activ "Disponibilitaţi" nu se calculeaza viteza de rotaţie,

acestea (lichiditaţile) exprimand în fapt rezultatul final al rotaţiei capitalurilor. Deasemenea, nu se calculeaza viteza de rotafie nici pentru capitalul propriu.acestanefiind exigibil, decat în situaţii extreme. Rata cinetica va rezulta din ecuaţiasituaţiei nete: ACTIV - DATORII TOTALE.

232

Pe baza ratelor cinetice se poate intocmi Bilanţul intreprinderii sub formaratelor cinetice, iar pe baza lui pot fi dimensional indicatorii echilibrului financiarlichiditate - exigibilitate exprimaţi în numar de zile de recuperare a elementelorpatrimoniale prin cifra de afaceri. Indicatorii financiari în marimi cinetice, avandcaracter dinamic, vor surprinde mai bine echilibrul financiar al întreprinderii, faptpentru care sunt recomandaţi în calculele de previziune financiara, în conditii derelativa stabilitate economica a întreprinderii (nu intervin modificari sensibile încondiţie de exploatare ale întreprinderii şi în structura costurilor de producţie).Convertirea marimilor cinetice în marimi absolute se face dupa relatia:

, ,. . . ..... ,. . „ - • ■ u i »- CAx Rata cineticaIndicator de echihbru financiar in marime absoluta=---------------------------

360Relatia de calcul prezentata mai sus devine fundamentals pentru calculele

de previziune financiara prin metoda normativS.Metoda normativa, eliminand influenţa volumului specific de activitate,

permite compararea echilibrului financiar al întreprinderilor de marimi diferite.Aceasta metoda permite, de asemenea, efectuarea unor simulari ale corelatiei(cifra de afaceri - echilibru financiar) din care se desprind concluzii cu privire lapolitica financiara a întreprinderii, asigurand în acelasi timp o mai bunaprevizionare a evolutiei fondului de rulment. Pentru orientarea politicilorfinanciare ale întreprinderilor, atat în faza de constituire, cat şi în cea defunctionare, se impune cunoasterea ratelor cinetice medii caracteristicediferitelor ramuri şi subramuri economice, evident în conditii de stabilitateeconomica. Astfel, cunoasterea ratelor cinetice privind nevoia de finantare aciclului de exploatare va permite o clasificare a întreprinderilor aparţinanddiferitelor sectoare de activitate în functie de marimea ratelor. Evident, grupa curatele cinetice cele mai ridicate va include întreprinderile aparflnand sectoarelorcu stocuri mari sau cicluri de exploatare foarte lungi (industria extractiva,lemnului, constructoare de masini, etc.) in timp ce comertul cu amanuntul vagrupa întreprinderile cu cele mai mici rate cinetice (maxim 15-30 zile) datorateciclului de exploatare scurt, care degaţa o trezorerie disponibila, ca urmare aexistentei creditelor- furnizori mult mai mari decat creditele- client (aproapeinexistente).

Exemplul 6In vederea determinant ratelor de rotate a capitalurilor la o societate

comerciala, prezentam în tabelul 4.15 soldurile medii bilanţiere şi în tabelul 4.16structura cifrei de afaceri în exerciţie (N-1) şi N.

Tabelul 4.15SOLDURILE MEDII BILANJIERE

mii leiACTIV N-1 N PAS1V N-1 N

ACTIVE IMOB1LEATEACTIVE CIRCULANTE -Stocuri de materii prime -Producfie în curs deexecute -Produse finite-Creanţe clienţi şi con-tun' asimilate -Disponibilitafi

298042714499992866853500167523095034910640

165199953464822459199858847134190177174133134

CAPITALURI PROPRIIDatorii financiare mai maride un anDatorii furnizori fi conturiasimilate

2947104

1.102.712380610

16207036

3.101.643676138

4430426 19984817 4430426 19984817

233

Ratele de rambursare a datoriilor financiare sunt 220540516940 mii lei în N.

STRUCTURA CIFREI DE AFACERI

EXPLICAP N-1 % N %

CIFRA DE AFACERI 2532423 100 5662219 100Materii prime şi alte cheltuieli externede exploatare Impozite, taxe şivarsaminte asimilate Cheltuieli cupersonalul Amortizari şi ProvizioaneImpozit pe profitul aferent cifrei deafaceri

111874021503267132236576220681

44,188,4926,511,448,72

3310890354157131740460411278561

58,476,2523,271,074,92

Profitul net aferent cifrei de afaceri 270072 10,66 340796 6,02

Pe baza soldurilor medii (tabelul 4.15) şi a structurii cifrei de afaceri (tabelul4.16) se întocmeste bilanţul exprimat sub forma ratelor cinetice (tabelul 4.17).

Tabelul 4.17

BILANTURILE EXPRIMATE SUB FORMARATELOR

CINETICEN-1 N

ACTIV R1 R2 R1xR2 R1 R2 R1xR2Imobilizari 29335 1,4443 423,69 98445,61 1,0669 1050,32Stocuri de materii prime 92,25 44,18 40,75 49,93 58,47 29,19Producţie în curs de execuţie 85,56 58,15 49,75 77,3 70,64 54,6Produse finite 132,65 80,62 106,94 95,81 89,06 85,33Creanţe clienţi şi conturiasimilate

7,16 100 7,16 49,07 100 49,07

Disponibilitati 1,51 100 1,51 2,11 100 2,11Total - - 629,8 - - 1270,62

N-1 NPASIV R1 R2 R1x R2 R1 R2 R1xR2Capitaluri proprii X X 418,95 X X 1030,43Datorii financiare mai maride un an

1800 8,71 156,74 2160 9,129 197,20

Datorii furnizori şi conturiasimilate

122,48 44,18 54,11 73,52 58,47 42,99

Total - - 629,8 - - 1270,62

Pe aceste date, principalii indicators ai echilibrului financiar vor avea urmatoarelemarimi exprimate în numar de zile de recuperare prin cifra de afaceri:

Pentru exerciţiul (N-1): 1) Fondul de rulment financiar=(Capitaluriproprii+Datorii financiare mai mari de

un an) - Imobilizari FRF= (418,95+156,74) - 423,69 = 152 zile

234

mii lei în (N - 1) şi

Tabelul 4.16

mii lei

2) Nevoia de fond de rulment=(Stocuri+CreanJe) - Datorii catre furnizori)NFR = (40,75+49,75+106,94+7,16) - 54,11 = 150,49 zile

3) Trezoreria neta = FRF - NFRTN = 152-150,49 = 1,51 zilePentru exerciyul N:FRF = -177,31 zileNFR = -175,2 zileTN =-2,11 zile

Astfel exprimate, aceste marimi cinetice reprezinta echivalentul indicatorilorfinanciari în valori absolute.

Exercifiul (N-1): Exerciţiul N:

FRF = = 1069245,2 mil lei FRF = -2788800,1 mii lei360

NFR _ 2532423x150,49 _ 10586231 mjj te, NFR _ 2755613,2 mii lei

TN = -10622,1 mii lei8 TN = -33186,9 mii lei9

Bilanţurile exprimate sub forma ratelor cinetice (tabelul 4.17) evidenţiazamutape care au avut loc, în decursul celor doua exerciţii, în cadrul duratelor deretnnoire a fiecarui element de activ, şi de achitare a fiecarei datorii, prin cifra deafaceri. Astfel, se constata ca durata de amortizare a activului imobilizat cresteaproape de 2,5 ori concomitent cu cresterea capitalurilor proprii (situatia neta).Aceasta situaţie poate sa reflecte o majorare propriu-zisa a imobilizarilor, saupoate fi consecinţa unor reevaluari a activelor corporate. Drept urmare, aceastadin urma modificare nu influenţeaza echilibrul financiar pe termen lung, ea fiindoperata simultan în activul şi pasivul bilanţului.

Privita prin prisma numarului de zile a unei rotaţii, viteza de rotaţie astocurilor (materiale, producţie în curs de execuţie, produse finite) cunoastefenomenul accelerarii în exerciţiul N fata de (N-1):

ADr = Dr1 - D,o = SmiX36°-Smo><360 = 169,12 -197,44 = -28,32 zileCAi CAo

în care:ADr = variaţia duratei de rotaţie;Smi (Smo) = stocul mediu în perioada accelerarii (anterioara);CAT (CAO) = cifra de afaceri în perioada accelerarii (anterioara).

Calculele efectuate ne arata ca în anul N faţa de (N-1) durata unei rotatii s-a redus cu 28,32 zile, deci viteza de rotate a stocurilor a crescut. Aceastareducere cu 28,32 zile a fost determinate de reducerea stocurilor de materiiprime şi produse finite cu 33,17 zile (11,56+21,61) influenţata negativ decresterea duratei stocurilor de producfie în curs de execuţie cu 4,85 zile. Factorii

M Aproximarea calculelor ratelor cinetice a condus la diferenţe nesemnificative între valorileindicatorilor calculaţi pe baza ratelor cinetice şi cele absolute pe baza soldurilor medii bilanţiere.

235

care au generat aceasta situaţie sunt: modificarea soldului mediu al stocurilpr şimodificarea cifrei de afaceri (timpul nemodificandu-se, influenţa lui este nula):

ADr = ASm + ACA

Influenţa modificarii soldului mediu al stocurilor (ASm):

AS Smix360SmQx360= . =

CAo CAo

Cresterea soldului mediu, cu 1270937 mii lei, influenţeaza negativ asupraduratei de rotaţie determinand prelungirea acesteia cu 180,69 zile. Influenzamodificarii cifrei de afaceri (ACA):

ACA = Sm ix360_Sm ix360 = _ 3?8 = ^CAi CAo

Se constata ca reducerea duratei unei rotaţii s-a realizat în exclusivitate peseama cresterii cifrei de afaceri al carei ritm (123,58%) depaseste ritmul decrestere al soldului mediu total (91,49%). Cresterea considerabila a cifrei deafaceri anihileaza efectul nefavorabil al cresterii stocurilor asupra duratei derotaţie, determinand şi o reducere a acesteia cu 28,32 zile.

Consecinţele accelerarii vitezei de rotaţie se concretizeaza în eliberarile deresurse financiare (E) în suma de 445427,89 mii lei, adica:

E - (Dr1 - D,o) x ^ = -28,32xso~ a = -445427,89 mii lei360 ooO

Ca un aspect nefavorabil, sesizam creşterea duratei medii de încasare aclienţilor cu 41,91 zile şi reducerea duratei de achitare a furnizorilor cu 11,12zile. Aceasta situaţie, în care decalajele de încasari nefavorabile (credite-clienfi)au crescut iar decalajele de plati favorabile (creditele-furnizori) s-au redus, adeterminat cresterea nevoii de fond de rulment. Deci, cresterea nevoii de fondde rulment este consecinta încetinirii încasarilor şi a urgentarii platilor înexercifiul N faţa de (N-1). Aceste implicaţii ale marimilor cinetice asupraechilibrului financiar se reflecta şi în modificarile indicatorilor financiari în marimeabsoluta.

Exemplul (ipotetic) urmator ilustreaza modul de determinare a nevoii defond de rulment previzionalS utilizand metoda normativa, care spredeosebire de metoda statica (analiza patrimoniala) se spriţina pe urmatoareleprincipii:

- fiecare components a nevoii de fond de rulment este exprimata într-unnumSr de zile corespunzator duratei de rotaţie a stocurilor, acreanţelor şi a datoriilor. Astfel, fiecare întreprindere poate sacunoasca aproximativ duratele de reînnoire a stocurilor, sa estimezedurata creditului consimfit de clienţi, sau obţinut de la furnizori;

- fiecare components a nevoii de fond de rulment este exprimata înnumSr de zile de vanzSri (fara T.V.A) cu ajutorul unui coeficientponderator, în scopui omogenizarii calculelor.

- nevoia de fond de rulment exprimata, în prealabil, în numar de zile devanzari este, în final, transformata în valoare absoluta pentru a fi

236

comparata cu nevoia de fond de rulment statica oferita de studiulbilanţului financiar.

Exemplul 7.O întreprindere produce şi vinde numai la comanda. Toate comenzile

prezinta particularitatea de a fi identice. Informaţiile privind intreprinderearespective se refera la:1) Piaţa:

Producţia fabricate şi vanduta: .120 comenzi pe luna facturate la preţuriunitare de 12800 mii lei (fara T.V.A). Producţia este continue pe 12 luni şivanzarile nu sunt marcate de fenomenul sezonier.2) Valori de exploatare:

Stocurile de materii prime de baza asigura consumul pentru doua luniîntregi (60 zile).

Stocurile de materiale consumabile (alte materii prime şi furnituri), ca şiproducţia în curs de fabricate, pot fi neglijate.

Stocurile de produse finite vor asigura o luna de vanzari (30 zile).Costul produselor finite nu va include decat cheltuielile variabile de

fabricate (materii prime de baza, alte materii prime, manopera directe, cheltuielisociale calculate asupra manoperei directe).3) Date cantitative privind fabricaţia şi costurile de producţie:

Costuri variabile (proportionate) de producţie angaţate pentru fabricareaunei comenzi:

- materie prime de baza : 1300 kg la preţ unitar de 4 mii lei;- alte materii prime şi furnituri: 800 mii pe total comanda;- manopera directa de produce : 46 ore la 50 mii/h;- cheltuieli sociale : 40% la manopera directa (procent ipotetic). Costul

orar al manoperei directe Jine cont de concediile platite şi de toţi ceilalţifactori care pot influenza tariful pe ora de manopera (absenteism,accidente de munca, somaj tehnic, etc).

Cheltuieli fixe lunare:- salarii (remunerare bruta): 90000 mii lei;- cheltuieli sociale 40% la salariile brute;- cheltuieli fixe legate de structura : 1800000 mii lei.

4) Alte informal (luna N este considerate luna de referinţa):- calculele vor fi efectuate pe baza fluxurilor medii ale perioadei

(începand cu 15 ale lunii N);- personalul va primi pe data de 5 ale fiecarei luni (luna N+1) remunera-

rea sa pentru luna precedents (luna N), iar cheltuielile sociale aferenteacestor salarii vor fi achitate pe data de 15 ale lunii N+1;

- furnizorii de materii prime şi materiale vor fi platiţi dupa 60 de zile, pedata de 10 ale lunii urmatoare expirarii acestui termen, data începeriitermenului de creditare fiind fixata la 15 ale lunii în cursul careia au loccumpararile de materiale;

- cheltuielile fixe seminficative legate de structura vor fi platite, in medie,la 15 ale lunii urmatoare şi se poate estima ca 50% din ele suntsupuse T.V.A;

237

- livrarile se realizeaza, în medie, pe 15 ale lunii, iar creditul consimjit deîntreprindere clienţilor sai este fixat la 60 de zile, termenul de încasarefiind ultima zi din luna (N+2);

- taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului pentru fiecare comandaeste de 1089 mii lei, cu termen de plata pe data de 25 ale luniiurmatoare(N+1).

Rezolvare:

Calculul costului unitar de producţie :Materii prime directe : 1300 kg x 4 = 5200Alte materii prime şi furnituri: 800Man. directa de producţie : 46h x 50= 2300Cheltuieli soc. aferente man. directe: 2300 x 40% = 920

COST DE PRODUCTIE AL UNEI COMENZI = 9220 mii lei

Zile Coeficient de Zile de vanzSriponderare (K) (f5rS TV A)

• Stocuride materii prime de baza 60(1) 0,40625(4) 24,38•Stocuri de materiale consumabile neglijate• Stocuri de produse finite 30(2) 0,7203125(5) 21,61• Clienţideexploatere 75(3) 1,180(6) 88,5

134,49

1) Doua luni de stocaj, respectiv 60zile2) O luna de vanzari, respectiv 30zile

3) 15 N+1 15 N+2 15 30

Creanţamedie 3OZ+3OZ+15Z=75Z

luna

Costul unitar al mat. prime consumate(faraTVA) 1300 x 4

4) K =----------„ . .--- ; ----- , ____.v--------77—.----------= .. ___ = 0,406255) K =

PreJ de vanzare (fa-aTVA) uni tar 12800

238

Preţ de vanzare (inclusiv TV A) unitar _ 12800x1,18 Pretde vanzare (fa aTVA) uni tar ~ 12800 ~ '

Activ circulant (nevoi)

12800

= 0,7203125

Pret de vanzare (feraTVA) unitar

Cost de productie unitar 9220

Datorii de exploatare Zile Coef icient de Zile de vanzSri

(resurse) ponderare (K) (f3ra TVA)• Furnizori

- de materii prime directe 85(7) 0,479375(10) 40,75- de materiale 85(7) 0,07375(11) 6,27

consumabile 30 0,1277343(12) 3,83- cheltuieli fixe

• Manopera 20(8) 0,1796875(13) 3,59- directa 20(8) 0,0585937(14) 1,17- indirecta (fixa)

• Cheltuieli sociale 30(9) 0,071875(15) 2,16- asupra manop. directe 30(9) 0,0234375(16) 0,70- asupra manop. indirecte 40 0,0850781(17) 3.40

• T.V.A. de plata 61,877) 15 N+1 15 N+2 15 N+3 30 10

Datoriamedie

3OZ+3OZ+15Z+1OZ =luna

15 N 30 N+1 5

Datoriamedie

15z + 5z=20zluna

9) 15 N 30 N+1 15I ^ i luna

Datoriamedie

15Z+152 :=30z

>

CostuI unitar al mat. prime consumate (inclusiv TVA) 5200 x 1,18PreJ de vanzare (fara TVA) unitar 12800

K- CostuI unitaral mat.consumabile (inclusivTVA) _ 1800 x 1,18 _ Q7375} " Pret de vanzare (fa-aTVA) unitar " 12800 •" '

Costuri fixe unitare (inclusivTVA) _ (750x1,18) + 750 _ 01277343' ~ Pret de vanzare (fa-aTVA) uni tar ~ 12800 " '

Costuri fixe pe comanda: ------ — = 1500 mii lei

Costuri fixe unitare supuse TVA : 1500 x 50% = 750 mii lei

.•«* ■• Manoperad irecta / comanda 2300 rt13) K = ------------------------------------------- = --------- = U,' Preţde vanzare (fa-aTVA) unitar 12800

239

14) K = ManoperS ndirecta / comanda = _750_ = g37PreJ de vanzare (fa- aTVA) uni tar 12800

90000Manopera indirecta / comanda =---------- = 750

120

_ Cheltuieli sociale asupra manoperei directe _ 2300 x 40% _ nn71ft7t-Preţde vanzare (far aTVA) uni tar ~ 12800 ~ '

.o .u Cheltuieli sociale asupra manoperei indirecte 750x40% ,, noo .„-,,-1 o) IA= ------------------------------------------------------------- =-------------------------— 0,02343/5

Preţde vanzare (fa-aTVA) uni tar 12800

K= TVA de plata / comanda = i089_ = ^Pret de vanzare (fa aTVA) uni tar 12800

Nevoia de fond de rulment normativa : - în numar zile de vanzare (fara TVA):134,49 - 61,87 = 72,62 zile necesare pentru reînnoirea nevoii de fond de rulment

prin cifra vanzarilor -învaloare absoluta: 12800x120 x 30zile

4.2. EVALUAREA SINTETICA A RISCULUI DE FAUMENT

Complexitatea aspectelor pe care le implica conceptui de risc de falimentexplica şi varietatea de diagnosticare, de analiza a acestuia, dintre care amintimanaliza lichiditate - exigibilitate, analiza funcţionala, analiza prin rate, analizadinamica etc.

Investigarea clasica a riscului de faliment, prin metodele enunţate, permiteevidenţierea performanţelor trecute ale întreprinderii, chiar şi a riscurilor deexploatare, financiar, de îndatorare, etc., informand în mica masura asupraviitorului acesteia şi neevaluand global riscul de faliment. Intrucat rezultatelefinanciare se degradeaza foarte rapid în timp, apare tot mai evidenta necesitateaunor informaţii mai precise cu privire la viitor, la riscul de faliment. Ca o reacfie laaceste cerinţe practice, cercetatorii şi organismele financiare internaţionale s-aupreocupat de elaborarea unei metode de predicţie a riscului de faliment,denumita metoda scorurilor, care constituie fara îndoiala o îmbogaţire aanalizei tradiţionale prin rate.

Metoda scorurilor se bazeaza pe tehnicile statistice ale analizeidiscriminate a caracteristicilor financiare, determinate cu ajutorul ratelor.Aplicarea ei presupune observarea unui ansamblu de întreprinderi grupate în:întreprinderi cu funcţionare normala şi întreprinderi cu dificultaţi financiare.

Pentru fiecare din cele doua grupuri se selecţioneaza progresiv cu ajutorulunei proceduri informatice ratele cele mai discriminante, pana cand procentu! declasament bun (diferenţiere corecta a întreprinderii) este suficient de ridicat.Aceasta presupune o selecţie a ratelor "pas cu pas". In primul stadiu al

240

calculelor, observatorul jeţine rata care-i permit© separarea cea mai buna acelor doua colectivitaţi. In stadiul urmator, este luata in calcul a doua rata inscopul creşterii puterii discriminante obtinute pornind de la un cuplu de rate. Seprocedeaza în continuare în acelasi mod, introducand a treia apoi a patra rata.Calculele vor fi oprite, atunci cand procentul de clasament pertinent al funcţieidiscriminante începe sa se diminueze. Pasul precedent, respectiv, combinaţiaprecedents de rate va fi considerate optima.

Aceasta combinaţie liniara a ratelor, care diferenţiaza eel mai bine posibilîntreprinderile sanatoase de întreprinderile falimentare, conduce la determinareaunui indicator de clasament numit spor (notat cu Z). Acest indicator ofera o bunaaproximare a riscului de faliment pentru o întreprindere data, respectiv, careeste probabilitatea de a fi o întreprindere normala sau de a fi falimentara. Scorul(Z) apare ca o funcţie liniara de mai multe variabile (rate, limitate ca numar),caracterizate de coeficienţi de pondere determinanţi prin metoda celor mai micipatrate, in urma observapor asupra întreprinderilor reprezentative şi grupate dela început în "sanatoase şi deficitare":

în care:Ki = coeficient de ponderare al fiecarei rate;Ri = rate selectionate la puterea discriminants cea mai ridicata;C= constanta (care poate sa apara sau nu);n = numarul de rate retinute pentru calculul marimii "Z1

Coeficienţii (Ki) pot fi pozitivi sau negativi, in eel din urma caz, ei degradandscorul şi contribuind deci la cresterea riscului de faliment.

Ratele selectionate (Ri) sunt independente între ele în raport cu funcţiascor (Z), intrucat un anumit grad de corelaţie între ele, ar conduce laînregistrarea în funcţia scor a unor influence repetate ale aceluiasi fenomeneconomic financiar.

Indiferent de modelul funcţiei discriminante (cuprinzand cinci pana la optrate selectionate), se va regasi aproape în toate rata referitoare la fondul derulment net global, la îndatorare, la solvabilitate pe termen scurt, la cheltuielifinanciare, la cheltuieli de personal.

In teoria economica au fost elaborate o serie de modele bazate pe metodascorurilor, dintre care, cele mai cunoscute sunt: modelul Altman, modelul Conanşi Holder, modelul Bancii Franţei., etc.

Una dintre primele funcţii scor a fost elaborate în Statele Unite deprofesorul E.I. Altman în anul 1968. Altman a folosit informatiile obţinute în urmastudierii unui larg esantion de companii, atat din randul celor care au datfaliment, cat şi al celor care au supravieţuit. El a descoperit ca analiza bazata pemai multe variabile, facuta cu ajutorul a 5 indicatori, a permis prevederea a 75%din falimente cu 2 ani înainte de producerea acestora.

Analistii au încercat sa dezvolte capacitatea de previziune a modeluluioriginal. Taffler, în Europa de Vest, precum şi Koh şi Killoungh, au creat modele"Z"de analiza cu o capacitate sporita de previziune.


Modelul "Z" al lul Alman se prezinta astfel:Z = 1,2R1+1,4R2 + 3,3R3 + 0,6R4+1,0R5în care, variabilele R1 ....... R5 sunt indicatori economico-financiari, iar

constantele cu care sunt amplificati indicatorii sunt de natura statistica, siexprima într-o masura semnificativa ponderea sau important variabilei în logicaeconomica a evaluarii riscului de faliment.Cei 5 indicatori economico-financiari luaţi in considerare la caiculul scorului "Z"sunt:

_ Capital circulant *1 Total activ

*' Capital circulant = Active circulante - Pasive circulante = Fond de rulment R1 -este o masura a flexibilitaţii întreprinderii şi arata ponderea capitaluluicirculant in totalul activelor. Cu cat rezultatul acestui raport este mai mare, cuatat mai bine este folosit capitalul circulant.

_ Profit reinvestit *2 Total activ

*' Profit reinvestit = Profit net - DividendeR2 - fiind o masura a capacitaţii de finance interna a întreprinderii, serecomanda ca valoarea raportului sa fie cat mai mare.

_ Profitul înainte de deducerea impozitului şi plata dobanzilor3 Total activ

R3 - avand semnificaşia unei rate de rentabilitate economica sau de eficienţa autilizarii activelor, este de dorit sa fie cat mai mare.

Capitalizare bursiera 4 Datoriipe termen lung (peste un an)

R4 - exprima gradul de îndatorare al întreprinderii prin împrumuturile pe termenlung. Rezultatul acestui raport se recomanda sa fie cat mai mare.

_ Cifradeafaceri 5

Total activ

R5 - este tot un indicator de eficienţa a utilizarii activelor, care exprima rotaţiaactivului total prin cifra de afaceri. Cu cat activitatea este mai eficienta, cu atatvanzarile vor fi mai mari iar activele se vor reînnoi mai repede prin cifra deafaceri.

Din conţinutul informational al indicatorilor, rezulta ca nivelurile lor sunt cuatat mai bune, cu cat înregistreaza o valoare absolute mai mare. De accea,scorul "Z" este interpretat astfel:

cand Z < 18 - stare de faliment este iminenta.cand Z > 3 - situaţia financiara este buna şi bancherul poate avea încredereîn întreprinderea respectiva. Aceasta este solvabila.cand 1,8<Z<3 - situaţia financiara a întreprinderii este dificila, cu

performanle vizibil diminuate şi apropiate de pragul starii de faliment. Aflata în

242

aceasta situaţie, întreprinderea îşi poate relansa activitatea, daca adopta pstrategie financiara corespunzatoare.

Modelul Altman este aplicabil mai ales în condiţiile existenţei bursei devalori. Intr-o economie în care nu funcţioneaza bursa de valori se poate face oapreciere a alternatives care exista pentru economiile particulare sauinstituţionale de a investi capitaiul la banci sau în alte oportunitaţi.

Modelul J. Conan şi M. Holder se aplica întreprinderilor industriale cu unnumar de 10 pana la 500 salariati şi se bazeaza pe analiza lichiditate-exigibilitate. Modelul a fost stabilit în anul 1978, prin observarea unui numar de31 rate pe un eşantion de 190 întreprinderi mici şi mijlocii, din care jumatate audat faliment în perioada 1970 -1975. Modelul are, de asemenea, 5 variabife:

Z = 0.24R1 + 0.22R2 + 0.16R3 - 0.87R4 - 0.10R5 încare:

Excedent brut de exploatare1 Datorii totale

_ Capitaluri permanente2 Activ total

_ Activ circulant(fara stocuri)3 Activ total

_ Cheltuieli financiare4 Cifra de afaceri

Cheltuieli cu personalul5 Valoarea adaigata

Riscul de faliment depinde de valoarea scorului (Tabelul 4.18) astfel:

Tabelul 4.18

Valoarea scorului Situatfa intreprinderli Riscul de falimentZ>0,16 Foarte buna mai mic de 10%

0,1<Z<0,16 Buna de la 10% la 30%0,04<Z<0,1 Alerta de la 30% la 65%

-0,05<Z<0,04 Pericol de la 65% la 90%Z<-0,05 Es.ec mai mare de 90%

Cu cat valoarea (ui Z este mai mica, cu atat mai mult întreprinderea estemai vulnerabila.

Modelul Centralei bilanturilor din cadrul BSncii Centrale a Franţeiprezice riscul de faliment al întreprinderilor franceze, dupa un scor cu 8 variabile.Modelul a fost elaborat prin observarea unui numar de 26 rate, pe un eşantionde 3000 de întreprinderi industriale cu mai puţin de 500 salariaţi şi clasate înnormale şi deficitare. Slabiciunea lor a fost studiata pe 0 perioada de 3 aniprecedent^ falimentului: 1977 - 1979. In urma observaţiilor pe cei 3 ani,întreprinderile industriale franceze din esantion au prezentat urmatoarele marimimedii ale ratelor selecţionate (vezi tabelul 4.19.A).

243

In baza mediilor ratelor de ansamblu, fundamentate pe analiza funcţiohala,Centrala bilanţuri1or din cadrul Bancii Franţei a determinat urmatoarea funcţiescor:

100Z = -1,25R1 + 2.003R2 - 0.824R3 + 5,221 R4 - 0.689R5 - 1,164R6 + +0,706R7 + 1,408R8 - 85,544

Semnificaţia ratelor şi "puterea discriminants" adica, importanţa sa relativa(în procente) în valoarea funcţiei Z, sunt prezentate în tabelul 4.19.A. Seremarca semnul ratelor şi faptul ca primele trei caracterizeaza eel mai binecomportamentul întreprinderilor deficitare, deţinand peste 72% din puterea dediscriminare (de separare) a întreprinderilor în normale şi deficitare.

Pe ansamblu întreprinderilor, Z are o valoare medie egala cu zero : 100Z = -1,255x62,8 + 2,003x80,2 - 0,824x24,8 + 5,221x6,8 - 0,689x98,2 --1,164x11,7 + 0,706x79 + 1,408x10,1 -85,544

In jurul acestei valori medii a scorului exista o zona de incertitudine, fiinddificil de prezis daca o întreprindere este normala sau deficitara, probabilitateariscului de faliment fiind 0,5 pentru Z = 0.

Tabelul 4.19.A

Nr.ratei

Denumirea ratel Relatia de calcul Media 1977-1979 Media peansambluîntrep.

Putereadiscrimi-nants

intreprinderiNormale Deficitare

R1 Rata de prelevare acheltuielilor financiare

Cheltuieli financiare 38,8% 88,6% 62,8% 41,7%Excedentul brut de exploatare

R2 Rata de acoperire acapitalului investit

Resurse durabile 86,7% 73,2% 80,2% 18,9%Capitaluri investite

R3 Rata capacitaţii derambursare a datoriilor

Capacitatea de autofinantareDatorii totale

30,2% 19% 24,8% 11,8%

R4 Rata marjei brute deexploatare

Excedentul brut de exploatare 6,8% 8,0%Cifra de afaceri (fara TV A)

R5 Durata medie acreditului furnizori (zile)

Datorii comerciale* 89,8 zile 107,1zile

98,2zile

9,3%

Aprovizionari

R6 Rata de cre?tere avalorii adaugateVA1=VAcurentaVA0=VA precedents

VA\-VAQ 11,7% 3,7%

R7 Durata medie acreditului clien ilor(zile)

Stoc prod. neterm.-Avansuriclient! + Creante de exploatareProductie**>

79 zile 4,9%

R8 Rata investiporfizice

Investitii corporale 10,1 1,7%Valoarea adaugata

*^ Furnizori de materiale, marfuri şi produse în cooperare, regularizareaconturilor de activ**^ Producfia vanduta + variaţia stocurilor de produse finite + 1/2 (Productfeimobilizata+ subventii de exploatare)In funcţie de valoarea lui Z se disting urmatoarele zone :

244

a) O zona nefavorabila: daca Z < -0,25, situaţia este riscanta, întreprin-derea prezinta vulnerabilitate şi are sanse sigure sa cunoasca dificultaţieconomico-financiare importante

b) O zona de incertitudine: daca -0,25<Z<0,125, neputandu-se formula oconcluzie definitorie se recomanda sa se utilizeze şi o alta funcţie afalimentului

c) O zona favorabila: daca Z>0,125, situaţia economico-financiara aîntreprinderii este normala iar probabilitatea de a fi falimentara foarteredusa

Situaţia întreprinderilor in raport cu valoarea scorului şi probabilitateariscului de faliment este sintetizata in tabelul 4.19.B

Tabelul4.19.BPuterea predictivS a funcţiei Probabilitatea ca întreprinderea s9 fie

falimentara' (în %)Z<-1,875 -1,875<Z<-0,875 -0,875 < Z <-0,25 -0,25 <Z< 0,1250,125 <Z< 0,6250,625 <Z<1,25Z>1,25

100 I 95,6 j- zonanefavorabila 73,8 J 46,9zona de incertitudine 33,4 I17,7 \ zona favorabila 9,5 J

In concluzie, metoda scorurilor, foarte utilizata de banci şi institutefinanciare pentru propriile evaluari de credite, permite poziţionarea rapida ariscului de faliment pe care-l prezinta întreprinderile împrumutate. Ea nuconstituie dec&t un instrument de detectare precoce a riscului de faliment, iarvaloarea informativa a scorului nu trebuie supraestimata, deoarece analizadiscriminanta reduce informaţia de baza prin selectarea ratelor cele maisemnificative pe care le considera constante în timp, iar întreprinderea este unsistem economico-social ce acţioneaza într-un mediu complex cu mult mai multevariabile de determinare a sanataţii sau slabiciunii acesteia. Din prudenţa, serecomanda urmarirea evoluţiei scorului la întreprinderile din aceeasi ramuraeconomica, precum şi completarea diagnosticului cu metodele clasice deanaliza, (analiza echilibrului financiar, performanţelor rentabilitaţii, fluxurilorfinanciare şi în final a riscului global).

Deoarece utilizarea practica a metodei scorurilor a avut confirmari efectivenumai în aproximativ 75-80% din cazurile analizate (în practica intemaţionala)ale unui esantion de întreprinderi care erau în funcţiune dar prezentau dificultatide natura financiara, pentru a mari gradul de siguranţa al diagnosticului, bancileau recurs şi la folosirea altor metode.

In cadruţ metodelor bancare, functia Z este considerate ca parte a uneievaluari generate, analiza fiind suplimentata cu prezentarea critica aurmatoarelor elemente: activitatea de conducere, administrarea financiara,rapoartele expertilor contabili, relapile cu creditorii, declarable presei,modificarea preplui acţiunilor, condipilein care se desfasoara activitatea, gradulde satisfacere al angaţafilor.

245

Realizarea unei funcţii scor, specifics sectoarelor industrial din Romania,presupune un efort complex de analiza discriminants a ratelor semnificative aleunor eşantioane reprezentative de întreprinderi luate in studiu. Obţinerea unuiinstrument sintetic de evaluare a performanţelor întreprinderilor romanestiprezinta interes, atat pentru conducerea întreprinderii, dar mai ales pentrupartenerii de afaceri ai acesteia, pentru a evidenţia credibilitatea angaţamentelorpe care întreprinderea le ia fafa de ei.

Studii de caz:© Se dau anexele I şi II respectiv Bilanţul la inceputul şi sfarsitul anului Nşi Contul de profit şi pierdere pentru anul N. Sa se realizeze:1) Analiza echilibrului financiar (variaţia SN, FR, NFR, TN) şi interpretarea

indicatorilor determinaţi pe baza bilanţului;2) Analiza rezultatelor întreprinderii pe baza marjelor de acumulare şi a

capacitaţii de autofinanţare;3) Analiza pragului de rentabilitate in condiţiile in care cheltuielile variabile

reprezinta 70% din cifra de afaceri, iar cheltuielile fixe sunt in suma de 815mil lei. Se va calcula:

a) pragul de rentabilitate;b) profitul obtenabil la cresterea cu 20% a cifrei de afaceri;c) cifra de afaceri necesara pentru a obţine profitul initial in condifiile

cresterii cheltuielilor fixe cu 50 mil lei.

4) Diagnosticul financiar şi riscul de faliment (pe baza modelului funcţiei scor cu8 variabile utilizat de banca Franţei, a modelului ALTMAN şi a modeluluiCONAN şi HOLDER), respectiv:

a) Ratele de rentabilitate şi de structura financiara, în condiţiile în carerata medie a dobanzii, în termeni reali, este de 7% iar cota de impozitpe profit reprezinta 38%.

b) Descompunerea ratelor de rentabilitate;c) Diagnosticul riscului de faliment (rata de crestere a valorii adaugate

este de 10%; investiţiile corporate 1000 mil lei).5) Se va întocmi bilanţul societaţii analizate sub forma ratelor cinetice şi apoi se

vor calcula indicatorii de echilibru financiar exprimaţi atat în numar de zile derecuperare prin cifra de afaceri, cat şi în marimi absolute;

6) Considerand ca nu intervin modificari importante în rotaţia capitalurilor şi înstructura costurilor de producţie, întreprinderea estimeaza, pentru perioadaviitoare, o crestere a cifrei de afaceri cu 20 %. Care vor fi marimile absoluteprevizionate, pentru indicatorii de echilibru financiar ?

7) In condiţie menţinerii CA iniţiale şi reducerii duratei de încasare a clienţilor dela 80 zile la 40 zile şi de prelungire a duratei de achitare a furnizorilor de la123,7 zile la 150 zile, sa se previzioneze marimea indicatorilor financiari deechilibru (în numar de zile şi în valori absolute).

8) Presupunand ca în viitor capitalurile proprii sunt 8000 mil lei, sa seîntocmeasca bifanţul previzional în funcţie de cifra de afaceri:

246

ANEXAI BILANJ simplificat pentru anul NTabelul4.20

mil. lei

ACTIV iNCEPUTAN

SFAR?ITAN

PASIV ÎNCEPUTAN

SFAR?ITAN

Imobilizari •necorporale •corporate •financiare Activecirculante •Stocuri* • clienţi •disponibilitaţi

1600150

1200250

1400600600200

1400150

1000250

2600800

1200600

Capital social Profitnerepartizat Datoriifinanciare t. I.' Datoriipe termen scurt (deexploatare)

2000600400

2000400600

1000

TOTAL 3000 4000 TOTAL 3000 4000

* Stocurile au urmatoarea structure :- materii prime şi materiale -140 mil. lei la începutuI anului şi 180 mil. lei la

sfarsitul anului;- productia neterminata - 200 mil.lei la începutuI anului şi 260 mil. lei la

sfarsitul anului;- produse finite - 280 mil. lei la începutuI anului şi si 320 mil. lei la sfarsitul

anului.* Datoriile financiare se vor rambursa in rate anuale de cate 120 mil. lei

La începutuI anului N soldurile bilantiere sunt aferente exercitiului (N-1) incheiat.

ANEXA II Contui de profit şi pierdere pentru anul NTabelul4.21

mil. leiCHELTUIELI VENITURI

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE1. Cumparari de materii prime şi alte aproviz.2. Variaţia stocurilor materiale (Sr-Si) 3. Altecumparari şi cheltuieli externe 4. Impozite,taxe s,i varsaminte asimilate 5. Salarii şiindemnizaţii 6. Cheltuieli sociale 7.Amortizari calculate asupra imobilizarilor 8.Provizioane calculate asupra activuluicirculant 9. Provizioane calculate asuprariscurilor şi cheltuielilor de exploatare 10. Altecheltuieli

170018

31858

692356200

5210414

VENITURI DIN EXPLOATARE1. Producţia vanduta (Cifra afaceri)2. Producţia stocata (AStoc=SrSi)3. Producţia imobilizata 4.Subvenţii de exploatare 5. Venituridin provizioane 6. Alte venituri

4050 -24 102 160

12

Total cheltuieli pentru exploatare 3512 Total venituri din exploatare 4210

CHELTUIELI FINANCIARE 1. Amortizari s, iprovizioane financiare calculate 2. Dobanzi şicheltuieli asimilate 3. Cheltuieli din diferenţede curs valutar 4. Cheltuieli nete dincesiunea valorilor mobiliare de plasament(VMP)

8428

VENITURI FINANCIARE1. Venituri din participaţii 2.Venituri din alte valori mobiliare 3.Alte dobanzi si venituri încasate 4.Venituri din provizioane financiare 5.Venituri din diferenţe de cursvalutar 6. Venituri nete din cesiuneavalorilor mobiliare de plasament (VMP)

8208

3

1

20

Total cheltuieli financiare 58 Total venituri financiare 60

CHELTUIELI EXCEPTIONALE1. Privind operatiile de gestiune (penalitaţi,amenzi) 2. Privind operaţiile de capital(valoarea net contabila a elementelor de activcedate) 3. Amortizari şi provizioaneexceptional calculate

0.3

1.7

12

VENITURI EXCEPTIONALE1. Din operaţii de gestiune (penalitaţi,degrevari de impozite) 2. Din operaţii decapital (venituri nete din cesiuneaelementelor de activ) 3. Venituri dinprovizioane

0.22.839

Total cheltuieli exceptional 14 Total venituri excepţionale 42

Impozit pe profit 328

TOTAL CHELTUIELI 3912 TOTAL VENITURI 4312

Profit net 400

TOTAL GENERAL 4312 TOTAL GENERAL 4312

248

PARTEA A Il-A

PLANIFICAREA FINANCIARA

Planificarea financiara are drept obiectiv alocarea eficienta a capitalurilorbanesti ale întreprinderii pentru atingerea obiectivului propus în exercifiulfinanciar viitor (cresterea performanţei financiare, a valorii întreprinderii).

Previziunea financiara, ca principals activitate de planificare la nivelulîntreprinderii, îmbraca forme diferite, în funcţie de orizontul de timp pentru carese realizeaza. Pe termen lung ( 3 - 5 ani), se întocmesc planuri financiare deorientare generals care definesc imaginea viitoare a întreprinderii prindescrierea produselor oferite, a proiectelor de fabricate a noilor produse, aproiectelor de cucerire a noilor pieje sau de orientare şi modelare generala aactivitaţilor şi structurii interne a întreprinderii.

Pe termen scurt, instrumentele de realizare a previziunii financiare suntbugetele întreprinderii. Spre deosebire de bilanţ şi contul de profit şi pierderecare sunt destinate marelui public (prin publicarea anuala în Monitorul Oficial),bugetele sunt destinate nevoilor interne de orientare a activitaţii întreprinderiispre realizarea scopului propus în perioada bugetara. Elaborarea bugetelorfavorizeaza implementarea unui sistem eficient de control prin compararearealizarilor cu previziuniie şi luarea masurilor corective la momentui oportun. Deaceea, sistemul bugetar trebuie sa aiba o componenta a previziunii financiare(prin intermediul bugetelor) şi o componenta a controlului bugetar (prinintermediul unor tablouri comparative între realizari şi previziuni). în acest fel, secompara permanent rezultatele reale ale gestiunii cu previziuniie cifrate înbugete în scopul stabilirii cauzelor abaterilor şi informarii conducerii. Pe bazaabaterilor constatate, conducerea întreprinderii ia masuri, fie de ajustare aprevederilor bugetare, cand acestea sunt considerate nerealiste în raport cucapacitatea întreprinderii, fie de impulsionare a activitaţii, de constrangere aunor activitaţi risipitoare, pentru a apropia realizarile de previziuni.

Capitolul 5

BUGETELE INTREPRINDERH

5.1. SISTEMUL BUGETAR AL INTREPRINDERU

A planifica, a prevedea necesarul de finance şi sursele de capital posibilede mobilizat, este esenfial pentru viata unei întreprinderi. tntreprinderileoccidental nu întreprind nimic din punct de vedere economic, tehnic,organizatoric etc., fara a face o "bugetare" a acestor acfiuni, indiferent deamploarea şi insemnatatea lor In activitatea generala a intreprinderii. Acestepreocupari sunt insofrte, in mod firesc, de cele privind respectarea prevederilorpropriului buget, evident pana la limita cand tocmai bugetul ar putea deveni orestricfie in cresterea eficientei1. Prin bugetare se stabilesc resursele şi respon-sabilitaţile pe fiecare centru de activitate. Deci, bugetul reprezinta previziuneacifrata a afectarilor de resurse şi de responsabilitaţi pe centre de activity, invederea realizarii cat mai eficiente a obiectivelor strategice ale tntreprinderii.

Procesul bugetar are rolul de a orienta activitatea tuturor compartimentelorspre acelaşi obiectiv: rentabilitate, lichiditate, diminuarea riscurilor etc.

De asemenea, bugetele armonizeaza activitatea tuturor compartimentelorfunctionate ale întreprinderii, intrucat toate sunt antrenate în procesul bugetar,mtr-o masura mai mare sau mai mica. Deoarece, fiecare compartiment estetentat sa-şi adjudece cat mai mult din capitalurile mobilizate de intreprindere,bugetele au rolul sa coordoneze compartimentele, chiar daca mtreprindereaeste obligata sa sub-optimizeze activitatea unui compartiment. Pe ansamblu,tnsa, planificarea financiara trebuie sa realizeze cat mai multe avantaje posibile.

Procesul bugetar prezinta şi unele inconveniente ce trebuie depaşite printr-unefort continuu de actualizare a prevederiior bugetare. Cu cat bugetele sunt maidetaliate, cu atat mai real este pericolul ca acestea sa devina o frana ~\n eforturilede adaptare la noile conditfi, diminuand flexibilitatea tntreprinderii. De aceea,bugetele trebuie sa descrie traiectoriile generate ale fluxurilor ftnanciare şi saasigure posibilitatea de a fi revizuite. De asemenea, bugetarea poate deveni osursa de risipa, prin tending tuturor compartimentelor tntreprinderii de a-sisupraevalua nevoile proprii de finance. Aceste consecinte negative ar putea fidepasite prin elaborarea unor bugete flexibile în functie de cifra de afaceri.

11. Stancu, Gestiunea financiara a agenţiloreconomici- Edipa a ll-a, Editura Economics, Bucurefti,1994, p. 136-141.

255

Bugetele se elaboreaza, în general, pentru o perioada de un an. în farileoccidentale exista şi bugete cu periodicitate mai mare de un an (planul definanţare) dar şi cu periodicitate mar mica de un an (bugetul trezoreriei).Periodicitatea bugetuiui trebuie sa fie superioara celei privind ciclul de activitateplanificata. De exemplu: trezoreria avand un ciciu de rotate semilunar, lunar,maxim 6-12 luni, bugetul se va circumscrie acestei perioade; producţia avandun ciclu de exploatare de 3 - 6 luni pana la un an, perioada de bugetare trebuiesa fie maxim un an.

In }ara noastra bugetul de venituri şi cheltuieli al regiilor autonome şisocietaţilor comerciale cu capital de stat se întocmeste pe o perioada de un ancu defalcare pe trimestre. '

Sistemul planificarii financiare poate cuprinde trei tipuri de bugete:- bugetele de orientare generala, pe termen lung (Planul de finanfare

prezentat în partea a IV a lucrarii);- bugetele anuale, specifice diferitelor activitaţi economice ale

întreprinderii: aprovizionare, produce, desfacere, publicitate, etc.- bugete pentru estimarea situafiei patrimoniale şi monetare care rezulta

din aplicarea bugetelor specifice avand caracterul unor bugeterezultative. Imaginea previzionala a starii financiare şi patrimoniale lacare se va ajunge prin respectarea prevederilor din celelalte bugete,este oferita de bilanţul previzional, contul de rezultate previzional sibugetul trezoreriei.

Legatura sistemica dintre cele trei tipuri de bugete consta in elaborarea lorsuccesiva, pornind de la planul strategic, continu^nd cu transpunerea anuala aacestuia în bugetele specifice pe activitaţi şi încheindu-se cu bugetul detrezorerie ca rezultanta concreta, monetara a previziunrlor din toate celelaltebugete.

în sistemul bugetar al întreprinderii exista bugete principale(coordonatoare) şi bugete secundare. Prevederile bugetelor principale(bugetul vSnzarilor, al producţiei) determina parametrii principal! pentru celelaltebugete (al investifiilor, al administraţiei, al publicitaţii) care sunt, deci,secundare.

Unele dintre aceste bugete au caracter imperativ iar altele sunt orientative(indicative). Bugetele imperative interzic responsabililor financiari şi conducerii?ntreprinderii depaşirea previziunilor bugetare. Acestea sunt, In general, bugetuladministraşiei (privind cheltuielile administrativ-gospodaresti) şi bugetulinvestiţiilor (privind necesarul de fonduri şi finanţarea acestuia). Celelalte suntorientative, oferind posibilitatea corectarii prevederilor iniţiale in funcţie deevoluţia condi'tiilor concrete ulterioare.

In totalitatea sistemului bugetar, bugetul trezoreriei are o importanţadeosebita, fiind bugetul rezultativ şi deci masura realismului prevederilor în toatecelelalte bugete. Daca la nivelul acestui buget nu se realizeaza echilibrul dintreîncasari şi pfaţi, atunci el determina corecfii asupra prevederilor din celelaltebugete. Bugetul trezoreriei, fiind consecinţa tuturor bugetelor, el constituie orestricţie în procesul de planificare financiara, restricţie datorata necesitaţii deasigurare permanenta a capacitaţii de plata a întreprinderii.

Pentru rolul de atestare finala a construcţiei echilibrate a întregului procesbugetar, bugetul trezoreriei a beneficiat de o atenţie speciala in cadrulsubcapitolului 5.3.

256

5.2. BUGETUL PRODUCTIEI

Bugetui producţiei se constituie ca buget principal, esenţial pentrupreviziunea activitalii din anul viitor, iar prevederile lui sunt determinante pentrudimensionarea celorlalte bugete (cum arfi bugetui de investiţii şi de trezorerie).

în elaborarea bugetului producţiei se parcurg trei etape:1) - previziunea cantitaţilor de producţie a se fabrica (planul de producţie);2) - previziunea costurilor de producţie (antecalculaţia);3) - defalcarea prevederilor bugetare pe perioade de timp mai mici de un

an şi pe subunitafi ale întreprinderii (secţii, ateliere).

5.2.1. Elaborarea planului de producţie

Planul de producţie urmareşte armonizarea prevederilor comerciale(cantitaţile prevazute a se vinde) cu capacitatea productiva a întreprinderii, încondiţiile satisfacerii cat mai complete a prevederilor comerciale şi a utilizariidepline a capacitaţii factorilor de producţie.

In planul de produce se stabilesc cantitaţile de produse previzionate a sefabrica în anul viitor (Qf), în funcţie de cantitatea prevazuta a se vinde (Qv) şi devariafla previzibila a stocurilor de produse în curs de fabricate şi de produsefinite, la începutul (Sj) şi la sfarsitul (Sf) perioadei, conform relaţiei:

Qf=Qv-S,+Sf

Datele privind stocurile initiate sunt furnizate de contabilitate (bilanţul lasfarsitul exerciţiului în curs), iar stocurile finale se planifica în funcţie de cifra deafaceri planificata (CAi) şi durata de rotaţie planificata a acestor stocuri (Dn).Durata de rotaţie planificata se determina în raport de durata efectiva ajustata înfuncţie de previziunile anuiui de plan, în sensul scurtarii sau prelungirii acesteia.Stocurile finale de producţie în curs de fabricate (Sfpc) se determina astfel:

S** 360

Soldul contului prod. în curspc~ ^ u . •, chelt. de fabricateChelt. matenale + ----------------------*—

Dr1pc = durata de rotaţie planificatS a stocurilor de produce în curs defabricate.

Stocurile finale de produse finite (SfPf) sunt date de relaţia:

CAixDriDf

Soldul contului produse finite ...= ------------- , __, _.—: ------------x 360

Costul de producţie

C-da45 coala 17 257

Dr1p, = durata de rotaţie planificata a stocurilor de produse finite.

Admijand ca indicatorul dominant în planificarea bugetara este producţiade vandut (dimensionata în cadrul bugetului vanzarilor prin diferite tehnicicantitative de extrapolare a tendinţelor observate în evoluţia anterioara avanzarilor), urmatoarea etapa a planificarii va fi dimensionarea producţiei defabricat.

Productia de fabricat trebuie raportata la capacitatea de producedisponibila a întreprinderii, care se determina pornind de la structura deproducţie existenta şi luand în calcul prevederile pentru anul de plan din bugetuiinvestiţiilor (cresteri previzionate ale capacitaţilor de producţie sau iesiri aleacestora 'prin diferite modalitaţi: casari, vanzari, etc.). Daca în bugetui vanzarilorcerinţa este de crestere a cifrei de afaceri, în bugetui producţiei condiţiaprogramarii producţiei este de "saturare" a capacitatilor instalate, respectiv deoptimizare a utilizarii factorilor de produce, în special a echipamentelortehnologice şi a forjei de munca. Aceasta confruntare a necesitaţii cuposibilitatea are în vedere o matrice tehnologica* a consumurilor normate demateriale, de manopera şi de utilaje pentru fiecare produs de fabricat (fisatehnologica de fabricate a produsului). Aceasta matrice stabileste, pe fiecare felde materie prima, pe fiecare treapta de calificare şi pe fiecare utilaj, normele deconsum în care se poate realiza producţia (figura 5.1) pe exemplul uneiîntreprinderi din industria constructoare de masjni).

^^^opsumuri specifice PRODUSE Preţuri unitare ale

Factori ^^^~^^^^ A B C factorilor de producţiede producţ ie ^^--^

Materii prime şi preţ unitar de aproviz.materiale pe categorii de materii

prime (lei / UM)- Materie prima X Cant. X/A Cant. X / B Cant. X / C preţ aprovizionare / X- Materie prima Y Cant. Y/A Cant. Y / B Cant. Y / C preţ aprovizionare / Y- Materie prima Z Cant. Z/A Cant. Z / B Cant. Z / C preţ aprovizionare / Z

Forţa de muncş tarif orar pe categoriifare - munca) de operaţii (lei/ora)

- prelucrare mecanica ore prel. / A ore prel. / B ore prel./C tarif / ora prelucrare- frezare ore frez. / A ore frez. / B ore frez. / C tarif / ora frezare- strunţire ore str. / A ore str. / B ore str. / C tarif / ora strunţire- reglare, etc. ore regl./A ore regl. / B ore regl. / C tarif / ora reglare

Utilaje norma de amortizare(ore - utilaj) orara pe categorii de

utilaje (%)- strung ore str. / A ore str. / B ore str. / C norma amortizare

pentru strung / ora-.freza, etc. ore frez./ A ore frez./ B ore frez./ C norma amortizare

pentru freza / ora

Fig. 5.1 Matricea tehnologica a consumurilor normate (Fisa tehnologica de fabricate)

258

Totodata, realizarea programului de producţie impune anumite restricfiiprivind caracterul limitat al factorilor de producfie, atat sub aspectul volumuluilor, cat şi al randamentului acestora. Daca restrictiile se refera la volumul maximal forjelor de produce ce poate fi angaţat pentru anul viitor se au în vedere:capacitatea de aprovizionare cu resurse materiale, volumul personalului angaţatpe fiecare treapta de calificare, numarul de utilaje care sa realizeze diferitelecategorii de operaţii, etc.

Programul de producţie al întreprinderii trebuie, însa, realizat într-o soluteoptimal^. Funcţia de optimizare este cea care evidenţiaza cum anume sa seîmbine, sa se armonizeze, utilizarea factorilor de produce pentru a atingeobiectivul major al întreprinderii (cresterea rentabilitaţii şi implicit maximizareavalorii întreprinderii). Corelarea cerinţei de crestere a cifrei de afaceri şi demaximizare a profitului, cu capacitatea de producţie existenta şi previziunilepentru cresterea ei, evidenţiaza complexitatea planificarii producţiei. Pentrurezolvarea acestei probleme se recurge adesea la tehnici de optimizare(programare liniara, optimizarea stocurilor, etc.) şi la tehnici informatice(programe pe calculator).

Prezentam în continuare un exemplu simplificat de programare liniara prinmetoda grafica2

Exemplul 1:Sa se realizeze solutia optima a planului de producţie al întreprinderii în

urmatoarele condiţii:?ntr-o întreprindere se fabrica 2 produse: motor (M) şi compresor (C).

Funcţia objective este maximizarea marjei brute de acumulare (marjei brute derentabilitate).

Produsul M are o marja asupra cheltuielilor variabile = 1.600.000 lei /unitate iar produsul C = 1.000.000 lei / unitate.

Produsele se realizeaza în doua secţii: cea de prelucrari mecanice (PM) şicea de montaj-reglare (MR).

In secţia PM utilajul coordonator (semnificativ) este freza automata,unitatea de comensurare a activitaţii fiind ora-masina şi ora de manopera directala operaţiunea montaj reglare.

Capacitatea de producţie disponibila pentru cele doua secţii (determinatede freza automata şi operaţiunea de montaj-reglare) este de 400 ore/luna (PM)şi respectiv 300 ore/luna (MR).

Pentru fabricarea şi montarea produsuiui M sunt necesare 4 ore-masina însecţia PM şi 2 ore montaj-reglare în secţiia MR.

Pentru fabricarea şi montarea produsuiui C sunt necesare 2 ore-masina însecţia PM şi 4 ore montaj-reglare în secţia MR.

Rezolvare:Funcţia obiectiv, respectiv maximizarea marjei brute de rentabilitate este

urmatoarea:

21. Stancu, Gestiunea financiara a ageniiloreconomic/- Ediţia a ll-a, Editura Economics, Bucureşti,1994, p. 158-163.

259

Funcţia obiectiv: Z = 1.600.000 x M + 1.000.000 x C = maxRestricţiile sistemului sunt: 4 x M (PM) + 2 x C (PM) < 400

2 x M (MR) + 4 X C (MR) < 300Capacitatea maxima de producţie a secţiei PM:

400 / luna ... , ,,• = 100 produse M

4 ore - masina / produs M

_____ 400 / luna _____2 ore - masina / produs C

Capacitatea maxima de productie a secţiei MR:300 / luna ._. . .,

- = 150 produse M2 ore - reglare / produs M

300 / luna4 ore-reglare / produs C

Z = 1.600.000 M + 1.000.000 C = 0 (înseamna profit zero)

Fig. 5.2. Programarea producţiei (reptezentrare grafica)

Pentru C = 50 => M = - t00°;?00.'.50 = - 31,25 A(0, 0), B(50, -31,25)1.600.000

260

A(0,0),C(25, -15,6)

= 200 produse C

= 75 produse C

(Motor)

- Capacitatea secţiei MR

,Solufla optimaCapacitatea sectiei PM

(Compresor)

MR

Optimul combinapor între prelucrarea şi montajul celor doua produse,conduce la saturarea capacitafllor de producţie ale secţiilor PM şi MR şi laobţinerea marjei totale de rentabilitate maxima.- Soluţia optima (din figura 5.2.) ofera urmatoarea combinaţie:

82,5 produse M şi 32,5 produse C. Qf = 82,5 M + 32,5 C- Marja maxima de rentabilitate este de 164500 mii lei, adica:

Z = 82,5 x 1.600.000 + 32,5 x 1.000.000 = 164500 mii lei. Capacitaţile deproducţie ale ambelor secţii, la nivelul acestui optim, sunt foarte apropiate decapacitatea de producţie disponibila 400 ore / luna (PM) şi 300 ore / luna (MR),adica:

PM: 4 x 82,5 + 2 x 32,5 = 395MR: 2x82,5 + 4x32,5 = 295

Qf se confrunta cu prevederile din bugetul vanzarilor. Daca în bugetulvanzarilor exista alte restricţii, atunci modelul de optimizare Jine cont şi deaceste restrictii. Introducerea lor în sistem complica problema, dar soluţia optimase va determina folosind aceleasi metode.

5.2.2. Previziunea (antecalculafia) costurilor de producţie

Antecalculaţia costurilor reflects dimensiunea efortului financiar pentrurealizarea produselor stabilite în programul de producţie, în condiţie normelorde consum ale factorilor de produce ai întreprinderii şi în condiţie unorcheltuieli generale planificate pentru anul viitor. De aceea, în antecalculaţie,principala operate o reprezinta separarea (identificarea) cheltuielilor directe peprodus (cu materiale, manopera) de cele indirecte (cheltuieli indirecte deproduce, cheltuieli generale de administrate, cheltuieli de desfacere).

Antecalculaîa costului de producfie unitar se face pe articole decalculaţie, stabilite în funcîe de separarea cheltuielilor directe şi indirecte înraport cu producţia.

Cheltuielile directe repartizate pe produse cuprind doua articole decalculaţie:

- materiale directe (Md) calculabile în functfe de consumurile specifice demateriale (cm) şi preûrile unitare de aprovizionare (pa) în vigoare;

- salarii directe (Sd) determinate în raport de consumurile de manopera(cs) şi tarifele orare (th) în vigoare.

Cheltuielile indirecte, planificate independent de producţia fizica, serepartizeaza pe produse cu ajutorul unor chei succesive de repartizare în raportcu un articol de cheltuieli directe semnificative sau în raport cu o suma dearticole de calculate reprezentative. Repartizarea cheltuielilor indirecte conducela formarea costului unitar de producţie şi în final a costului unitar complet.

Determinarea costului unitar complet presupune urmatoarele etape: 1)Calculul cheltuielilor directe:

Mdu= CmX pa

Asigurari sociale = Sd x 25 %Protecţie sociala = Sd x 5 %

261

2. Repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie (cheltuieli de secţiecuprinzand cheltuielile cu intreţinerea şi funcţionarea utilajelor sicheltuielile generale secţiilor) folosind drept baza de repartizaresalariile directe (sau numarul orelor de manopera directa):

Cheltuieli indirecte de producţie (unitare) = Sdu x K,. .. Total cheltuieli indirecte de producţie

undeK,=------------------------------------ - ------- —Salam directe totale pe secţii

3. Determinarea costului unitar de producţie (Cpu):Cpu = Mdu + Sdu + Asigurari şi protecţie sociala pe unitatea deprodus + Cheltuieli indirecte de producţie unitare.

4. Repartizarea cheltuielilor generale de administrate (CGA), folosindca baza de repartizare costul de producţie aferent produselor fabricate:

CGAU = Cpu x K2

_ Total cheltuieli generale de administrate2 ~ Total cost producţie

5. Repartizarea cheltuielilor de desfacere (CD), folosind drept cheie derepartizare raportul acestora faţa de costul total de produce inclusivcheltuielile generale de administrate:

CDU = (Cpu + CGAU) x K3. „ Total cheltuieli de desfacere

unde K3 =--------------------------------------------Total cost de producţiie + CGA

6. Determinarea costului complet unitar (Ccu):Ccu = Cpu + CGAU + CDU

Cheltuielile în afara producţiei (CGA şi CD) pot fi repartizate folosind, dupa caz,şi alte baze de repartizare: costul de producfie al produselor vandute; cifra deafaceri precum şi alte baze considerate reprezentative.

Exemplul 2:Privind calculul costului complet unitar (exemplu ipotetic).Pentru simplificare, consideram ca întreprinderea fabrica doua produse (A

şi B) utilizand aceeaşi materie prima şi acelasi tarif orar pe operaţii. Se cunoscurmatoarele:

- cantitatea de materii prime necesara fabricarii unui produs: 8 Kg / buc.pentru A şi 15 Kg / buc. pentru B;

- preţul de aprovizionare al materiilor prime: 168 lei / Kg;- numarul de ore-manopera directa pe produse: 4 ore / A şi 8 ore / B;- tariful orar pe operaţii: 700 lei / ora;- cantitatea de produse ce urmeaza a se fabrica: 7700 buc. / A şi 2100 buc. / B;- materialele consumabile în suma de 7500 mii lei sunt repartizate astfel:

3750 mii pentru secţii, 2750 mii lei pentru administrate şi 1000 mii leipentru desfacere;

- obiectele de inventar în suma de 1500 mii lei sunt aferente secţiilor;- cheltuielile cu energia şi apa sunt: 2000 mii lei în scopurile secţiilor,

1500 mii lei în scopuri administrative şi 500 mii lei pentru desfacereaproduselor;

262

- cheltuielile cu reparaţiile utilajelor aferente secţiilor sunt în suma de3000 mii lei;

-salariile personalului indirect productiv reprezinta 16.000 mii lei pentrusecţii, 17.000 mii lei pentru administrate şi conducere şi 15.000 mii leipentru desfacere;

- cheltuielile cu amortizarile în suma de 29.750 mii lei sunt repartizatedupa cum urmeaza: 16.500 mii lei cheltuieli indirecte de produce, 9950mii lei cheltuieli generate de administrate şi 3300 mii lei cheltuieli dedesfacere.

Rezolvare:Bazele de repartizare utilizate sunt:- Salariile directe - pentru cheltuielile indirecte de producţie (secţie);- costul de producţie - pentru cheltuielile generate de administratie;- costul de producţie inclusiv cheltuielile generate de administratie - pentru

cheltuielile de desfacere.

Regruparea cheltuielilor dupS destinatieTabelul5.1

mii leiNatura Cheltuieli directe Cheltuieli Cheltuieli Chetuiell Cheltuieli

cheltuielilor A B indirectedeproducţie

generale deadministratie

dedesfacere

totale

Materii prime(1)

10348,8 5292 - - - 15640,8

Materialeconsumabile

- - 3750 2750 1000 7500

Obiecte deinventar

- - 1500 - - 1500

Energie şi apa - - 2000 1500 500 4000

Reparaţiileutilajelor

- - 3000 - - 3000

Salarii (2) 21560 11760 16000 17000 15000 81320

Asigurarisociale (25%)

5390 2940 4000 4250 3750 20330

Protecţiesociala (5%)

1078 588 800 850 750 4066

Amortizari - - 16500 9950 3300 29750

TOTAL 38376,8 20580 47550 36300 24300 167106,8

(1) MdAMdB

(2) SdASdB

= (8 x 168) x 7700 = 10.348.800 lei= (15 x 168) x 2100 = 5.292.000 lei(4 x 700) x 7700 = 21.560.000 tei(8 x 700) x 2100 = 11.760.000 lei

263

Calculul costului unitar completTabelul5.2

mii lei

Explicatii Produs A: 7700 buc. Produs B: 2100buc.

1 Cheltuieli directe: 38376,8 20580

- materii prime 10348,8 5292

- salarii directe, CAS, ajutorşomaj 28028 15288

2 Cheltuieli indirecte de producţie 30768 (21560x1,42707)1)

16782(11760x1,42707)1)

3 Costui de producţie - total 69144,8 37362

4 Costui de producţie unitar 8,9798 17,7914

5 Cheltuieli generate de administratie 23566 (69144,8x0,34082)2)

12734 (37362 x0,34082)2)

6 Total cost de producţie inclusivcheltuielile generale deadministratie

92710,8 50096

7 Cheltuieli de desfacere 15775 (92710x0,17015)3)

8525 (50096 x0,17015)3)

8 Cost complet - total 108485,8 58621

9 Cost complet unitar 14,089 27,915

,.., y, _ Total cheltuieli indirecte de producţie _ 47550 _ 47550' CIP ~ Salarii directe totale pe secţii (21560 + 11760) ~ 33320

K _ Total cheltuieli de administratie _ 36300 _ 36300CGA ~ Total cost de produce (69144,8 + 37362) " 106506,8

(3)

Exemplul 3Acest

exemplu se refera la calculul costului complet global şi stabilirea rezultatuluiexploatarii, utilizand ca baza de repartizare a cheltuielilor generale deadministraţie şi de desfacere costui producţiei aferent produselor vandute.

Considerand datele iniţiale (din exemplul 2), presupunem ca intreprindereavinde 7350 buc. din produsul A la un preţ de vanzare de 14 mii lei / buc. şi 1750buc. din produsul B la un preţ de 35 mii lei / buc. Soldul iniţial al producţiei încurs de fabricaţie (preluat din bilanţul anului curent) este de 3000 mii lei / A, iarsoldurile finale previzionate sunt de 1500 mii lei / B si 1000 mii lei / A.

= 1,42707

= 0,34082

0,17015

Total cheltuieli de desfacere Total costde produce +CGA ~(92710,8 + 50096) ~ 142806,8

24300 24300

Calculul costului completTabelul5.3

mii lei

Explicaţii Produsul A Produsul B

1 Producţia în curs de fabricate la 3000 -inceputul anului (Sj)

2 Cheltuieli directe 38376,8 205803 Cheltuieli indirecte 30768 167824 Product^ în curs de fabricate la 1000 1500

sfarsitul anului (Sf)5 CostuI de producţie global (1+2+3+4) 71144,8 358626 CostuI de producţie unitar (rd.5/numar 9,239 17,077

produse fabricate)7 CostuI de productie aferent produselor 67906,65 29884,75

vandute (7350 x 9,239) (1750x17,077)8 Cheltuieli generale de administrate 252061) 110941)

(67906,65 x (29884,75 x0,37119) 0,37119)

9 Cheltuieli de desfacere 168742) 74262)

(67906,65 x (29884,75 x0,24848) 0,24848)

10 CostuI complet global (7+8+9) 109986,65 48404,7511 CostuI complet unitar (rd.10/numar 14,9641 27,6598

produse vandute)

0)KCGA = Total cheltuieli generale

Total cost de producţie aferent productiei vandute (67906,65 + 29884,75)

36300= 0,37119

97791,4

(2) KCD = ___ 24300Total cost de producţie aferent producţiei vandute 97791,4

Calculul rezultatului exploatarii

= 0,24848

Tabelul5.4

mii lei

Explicafii Produs A Produs B Total

1. Venituri din vanzarea productiei 102900(14x7350) 61250(35x1750) 1641502. CostuI complet global aferent 109986,65 48404,75 158391,4produselor vandute3. Rezultatul exploatarii (rd.1 - rd.2) -7086,65 12845,25 5758,6

265

36300

Total cheltuieli de desfacere

Acelasi rezultat poate fi obţinut (facand abstracfie de alte venituri şicheltuieli de exploatare) pe baza relaţiei:

Rezultatul exploatarii = Producţia exerciţiului - Cheltuieli de exploatare, în careProducţia exerciţiului = Producţia vanduta ± Producfia stocata + Producfia imobilizata

Producţia vanduta 164150,00+ Producţia stocata: 8710,84

• Produse finite (variaţia stocurilor = Qr Qy)- A: (7700 - 7350) x 9,239 = 3233,85- B: (2100 -1750) x 17,077 = 5976,99• Producţie în curs de fabricate(Sf - Si): 2500 - 3000 = - 500,00

- Cheltuieli de exploatare 167106,8= Rezultatul exploatarii 5754,04

Diferenţa nesemnificativa intre cele doua rezultate provine din aproximareacalculelor.

Bugetul producţiei prezentat în cadrul acestui subcapitol poate constituianexa la formularul 02 "Bugetul activitaţii de producţie" din cadrul Bugetului devenituri şi cheltuieli al regiilor autonome şi societaţilor comerciale cu capital destat (vezi capitolul 6), deoarece fundamenteaza indicatorii prevazuţi în cadrulformularului respectiv.

5.3. PREVIZIUNEA TREZORERIEI

Trezoreria evidenţiaza rezultatul întregii activitaţi a întreprinderii şi modul derespectare a cerinţelor echilibrului financiar.

In teoria echilibrului financiar al întreprinderii, trezoreria a fost definita casurplusul resurselor de finanţare ce se degaţa din întreaga activitate economics,respectiv diferenţa dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment(metoda ,,resurse - necesare"). Aceasta accepţiune, cu caracter mai multteoretic, fiind neoperaţionala pentru gestiunea eficienta a trezoreriei, poate fiînlocuita cu o definire în termeni de active si pasive de trezorerie.

DeckTREZORERIA = ACTIVE DE TREZORERIE - PASIVE DE TREZORERIETREZORERIA = LICHIDITATI + ACTIVE FINANCIARE - (SOLDUL CREDITOR AL CONTULUICURENT + CREDITE DE TREZORERIE + CREDITE DE SCONT)

In economiile occidentale, gestiunea trezoreriei are urmatoarele objective:- asigurarea disponibilitaţilor de finanţare (cresterea capitalului, credite pe

termen lung, mediu şi scurt) la eel mai mic cost real al acestora;- cresterea operativitaţii încasarii creanţelor întreprinderii fara a afecta

politica fata de clienţi;-esalonarea echilibrata a scadenţelor obligaţiilor de plata ale

întreprinderii;- asigurarea trezoreriei la nivel zero (sold 0) în scopul evitarii costurilor de

finanţare sau al celor de oportunitate;- plasarea excedentului de trezorerie, cat mai rentabil, cat mai puţin

riscant şi cu cea mai buna lichiditate.

266

5.3.1. Elaborarea bugetului de trezorerie

Bugetul de trezorerie urmareste asigurarea permanenta a capacitaţii deplata a întreprinderii, prin sincronizarea încasarilor cu platile. Nerealizareaacestui obiectiv, in condiţii acceptabile, determina modificari in ansamblulbugetelor anuale, în ritmul investipor, politica creditelor - clienti, etc.

Elaborarea bugetului de trezorerie, prin metoda Jncasari - plafi", presupunedoua faze mai importante şi anume:

- previziunea încasarilor şi platilor;- determinarea şi acoperirea soldurilor de trezorerie rezultate din

compararea încasarilor cu platile.Fluxurile de încasSri şi plafl pot fi grupate în patru mari categorii:

a) fluxuri de exploatare, generate de operatiunile curente care includ:încasarile din activitatea de exploatare (încasari din activitatea debaza, cat şi din alte activitaţi, subvenţii de exploatare, alte încasari dinexploatare) şi platile pentru activitatea de exploatare (cumparari dematerii prime şi materiale, impozite şi taxe, cheltuieli salariale şi altecheltuieli de exploatare);

b) fluxuri de trezorerie in afara exploatSrii, care includ încasarile şiplatile nelegate direct de activitatea de exploatare. Platile în afaraexploatarii includ si fluxurile anuale de "repartizare" a profituluiîntreprinderii între participants direcţi la viaţa economica a acesteia:stat (impozit pe profit), salariaţi (participarea la profit) şi acţionari sauasociaţi (dividende);

c) fluxuri pur financiare, legate de operape privind împrumuturiieîntreprinderii pe termen lung şi aportul actionarilor sau asociaţilor lacreşterea capitalului social;

d) fluxuri de investire ?i dezinvestire, ce cuprind încasarile dinvanzarea activelor imobilizate şi pla^ile pentru achiziţionarea activelorfixe sau pentru cumpararea titlurilor financiare.

Toate aceste fluxuri modifica zilnic nivelul conturilor bancare aleîntreprinderii antrenand o serie de decizii ale trezorierului întreprinderii. Acestatrebuie sa fie în permanenta preocupat de acoperirea soldurilor de trezorerie.Aceasta operatfune (faza a doua a elaborarii bugetului) presupune acoperireaprin credite pe termen scurt a deficitului de trezorerie sau plasarea excedentuluide trezorerie.

Schema de realizare a bugetului de trezorerie se prezinta în figura 5.3.Orizontui de previziune al trezoreriei difera, în functie de scadenţele

încasarilor şi platilor întreprinderii cat şi de interesele acesteia. Astfel, dacaîncasarile şi platile sunt trimestriale, şi întreprinderea urmareşete soldul anual altrezoreriei, periodicitatea bugetului poate fi un an. Daca scadenta încasarilor şiplatilor este lunara şi întreprinderea urmareşte optimizarea structurii de finanţarepe termen scurt, orizontui de previziune poate fi de cateva luni. In fine, eel maifrecvent, orizontui de timp este de ordinul zilelor panş la o lunS întocmindu-se,în acest caz, graficiil zilnic al încasarilor şi platilor cu scandente semidecadale,decadale şi chenzinale.

267

Tabloul încasarilor dnvanzari + Alte încasari

Tabloul plaţilor pentrucurrparari

TabloulT.VA

1 1\Acoperirea soldurilor de

trezorerie Tabloul general al AJte

i platilor plati

Bugetdefinitivdetrezorerie

Fig. 5.3. Schema de elaborare a bugetului de trezorerie

O previziune realista a trezoreriei presupune întocmirea unui buget anualcu defalcare pe luni şi cu o detaliere pe saptamani pentru primele trei luni aleanului. Aceasta previziune va fi actualizata în permanent^ In cursul anului şidetaliata în funcţie de necesitaţile întreprinderii.

BugetuI de trezorerie se elaboreaza pe baza a trei documente de evidenţaşi previziune, respectiv: bilanţul exerciţiului încheiat, care reprezinta bilanşul dedeschidere al perioadei de previziune, contui de rezultate previzional şibilanţul previzional. Trezoreria va fi determinate de fluxurile financiare aleperioadei de previziune. (veniturile şi cheltuielile din contui de rezultate) şi demodificarea soldurilor creanţelor şi datoriilor de la începutuI şi sfarsitul perioadei(brlanţul de deschidere şi bilanţul previzional) conform relaţiilor:

Incasarile = Creanţeperioadei initiatePlatile perioadei = Datorii iniţiale

Venituri planificate ale - Creanţeperioadei finaleCheltuieli planificare ale per. - Datorii finale

BugetuIdetrezorerie

Bilanţul dedeschidere

Contui de rezultateprevizional

Bilanţulprevizional

In mod concret, construcţia bugetului de trezorerie urmareste cele doua faze,enunţate mai înainte, indiferent de orizontul de previziune (figura 5.4).

Simb.

Pp.

Operaţii Financiare Orizontul de previziune

Luna1

Luna 2 Luna 3 Luna Cumula t

Faza 1: Previziunea ?ncas5rilor şi pl5ţilor

A Soldul iniţial al trezoreriei (So)

B (+) Incasari din activitatea deexploatare:• încasari din activitatea de baza •

încasari din alte activitaţi

Fig. 5.4. Construcţia Bugetului de trezorerie

268

Simb.

Op.

Operatii Financiare Orizontul de previziune

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna Cumula t

• subvenţii de exploatare •

alte încasari din exploatareCD

(-) PlSţi pentru activitatea deexploatare:• cumparari materii prime şi materiale •

impozite şi taxe • cheltuieli de personal

• alte cheltuieli de exploatareFluxul trezoreriei de exploatare(excedentui trezoreriei de exploatareETE). ETE = B - C

E FG

(+) Incasari în afara exploatarii (-) PlSJi înafara exploatarii:• impozitul pe profit • participarea

salariaţilor la profit • dividende • alte

platiFluxul trezoreriei în afara exploatarii(excedent: ETAE). ETAE = E - F

H (+) încasa*ri din activitatea financial:• venituri financiare (dobanzi, dividendede incasat)• cresteri de capital • majorarea

creditelor pe termen lung • subvenţii

pentru investiţii • alte încasari financiare

1

J

(-) PI3ţi pentru activitatea financial:• cheltuieli financiare (dobanzi,comisioane de platit)• rambursarea creditelor pe termen lung• alte plati financiareFluxul operaţiilor financiare J = H -1

K (+) IncasSrl din activitateaexceptional:• cesiunea imobilizarilor •

alte încasari exceptionale

Fig. 5.4 Constructia Bugetului de trezorerie (continuare)

269

Simb.

Op.

Operaţii Financiare Orizontul de previziune

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna Cumula t

L

M

(-) Piaţi pentru activitatea exceptional• achiziţionarea imobilizarilor • alte plati

excepţionaleFluxul operapor excepfionale (investire,dezinvestire) M = K - L

Faza 2: Determinarea şi acoperirea soldurilor de trezorerie

a) determinarea soldului de trezorerie înainte de acoperire

N Soldul de trezorerie înainte de acoperireN=A±D±G±J±M

b) Acoperirea soldurilor de trezorerie

0 P

Pasive de trezorerie: • soldul

creditor al contului curent • credite

noi de trezorerie • credite noi de

scont Costul creditelor

R Active de trezorerie: •

active financiare •

lichiditatiS Incasari din plasamente de trezorerie

T c) Determinarea soldului final altrezoreriei T = N + P (-S)

Fig. 5.4 Construcţia Bugetului de trezorerie (continuare)

5.3.2. Previziunea încasarilor şi plafilor; Acoperirea soldurilor detrezorerie

Previziunea încasarilor, find fundamental pe cifra vanzarilor, trebuie saţina cont în permanent^ de repartizarea acesteia pe luni cat şi de modificarile cevor avea loc în structura vanzarilor şi în gradul de solvabilitate al clienţilorîntreprinderii care vor influenza decalajul între termenele livrarilor şi cele aleîncasarilor. In funcţie de ramura economics, între momentul vanzarilor şi eel alîncasarilor corespunzatoare exista un decalaj de la 30 pana la 90 de zile. Acestedecalaje determina o esalonare în timp a încasarii veniturilor lunare ce se vorînscrie în bugetul de trezorerie.

Previziunea platilor se face pornind de la previziunea cheltuielilor anualeşi de la esalonarea previzibila a platilor aferente acestor cheltuieli. In principiu,previziunea platilor se face asemanator cu cea a încasarilor, ţimndu-se cont denatura diferita a cheltuielilor care vor determina o serie de particularitaţi, atat înprivinţa previziunii marimii lor anuale, cat şi a esalonarii scadenţelor de plata.

270

De exemplu, aprovizionarile cu materiale se planifica in functie destocurile existente şi de previziunea aprovizionarilor din programul de fabricatesau de comercializare a marfurilor. Scadenţa platii aprovizionarilor se stabilestesimilar cu cea a încasarilor.

Cheltuielile de personal (salarii plus cheltuielile sociale) se planifica infunc^ie de politica întreprinderii privind forja de munca, în contextul obiectivelorfinanciare urmarite. Scadenţa la plata a salariilor nete este, de regula,chenzinala, In timp ce plata cheltuielilor sociale este lunara.

Obligatiile fiscale (impozitele şi taxele) se determina în funcţie de marimeaveniturilor (profitului) întreprinderii. Termenele de plata sunt, de obicei lunare.

In previziunea platiior se va pine cont şi de scadenfele previzibile aleplafilor din celelalte bugete (bugetul investiţiilor, producţiei, etc.)

Soldul trezoreriei, rezultat din compararea încasarilor cu platile, poate fideficitar sau excedentar.

Deficitul previzional al trezoreriei urmeaza a fi acoperit din credite noi detrezorerie sau de scont, selectate în functie de marimea costului real alacestora. Inainte de apelarea la credite noi se impun a fi luate unele masuriprintre care: avansarea unor încasari (reducerea duratei creditelor-client sausolicitarea încasarii în avans a unor vanzari) şi amanarea legala a unor plaţi(prelungirea creditelor-fumizor); reducerea temporara a platiior prin renunţarea(pentru moment) la efectuarea unor cheltuieli; realizarea unor încasari dinactivitatea exceptional^, etc.

Excedentul previzional al trezoreriei poate fi consecinţa unui fond derulment prea mare determinat de angaţarea unor datorii pe termen lung fara oîntrebuinţare imediata (fiind, în principiu, interzisa atragerea de capital pe termenlung pentru a fi plasat pe termen scurt). In al doilea rand, excedendul detrezorerie poate proveni dintr-o nevoie a fondului de rulment mai mica decatfondul de rulment. Aceasta nevoie este determinate de scadenta mult mai marea platiior generate de activitatea de exploatare, decat cea a încasarilor (cazulsocietatilor cu activitate de comerj). Trezorierul întreprinderii va urmari unplasament al excedentului de trezorerie în conditii de rentabilitate ridicata, riscredus şi lichiditate crescuta.

Costul creditelor angaţate pentru acoperirea soldului de trezorerie genereazaplati suplimentare care majoreaza necesarul de finanţat, iar plasamentele de trezo-rerie sunt aducatoare de venituri care majoreaza încasarile. De aceea, la determi-narea soldului final de trezorerie se vor avea în vedere şi aceste ultime influente.

Daca plasarea excedentului de lichiditaţi constituie un obiectiv cu oînsemnatate deosebita în activitatea trezorierului, atunci reducerea cheltuielilorfinanciare, aferente creditelor de trezorerie reprezinta o sarcina de baza aacestuia, realizabila prin :

- angaţarea de credite numai atunci cand se justivica necesitatea lor;- alegerea creditelor care se adapteaza eel mai bine la situatia concreta

din întreprindere;- obţinerea celor mai favorabile conditii de acordare a creditelor privind

costul, plafonului maxim şi flexibilitatea creditului etc.

271

In concluzie, activitatea trezorierului, în stabilirea previziunilor de finanţarepoate fi sintetizata în urmatoarele trei direcţi principale: evaluarea costului real alfiecarui credit (în funcţie de durata de folosinfa) şi stabilirea unei ierarhizari aîmprumuturilor; cuantificarea efectelor disponibile dupa natura lor; selecţionareasurselor de finanţare care genereaza eel mai redus cost al finantari.

Exemplul 1Privind întocmirea bugetului de trezorerie.Previziunea încasSrilor şi platilor are la baza soldurile finale din bilanţul

exercitiului N prezentat în tabelul 4.20. (Cap. 4.2) şi informape prezentate lapunctele 1 şi 2 de mai jos.

1) Pentru previziunea încasSrilor, se cunosc:- frecvenţa medie a încasarilor din vanzarile totale ale unei luni oarecare

se prezinta astfel:25% din vanzari sunt încasate în luna livrarii (în aceeasi luna);45% din vanzari sunt încasate în luna a doua; 20% din vanzarisunt încasate în luna a treia; 10% din vanzari sunt încasate înluna a patra.

- creantele din biianţul contabil al exercifiului N sunt 1200 mil. lei,constituite din:

vanzari ale lunii octombrie: N: 960 mil. leivanzari ale lunii noiembrie: N: 1150 mil. leivanzari ale lunii decembrie: N: 1012 mil. lei

- situaţia vanzarilor în exerciţiul (N+1) (preluata din bugetul vanzarilor) seprezinta astfel:

ianuarie: 900 mil. lei aprilie: 800 mil. lei iulie: 950 mil. leifebruarie: 1000 mil. lei mai: 850 mil. lei august: 930 mil. leimartie: 900 mil. lei iunie: 1100 mil. lei septembrie: 1050 mil. lei

octombrie: 1000 mil. lei Vanzarile previzionate pentru exerciţiulnoiembrie: 1150 mil. lei (N+1) sunt de 11830 mil. lei cu defalcarea.decembrie: 1200 mil. lei corespunzatoare pe luni

2) Pentru previziunea plaţilor se cunosc urmatoarele:- Aprovizionarile exerciţiului N determina un sold la începutul anului de 780 mil.lei, constituit din:

- aprovizionari în luna octombrie: 500 mil. lei;- aprovizionari în luna noiembrie: 305 mil. lei;- aprovizionari în luna decembrie: 100 mil. lei.

- Platile se fac în proporţie de 25% peste 60 zile (2 luni) şi 75% peste 90 ziie(3 luni).- Situaţia aprovizionarilor în exercitiul (N+1) este urmatoarea:

ianuarie: 250 mil. lei aprilie: 125 mil. lei iulie: 65 mil. leifebruarie: 300 mil. lei mai: 375 mil. lei august: 190 mil. leimartie: 250 mil. lei iunie: 125 mil. lei septembrie: 65 mil. lei

272

octombrie: 200 mil. leinoiembrie: 400 mil. leidecembrie: 200 mil. lei

- soldul creditorilor din bilanţul la 31 XII N este de 108 mil. lei (diferenţadintre datoriile de exploatare de 1000 mil. lei şi soldul furnizorilor de 780mil. lei, salariaţi 90 mil. lei, impozite 22 mil. lei) avand scadenţa lasffrşitul tr II şi III an (N+1) In doua tranşe egale.

- soldul cheltuielilor salariale şi sociale in luna decembrie (N) a fost de 90mil. lei. Pentru tr I (N+1) se prevede o indexare de 6%, pentru tr II 3%peste nivelul tr I, iar pentru tr III 5% peste nivelul salariilor şi cheltuielilorsociale din trimestrul anterior (Obligaţia de plata a salariilor la 31-XII-(N+1) se considers pentru 15 zile, plata facandu-se in doua chenzine).

- obligape fiscale (impozitele directe şi indirecte) in sold la 31-XII-N suntde 22 mil. lei. Pentru anul (N+1) se prevede acelasi nivel lunar, cuobligate de plata in sold la sfarsjtul anului de plan de 30 zile. Datoriilede exploatare din sold la 31-XII-N sunt 1000 mil. (adica: 780 + 108 + 90+ 22).

- creditele pe termen lung se ramburseaza in rate anuale de cate 120 mil.lei (rata lunara va fi de 10 mil. lei). Soldul la 31-XII-N este 600 mil.

- cheltuielile pentru investiţii, preluate in bugetul acestora pentru anul(N+1) sunt de 7000 mil. lei, plata facandu-se în patru rate egale lasfarsjtul fiecarui trimestru al anului de plan.

Rezolvare:- din situaţia referitoare la previziunea incasarilor se determina încasarile

totale previzibile pentru anul (N+1):

Incasari anuale = Siniţiaicrean[e + Vanzariiaivdec

Siniţial creanţe = 960 x 10% + 1150 (20% + 10% ) + 1012 (45% + 20% +10%) = 1200 mil. lei

Incasari anuale = 1200 + 11830 -1345 = 11685 mil. lei - din situaţiareferitoare la previziunea platilor se determina plaţile totale previzibile pentruanul (N+1):

Platifz = Siniţiaifz + Aprovizionari - SfinaifzSifz = 500 x 75% + 305 x 100% + 100 x 100% = 780 mil. leiPlaţife = 780 + 2545 - 750 = 2575 mil. leiTotal plati = 2575 + (54 x 2) + (95,4 x 3 + 98,26 x 3 + 103,17 x 6) ++(22 x 12)+(10 x 2)+ (1750 X 4) = 2575+108+1200+264+120++7000 = 11267 mil. lei

Sold final de trezorerie = Soldiniyai (aiano + Incasari anuale - Plati anuale

SPINAL TREZORERIE = 600 + 11685 -11267 = 1018 mil. lei


!

PREVIZIUNEA INCASARILOR rabelul5.5

VANZARI (25% inprima

luna; 45"/

INCASARIo in luna a ll-a; 20% inluna

alll-a; 10% in luna a IV-a)

Luna Valori lanuarie Febr. Martie Aprilie Mai lunie lulie August Sept. Oct. Nov. Dec. Sold Final(creante)

Oct.Nov.Dec.

96011501012

96 230455,4

115202,4

101,2 - - - - -■ -

-

lanuarieFebr.Martie

9001000900

225 405250

180450225

90200405

100180

90 - --

-

AprilieMailunie

8008501100

- - - 200 360212,5

160 80 382,5170 85 275 495220

110 --

-

lulieAugustSept.

9509301050

• - - - - 237,5 427,5232,5

190418,5262,5

95 186 93472,5 210

105 -

Oct.Nov.Dec.

100011501200 ___ |

- - - - - - - 250 450287,5

200517,5300

100345900

Suma:vanzariian.-dec.

11830 1006,4 972,4 956,2 895 852,5 907,5 982,5 965 981 1003,5 1040,5 1122,5 1345

> 11685 ■» --------------------

PREVIZIUNEA PLATILOR ş1 STABILIREA SOLDULUI FINAL DE TREZORERIETabelul5.6.

- mil. lei-

rom

CHELTUIELI PLATI (25% peste 2 luni [i75%

peste 3 luni) Sold

Luna Valori lanuarie Febr. Martie Aprilie Mai lunie lulie August Sept. Oct. Nov. Dec. FinalOct. 500 375 . - . - - ■

Nov. 305 76,25 228,75 - -

Dec. 100 - 25 75 - - - - - - - - - -lanuarie 250 - - 62,5 187,5 - - - - - - - - -Febr. 300 . 75 225 . - - -Martie 250 - - - - 62,5 187,5 - - - - - - -Aprilie 125 - - - - - 31,25 93,75 - - - - -Mai 375 - - - - 93,75 281,25 -lunie 125 - - - - - - - 31,25 93,75 - - - -lulie 65 - - - - - 16,25 48,75 .

August 190 47,5 142,5Sept. 65 - - - - - - - - - - 16,25 48,75 -Oct. 200 - - - 50 150Nov. 400 - 400Dec. 200 - - - - - - - - - - - - 200Aprovizionari 2545 451,25 253,75 137,5 262,5 287,5 218,75 187,5 312,5 110 96,25 158,75 98,75 750Creditori 108 . . - - 54 - 54 - . ■

Salarii+Ch Soc. 90 95,4 95,4 95,4 98,26 98,26 98,26 103,17 103,17 103,17 103,17 103,17 103,17 51,58Oblig. fiscale 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22 22Ramb. C.T.L. 600 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 480Investiţii 7000 - - 1750 - 1750 - - 1750 - - 1750 -Total Plati 578,65 381,15 2014,9 392,76 417,76 2153,01 322,67 447,67 2049,17 231,42 293,92 1983,92 Z 11267Total Incasari 1006,4 972,4 956,2 895 852,5 907,5 982,5 965 981 1003,5 1040,5 1122,5 £11685Soldul Perioadei 427,75 591,25 -1058,7 502,24 434,74 -1245,51 659,83 517,33 -1068,17 772,08 746,58 -861,42Sold de Inifial 1027,75 1619 560,3 1062,54 1497,28 251,28 911,6 1428,93 360,76 1132,84 1879,42 1018 1018trezorerie Bilanţ

600

Exemplul 2

întocmiţi bugetul final de trezorerie al unei societaţi comerciale pentru odurata de 6 luni, pe baza urmatoarelor informaţii previzionale (sumele suntexprimate în mii lei şi nu includ taxe):

- cifra de afaceri aiiuala (uniform repartizata în timp) reprezinta 33.000(credit clienti: 30 zile de la sfarsjtul lunii);

- aprovizionarile cu marfuri se fac la intervale de 2 luni în suma de 1000(prima aprovizionare fiind la începutul lunii ianuarie), iar creditul-furnizorieste de 60 zile;

- cheltuieli anuale de funcţionare (uniform repartizate în timp):- cheltuieli de personal: 8100 din care 1/3 cheltuieli sociale. Salariilesunt platite la sfarsitul lunii, cheltuielile sociale la 10 ale luniiurmatoare;- servicii de la terţi: 3600 (jumatate impozabile cu taxa pe valoareaadaugata);- cheltuieli financiare: 900;- impozite şi taxe: 660;- amortismente: 1200.

-taxa pe valoarea adaugata reprezinta: 18%, piatibila la 25 ale luniiurmatoare; -aconturile lunare privind impozitul pe profit

reprezinta 36, iarregularizarea exerciţiu!ui precedent se realizeaza în luna mai (430 - 350= 80).

- extras din ultimul bilanţ:Tabelul5.7

BilanJmii lei

Activ Pasiv

Clienţi 1800 Rezultat 960Stat/aconturi privind impozitul pe profit 350 Datorii financiare11 800Disponibilitaţi 30 Furnizori2) 520

Stat / TVA de plata 160Stat / Impozit pe profit 430Conturi de regularizare3> 240

(1) Se va rambursa în luna februarie suma de 650;(2) Plata în ianuarie;(3) Cheltuieli platibile în ianuarie.

Pentru acoperirea deficitului previzional al trezoreriei se va recurge lacredite noi de scont (creditele acordate clienţilor fiind concretizate în efectecomerciale) avand un cost de 12% (cost real) pe an, iar plasamentele realizatedin soldul excedentelor vor fi remunerate, în medie, la o rate de 8% pe an.Plasamentele de trezorerie se vor realiza numai pentru suma ce depaseste 100mii lei.

276

Rezolvare:

Tabelui5.8 mii leiExplicatii Ian. Febr. Martie Aprilie Mai lunie

Clienti (din sold) 1800Incasari prevazute (incl.TVA)1)

3245 3245 3245 3245 3245

Total încasSri 1800 3245 3245 3245 3245 3245Furnizori (din sold) 520Conturi de regularizare 240Cumparari (incl. TVA)2) 1180 1180 1180Salarii3) 450 450 450 450 450 -450Cheltuieli sociale 225 225 225 225 225Servicii de la terţi4) 327 327 327 327 327 327Impozite şi taxe 55 55 55 55 55 55Cheltuieli financiare 75 75 75 75 75 75TVA de piata5) 160 288 468 288 468 288Rambursareaîmprumuturilor 650Impozit pe profit 36 36 36 36 116 36

(36+80)Total plătit"i 1863 3286 1636 2636 1716 2636Fluxuri nete lunare -63 -41 1609 609 1529 609Trezorerie initials 30 -33 -74 1535 2144 3673Trezorerie finals -33 -74 1535 2144 3673 4282

(1) 2970 TVA semestrul I (16500 x 18%); Incasari semestrul I (inclusiv TVA):19470 (adica 2970+16500); Incasari lunare (inclusiv TVA): 3245;(2) 1180 lunar adica: 1000 x 118%;(3) Salariile anuale sunt 5400, iar cheltuielile sociale 2700;(4) Servicii de la terţi lunare: 300 (adica 3600:12 luni), jumatate (150)impozabile cu 18% adica (27);(5) previziunea T.V.A.

Tabelul 5.9Previziunea T.V.A.

mii lei

lanuarie Februarie Martie Aprilie Mai lunieTVA colectatTVAdeductibil(i)TVA de plata

495207288

49527

468

495207288

49527

468

495207288

49527

468

(1) 180 + 27 = 207 lunile ianuarie, martie, iunie.

277

Bugetul trezoreriei

Acoperirea soldurilor de trezorerie. Societatea va acoperi deficitul detrezorerie din luna ianuarie printr-un credit de scont în suma de 40 mii lei,dispunand astfel la finele lunii februarie de un portofoliu de efecte scadente Insuma totala de 3205 (adica 3245 - 40). Efectele scontate la sfarsitul luniiianuarie nu vor mai fi încasate la sfarsitul lunii februarie ca în previziunea iniţiala,ramanand de încasat doar diferenţa.

Costul creditului (40 x 12%) /12 = 0,4 va afecta luna februarie.Soldul previzional la sfarsitul lunii ianuarie devine: - 33 + 40 = + 7 La

sfarsitul lunii februarie noul sold previzional este de:+7+ (3245-40)-3286-0,4=-74,4

Societatea va apela la un credit de scont pentru 80 mii lei cu scadenţa lasfarsitul lunii martie, costul corespunzator fiind: (80 x 12%) /12 = 0,8.

Suma efectelor restante de încasat la sfarsitul lunii martie: 3245 - 80 = 3165Soldurile finale ale trezoreriei sunt redate în bugetul final de trezorerie

(tabelul5.10).

Tabelul5.10Bugetul final de trezorerie

mii leiLunile Ian. Feb. Martie Aprilie Mai lunie

Sold initial 30 7 5,6 1533,8 2152,8 3695,8

+ Incasari 1800 3245 3245 3245 3245 3245

- Efecte scontate -40 -80

+ Efecte scontate 40 80

+ Venituri financiare1> 10 14 24

- Plaţi 1863 3286 1636 2636 1716 2636

- Cheltuieli financiare -0,4 -0,8

Sold la sfarsitul lunii 7 5,6 1533,8 2152,8 3695,8 4328,8

1) Intreprinderea poate plasa la sfarsitul lunii martie: 1533,8 - 100 = 1433,8.Suma veniturilor financiare pentru o luna: (1433,8 x 8%) /12 = 9,558 = 10.

Exemplul 3

Pentrti o întreprindere specializata în fabricarea şi comercializarea dulciu-rilor întocmiti bugetul de trezorerie pe perioada 1-VII-N - 31-XII-N, contul derezultate previzional pentru aceeasi perioada şi bilanţul previzional la 3-XII-N.

La 31-VI-N situaţia este urmatoarea:

278

Bilant la 30-Vl-NTabelut5.11

mii lei

Activ PasivActiv imobilizat 9.000.000 Capitaluri 9.010.000

proprii şirezerve

- Imobilizari 14.000.000 - Capital 8.950.000- Amortismente -5.000.000 - Rezerve 940.000Activ circulant 2.565.000 - Rezultat - 880.000- Stocuri materii 1.300.000 Datorii 2.555.000prime- Stocuri produse 650.000 - Imprumuturi 700.000finite pe termen lung-Clienţi 330.000 - Furnizori 650.000- Stat (aconturi 225.000 - TVA de plata 360.000

impozit pe profit)- Valori mobiliare de 50.000 - Banca 845.000

plasament-Casa 10.000

TOTAL 11.565.000 TOTAL 11.565.000

Pentru perioada 1-VII-N - 31-XII-N previziunile sunt urmatoarele:

Tabelul5.12 mii leiLuna VanzSri TVA Total CumpSrari TVA Total

lulie 600.000 108.000 708.000 220.000 39.600 259.600

August 800.000 144.000 944.000 600.000 108.000 708.000

Septembrie 1.800.000 324.000 2.124.000 700.000 126.000 826.000

Octombrie 800.000 144.000 944.000 800.000 144.000 944.000

Noiembrie 5.200.000 936.000 6.136.000 600.000 108.000 708.000

Decembrie 1.000.000 180.000 1.180.000 200.000 36.000 236.000

Total 10.200.000 1.836.000 12.036.000 3.120.000 561.600 3.681.600

Creanţele se vor încasa astfel: 70% in aceeaşi luna; 20% dupa o luna; 10%dupa 2 luni.Furnizorii vor fi achitati astfel: 10% dupa o luna; 60% dupa 2 luni; 30 dupa 3 luni.

279

Previziunea vanzarilor şi cumpararilor

Previziunea cheltuielilor de exploatare

Previziunea salarilorTabelul5.13

mii lei

Salariile SalariileLuna Salarii directe personalului personalului Total

administrativ comercialIulie 80.000 20.000 30.000 130.000August 85.000 20.000 35.000 140.000Septembrie 100.000 20.000 45.000 165.000Octombrie 100.000 20.000 45.000 165.000Noiembrie 90.000 25.000 52.000 167.000Decembrie 85.000 25.000 53.000 163.000Total 540.000 130.000 260.000 930.000

Salariile sunt piatite integral în luna curenta, iar obligaţiile sociale evaluate la50% din salarii se platesc în luna urmatoare.

Tabelul5.14Previziunea altor cheituieli

mii lei

Cheituieli comerciale Alte cheituieli Total

Iulie 5000 20.000 25.000August 3500 31.500 35.000Septembrie 3000 27.000 30.000Octombrie 2000 23.000 25.000Noiembrie 3000 22.000 25.000Decembrie 3000 22.000 25.000

Total 19.500 145.500 165.000

Aceste cheituieli sunt piatite în aceeasi luna iar TVA asupra lor va fi neglijata.Aconturile asupra impozitului pe profit sunt: 45.000 mii lei în luniie iulie şi august,35.000 mii lei în luna septembrie; 40.000 mii lei în luniie octombrie şi noiembrie;20.000 mii lei în decembrie.

Exempiul 4Acesta pune în evidenţa modul de realizare a bilanţului şi contului de profit şi

pierdere previzionale.• încasarea creantelor din sold se va face astfel: 300.000 în luna iulie si

restul în august;• achitarea furnizorilor din sold: 400.000 mii lei în iulie, 200.000 mii lei

în august, 250.000 mii lei în septembrie;• T.V.A. de plata din sold se va achita în luna iulie;• cheltuielile financiare aferente împrumuturilor pe termen lung în suma

de 35.000 mii lei se vor achita în exerciţiul urmator;

280

stocurile finale reprezinta: produse finite = 450.000 mii lei;materii prime = 2.105.500 mii lei;

în cursul semestrului doi al exerciţiului N, amortizarile imobilizarilorsunt în suma de 1.000.000 mii lei. Rezolvare:

Tabelul5.15BugetuI trezoreriei

mii leiExplicatii lulie August Sept. Oct. Nov. Dec. Bilant Obs.

Clienţi (sold) 300.000 30.000

VanzSri (incl.TVA):

lulie 495.600 141.600 70.800

August 660.800 188.800 94.400

Septembrie 1.486.800 424.800 212.400

Octombrie 660.800 188.800 94.400

Noiembrie 4.295.200 1527.200 613.600 Sold clienti

Decembrie 826.000 354.000 bilanţ

previz.

TotalIncasSrl

795.600 832.400 1.746.400 1.180.000 4.696.400 2.147.600

Fumizori (sold) 200.000 200.000 250.000

TVA de plata 360.000 68.400 36.000 198.000 628.000 144.00

Imp. pe profit(aconturi)

45.000 45.000 35.000 40.000 40.000 20.000

CumparSri

(incl. TVA)

lulie 25960 155.760 77.880

August 70.800 424.800 212.400

Septembrie 82.600 495.600 247.800

Octombrie 94.400 566.400 283.200 Sold

Noiembrie 70.800 637.200 fumiz.

Decembrie 236.000 bilantpreviz.

Salarii 130.000 140.000 165.000 165.000 167.000 163.000 Chelt.

Cheltuieli

socialeCheltuielidiverse

25.000

65.000

35.000

70.000

30.000

82.500

25.000

82.500

25.000

83.500

25.000

.81.500 de platabilantpreviz

Total piaţl" 760.000 579.360 812.560 1,095.780 1.116.900 2.004.500

Fluxuri netelunare

3S.600 253.040 933.840 84.220 3.579.500 :• 143.000

281

Tabelut 5.15(continuare)

Trezorerie

initials

-785.000 -749.400 U96.360 437.480 521.700 4.101.200 4.244.300

Trezorerie

finala

-749.400 -496.360 437.480 521.700 4.101.200 4.244.300

(1) Plata TVA se face la 25 ale lunii urmatoare.

Previziunea TVA

Tabelul 5.16

mil lei

lulie August Sept. Oct. Nov. Dec.TVA colectat 108.000 144.000 324.000 144.000 936.000 180.000TVA deductibil 39,600 108.000 126.000 144.000 108.000 36.000TVA de plata1' 68.400 36.000 198.000 - 828.000 144.000

(1) Plata TVA se face la 25 ale luni urmatoare.

Tabelul 5.17

Bilanţul previzional la 31-XII-Nmii lei

Activ Pasiv

- Imobilizari 14.000.000 - Capital social 8.950.000- Amortismente - 6.000.000 - Rezerve 940.000- Stocuri materii prime 2.105.500 - RezultatuI exerciţiului1' 4.210.500- Stocuri produsefinite

450.000 - imprumuturi petermen lung

700.000

- Clienţi 967.600 - Furnizori 1.156.400- Stat (aconturi imp.pe profit)

450.000 - Cheltuieli de plata 116.500

- Trezorerie 4.244.300 - TVA de plata 144.000

Total 16.217.400 Total 16.217.400

(1) RezultatuI exercitiului este aferent întreguiui an, in timp ce rezultatul obţinut încontui de rezultate este corespunzator semestrului II.

282

Tabelul5.18Contul de profit şi pierdere previzional. Semestrul II N

mii lei

Cheltuieli Venituri

Cumparari de materii prime 3.120.000 Vanzari 10.200.000Variaţia stocurilor de materiiprime (1.300.000 - 2.105.500)

- 805.500 Variaţia stocurilor deproduse finite(650.000 - 450.000)

- 200.000

Cheltuieli de pers. (930.000 +465.000)

1.395.000

Cheltuieli diverse 165.000Cheltuieli financiare 35.000Cheltuieli privind amortizarile 1.000.000Rezultatul semestrului II 5.090.500

Total 10.000.000 Total 10.000.000

STUDII DE CAZ:® Realizaţi previziunea încasarilor stiind, ca suma creanţelor este de 3600mil. lei (la 31-XII-N) şi cifra de afaceri previzionala, estimata la 72.000 mil. lei, sedatoreaza cresterii cu 20% a cifrei de afaceri existenta în exerciţiul N. Vanzarilesunt repartizate uniform în cursul anului şi 40% din clienţi platesc la livrareamarfurilor, iar restul la 30 de zile (80%) şi la 60 de zile (20%).' ® Stabiliţicreditele bancare pe termen scurt necesare primului semestru al exercitiului(N+1), ştiind ca încasarile de la clienţi se realizeaza în doua rate egale(jumatate la 30 de zile şi restul la 60 de zile), iar creditele-fumizori sunt de 60zile. Previziunea vanzarilor şi a încasarilor pentru primul semestru esteindicata mai jos:

mii lei

Explicafii lanuarie Februarie Martie Aprilie Mai lunie

VanzariCumparari

2501000

250750

250500

1500500

2500750

30001000

Conturile exerciţiului N va ofera urmatoarele informal (în mil. lei):- Clienţi şi efecte comerciale de încasat (din care 250 încasabile în ianuarie

si restul în februarie): 360 mii lei;- Casa şi banca: 15 mii lei;- Furnizori şi efecte de plata (jumatate platibile în ianuarie şi restul în

februarie):1500 mii lei.® Previziunea vanzarilor pentru semestrul al doilea al exercitiului (N+1)este urmatoarea (sumele în mil. lei): 480 în mai; 600 în iunie; 400 în iulie; 750 înaugust; 800 în septembrie; 1200 în octombrie şi noiembrie; 900 în decembrie.

283

Cumpararile sunt în suma de 560 mil. lei / luna in perioada ianuarie -septembrie şi 650 mil. lei / luna pentru restul anului.

Creditele-clienţi sunt de 30 de zile (de la sfarsitul lunii în care are loclivrarea) pentru 90% dintre ei şi de 60 de zile pentru restul. Furnizorii suntachitaţi în propose de 50% în luna livrarii şi 50% la 30 de zile. Trezoreria lasfarsjtul lunii iunie este de 340 mil. lei. Alte cheltuieli de exploatare în suma de180 mil. lei sunt achitate lunar. Dividendele sunt platite în iulie pentru suma de360 mil. lei. Societatea doreste sa realizeze o investiţie care va antrena plati înlunile septembrie, octombrie şi noiembrie în suma de 800 mil. lei / luna.

întocmiţi bugetul trezoreriei pentru semestrul al doilea şi explicaţi incidentacestor cheltuieli (de investifli) asupra trezoreriei întreprinderii. © Tinandcont de informape prezentate (la cazul 3), reconstruiţi bugetul trezoreriei,avand în vedere ca scadenţa unui împrumut de 4000 mil. lei este la sfarsitul luniidecembrie, şi societatea respectiva angajeaza noi resurse (în afara exploatarii) însuma de 3500 mil. lei la începutul lunii iulie. © Se cunosc urmatoareleinformatii referitoare la o societate comerciala:- Previziunea cumpararilor (fara TV A):

- trimestrul 1: 1.000.000 mii lei / luna;- trimestrul 2: 1.400.000 mii lei / luna;

Cumpararile sunt achitate furnizorilor integral, cu un decalaj de doua luni.- Previziunea vanzarilor (fara TV A):

- trimestrul 1: 2.800.000 mii lei / luna;- trimestrul 2: 3.200.000 mii lei / luna;- trimestrul 3: 3.200.000 mii lei / luna.

Clienţii sunt încasaţi astfel:10% la executarea comenzii, respectiv cu o luna înaintea livrarii;30% dupa o luna; 40% dupa doua luni; 20 dupa trei luni;

- Previziunea cheltuielilor generate:- Cheltuielile externe reprezinta 800.000 mii lei / luna, din care 75% sunt

cumparari supuse TVA. Aceste cheltuieli sunt achitate, în medie, cu undecalaj de trei luni. Cheltuielile externe înscrise în bilant sunt achitate înparti egale în primele trei luni;

- Cheltuielile cu personalul (500.000 mii lei / luna, în suma bruta) suntplatite pe data de 30 ale fiecarei luni. Pentru simplificare vom admite caplata salariilor se efectueaza integral în aceeasi luna;

- Cheltuielile sociale (50% din salarii) sunt platite înainte de 15 ale luniiurmatoare.

- lnvestiţii şi cesiuni de materiale:- In cursul lunii martie societatea a prevazut o investiţie de înlocuire a unui

echipament industrial automat în suma de 500.000 mii lei. Factura va fiachitata în doua rate egale, respectiv, 50% în luna martie şi 50% în lunaiunie. Amortizarea echipamentului nou se va face începand cu data de 1-Vll-N;

- Vechiul echipament, amortizat integral, va fi vandut pentru 60.000 mii lei,aceasta suma diminuand prima rata (martie). Cheltuielile cu amortizarileîn primul semestru vor fi de 200.000 mii lei.

284

Rambursara împrumutului de 400*000 mii lei (din sold) şi cheltuielilefinanciare (45.000 mii lei) vor fi rambursate in totalitate în cursul luniimartie;La începutul primului semestru, situaţia se prezinta în tabelul 5.19.Pentru simplificare se considers ca societatea este exonerate de plataimpozitului pe profit (ipoteza puţin realista).

Bilanfla1-I-NTabelul 5.19

mii lei

Activ Valoribrute

Amortiza'ri Valorinete

Pasiv

Imobilizari corporale 6.000.000 1.300.000 4.700.000 Capital social 5.000.000

Stocuri 500.000 500.000 Rezerve 1.130.000

Clienţi 4.500.000 4.500.000 împrumuturi petermen lung

400.000

Debitori diver?i (dincare TVA 200.000)

350.000 350.000 Datorii de exploatare(pentru cumparari)

1.800.000

Disponibilitaţi 280.000 Alte datorii pentrucheltuieli generale(avansuri clienţi330.400)

2.000.000

Total 11.630.000 1.300.000 10.330.000 Total 10.330.000

In legatura cu blianţul initial se furnizeaza urmatoarele:- stocurile sunt considerate invariabile în semestrul urmator;- clienşii se încaseaza astfel: 1.500.000 mii lei în ianuarie, 2.000.000 mii

lei în februarie şi 1.000.000 mii lei în martie;- debitorii diversi nu vor fi reglaţi în cursul semestrului viitor;- datoriile pentru cumparari vor fi achitate în lunile ianuarie şi februarie în

sume egale;- TVA de recuperat va diminua TVA de plata din luna ianuarie;- clienţii vor fi regularizaţi în cursul trimestrului întai, în proporţii egale.

Se cere:1) întocmiţi tablourile referitoare la: previziunea încasarilor, previziunea plaşilor,bugetul TVA, previziunea operapor în afara exploatarii şi în final bugetultrezoreriei pentru semestrul II al exercitiului N.2) Elaboraţi contul de rezultate previzional pentru primele sase luni aleexerciţiului N şi bilanţul previzional la încheierea semestrului.

285

Capitolul 6

BUGETUL DE VENITURI ş1 CHELTUIELI ALREGIILOR AUTONOME ş1 SOCIETATILOR

COMERCIALE CU CAPITAL DE STAT

In economia romaneasca, bugetul de venituri şi cheltuieli cuprindetotalitatea secţiunilor de previziune financiara, evidenţiind veniturile, cheltuielile,rezultatul net al exerciţiului şi repartizarea lui, fondurile proprii şi împrumutate,încasarile şi plaţile în lei şi în valuta, principalii indicatori economici şi financiari.

Bugetul de venituri şi cheltuieli al unitaţilor patrimoniale1 reflecta modulde formare, administrare şi utilizare a mijloacelor financiare şi asigura furnizareainformatiilor necesare fundamental deciziilor privind gestiunea unitaţilorrespective. Prin structure sa acesta reprezinta instruments principal deprogramare a rezultatelor financiare, precum şi a fondurilor necesare.

In procesul de elaborare şi de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli,unitaţile vor urmari necondiţionat respectarea principiilor eficienţei maxime şiechilibrului financiar. In acest scop,se folosesc formularele prevazute de actelenormative în vigoare2, precum şi formulare specifice proprii sau solicitate deministere, dupa caz, în funcţie de necesitaţi, indeosebi pentru fundamentareaveniturilor, a costurilor de producţie şi a subven^iilor ce urmeaza a fi primite.

Proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli se depun la MinisterulFinanţelor sau la organele teritoriale ale Ministerului Finanţelor, dupa caz,precum şi la bancile finanţatoare, în urmatoarele cazuri:

- daca aceasta obligate este prevazuta într-un act normativ;- daca pentru activitatea unitaţilor patrimoniale sunt prevazute subvenţii

sau alocaţii pentru cheltuieli de capital de la bugetul de stat saubugetele locale;

- daca se solicita împrumuturi cu garanţia statului.Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, cu defalcarea pe

trimestre şi cuprinde urmatoarele formulare:1 - Bugetul activitatii generale;2 - Bugetul activitaţii de producţie;3 - Bugetul activitaţii de trezorerie;4 - Bugetul activitaţii de încasari şi plati în valuta;

1 Denumire conform articolului 7 şi 24 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitaţiloreconomice de stat ca regii autonome şi societal comerciale.2 Normele metodologice nr. 181061 / 28.03.1995 privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuielide catre regiile autonome si societaţile comerciale cu capital de stat.

287

5 - Bugetul activitaţii de investiţii;6 - Imprumuturi garantate de stat;7 - Rezerve;8 - Repartizarea profitului;9 - Principal indicatori economici şi financiari.

In continuare se prezinta cateva instrucţiuni privind modul de intocmire alformularelor.

01 "Bugetul activitSJH generale"

Formularul conţine date referitoare la veniturile, cheltuielile şi rezultatelepreconizate a se realiza în anul curent, comparativ cu cele realizate (saupreliminate) în anul precedent.

Pentru completarea formularului se fac urmatoarele precizari:- randul 02 se completeaza cu veniturile din vanzarea produselor

finite, semifabricatelor, produselor reziduale, marfurilor precum şi dinlucrari şi servicii prestate, studii şi cercetari, redevenţe, locatii degestiune şi chirii, activitaţi diverse; producţia de imobilizari corporaleşi necorporale precum şi sumele prevazute a se primi dreptsubvenţii pentru produse şi activitaţi, diferenţe de preţ şi tarif,transferuri şi prime acordate producatorilor agricoli, dupa caz;

- randul 08 cuprinde venituri din participaţii, alte imobilizari financiare,creanţe imobilizate, titluri de plasament, diferenţe de curs valutar,dobanzi, alte venituri financiare;

- randul 09 cuprinde venituri din operaţiuni de gestiune (bunurirezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporate), venituri dinoperaţiuni de capital (cota - parte a subvenţiilor pentru investiţiivirate asupra rezultatelor financiare, venituri din vanzarea activelorimobilizate);

- randul 11 cuprinde cheltuielile aferente activitaţilor care determinaveniturile prevazute la randul 02;

- randul 12 cuprinde cheltuieli de materii prime, materialeconsumable, obiecte de inventar, ce urmeaza a fi date în consum,preţcum şi cheltuieli privind baracamentele şi amenaţarile provizorii,marfurile, ambalajele, energia şi apa, animalele şi pasarile,materialele nestocate;

- randul 13 cuprinde drepturile salariale stabilite în condiţieregiementarilor legale în vigoare, inclusiv asigurarile sociale siprotecţia sociala;

- randul 16 cuprinde cheltuielile de exploatare privind amortizarileimobilizarilor, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, precum şi alteprovizioane reglementate;

- randul 17 cuprinde cheltuieli de protocol, reclama şi publicitate,calculate în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

- randul 18 cuprinde cheltuieli privind titluirile de plasament cedate,dobanzile, cheltuielile din diferenţe de curs valutar, precum şi altecheltuieli financiare;

288

- randul 19 cuprinde cheltuieli din operaţiunile de gestiune care sunt:despagubiri, amenzi şi penalitaţi, donaţii şi subventii acordate,pierderi provenite de la debitor! diverşi, precum şi din operaţiunile decapital, cum ar fi: cheltuielile reprezentand activele cedate si altecheltuieli privind operaţiunile de capital;

- randul 20 cuprinde rezervele stabilite In conformitate cu prevederilelegale în vigoare;

- rSndul 21 cuprinde pierderile fiscale din anii precedent, cu care, înconformitate cu prevederile legale, se va dimlnua profitul impozabilal anului în curs;

- randul 22 cuprinde impozitul pe profit calculat conform actelornormative în vigoare, tînand seama de limitarea cheltuielilordeductibile.

02 "Bugetul activitdfii de productfe"In cadrul acestui formular se determina eficienţa activitaţilor de producţie,

pe baza principalelor elemente ale costurilor de produce aferente producţiei-marfa.

Completarea pe randuri tine cont de urmatoarele precizari:- randul 01 cuprinde produsele finite, semifabricate din producţie

proprie, lucrari şi servicii terminate (recepţionate) executate pentruterţi, inclusiv pentru sectorul de investiţii, la preturile de livrarepreconizate;

- randurile 03 la 09 cuprind consumul de materii prime, materiale,combustibil, etc., aferent productiei-marfa.

- randurile 13, 14, 15 se completeaza în funcţie de regulile de bazaprivind evidenţa şi calculaţia costurilor de productie specif iceactivitatii unitaţii patrimoniale.

Unitaţile care prin bugetul de venituri şi cheltuieli propun subventii de labugetul de stat, au obligaţia sa anexeze la acest formular urmatoarelefundamental:

- fundamentarea costurilor de producţie;- fundamentarea costului unitar al produselor;- fundamentarea cheltuielilor indirecte de producţie;- fundamentarea cheltuielilor generate de administrate;- fundamentarea subvention- fundamentarea cheltuielilor de protocol, reclama şi publicitate.

03 "Bugetul activitatii de trezorerie"Formularul reprezinta o sinteza a resurselor proprii grupate în funcţie de

provenienta, precum şi destinaţia resurselor pe principale activitSJi generatoarede cheltuieli şi plati, avand ca scop stabilirea modalitaţilor de asigurare aechilibrului necesar desfasurarii activitatii în conditii normale.

Formularul nu reflecta disponibilitaţile de mijloace banesti, la începutulperioadei, ca rezultat concret, monetar, al rotatiei activelor circulante înperioadele precedente. Angaţarea acestor disponibilitafi în acoperirea


necesarului de resurse pe perioada proiectata ar presupune concomitent şiprevederea cheltuielilor care sa reflecte cresterea faţa de începutul perioadeialtor elemehte de mijloace circulante (stocuri şi alte active) sau plata unorobligaţii existente la începutul perioadei (participarea la profit a salariatilor, platadividendelor, etc.). Astfel de modificari, în structura mijloacelor circulante, faramodificarea volumului total al acestora, nu infiuenţeaza excedentul sau deficitulde resurse pe perioada proiectata şi, ca urmare, nu sunt reflectate în modelul debuget.

04 "Bugetul activita^ilor de încasari şi piaţi în valuta"Acest formular se întocmeşte de unitaţile patrimoniale care au încasari şi

plati în valuta efectuate în conformitate cu prevederile Regulamentului privindefectuarea operaţiunilor valutare, elaborat de Banca Naţionala a Romaniei. incadrul acestui buget se urmareste programarea şi reglarea (prin credite)capacitaţilor de plata în valuta a unitaţilor respective.

05 "Bugetul activitatii de investorIn cadrul acestui formular se dimensioneaza sursele de acoperire a

cheltuielilor pentru investiţii.La completarea randurilor se au în vedere urmatoarele:

- randul 02 cuprinde disponibilul fondului de dezvoltare;- randul 03 cuprinde sumele obţinute din valorificarea materialelor

rezultate din dezmembrarea imobilizarilor corporale, mai puţincheltuielile efectuate şi impozitul aferent;

- randul 04 cuprinde diferenţa dintre veniturile încasate din vanzareaactivelor sau a mijloacelor fixe pe de o parte şi cheltuielileocazionate de vanzarea acestora, valoarea ramasa neamortizata şinerecuperata şi impozitul pe profit aferent;

- randul 06 cuprinde cota de 50% din reducerea impozitului pe profitaferenta sumelor reinvestite, precum şi alte prevederi legale;

- randul 09 cuprinde ratele scadente ale creditelor.Dobanzile, diferenţele de curs valutar şi alte costuri aferente creditelor

pentru investiţii sunt considerate cheltuieli financiare.Pentru investiţiile prevazute a se finan^a din credite externe garantate de

stat, alocaţii de la bugetul de stat şi din fonduri speciale, agenţii economici auobligaţia sa anexeze la acest formular lista de investiţii în care se înscriu numaiobiectivele de investiţii ale caror documentaţii tehnico-economice au fostelaborate şi aprobate potrivit reglementarilor în vigoare.

06 "Imprumuturi garantate de stat"Acest formular se completeaza pe baza acordurilor sau contractelor

încheiate, pe fiecare garant (statul sau bancile finanţatoare), exprimat, atat învaluta, cat şi în lei.

07"Rezerve"Formularul se completeaza pe feluri de rezerve: rezerve legale, rezerve

statutare, alte rezerve.

290

08 "Repartizarea profitului"Formularul cuprinde repartizarea profitului net pe destinatiile legale.

09 "Principalii indicatori economico-financiari"Indicatorii economico-financiari prezentaţi în formular sunt, în general, rate

de rentabilitate, de lichiditate, de îndatorare, de rotate a activelor circulante princifra de afaceri precum şi rate referitoare la productivitatea muncii şi structuracosturilor.

Agenţii economici au obljgativitatea calcularii unui numar minim de 16indicatori (si dupa caz, indicatori suplimentari, potrivit specificului activitatii) dupacum urmeaza:1) Pragul de rentabilitate - reflects nivelul cifrei de afaceri (volumul total alîncasarilor) pentru care profitul este egal cu zero.

Costuri fixe (mii lei)Preţul de livrare unitar (lei/ U.M.)-Costuri variabile unitare (lei/ U.M.)

2) Lichiditatea globalS (generala) reflecta posibilitatea componentelorpatrimoniale curente de a se transforma într-un termen scurt în lichiditaţi pentrua satisface obligaţiile de plata exigibile.Se apreciaza o lichiditate globala favorabila atunci cand are o marimesupraunitara (între 2 şi 2,5).

Lichiditatea globala = Active circulanteDatorii curente

3) Lichiditatea redusS (intermediary)Active circulante - Stocuri

Lichiditatea redusa =Datorii curente

Lichiditatea redusa trebuie sa tinda spre o marime unitara (între 0,5 şi 1).4) Lichiditatea imediatş

_ Trezorerie (casq dispoziţii bancare şi plasamente de scurtadurata)Datorii pe termen scurt

5) Securitatea financial reflecta gradul în care capitalurile proprii asigurafinan^area activitafii.

o , Capitalurii propriiDatorii pe termen mediu şi lung

6) Rata rentabilita^ii economice masoara eficienţa mijloacelor materialefinanciare alocate.

_ Profitul exploataii ,Total active . ' .

Rata rentabilitafii economice trebuie sa fie superioara ratei inftajtei; trebuie sapermita reinnoirea şi cresterea activelor într-o perioada cat mai scurta.

291

Prag de rentabilitate =

7) Rata rentabilitSţii financiare exprima capacitatea capitalurilor proprii de aproduce profit.R , _ Profitul net

Capitaluri proprii8) Solvabilitatea patrimonial^ reprezinta gradul în care unitaţile patrimonialepot face fata obligafitior de plata.

= Capital propriux100TOTAL pasiv

Solvabilitatea patrimoniala este considerate buna, cand rezultatul obfinutdepas.es. te 30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. 8') Rataautonomiei financiare (rata generala a solvability) _ Capital stran Capitalpropriu9) Gradul de îndatorare arata limita pana ia care agentul economic estefinanţat din alte surse decat fondurile proprii.Gi = Pla;iexigibilex100

Total activ10) Rata profituluio . ... . . Profitul brut .nn ....Rata profitului = ---------------------x100 (%)

Cifra de afaceri11) Potenfialul de dezvoltare / cresjere

Prelevai din profit pentru fondul de dezvoltareFond derulment = Active/Circulante - Obligapii

12) Perioada de recuperare a creanfelorn Debitori + Facturi neincasate _„_ ..P.r.c. =---------------------------------------- x 365 zile

Cifra de afaceri13) Perioada de rambursare a datoriilor_ Obligatii o^_ ..P.r.a. =----------- s_»----- x 365 zile

Cifra de afaceri14) Rotaţia stocurilorR.s. = (Cifra de afaceri / (Total stocuri - Facturi neîncasate)) x (zile)15) Productivitatea muncii

D Cifra de afaceriNr. total personal

16) Ponderea salariilor în costuri_. Salarii directeP.s.c. =

Costuri directe de producţieMajoritatea indicatorilor economico-financiari cuprinsi în formularul 09 din

Bugetul de venituri şi cheltuieli, au fost prezentaţi şi exemplificaţi în cadrul primeiparţi a lucrarii (Analiza financiara).

Se prezinta în continuare modelui bugetului de venituri şi cheltuieli (anexele01-08) pe exemplul unei societaţi comercialecu capital de stat.

292

roCDto

ANEXA 01 BUGETUL ACTIVITATII GENERALE - mil. lei -

Nr PrecedentSpecificatie rd. (preliminat) Exercitiul financiar curent, din care

realizat TOTAL trim. 1 trim. II trim. Ill trim. IVA 0 1 2 3 4 5 6

I. VENITURITOTALE, din care:

(rd.02 + rd.08+rd.09) 01 10.444,626 15.200 3000 4000 4100 41001. Venituri din exploatare, total, din care: 02 9.315,132 14.750 2900 3900 3975 3975a) subventii pe produse si activitati 03 - - - - - -b) subvenţii pentru acoperirea diferentelor de pret ş• tarif. 04 - - - - - -c) transferuri 05 - - - - - -d) prime acordate prod, agricoli 06 - - - - • -e) alte venituri 07 - - - - • -

2. Venituri financiare 08 1.112,969 400,000 100,000 100,000 100,000 100,0003. Venituri exceptional 09 16,525 50,000 - - 25,000 25,000II. CHELTUIELI TOTALE, din care:(rd.11+rd.18+rd.19+rd.20+rd21+rd.22) 10 10.146,723 14.582 2899,6 3835,4 3935,4 3911,61. Cheltuieli pt. exploatare, total, din care: 11 8248,589 13.650 2730 3595 3695 3630a) cheltuieli materials 12 3626,892 5458,5 954,900 1614,6 1512,6 1376,4b) cheltuieli de personal, din care: 13 4180,191 6750 1418 1620 1822 1890

- salarii brute 14 3058,275 5000 1050 1200 1350 1400- asigurari sociale şi protecţie sodala 15 1121,916 1750 368,000 420,000 472,000 490,000

c) cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele 16 428,98 1410 352,000 352,000 352,000 354,000d) cheltuieli de protocol, redama şi publicitate 17 12,526 31,500 5,100 8,400 8,400 9,600

2. Cheltuieli financiare 18 913,028 450,000 100,000 125,000 100,000 125,0003. Cheltuieli exceptional 19 415,799 50,000 - - 25,000 25,0004. Rezerve legale 20 38,886 33,000 5,000 9,000 9,000 10,0005. Acoperirea pierderilor din anul precedent 21 - - - - - -6. Impozitul pe profit 22 530,421 399,000 64,600 106,400 106,400 121,600III REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI(rd.O1 -rd.1O) 23 297,903 618,000 100,400 164,600 164,600 188,400

roCD

ANEXA02 BUGETUL ACTIVITATII DE PRODUCTIE - mil. lei -

Nr PrecedentSpecifica]ie rd. (preliminat, Exercitiul financiar curent, din care

realizat) TOTAL trim. I trim. II trim. Ill trim. IVA 0 1 2 3 4 5 6

PRODUCTIA-MARFA, total, din care: 01 8660,194 14400,00 2800,00 3800,00 3900,00 3900,00COSTUL DE PRODUCTS total, din care: 02 7999,989 12394,50 2409,90 3282,60 3385,60 3316,40

- materii prime şi materiale 03 1747,096 2299,50 302,90 812,60 660,60 523,40- combustibil, energie şi apa 04 831,176 1007,00 200,00 250,00 250,00 307,00- amortizarea imobilizarilor corporale 05 428,980 1410,00 352,00 352,00 352,00 354,00- lucrari şi servicii executate de terţi 06 619,640 742,00 100,00 200,00 250,00 192,00- salarii personal 07 3058,275 5000,00 1050,00 1200,00 1350,00 1400,00- asigurari şi protecţia sociala 08 1121,916 1750,00 368,00 420,00 472,00 490,00- alte costuri 09 192,906 186,00 37,00 48,00 51,00 50,00

REZULTATE- profit (rd.O1 - rd.02) 10 660,205 2005,50 390,10 517,40 514,40 583,60-pierdere(rd.02-rd.01) 11 - - - - - -

RECAPITULATIA COSTURILORCost de producţie total, din care: 12 7999,989 12394,50 2409,90 3282,60 3385,60 3316,40

- cheltuieli materiale 13 3197,912 4048,50 602,900 1262,60 1160,60 1022,40- cheltuieli cu munca vie 14 4180,191 6750,00 1418,00 1620,00 1822,00 1890,00- alte cheltuieli 15 621,886 1596,00 389,00 400,00 403,00 404,00

CDO1

ANEXA03 BUGETUL ACTIVITATII DE TREZORERIE - mil. lei -

Nr PrecedentSpecificaţie rd. (preliminat, Exerciţiul financiar curent din care


I.RESURSE PROPRII(rd.02 + rd.06) 01 12992,622 16697,220 3338,595 4381,115 4481,11 4496,395DISPONIBILITAjl (inceput de perioada)(rd.03 + rd.04 + rd. 05) 02 2384,069 1093,420 273,355 273,355 273,355 273,355

- fond de dezvoltare 03 476,249 •240,381 60,095 60,095 60,095 60,095- rezerve 04 1907,820 853,039 213,260 213,260 213,260 213,259- alte fonduri 05 - - - - - - -

RESURSE PROPRI1 PERIOADEI(rd.07 + rd.08 + rd. 09 + rd.1O) 06 10608,553 15603,800 3065,240 4107,760 4207,760 4223,040

- venituri din exploatare (exclusiv subvenţiile pe produse siactivitaţi) 07 9315,132 14750,000 2900,000 3900,000 3975,000 3975,000

- venituri financiare 08 1112,969 400,000 100,000 100,000 100,000 100,000- venituri exceptional 09 16,525 50,000 - - 25,000 25,000- alte resurse, din care: 10 163,927 403,800 65,240 107,760 107,760 123,040

- rezerve 11 38,886 33,000 5,000 9,000 9,000 10,000- fond de dezvoltare 12 104,201 309,000 50,200 82,300 82,300 94,200-alte fonduri 13 20,840 61,800 10,040 16,460 16,460 18,840

CDO

ANEXA03(continuare)

A 0 1 2 3 4 5 6H.NECESAR DE RESURSE - TOTAL

(rd.15 + ... + rd.26) 14 13670,461 17192,283 3341,439 4564,186 4574,871 4711,787- finanţare cheltuieli de exploatare (incl. amortizarea) 15 7819,609 12240,000 2378,000 3243,000 3343,000 3276,000- finanţare cheltuieli financiare 16 913,028 450,000 100,000 125,000 100,000 125,000- finantare cheltuieli exceptional 17 415,799 50,000 - - 25,000 25,000- rambursari credite 18 848,400 1014,500 161,000 349,150 158,100 346,250- finanţarea imobilizarilor corporate şi necorporale 19 340,069 750,600 150,000 200,000. 200,000 200,600- majorarea rezervelor 20 - - - - - -- impozitul pe profit 21 530,421 399,000 64,600 106,400 106,400 121,600- participarea la profit a salariaţilor 22 20,840 61,800 10,040 16,460 16,460 18,840- cota managerului 23 - 14,400 - - - 14,400• varsaminte la bugetui de stat sau bugetele locale 24 2617,769 2002,463 441,295 464,560 566,295 530,313- plata dividendelor 25 164,526 209,520 36,504 59,616 59,616 53,784- alte cheltuieli 26 - - - - - -

III. EXCEDENT (+) (rd.O1 - rd.14)DEFICITS) (rd.14-rd.01)

27 677,839 495,063 2,844 183,071 93,756 215,392

IV. ACOPERIREA DEFICITULUI- credite sau alte imprumuturi 28 67,789 495,063 2,844 183,071 93,756 215,392- subvenţii pe produse şi activitaţi 29 - - - - - -- alocaţii pentru investitii 30 - - - - - -

*) exclusiv amortizarile, tntrucat acestea reprezinta o sursa potentiala de autofinantare farSincidents asupra trezoreriei In exercitiul pentru care se întocmeste bugetui.

CO

ANEXA 04 BUGETUL ACTIVITATII DE INCASARI SI PLATI IN VALUTA - mii dolari SUA -

Nr PrecedentSpecificaţie rd. (preliminat, Exerciţiul financiar curent, din care


Disponibil la inceputul anului 01 307 333 333 300 350 475INCASARI IN CURSUL ANULUI - Total(rd.03 + rd.10lard.12)din: 02 880 1.100- 254 325 307 214ACTIVITATEA DE BAZA (rd.04 la rd.09) 03 869 1.080 254- 325 307 214

- export direct 04 834 1.080 250 320 302 208- executari de lucrari în strainatate 05 - - ' - - - -- prestaţii de servicii internatioriale 06 - - - - - -- aport valutar 07 - - - - - -- comisioane încasate de la furnlzoril de marfuri la export saubeneficiarii de marfuri din import 08 ■ •

- alte operaţiuni externe 09 35 - - - ' - -VALUTA CUMPARATA DE LA BANCILE COMERCIALE 10 - - - - - -CREDITE ?N VALUTA PRIMITE 11 - - - - - -DdBANZI BANCARE INCASATE PENTRU DEPOZITE IN VALUTA 12 11 20 4 5 5 6PLATI-Total (rd.14 + rd.18) 13 854 1.120 287 275 182 376

IMPORTURI REALIZATE - Total(rd.15 la rd.17), din care pentru: 14 328 400 97 50 147 106

- investiţiii proprii 15 112 - - - -- materii prime, materiale, subansambluri destinateconsumului propriu 16 216 400 97 50 147 106

- alte bunuri destinate vanzarii 17 - - - - - -ALTE CHELTUIELI în VALUTA - Total

(rd.19lard.25),dincare: 18 526 720 190 225 35 270- reprezentare în strainatate (salarii şi cheltuieli de întreţinere) 19 - - - - - -- reclama si publicitate 20 - - - - - -- deplasari în strainatate 21 17 20 5 5 5 5- restituiri credite primite 22 209 240 - 120 - 120- dobanzi bancare platite pentru credite primite 23 181 160 35 50 30 45- alte cheltuieli prevazute de lege 24 19 - - - - -- valuta vanduta bancilor comerciale 25 100 300 150 50 - 100

Disponibil la sfarsitul anului(rd.O1 + rd.03 + rd.1O la rd.12 - rd.13); (rd.O1 + rd.02 - rd.13) 26 333 • 313 300 350 475 313

CDoo ANEXA 05 BUGETUL ACTIVITATH DE INVESTITII - mil. lei -

Nr PrecedentSpecificate rd. (preliminat, Exerciţiul financiar curent, din care


1. RESURSE PROPRII - TOTAL (rd.02 +... + rd. 08) 01 1009,43 2388,361 1071,561 1355,861 1590,161 1838,361- disponibil la începutul perioadei 02 476,249 669,361 669,361 921,561 1155,861 1390,161- sume din valorificarea materialelor rezultate din

dezmembrarea imobilizarilor corporate 03 - - - - - -- sume din vanzarea activelor şi mijloacelor fixe 04 - - - - - -- amortizarea imobilizarilor corporate 05 428,980 1410,000 352,000 352,000 352,000 354,000- sume reprezentand reducerea impozitului pe profit cu 50% 06 - - - - - -- sume repartizate din profitul net 07 104,201 309,000 50,200 82,300 82,300 94,200• alte resurse prevazute din acte normative 08 - - - - - -

II. DESTINATIE RESURSE PROPRII- rambursare credite 09 - - - - -- finanţarea investitiilor (rd.01-rd.09) 10 1009,430 2388,361 1071,561 1355,861 1590,161 1838,361

III. CHELTUIELI DE INVESTITII din care: 11 340,069 750,600 150,000 200,000 200,000 200,600- lucrari în continuare 12 - - - - - -- lucrari noi 13 - - - - - • -- achizi(ii de bunuri şi alte cheltuieli de investitii, din care: 14 340,069 750,600 150,000 200,000 200,000 200,600

- dotari independente 15 - - - - - -IV. EXCEDENT(rd.10-rd.11) 16 669,361 1637,761 921,561 1155,861 1390,161 1637,761

V. DEFICIT (rd.11 - rd.1O) - acoperit 17 - - - - - - -- credite şi alte împrumuturi 18 - - - - -- alte resurse 19 - - - - - -- alocatii de la buget sau din fondul special pentru investitii 20 - - - - - -

ANEXA06 IMPRUMUTURI GARANTATE OE STAT- moneda de contract -

- mil. lei -

roCDCD

PrecedentSpecificate UM Nr (preliminat, Exerci)iul financiar curent, din care:

rd. realizat) TOTAL trim. I trim. II trim. Ill trim. IVA 0 1 2 3 4 5 6

Datoria efectiva D.M. 01 3,670 2,888 X X X Xla tnceputul perioadei mil. lei 02 5321,50 4187,60 X X X XIntrari din imprumuturi D.M. 03 - - - - - •

mil. lei 04 - - - ..- -Plati aferente tmprumuturilor (rd.09 + rd.11) D.M. 05 1,070 1,010 0,180 0,327 0,178 0,325din care: (rd.10 + rd.12) mil. lei 06 1551,50 1464,50 261,000 474,150 258,100 474,250.- plati restante D.M. 07 - - - - - -

mil. lei 08 - - - - - -Rambursari de capital D.M. 09 0,782 0,782 0,138 0,253 0,138 0,253

mil. lei 10 1133,90 1133,90 200,100 366,850 200,100 366,850Dobanzi, comisioane, speze bancare D.M. 11 0,288 0,288 0,042 0,074 0,040 0,072

mil. lei 12 417,600 330,600 60,900 107,300 58,000 104,400Datoria efectiva la sfar?itul perioadei(rd.O1 + rd.03 - rd.09) D.M. 13 2,888 2,106 X X X X(rd.02 + rd.O4 - rd.1O) mil. lei 14 4187,60 3053,70 X X X X

o o

ANEXA07 REZERVE - mil. lei -Nr. Precedent Exercitiul financiar curent, din care

Specificate rd. (preliminat, realizat) TOTAL trim. I trim. II trim. Ill trim. IVA 0 1 2 3 4 5 6

1. REZERVE LEGALEDFONDDEREZERVAa) Resurse, total (rd.02+rd.03+rd.04) din care: 01 1946,706 886,039 858,039 867,039 636,039 406,039

- sold la începutul perioadei 02 1907,820 853,039 853,039 858,039 627,039 396,039• repartizari din profitul anului curent 03 38,886 33,000 5,000 9,000 9,000 10,000.• alte resurse 04 - - - - - -

b) Utilizare, total (rd.06 + rd.07) din care: 05 1093,667 728,140 - 240,000 240,000 248,140- acoperirea pierderilor din anii precedent! 06 - - - - - -- alte utilizari 07 1093,667 728,140 - 240,000 240,000 248,140

c) Sold la sfarsitul perioadei (rd.O1 - rd.05) 08 853,039 157,899 858,039 627,039 396,039 157,8992) FOND DE...a) Resurse, total, din care: 01

02no

41,286 82,640 30,880 47,340 16,460 18,840

b) Utilizare, total, din care: uo0405

20,446 20,840 - 20,840 - -

- fd. participare 0607

20,446 20,840 _ 20,840

c) Sold la sfarsitul perioadei 0809

20,840 61,800 30,880 26,500 42,960 61,800

COo

ANEXA 07 (continuare)

A 0 1 2 3 4 5 6

II. REZERVE STATUTARE1) FOND DE...a) Resurse, total, din care: 01 - - - -

02 ■ -03 - - - -

b) Utilizare, total, din care: 04 - - - - -- 05 - - - - -

.- 06 - - - -c) Sold la sfarsitul perioadei 07 - - - -

III. ALTE REZERVE1) FOND DE...

a) Resurse, total, din care: 01 - - - -- 02 - - -

- ■ ■ ■

03 - --

b) Utilizare, total, din care: 04 - - - --

05 --

06 - - --

c) Sold la sfarsitul perioadei 07 - - -■ -

oN>

ANEXA 08 REPARTIZAREA PROFITULUI NET - mil. lei -Precedent

Specificaţie Nr (preliminat, Exerciţiul financiar curent, din carerd. realizat) TOTAL trim. I trim. II trim. Ill trim. IV

A 0 1 2 3 4 5 6Profitul net al exercijului 01 297,903 618,000 100,400 164,600 164,600 188,400

- Fond de participare a salariafilor 02 20,840 61,800 10,040 16,460 16,460 18,840- Surse proprii de finanţare, total din care: 03 104,201 309,000 50,200 82,300 82,300 94,200

- fond de dezvoltare 04 104,201 309,000 50,200 82,300 82,300 94,200- Cota managerului 05 - 14,400 - - - 14,400- Varsăminte la buget 06 8,336 23.280 3,656 6,224 6,224 7,176- Dividende cuvenite, total, din care: 07 164,526 209,520 36,504 59,616 59,616 53,784

- cota F.P.S. 08 115,168 146,664 25,553 41,731 41,731 37,649- cota F.P.P 09 49,358 62,856 10,951 17,885 17,885 16,135- alţi acfionari 10 - - - - -

- Alte repartitii legale 11 - - - - - -

PARTEA A Ill-A

GESTIUNEA FINANCIARA PE TERMENSCURT

Gestiunea activelor şi pasivelor circulante cuprinde totalitatea activitaiilor deasigurare şi menţinere a echilibrului financiar pe termen scurt.

Gestiunea pe termen scurt presupune doua domenii complementare deactivitate:

- determinarea necesarului de active circulante (stocuri, creanţe,lichiditaţi), deci a nevoilor ciclice, temporare de capital;

- determinarea modalitaţii de finanţare a necesarului de activecirculante, respectiv atragerea surselor temporare (a datoriilor deexploatare: furnizori, creditori, etc; a creditelor bancare pe termenscurt: credite de trezorerie, credite de scont, etc.) pentru nevoileciclului de exploatare.

Prin gradul ridicat de repetabilitate al operaţiilor legate de gestiuneaactivelor şi pasivelor circulante, cat şi prin important legata de succesulactivitaşii de exploatare (degaţarea unei trezorerii nete pozitive), gestiuneaechilibrului financiar pe termen scurt ocupa peste 50% din întreaga activitate degestiune financiara a întreprinderii, iar rezultatele ei, evaluate în termeni derentabilitate şi rise, condiţioneaza performantele intregii activitaţi.

Capitolul7

CONJINUTUL GESTIUNII CICLULUI DEEXPLOATARE

Gestiunea ciclului de exploatare este secţiunea cea mai importanta agestiunii financiare a întreprinderii, datorita ponderii semnificative pe care o deţinactivele şi pasivele circulante in totalul bilanţului întreprinderilor.

Obiectivul urmarit de gestiunea ciclului de exploatare Tl reprezintacresterea rentabilitStii activitaţii în condiţiile de diminuare a riscului economicşi financiar. Armonizarea relaţiei rentabilitate-risc se realizeaza, în principal, încadrul echilibrului dintre necesarul de active circulante şi sursele mobilizatepentru finanţarea lui.

Atingerea obiectivului de crestere a rentabilit3ţii activelor circulantepresupune realizarea ciclului de exploatare cu un nivel minim de activecirculante.

Volumul activelor circulante este influenţat de o serie de factori, maiimportant fiind:

- nivelul aprovizionarii; producţiei şi desfacerii;- cheltuielile de productfe şi viteza de rotaţie.

Cresterea volumului aprovizionarii, al producţiei şi desfacerii, precum şicheltuielilor de producţie, este însojita, în general, de o sporire a activelorcirculante. Gestionarea eficienta a resurselor reclama ca sporul producţiei (alcifrei de afaceri) sa-l depaseasca pe eel al activelor circulante. Reducereacheltuililor are un dublu efect favorabil, determinancy atat cresterea rentabilitaţiicat şi diminuarea volumului activelor circulante. In privinţa vitezei de rotaţie,men^ionam ca accelerarea acesteia influenţeaza în sensul reducerii activelorcirculante, al cresterii gradului de lichiditate al acestora, degaţand fonduri ce potfi plasate rentabil, lichidabil şi sigur în alte activitafi. Incetinirea vitezei de rotaţieatrage dupa sine o crestere a activelor circulante, o imobilizare (blocare) defonduri, reducand eficienfa utilizarii capitalurilor.

Rentabilitatea pasivelor circulante presupune reducerea costurilor deprocurare al capitalurilor necesare, cresterea preponderenţei surselor atrase,adica a decalajelor de plati favorabile ce rezulta din datoriile catre furnizori,salariaţi, buget, etc.

Pentru a raspunde nevoii de diminuare a riscului, gestiunea activelorcirculante urmareste eliminarea rupturii de stoc, a lipsei de lichiditaţi, aîntreruperilor accidental în aprovizionare, func^ionare, livrare, etc. Aceastasituatie reclama constituirea unui stoc de siguranţa, care însa determina ocreştere a costurilor de exploatare şi implicit o diminuare a rentabilitaţii.


In privinţa pasivelor circulante, diminuarea riscului presupune reducereasau eliminarea deficitului de capitaluri temporare solicitate de ciclul deexploatare, cresterea autonomiei financiare a ciclului de exploatare. Pentruaceasta se constituie la nivelul pasivelor circulante un fond de ailment,reprezentand surplusul de resurse permanente, necesar pentru a pune însiguranţa echilibrul financiar pe termen scurt (figura 7.1)

NEVOI RESURSEImobilizari Capitaluri permanenteActive Circulante -Stocuri - Creanţe -Active de trezorerie

RFPasive Circulante - Datoriide exploatare - Datorii înafara exploatarii - Pasive detrezorerie

FR = Capitaluri permanente - Imobilizari

Fig. 7.1 Evidenţierea fondului de rulment

Egalitatea între nevoi şi resurse trebuie sa se realizeze în final cu condiţiadegaţarii unei trezorerii nete pozitive. Obiectivul sub care se va acţiona, în acestsens, este maximizarea rentabilitaţii medii pe unitatea de risc.

Gestiunea ciclului de exploatare cuprinde principalele doua activitaţi :determinarea necesarului de active circulante şi determinarea surselor definanţare a ciclului de exploatare.

Spre deosebire de imobilizari, activele circulante au o lichiditate mai mareoferind întreprinderii posibilitatea acoperirii operative din încasari, a datoriilor, aefectuarii unor plasamente de trezorerie şi a pastrarii unei rezerve lichide în contşi în casa.

Alegerea nivelului activelor circulante ca şi a modului de finanţare alacestora, este legata de atitudinea personala a conducerii întreprinderii privindoptimizarea relaţiei rentabilitate-risc.

Nivelul activelor circulante se fundamenteaza, în principal, pe vanzarileprevizionate. Astfel, cresterea activelor circulante, pentru un nivel constant alproducţiei şi vanzarilor, daca aceasta reduce riscul de insolvabilitate (deincapacitate de plata), conduce la o diminuare a ratei de randament a activelortotale deţinute de întreprindere. Din contra, un nivel scazut al activelor conducela o rentabilitate ridicata, dar şi la un grad de risc la fel de ridicat.

Presupunem, de exemplu, ca o întreprindere a prevazut sa vanda marfuriîn vaioare de 24 miliarde lei în cursul unui exerciţiu dat şi spera sa obţina unrezultat de exploatare 3 miliarde lei, pentru un nivel al activelor imobilizate de12 miliarde lei. Creditele clienţi sunt de doua luni, iar întreprinderea trebuie sasuporte în mod constant o investiţie minima de 4 miliarde lej în stocuri şi2 miliarde lei în valori disponibile. conducerea întreprinderii, constienta de risculrupturii de stoc şi de incapacitatea de plata pe care Tl genereaza valoareaminima a activelor eirculante (10 miliarde lei), estimeaza ca acest risc va fipractic neglijabil daca întreprinderea suporta o investiţie mai importanta:6 miliarde în stocuri fi 4 miliarde în valori disponibile.

306

In stabilirea deciziei privind nivelul activelor circulante, conducereaîntreprinderii poate alege între cele doua modalitaţi extreme : rentabilitate foartemare şi risc foarte ridicat, sau eel mai scazut risc şi cea mai slaba rentabilitate.

Cifra de afaceriRezultatul exploatariiActive imobilizate Activecirculante1' Sumaactivelor RezultatulexploatariiSuma activelor (%)

1) Active circulante = Stocuri + Clienţi + Valori disponibile

_,. .. Cifra de afaceri x Nr. zile credit-clienti 24 miliarde x 60 •. ... .Clienti = ----------------------------------------------- - = --------------------- = 4 miliarde

360 360

Active circulante = 4 + 4 + 2 = 10 miliarde (modalitatea 1)Active circulante = 6 + 4 + 4=12 miliarde (modalitatea 2)

Se constata ca pentru un nivel dat al cifrei de afaceri previzibile, diminuareariscului şi a rentabilitaţii activelor totale ale tntreprinderii este cu atat mai mare,cu cat valoarea activelor circulante este mai ridicata. Alegerea nivelului activelorcirculante de catre conducerea întreprinderii, între cele doua soluţii extremepropuse, sau adoptarea unei soluţii intermediare, va depinde, înainte de toate,de atitudinea acesteia vis-a-vis de risc.

Raportul dintre vanzSri şi nivelul activelor circulante necesare pentrurealizarea acestora (a cifrei de afaceri) este specific fiecarei intreprinderi. Infuncţie de acest raport se pot identifica trei politici de gestiune a ciclului deexploatare cu efecte diferite asupra rentabilitafii şi riscului: politica ofensiva sauagresiva, politica defensiva şi politica echilibrata (intermediary). In funcţie deoptiunile conducerii întreprinderii se poate adopta una din cele trei politici.

Politica ofensivS (agresiva), indiferenta faţa de risc, este promovata deacei conducatori de întreprindere care doresc realizarea unei cifre de afaceri custocuri minime. Aceştia sunt dispusi sa accepte riscuri mari legate de lipsa destoc, de lipsa de lichiditaţi şi de insolvabilitate a întreprinderii, mizand perentabilitatea mult mai ridicata a accelerarii rotaţiei, a creşterii gradului delichiditate al activelor circulante.

Politica defensiva, a conducatorilor prudenţi, este o politica de aversiunefaţa de risc, şi îşi propune realizarea unei cifre de afaceri cu stocuri şi lichiditatiridicate. Conducatorii prudenţi nu accepta riscul rupturii de stoc curent chiar îndetrimentul uneirentabilitaţi mai moderate, astfel meat, pentru orice crestere acifrei de afaceri ei se preocupa şi de creşterea corespunzatoare a stocurilor careasigura continuarea activitaţii de exploatare (stocuri curente şi de siguran^a).

Politica echilibratS (intermediary) armonizeaza relaţia contradictorie dintrerentabilitate şi risc, Potrivit acestei politici creşterea volumului activitaţii (cifrei deafaceri) se realizeaza cu un stoc curent de marime corespunzatoare noii cifre deafaceri, pe cand stocul de siguranţa este determinat la acel nivel care egali-

307

Modalitatea 1 Modalitatea 224 miliarde 24 miliarde3 miliarde 3 miliarde12 miliarde 12 miliarde10 miliarde 10 miliarde22 miliarde 22 miliarde

13,6% 11,5%

zeaza costurile lipsei de stoc (rupturii de stoc) şi costurile ridicate ale stocurilorexcesive (peste necesitaţile stricte ale exploatarii).

£i în privinţa pasivelor circulante se pot intalni manifestari diferite decomportament în raport cu asumarea riscului.

într-o politics agresivS finanţarea activelor circulante s-ar baza numai peresursele ciclice posibile de mobilizat (datorii de exploatare, credite bancare petermen scurt, etc.) care an cele mai mici costuri de procurare, dar care prezintaşi o nesiguranţa în reînnoirea lor (riscul unei lipse de capital şi al cresterii rateidobanzii).

Politica defensive are în vedere finanţarea activelor circulante, în principal,din resurse permanente (fondul de rulment) care au costuri de procurare maimari dar şi o acoperire suficienta împotriva riscului de remnoire a creditelor şi acrefterii ratei dobanzii (costa mai mult dar este o politica prudenta).

O politics neutrS presupune sincronizarea perfects dintre scandenţeleactivelor şi pasivelor pe termen scurt. Rentabilitatea şi riscul ce ar însoţiformarea activelor şi pasivelor circulante, avand sensuri contrare, seneutralizeaza într-o oarecare masura. Aceasta politica se bazeaza pe un fondde rulment, minim necesar, la nivelul unei cresteri minime consolidate a nevoiide fond de rulment, urmarind ca fluctuaţiile nevoii de fond de rulment sa fieacoperite din sursele ciclice.

Alegerea unei anumite politic! este subiectiva, fiecare tip de politica fiindraţionala în raport cu strategia şi obiectivele gestiunii financiare în ansamblul sau.

In figura 7.2 sunt evidenţiate diferitele politici pe care întreprinderea lepoate adopta în materie de finanţare a activelor circulante (s-a admis ipotezavariabilitaţii liniare a activelor imobilizate în raport cu timpul, iar activeiecirculante comporta o parte permanenta legata de evoluţia tendenţiala a cifrei deafaceri şi o parte fiuctuanta în funcţie de conţunctura şi variafiile sezoniere).

In cele patru reprezentari, valoarea activelor circulante de finanţat,corespunde parţii neacoperite direct din creditele acordate în mod cvasiautomatde furnizori şi alţi creanţieri (nevoia de fond de rulment). In aceste condiţii, nuexista decat doua ipoteze : finanţarea prin capitaluri permanente sau prin creditebancare pe termen scurt.

Primele doua reprezentari (a şi b) evidenţiaza doua cazuri extreme posibile.Primul (cazul a) reprezinta situaţia în care nu exista fond de rulment (FR=0).Intreprinderea respecta just regula echilibrului minim, finantSnd activeieimobilizate prin capitaluri permanente şi activeie circulante prin credite bancarepe termen scurt. Costul finanţarii este minim (rentabilitatea maxima), iar riscullipsei de capital (si al majorarii ratei de dobanda la creditele pe termen scurt)este mare, caci activeie circulante devin mai greu disponibile în timp ce datoriilepe termen scurt devin mai repede exigibile.

tn cazul b, fondul de rulment are o marime maxim posibila care finanfeazaintegral activeie circulante. Remarcam ca şi aceasta politica de finanţare este lafel de îndepartata de optim, deoarece genereaza cele mai mari costuri(rentabilitate minima), asigurand în schimb un risc minim. Situaţia ar putea fiîmbunataţita în masura în care mijloacele de finanţare lasate periodic neutilizatear fi investite mai rentabil în activitaţi remuneratorii. Aceasta soluţie angajeazaun cost de oportunitate, cu atat mai ridicat, cu cat fluctuaţiile activelor circulante

308

vor fi mai pronunţate şi mai apropiate, pentru ca în acest caz extrem va fi greude gasit un plasament rentabil pentru disponibilitafile neutilizate.

Cazul c şi d prezinta doua situafii intermediare. Prima soluţie consta înfinanţarea prin credite bancare pe termen scurt doar a parţii "fluctuante" a

Active circulantefluctuante

Cazul a

Capitaluripermanente

Fond de rulmentneutilizat

Cazul c Cazul d

Fig. 7.2 Politici de finanţare a activelor circulante

pe abscisa : variabila temporalape ordonata : valoarea activelor imobilizate şi a activelor circulante diminuata devaloarea finanţarii asigurata de furnizori

activelor circulante (dimensiunea temporara, evolutiva a nevoii de fond derulment). Aceasta solute va fi mai putin riscanta dar mai scumpa decat ultima,care corespunde situaţiei unei întreprinderi acceptand riscuri relativ moderateîntrucat finanteaza din fonduri permanente doar o parte a activelor circulante.

llustram aceste modalitaţi de finanţare prin urmatorul exemplu practic.Presupunem ca o întreprindere dispune, în cursul unui exerciţiu dat, de

active imobilizate în valoare neta de 120 miliarde lei. Aceste active suntfinanţate pentru suma de 80 miliarde lei din capitaluri proprii şi 40 miliarde lei dindatorii pe termen mediu pentru care plateşte 5,8 miliarde lei dobanzi. Rezultatulsperat al exploatarii este de 36 miliarde lei înaintea deducerii plaţilor cu

309

Creditebancare petermen scurt



<-l Creditebancare petermen scurt

Creditebancare petermen scurtCapitaluripermanente

dobanzile. Conducatorii întreprinderii prevad ca activele circulante "permanente"nefinanţate de creditele furnizori vor fi in medie de 60 miliarde lei. De patru oripe an activele circulante vor atinge suma de 80 miliarde lei pe parcursul întregiiluni de zile (de fiecare data), intreprinderea se poate împrumuta pe termen scurtla o rata anuala de dobanda de 14% şi de 17%.

Pot fi avute in vedere urmatoarele patru modalitaţi de finanţare : 1) Activelecirculante sunt finanţate integral din credite bancare pe termen scurt. Cheltuielicu dobanda:

- la credite pe termen scurt: 14%x60+

- la credite pe termen mediu: 5,8miliarde leiProfit net =[36-(9,33+5,8)](1-0,38) = 12,94 miliarde leiCota de impozit pe profit = 38%2) Activele circulante sunt finanţate integral din împrumuturi pe termen mediuCheltuieli cu dobanzile = 5,8+80x17% = 19,4 miliarde leiProfit net = (36-19,4)(1-0,38) = 10,29 miliarde lei3) Doar partea "fluctuanta" a activelor circulante este finanţata din creditebancare pe termen scurt.Cheltuieli cu dobanda:

- la credite pe termen scurt: — -------- = 0,93 miliarde leio

- la credite pe termen mediu: 5,8 + 60 x 17% = 16 miliarde leiProfitul net = [36-(0,93+16)](1-0,38) = 11,82 miliarde lei4) Capitalurile permanente finanţeaza jumatate din activele circulante"permanente".Cheltuieli cu dobanda:

14% x 20- la creditele pe termen scurt: 14% x 30 + ------------- =5,13 miliarde lei

- la creditele pe termen mediu: 5,8 + 30 x 17% = 10,9 miliarde lei

Profitul net = [36-(5,13+10,9)](1 -0,38) = 12,38 miliarde leiRentabilitatea diferitelor structuri de finantare :

(MILD. LEI) 1 2 3 4Rezultatul exploatarii înaintea de-ducerii cheltuielilorcu dobanzile

36 36 36 36

Cheltuieli cu dobanzile 15,13 19,4 16,93 16,03Profitul net 12,94 10,29 11,82 12,38Profit net/Capitaluri proprii /(%) 16,17 12,86 14,78 15,48

Diferenţa între cele doua rate de rentabilitatea a capitalurilor proprii, Inambele solutii extreme (finantare in totalitate prin credite pe termen scurt saumediu) fiind de 3,31% nu poate fi neglijata. Aceasta confirma faptul ca alegereape care intreprinderea intenţioneaza sa o realizeze va angaţa simultanrentabilitatea şi securitatea sa. Aceasta alegere depinde deci, de atitudineaconducatorilor cu privire la riscul financiar pe care ei sunt dispusi sa si-l asume.

310

14%x(80-60)x412

=9,33miliarde lei

Capitolul8 GESTIUNEA

STOCURILOR

Functionarea normala şi continua a ciclului de exploatare necesita existenţaunor stocuri de mijloace circulante in toate fazele activitafii economice dinîntreprindere. Stocurile de mijloace circulante înglobeaza materii prime şimateriale aflate in diferite faze ale prelucrarii, precum şi sub forma produselorfinite, a mijloacelor în decontare (creanţe asupra clienţilor şi debitorilor) şidisponibilitaţilor banesti în casa sau banca.

Important^ deosebita a mijloacelor circulante in structura economica aîntreprinderii consta în faptul ca acestea devin, pe parcursul procesului deproduce, depozitarul valorii cedate de celelalte elemente ale structurii cum ar fi:personalul, mijloacele fixe, informaţiile, mediul1.

Stocurile se exprima fizic şi valoric dar pot fi determinate şi în numar de zile(vezi subcapitolul referitor la viteza de rotate a capitalurilor).

Din punct de vedere fizic, stocurile reprezinta cantitatile de materiale, deproduse sau de marfuri necesare fiecarei faze a ciclului de expioatare(aprovizionare, produce, desfacere) pentru a asigura desfasurarea continua şiritmica a acestuia. Necesitatea cbnstituirii stocurilor deriva din caracterulcontinuu al productiei (sau al desfacerii lor) în raport cu caracterul discontinuu alaprovizionarilor.

Marimea financiara a stocurilor este data de marimea capitalurilornecesare pentru constituirea şi pastrarea lor. Capitalurije alocate nu pot firecuperate decat dupa ce stocurile respective parcurg întreg ciclu de exploatareşi sunt valorificate prin vanzarea şi încasarea produselor sau serviciilor realizatede întreprindere. Pe toata aceasta durata de imobilizare capitalurile tamanblocate fara posibilitatea de a fi utilizate în alte plasamente rentabile. S-ardesprinde de aici ideia, eel puşn la prima vedere, ca procesul de exploatare eelmai economic ar fi acela care s-ar desfasura fara stocuri sau cu stocuri foartemici. Insa, o activitate de exploatare fara stocuri, cu aprovizionare în timp real(gestiunea stocului zero - modelul japonez) determina o crestere considerabiia acheltuielilor de aprovizionare. Cheltuielile cu aprovizionarea continua pot fi atat demari, încat este mai economica organizarea aprovizionarii în mod discontinuu. (laintervale). Automat va apare necesitatea constituirii de stocuri care sa asigurealimentarea producţiei între cele doua reaprovizionari succesive.

Exista şi alternativa de a constitui stocuri suficient de mari pentru a reducenurnarul aprovizionarilor. Organizarea activitatii de exploatare cu stocuriexcesive (peste necesarul curent) antreneaza costuri ridicate de depozitare şipastrare, dar mai ales, de oportunitate a capitalurilor imobilizate pe durata destaţionare a acestor stocuri.Deci, cheltuielile suplimentare inutile în gestiuneastocurilor sunt generate, atat de stocurile insuficiente, cat şi de cele excesive.

1 P. Bran, Finanfele întreprinderii, Bucureşti, 1994, Chişinau "Logos" 1995, p. 127.

311

In aceste condiţii politica de urmat in gestiunea stocurilor trebuie sa fiealeasa pe baza unei analize temeinice asupra costurilor de stocaj. MSrimeaoptim9 a stocurilor va fi aceea care armonizeaza relaţia contradictorie dintrecheltuielile de aprovizionare (Ca) variabile in funcţie de numarul aprovizionarilorşi cele de depozitare (Cd) care variaza in raport cu marimea stocurilor. Pentrustabilirea stocului optim de materii prime şi materiale trebuie sa se gaseasca osoluţie matematica între:

- reînnoirea frecventa a stocurilor, avand ca efect cresterea cheltuielilorde transport-aprovizionare (pe comenzi), dar şi reducerea cheltuielilorde pastrare-depozitare;

- reinnoirea stocurilor la intervale lungi, cu efecte asupra reduceriicheltuielilor de transport-aprovizionare, dar şi a cresterii cheltuielilor depastrare-depozitare.

Modelul Wilson - Whitin care optimizeaza marimea stocului porneste de lacostul total (Ct=Ca+Cd) cu formarea stocurilor, care se doreste a fi minim, incondiţie maximizarii rentabilitaţii activitafii de exploatare.Prezentam în continuare modelul de gestiune cu cerere constants şiperioada fixa de aprovizionare, fara posibilitatea apariţiei lipsei de stoc.Ct=Ca+Cd

NS ■xcd, in care:

S = marimea optima a stocului;N = necesarul anual (sau alta perioada luata în calcul) de aprovizionat; ca = costulfix unitar pentru pregatirea unei noi aprovizionari; T = intervalul de timpconsiderat pentru reglementarea stocului; cd = costul de depozitare pe unitateade stoc în unitatea de timp; Punctul în care derivata întaia a costului total în raport

cu marimea stocului este egala cu zero, reflecta minimul costului total.

dCdS

-O,w -Nxcaa

TxCrf Nxca

2Nxca

Cunoscand stocul optim se pot determina, în continuare, numarul comenzilor deaprovizionare (Nr. aprov.) şi intervalul mediu între doua aprovizionari (i):

Nr. aprov. = N'opt

lar

in care:

312

T = numarul de zile calendaristice din perioada considerata (Tanuaţ = 360 zile).

TxS

t ^d__

Exemplul 1O intreprindere se aprovizioneaza cu materii prime în vederea fabricarii

unui produs. Cantitatea necesara pe un an de zile (N) este de 91.800 kg. CostuIpregatirii (lansarii) unei comenzi de aprovizionare (ca) este de 4.890 mii lei; iarcostuI de stocare al unui Kg pe zi este de 0,5 mii lei.

Rezolvare:Gestiunea optima a stocurilor presupune determinarea urmatorilor

indicatori:

_ ^91.800x4890Sopt" V 360x0,5 > Q l

Q1 ftOflNr. aprov. = ' = 41,10 aprovizionari;

2233,33

j= 2233,33X36091.800

Pentru a obţine cheltuieli globale minime pe o perioada de un an, va finecesar ca aprovizionarile sa se faca la intervale de 8,76 zile, iar cantitaţi1e ceurmeaza a fi înscrise în contracte pentru fiecare comanda sa fie de 2233,33 Kg.

Schimband semnificatia variabilelor Ca şi Cd, din cadrul modelului, acestapoate fi extins şi pentru optimizarea stocurilor de produse în curs defabricate şi a celor de produse finite. In acest caz Ca se refera la cheltuielilede aprovizionare cu loturi de produse în curs si, respectiv, cheltuielile de lansarea unei noi comenzi de livrare a produselor finite, iar Cd cuprinde cheltuielile depastrare a stocurilor de produse în curs şi de produse finite. Introducand acestevariabile în model se vor obşine marimile optime ale loturilor de fabricat şi alecelor de livrare, ca şi intervalele optime ale ciclurilor de fabricate şi de expedierea produselor finite.

Modelul matematic de optimizare a stocului s-a fundamental pe un cazparticular de aprovizionare, potrivit caruia intervalele între aprovizionari suntconsiderate constante, deci aprovizionarea se desfasoara ritmic, iar stocurile seconstituie instantaneu şi se dau treptat în consum pana la epuizarea totala(exact în momentul unei noi aprovizionari).

Cazul mai general al aprovizionarilor, întalnit frecvent în realitate, este eel alstocurilor cu intervale variabile de aprovizionare dar şi cantitati variabile. Inaceste condijti intervalul mediu între aprovizionaVile consecutive (i) sedetermina cu ajutorul mediei aritmetice ponderate (intervalele variabile deaprovizionare (ţi) se pondereaza cu cantitaţile variabile ce se vor aproviziona(qi)):

■

313

In continuare, se determina stocul curent mediu (Scrt), in funcţie denecesarul mediu zilnic de aprovizionat (N / 360) şi de intervalul mediu întreaprovizionari (i), astfel:

Scrt = (N/360) xiPentru evitarea întreruperilor, în procesul de producţie se constituie stocuri

de siguranţa. Marimea lor depinde de înclinaţia conducerii întreprinderii înlegatura cu relaţia contradictorie rentabilitate - risc. O politica realista,echilibrata, recomanda constituirea stocului de siguranţa la un nivel careminimizeaza cheltuielile determinate de "ruptura de stoc" şi de existentastocurilor excesive.

Stocul de sigurantS mediu se determina în funcţie de necesarul mediuzilnic şi de intervalul mediu de abatere faţa de intervalele contractuale sau faţade intervalul mediu între aprovizionari (i), astfel:

q? xtaSsig = (N / 360) x s, iar s = -=^-------- , în care:

2 *ta = numarul zilelor de întarziere în aprovizionari (faţa de contract sau

fata del);q, = cantitaţile aprovizionate la termenele întarziate; s= intervalul pentru stocul de siguranţa.

Modul de calcul al intervalului mediu între aprovizionari şi al intervalului pentrustocul de siguranţa se prezinta în exemplul practic 2 (de la sfarsitul parţii a Ill-a).

Capitolul 9

DETERMINAREA NECESARULUI DERNANJARE A CICLULUI DE EXPLOATARE

(NFCE)

Necesarul de finanţare a ciclului de exploatare exprima nevoia totala decapitaluri pentru procurarea stocurilor şi asigurarea unui sold normal de creanţecare sa determine desfasurarea eficienta a ciclului de exploatare.

Fundamentarea NFCE este o etapa importanta in planificarea echilibruluifinanciar pe termen scurt, întrucat ne furnizeaza informaţii privind marimeainvestiţiilor de capital in activele circulante. In etapa urmatoare se vor stabiliresursele de capitaluri circulante posibile de mobilizat pentru acoperirea NFCE.

Determinarea NFCE urmareşte realizarea aceluiaşi obiectiv de crestere arentabilitaţii întreprinderii şi de diminuare a riscului. Astfel, necesarul va fi maimare sau mai mic, în funcţie de politica financiara pe termen scurt promovata deconducerea întreprinderii (politica defensiva sau agresiva). Exista doua maricategorii de metode pentru determinarea NFCE: metode analitice şi metodesintetice. Ambele categorii au ca indicatori de fundamentare, fie costurileexploatarii, fie cifra de afaceri.

Metodele analitice presupun determinarea marimii NFCE pe elemente destocuri (de materii prime şi materiale, de produse in curs de fabricate, deproduse finite), iar în cadrul elementelor de stocuri calculul analitic sedesfaşoara pe fiecare material sau produs nominalizat şi pe fiecare fel de stoc(curent, de siguranţa, de condifionare, de transport interior). Datoritacomplexitatii calculelor şi al costului ridicat al operapor de fundamentare,folosirea metodelor analitice se recomanda numai în anumite cazuri, şi anume:

- în situaţii de modificari structurale considerabile ale activitaţiiîntreprinderii (fuziuni, absorţie, înfiinţare de noi unitaţi, etc.);

- numai pentru determinarea nevoii de finanţare medii anuale astocurilor, urmand ca pentru nevoia trimestriala de finanţare sa seutilizeze metodele sintetice.

In condiţii de relativa stabilitate economica a întreprinderii se utilizeazametodele sintetice, care armonizeaza raportul dintre costul mai redus alfundamental NFCE şi utilitatea apropiata a marimilor NFCE determinate prinmetodele analitice. In cadrul metodelor sintetice NFCE se determina pe totalactive circulante în funcţie de volumul planificat al activitaţii de exploatare şi deviteza de rotate înregistrata în exerciţiul anterior ajustata în functie deelementele previzibile din anul de plan.

315

9.1. METODELE ANALITICE DE DETERMINARE A NFCE

Exista doua categorii de metode analitice:- metode analitice bazate pe costurile exploatarii;- metode analitice bazate pe cifra de afaceri.

9.1.1. Metodele analitice bazate pe costurile exploatariiAcestea pornesc de la elementele de cheltuieli ce caracterizeaza fiecare

faza a ciclului de exploatare (Cmz) şi de la timpul între doua reconstituirisuccesive (t):

NFCE = Cmz x t x K

unde:K = coeficient de corecjje specific pentru unele faze în care cheltuielile nu

cresc uniform sau nu raman constante pe toata perioada imobilizarii.Cheltuielile exploatarii sunt previzionate în bugetul producţiei, pentru

perioada de gestiune considerate (an, trimestru). De asemenea, se are învedere ritmul avansarii capitalurilor banesti în acoperirea stocurilor, sau ritmulrecuperarii acestor cheltuieli prin darea în consum a stocurilor. In privinţacoeficientului K, el are un nivel de 0,5 din faza de aprovizionare (cand se aplicala intervalul mediu între doua aprovizionari) sau de 0,5 -1,0 în faza de producţie.Marimea coeficientului de corectare (K) cu care se ajusteaza cheltuielile defabricaţie, difera în funcţie de ritmul de alocare a capitalurilor banesti în formareastocurilor de produse în curs de fabricate (figura 9.1.).

Costurile pentru formarea stocurilor sunt determinate astfel:- în faza de aprovizionare, de cantitaţile de materii prime şi materiale

necesare producţiei şi de preţul unitar de aprovizionare;- în faza de producţie, de volumul materialelor date în consum şi de

nivelul cheltuielilor de fabricate (preiucrare) pe diferite faze aleproducţiei (cheltuieli salariale, cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionareautilajelor, cheltuieli generale ale secţiilor, cheltuieli generatedeadministraţie);

- în faza de desfacere, de costul de producţie (inclusiv cheltuielilegenerale de administraţie) al produselor finite predate la magazie şi decheltuielile pentru livrarea acestora catre beneficiari;

- în faza de încasare, de costul complet al produselor expediate.Costurile anuale ale producţiei, astfei determinate, se impart la numarul de

zile dintr-un an (360 zile) obţinandu-se astfel cheltuielile medii zilnice cuformarea unei unitaţi de stoc (fiecarui tip de stoc).

Timpul între doua reconstituiri succesive ale stocurilor se determinaadesea ca o medie aritmetica (simpla sau ponderata) a duratelor efectiveînregistrate în perioada anterioara, corelate cu cele prevazute în contracteleviitoare de aprovizionare şi de desfacere, cat şi în fisele tehnologice defabricaţie a produselor (vezi subcapitolul "Bugetul producţiei").

316

Cheltulelimedlizilnice

Destacere Reallzare Durata clclululde exploatare

Fig. 9.1. Evoluţia nevoii de finanţare a stocurilor pe durata unui circuit economiccomplet.

Pentru diferitele categorii de stocuri componenta timp este determinateastfel:

- in faza de aprovizionare, de urmatorii timpi, intervalul mediu întredoua aprovizionari succesive de materiale (i); intervalul mediu pentruformarea stocului de siguranţa (s); intervalul pentru stocul decondiţionare (c); intervalul pentru transports interior între depozitulcentral şi depozitele secţiilor de producţie (t);

- în faza de produce, de durata ciclului de fabricate (D) rezultata dinfisa tehnologica de fabricate a produsului; prin însumarea timpilor depregatire a masinilor, prelucrare propriu-zisa, control între faze sipredare la magazia de produse finite;

- în faza de desfacere, de durata medie de stationare a produselor finiteîn magazie (Dst), rezultata prin însumarea timpilor de control tehnic decalitate, de formarea loturilor, etichetare şi întocmirea documentelor deexpediere;

- în faza de încasare, de durata medie de încasare a produselorexpediate (Djnc), respectiv de timpul cerut de derularea decontarilorîntre unitatea în cauza şi cumparatorii produselor livrate.

In concluzie, componenta costurilor se determine în faza de antecalculaţiea costurilor, iar componenta timp se determine, în general, pe baza observaporstatistice privind viteza de rotate anterioara a stocurilor, sau daca este posibil,pe baza duratelor desprinse din contractele angaţate pentru anul viitor.

Prezentam în continuare relaţiile de calcul pentru necesarul de finantatmediu anual pe elemente de stocuri.

317

Cheltuleli dedesfacere"

Stocurl de slguranfa,condtflonare,transport interior

IncL i _____________L ____

Aprovizionare Producfle

Pentru fiecare stoc de materiale semnificative necesarul de finanţatmediu anual (Necmat) se determina dupa relaţia:

x ^ = necesarul valoric

anual din materia prima semnificativa, adica:■ i

N= ]£(qixncixpai),unde:

qi = cantitatea de produse programata a se fabrica (pentrufiecare tip de produs);

nci = norma de consum specifics fiecarui produs; Pa, =preţul de aprovizionare unitar; i = 1 ,n produse ce urmeazaa se fabrica. i = interval de timp mediu între aprovizionari;s = interval pentru stocul de siguranţa; c = interval pentrustocul de condiţionare; t = interval pentru transportsinterior.

Intervalul mediu între doua aprovizionari succesive se ia la jumatatedeoarece se considera ca are loc constituirea instantanee a stocului curent laîntreaga sa marime (nu treptat), iar trecerea în consum a materialelor are loctreptat şi continuu pana la epuizarea stocului (în momentui unei noi reconstituiri,figura 9.2.)

Cheltuieli A

Marimea financiara astocului curent

f0 ' '1. Timp

Fig. 9.2. Marimea financiara a stocului curent.

Pentru elementele nesemnificative de materiale (nenominalizate,diverse), necesarul de finanţat mediu anual se determina astfel:

£ NeCsemnificative •■••............................... S Chelt.semnificative.................. Cheltdiverse

318

Necmat= ,încare:

CheltChelt

■ x V Neesemnif.

Pentru fiecare produs semnificativ in curs de fabricate necesarul definanţat mediu anual (Necp.Curs) se determina astfel:

in care:q = producţia fizica anuala previzionata;cp = costui de producţie (inclusiv cheltuielile generale de administrate)

unitar antecalculat.D = durata ciclului de fabricate;K = coeficient de corectare specific ritmului de avansare a cheltuielilor de

fabricate (0,5 < K < 1).Coeficientul de corectare se determina în funcţie de modul In care se

succed costurile de producţie, astfel: - în situaţia în care costurile de producţie crescuniform (figura 9.3.)

Costui

---► Timp

Fig. 9.3. - Cresterea uniforma a costului de produce

(c + C) x D, în care:

Dreptunghi DxC 2Cc = cheltuieli de productie la începutul ciclului de fabricaţie;G = cheltuieli de productie la sfarsitul ciclului; D = durataciclului de fabricate.

319

diverse

semnif.

Trapez c + CK =

- în situaţia în care costurile de productie cresc neuniform pe durata ciclului defabricate dartn cadrul fazelor cresterea este uniforma:

K =(c1xd1) + (c2xd2)+ ... +(cnxdn)

CxDin care:

C-,,Cn = cheltuieli medii ale fiecarei faze (media aritmetica simpla întrecheltuielile de la începutul şi sfarsitul fiecarei faze);

di,dn = duratele fiecarei faze a ciclului de fabricate.- în situaţia în care materia prima intra în procesul de producţie de la început iarcelelalte cheltuieli cresc treptat în cursul ciclului de fabricate (figura 9.4.):

CostA

M

Materie primaM

DTimp

Fig. 9.4. Evoluţia costurilor în situaţia In care întreaga cantitate de materiiprime intra în procesul de fabricate de la începutul acesteia.

•, în care:CxD

M = materiile prime;cp = cheltuieli de personal;C = cheltuieli totale;D = durata ciclului de fabricate.

- în situaţia în care lansarea în fabricaţie se face în loturi, iar unele produse din lotuilansat se finiseaza şi deci cheltuielile se recupereaza înainte de expirareaduratei totale a ciclului de fabricate:

320

K =

[(c1xd1) + (c2xd2)+ ... + (cnxdn)]-[(r1xt1) + (r2xt2) + - + (rnxtn)]CxD

în care:r-), rn = cheltuielile recuperate prin finisarea produselor înainte de expirarea

duratei totale a ciclului;t-i, în = numarul de zile din momentul recuperarii cheltuielilor şi pana la

sfarsitul ciclului de fabricate;celelalte simboluri au semnificatiile preţzentate în relaţiile precedente.Pentru obiectele de inventar de micS valoare sau de scurtS durata,

îmbracamintea şi materiale de protecţie, nee. de finanţat mediu anual are labaza relaţia:

Necob.inv = Sj + A - Sun- U2

in care:S| = stocurile iniţiale (de la sfarsitul perioadei precedente);A = achiziţiile perioadei respective; Sfm = stocuri faramişcare; Uz = consumul sau uzura acestora.Pentru fiecare produs finit semnificativ, necesarul de finanţat mediu

anual (Necp.ţin) se determina dupa relaţia:

Necp.fin = qxc c

360in care:q = producţia fizica anuala previzibnata;cc = cost complet unitar antecalculat;Dst = durata de stationare în magazie a produselor finite.Necesarul de finanţat mediu anual, pentru produsele în curs de fabricate şi

produsele finite nesemnificative, se determina printr-o relaţie similara cu ceaprezentata la materialele nesemnificative (prin proporţionalitate).

Pentru produsele facturate şi neîneasate (clienţt). necesarul de finanţatmediu anual se determina astfel:

360•xDo

in care:De = durata medie de decontare.Metodele analitice se folosesc pentru fiecare element semnificativ de

materiale şi produse finite. Nomenclatorul acestora fiind foarte mare, sedetermina analitic numai necesarul de finanţat mediu anual urmand ca la nivelulfiecarui trimestru sa se utilizeze o metoda sintetica.

Relaţia de calcul a necesarului de finanfat trimestrial (NecjR) sefundamenteaza pe cheltuielile medii zilnice specifice trimestrului respectiv(ChjR) ?i pe durata medie (zile) rezultata din necesarul anual:


Durata medie a rotaţiei pe fiecare categorie de activ circulant (Dmr) sedetermina dupa urmatoarea regula de trei simpla:

Ch.anuaie..........................360 zileanual ...............Dmr (zile)

Necesarul de finanţat trimestrial, astfel determinat, pentru toate categoriilede stocuri inclusiv clienţi, reprezinta totalul previzionat al activelor circulantepentru care se cauta apoi sursele posibile de finanţat (vezi exemplul nr. 2 de lasfarsitul parţii a-lll-a).

9.1.2. Metodele analitice bazate pe cifra de afaceri

Aceste metode pornesc de la relaţia de proporţionalitate dintre NFCE şicifra de afaceri a perioadei de gestiune considerate (trimestrul). Elementele defundamentare a necesarului de finanţat trimestrial sunt cifra de afaceriprevizionata şi durata rotaţiei stocurilor şi clienţilor (determinate pe baza datelorcontabile de la sfarsitul exerciţiului anterior).

CANecTR,M=—

in care:CAjRpi = cifra de afaceri previzionata trimestrial;Rc = ratele cinetice specifice fiecarui element de activ circulant, respectiv

duratele rotaţiei activelor circulante în raport cu CA (vezi sistemul de ratecinetice).

Astfel determinat, necesarul de finanţat trimestrial al celor patru categorii deactive circulante (materiale, produse în curs, produse finite, creanţe-clienţi)poate fi înscris în cadrul unui bilanţ previzional, constituind grupa nevoilor ciclicede capitaluri.

9.2. METODELE SINTETICE DE DETERMINARE A NFCE

Metodele sintetice se folosesc pentru determinarea necesarului de finantattrimestrial pe total active circulante. Ele se bazeaza tot pe relaţia deproporţionalitate dintre activele circulante, pe de o parte, şi costurile exploatariisau cifra de afaceri, pe de alta parte. Deci, se cauta mai întai un raport deproporţionalitate, observat în perioada anterioara, între necesarul de activecirculante şi costul total al exploatarii sau cifra de afaceri totala. Acest raport vafi apoi utilizat pentru previziunea NFCE în raport cu evoluţia previzibila a costuluitotal al producţiei, sau a cifrei de afaceri totala.

Metodele globale au avantajul simplitaţii, prin faptui ca ele conduc printr-unsingur calcul la determinarea întregului necesar de finanţat trimestrial (si nu pefiecare element component de active circulante). Totusi, fiind necesara şi o

322

detaliere pe elemente componente, aceasta se va face ulterior în raport cuponderile elementelor respective în totalul activelor circulante înregistrate înperioada anterioara.

Utilizarea metodelor sintetice n-ar fi posibila, daca iniţial nu s-ar fi utilizatmetodele analitice la nivelul întreprinderii respective, sau la o întreprinderesimilara de unde sa se preia estimarile analitice.

Exista metode sintetice fundamentate pe:1) viteza de rotaţie în funcţie de costurile exploatarii;2) activele circulante ce revin la 1000 lei produce marfa;3) rata cinetica a activelor circulante (durata de rotate în raport cu cifra de

afaceri).

1) Viteza de rotafie în funcţie de costurile exploatSrii

în careqi = producţia fizica previzionata trimestrial;cci = costul complet unitar antecalculat;Dro = viteza de rotaţie din perioada precedents (baza).In vederea stabilirii necesarului de finanţat trimestrial pe total active

circulante (NecjRiM). producţia fizica prezivionata şi costul unitar antecalculatse preiau din bugetul producţiei; iar viteza de rotate din anul de baza secalculeaza pe baza datelor din bilanţul şi contul de rezultate al exerciţiuluiprecedent şi se ajusteaza în funcţie de elementele previzibile din anul de plan.

Sac0 x 360 .D,o = -*£-. ----- , m care:

Sac0= soldul mediu al activelor circulante din anul de baza;PMano = costul producţiei marfa in anul de baza (Pcco)-iar:PManO = qo * Cco> în care:qo = producţia fizica realizata în anul de baza;cco = costul complet efectiv (realizat în anul de baza).Pentru fiecare trimestru durata de rotaţie ramane aceeasi (ajustandu-se în

funcţie de previziunile anului de plan), ceea ce se schimba este doar nivelulproducţiei planificate.

2) Activele circulante la 1000 lei producţie marfa (AC/iooo) reprezinta uncoeficient de proporţionalitate corespunzator anului precedent, determinat astfel:AC/1000 = (SacO / Pcco) x 1000, iar necesarul de finanţare trimestrial total(NecjRiM) este:

Npr __ q1xcc1xAC/1000x4NeCTRIM " ----------- Tooo -------

323

3) Rata cinetici pe total active circuiante (Rco) se determina în raport cu CAdin anul de baza (CAo) şi soldul mediu al activeior circuiante din aceeasiperioada:

Rc = -ac0 x 360, iar necesarul de finanţat trimestrial total va fi: CA

NecTRiM=

Pentru a apropia rezuitatele oferite de metodele sintetice de cele obţinuteprin metode analitice se va introduce in calculul necesarului de finanţattrimestrial un coeficient de degresivitate a cresterii activeior circuiante. Acestcoeficient ajusteaza ritmul de accelerare al vitezei activeior circuiante prin costuitotal al producţiei sau prin cifra de afaceri.

în concluzie, rezuitatele oferite de metodele analitice foarte apropiate decele determinate prin metodele sintetice, in condiţii de costuri diferite, neîndreptajesc sa recomandam utilizarea metodelor sintetice în calcululnecesarului de finanţat previzional.

Exemplu de previzionare a NFCE dupa metoda analitica şi metoda sinteticaajustata se prezinta la sfarsitul parţii a Ill-a.

CapitoluMO FINANŢAREA

CICLULUI DE EXPLOATARE

Decizia de finanţare a ciclului de exploatare finalizeaza echilibrul financiardintre nevoia de finanţare a activelor circulante şi sursele mobilizate pentrufinanţarea acesteia. Intrucat NFCE a fost dimensionat în capitolul anterior, încontinuare prezentam sursele de finanţare a ciclului de exploatare: surse proprii,surse atrase, surse împrumutate. Alegerea surselor proprii atrase sauimprumutate se va face în condiţii de optimizare a relaţiei rentabilitate-risc.

10.1. SURSELE PROPRII

Reînnoirea permanenta a stocurilor şi creanţelor pentru asigurareacontinuitaţii productiei şi ritmicitafii vanzarilor determina o nevoie de capitalcvasipermanenta. în acest context, se pune problema existenţei unor sursepermanente pentru finanţarea acestor nevoi. Aceasta sursa este fondul derulment.

Asa cum am mai aratat, fondul de rulment reprezinta surplusul de resursepermanente degaţat din finanţarea pe termen lung a nevoilor permanente,pentru realizarea echilibrului financiar al ciclului de exploatare şi al trezoreriei.Acest surplus reprezinta o marja de siguranţa pentru activitatea de exploatarecare beneficiaza de o sursa sigura de capital mobilizat pe un termen lung, şipentru care nu exista preocupare de a fi reînnoita.

Fond de rulment = (Capitaluri proprii + Datorii financiare (pe termen lung)) -global (FRG) _ [mobilizari

Fond de rulment = Capitaluri proprii - Imobilizaripropriu (FRP)

Fond de rulment = Fond de rulment global - Fond de rulment propriuîmprumutat (FRl)

In gestiunea activelor circulante trebuie sa existe preocupare de afundamenta o marime optima a FR, adica o marime strict necesara care saangajeze costuri de capital minime (dividende pentru FRP şi dobanzi pentruFRl) şi sa ofere singuranţa echilibrului financiar.

O data cu reînnoirea stocurilor se produce şi retnnoirea în proporfiiaproximativ egale a datoriilor de exploatare (salariaţi, furnizori, stat etc).

325

Caracterul retnnoibil al stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi al datoriilor deexploatare, pe de alta parte, face ca nevoia neta de capitaluri pentru finanţareaciclului de exploatare sa se manifeste la nivelul diferenţei dintre NFCE şidatoriile de exploatare, deci la nivelul nevoii de fond de rulment (NFR):

NFR = NFCE - Datorii de exploatarePentru acesta nevoie suplimentara, cvasipermanenta ar trebuie sa existe

un fond de rulment acoperitor (care permite şi degaţarea unei trezorerii netepozitive la sfarsitul exerciţiului viitor). Marimea fondului de rulment pentru anulviitor se poate aprecia în funcţie de previziunile bugetului investiţiilor şi alebugetului producţiei. Fiind o sursa permanenta de capital şi stabila pentru anulde plan, fondul de rulment va avea o marime constants pentru fiecare trimestrual anului de previziune.

10.2. SURSELE ATRASE

Echilibrul financiar pe termen scurt se bazeaza, în cea mai mare.parte pesursele temporar atrase de la terţi în intervalul cuprins între momentui constituiriidatoriilor (intrarea şi recepţia materialelor, prestarea manoperei, înregistrareaimpozitelor etc.) şi eel al scadenţei plaţii. întrucat activele circulante reprezintaanumite decalaje de încasari nefavorabile (caracterizate de o anumita durata delichiditate), vor admite în compensare anumite decalaje de plati favorabile(caracterizate de o durata de exigibilitate). Se urmareste deci, echilibrul întredurata de lichiditate a activelor circulante şi durata de scadenţa a datoriilor deexploatare (pasivelor circulante). O gestiune eficienta a pasivelor circulante ar fiaceea care realizeaza un volum al decalajelor de plati favorabile superiordecalajelor de încasari, aceasta pentru ca datoriile întreprinderii catre terfireprezinta pana la scadenţa lor surse de capital atrase gratuit de catre aceasta,în timp ce decalajele de încasari, reprezentfind capitaluri interne atrase gratuitde catre clienţi, sunt nefavorabile întreprinderii. Caracterul neoneros al datoriilorar determina trezorierul întreprinderii sa creasca,^ atat marimea lor, cat şiintervalul cuprins între apariţia şi plata acestora. Insa, depasirea termenelorlegale de plata privind obligaţiile fiscale fiind însojita de amenzi şi penalitaţisemnificative, întreprinderile sunt tentate sa amane datoriile catre furnizori. Cumamenzile şi penalizarile de la furnizori sunt neoperante (nesemnificative) s-aajuns ca în economia romaneasca sa se înregistreze un volum impresionant dearierate. Totodata, poziţia întreprinderilor romanesti favorabila la o întarziere deplati este atenuata de poziţia ei defavorabila la încasari, care vor fi întSrziate dinaceeasi cauzaa resurselorfinanciare limitate. Pe ansamblu, efectele decalajelorde încasari şi plati se vor concretiza în încetinirea rotaţiei capitalurilor, cuconsecinţe nefavorabile asupra rentabilitaţii acestora.

în concluzie, pasivele circulante sunt o manifestare a fenomenului deutilizare a unor disponibilitaţi ce aparţin altora pentru acoperirea unor platicorespunzatoare mijloacelor circulante (pasive de tipul I) sau a credituluicomercial de care beneficiaza unitatea în cauza (pasive de tipul II)1.

1 P. Bran, Finan(ele fatreprinderir, Bucurefti, 1994, Chişinau "Logos" 1995, p. 145.

326

In previziunea pasivelor se urmareste soldul minim, permanent al datoriilorcare confera acestora un caracter stabil, astfel ca resursele atrase mai suntdenumite şi pasive stabile (denumire mai veche din literature noastra despecialitate). Rezulta ca pasivele stabile reprezinta datorii ale întreprinderii catreterţi (fumizori, personal, stat, etc.), minime şi reînnoibile permanent in termenelelegale de scadenţa.

Metodologia de previzionare a surselor atrase impune gruparea lor ?n douacategorii:

- datorii cu sold zilnic crescator pana în ziua plat'ii şi cu termene fixe deplata (pasive stabile de tipul I). In aceasta grupa se includ datoriilerezultate din salarii, impozit pe salarii, contribufii la asigurari sociale,datorii din gaze naturale, energie, etc.

- datorii cu sold variabil şi cu termene de plata variabile pe parcursulunei luni de zile. Acestea se refera la datoriile fata de furnizorii demeterii prime, materiale, piese de schimb, etc, la datoriile pentruconstituirea de rezerve, garantii, preliminari pentru plata concediilor şipentru reparatii, etc (pasive stabile de tipul II).

Pasivele stabile din prima categorie se fundamenteaza printr-o metodaanaliticS ce presupune însumarea soldurilor zilnice, parcurgand urmatoareleetape:

1) alegerea trimestrului cu activitatea minima, iar calculul se va face peo singura luna din acest trimestru. Nivelul minim al pasivelorcalculate pentru acest trimestru se vor regasi cu siguranţa de-alungul întregului an;

2) determinarea datoriei medii zilnice pe fiecare element prin raportareaobligator trimestriale la numarul de zile standard dintr-un trimestru(90 zile);

3) determinarea soldurilor initiate, respectiv soldurile la începutul luniide calcul din trimestrul minim. Acest sold initial depinde de zilele deplata stabilite pentru fiecare datorie de exploatare şi de modalitateade plata imediata sau amanata.

Exemplul 1:a) salariile se platesc, in general, chenzinal pe baza datoriei cumulate în

chenzina precedenta, cu o amanare a platii de 10 zile (25 ale luniicurente pentru chenzina I şi la 10 ale lunii urmatoare pentru chenzinaII) (figura 10.1.)-

b) plata impozitului pe salarii se face lunar în baza datoriei cumulate de-a lungul întregii luni precedente, cu o amanare a platii de 10 zile(figura 10.2.).

4) stabilirea soldurilor zilnice ale lunii luate în calcul. La soldul initial seadauga în fiecare zi datoria zilnica pana în ziua platii cand soldul sediminueaza cu platile efectuate.

5) însumarea soldurilor zilnice de la toate elementele generatoare depasive obtinandu-se un sold zilnic total. Vor rezulta totaluri pe fiecaredin cele 30 zile ale lunii iuate în calcul.

6) alegerea sodului zilnic total eel mai mic din luna de calcul a pasivelorstabile. Acest sold zilnic total eel mai mic reprezinta nivelul constantprevizionat al pasivelor stabile (din prima categorie) din fiecaretrimestru al anului de plan.

327

Datoria catresalariat A

Sold initialDat/zixl5zile

15Lunaprecedents

Datorie minima(lp; 15 20 ^ş) 30

Plata PlataChenzina II Chenzina Idin luna din lunaprecedenta curenta

Plata

Chenzina IIdin lunaurmatoare

Fig. 10.1. Evoluţia lunara a soldului pasivelor stabile din salarii

Datoria catrebuget

TSold 'n't'al S Dat/zi x 30

*•

5 30 10 5 30 &Luna preceaema riara la Luna curenta

chenzinaall-a

301

Datorie minima

328

Fig. 10.2. Evoluţia lunara a soldului datoriei din impozit pe salarii

Pasivele stabile din categoria II au marimi specifice in fiecare trimestru.Previzionarea lor se face pentru fiecare trimestru al anului de plan, utilizandmetoda sintetica, in funcţie de nivelul trimestrial total al acestor datorii şi deperioada de amanare legala (normala) a plaţilor catre furnizori:

_ . . ... . . . . . Aprovizionai trimes trials totale Nr. zilelordePas,ve stabile tr.mestr.ale = J-------------------------------- x înt&rzjerea

platilor în modlegal

10.3. SURSELEIMPRUMUTATE

Daca sursele proprii şi atrase sunt insuficiente pentru finantarea stocurilor şicheltuielilor de exploatare, întreprinderea apeleaza la credite bancare pe termenscurt (de trezorerie sau de scont). Creditele de trezorerie se acordaîntreprinderilor de catre bancile comerciale în limita unui plafon convenit anterior.

Necesarul creditelor de trezorerie se stabileste trimestrial în cadrul Planuluide trezorerie ca diferenţa între soldul stocurilor şi cheltuielilor (N), pe de o parte,şi totalul resurselor proprii, atrase şi încasarilor (R), pe de alta parte:

Necesar trimestrial de credite de trezorerie = (stocuri+alte active+cheltuielipentru realizarea productiei) - (fond de rulment+surse atrase+încasari dinvanzarea productiei)Comparand nevoia de capitaluri circulante (N) cu resursele (R) de capitaluricirculante rezulta un deficit sau un excedent de trezorerie, dupa cum nevoilesunt mai mari sau mai mici decat resursele.

Deficitul de trezorerie va fi acoperit prin solicitarea de noi credite (dacaplafonul aprobat de banca permite) în trimestrul respectiv peste nivelul celoraflate în sold în trimestrul anterior.

Excedentul de trezorerie constituie volumul creditelor care se vorrambursa în trimestrul urmator. Daca excedentul de trezorerie este superiorcreditelor angaţate anterior, atunci diferenţa se va plasa eficient pe piaţa.

Soldul creditelor de trezorerie la începutul trimestrului I se preia din bilanţulcontabil la încheierea exerciţiului, iar la începutul fiecarui trimestru este influenţatîn plus sau în minus cu deficitul, respectiv excedentul de trezorerie din trimestrulanterior.

In situaţia în care banca nu mai acorda credite de trezorerie (ca urmare adepasirii plafonului), pentru acoperirea deficitului de trezorerie întreprindereapoate mobiliza alte surse cum ar fi:

- creditul de scont, daca întreprinderea are efecte comerciale de vandut;- creditul de afactuare, daca exista pe piaţa financiara societal de

factoring care preiau contra comision facturile întreprinderii spreurmarire şi încasare.

Selecţia unuia sau altuia dintre credite are la baza eel mai redus cost real(pe numar de zile efectiv creditate) al procurarii acestora.

Modul de realizare al echilibrului financiar pe termen scurt este ilustrat înexemplul 2.

329

Exemplul 2

Determinarea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare (NFCE) şi asurselor de finanţare a acestuia (exemplul ipotetic).

Sa se determine necesarul de finanţat mediu anual precum şi necesarultrimestrial, utilizand metodele analitice şi sintetice bazate pe costurile exploatariişi pe cifra de afaceri, pe baza informatiilor conţinute în tabelele 7.1, 7.2 şi 7.3.

Tabeiul 7.1

Produse ce urmeaza a se fabrica P1 P2

Cantitaţile anuale previzionate (q) (buc) 75.000 65.000

Norma de consum pentru materia prima (Kg) 0,4 0,9

Cost productie unitar antecalculat2 (lei) 65 140Durata de fabricate (zile) 10 12Coeficient de corecţie (K) 0,8 0,82

Cost complet unitar antecalculat (lei) 70 150Durata de staţionare în magazie (zile) 5 6

- preţuri unitare de aprovizionare la materia prima folosita (lei / Kg): 150;- intervalul mediu pentru condiţionare: 4 zile;- intervalul mediu pentru transport interior: 2 zile;- durata medie de decontare a facturilor: 10 zile;- producţia fabricate în anul precedent, exprimata în cost complet a fost

de 9804 mii lei (PCco)>"- coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circulante prin costul total

al productiei, pentru perioada de previziune: Kc = 0,15.- cifra de afaceri din anul precedent: CAQ = 11.500 mii lei; iar cea din

anul de previziune CAP| = 18.700 mii lei;- coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circulante prin cifra de

afaceri: KQA = 0.2°;- pentru repartizarea pe trimestre a cheltuielilor anuale previzionate,

pentru materii prime, producţie în curs, produse finite, produseexpediate, se vor utiliza urmatoarelor proporţii:

TR I = 23%, TR II = TR III = 25%, TR IV = 27%.Aceleas. i procente se folosesc şi pentru repartizarea pe trimestre a producţieianuale ce urmeaza a se fabrica, exprimata în cost complet (Pccpi) cat şi a cifrei deafaceri anuala planificata (CAp!);

- situaţia aprovizionarilor cu materii prime se prezinta în tabeiul 7.2.- soldul obiectelor de inventar de mica valoare sau de scurta durata

inclusiv echipament de protecţie existent la 31 - XII - an precedent estede 25 mii, din care 10 mii stocuri fara miscare sau de prisos; achiziţiileanuale sunt 50 mii repartizate pe trimestre în funcţie de ponderile

2 Costul de producţie inclusiv cheltuielile generate de administraţie.

330

Tabelul 7.2.

Data Intervalul între doua Cantitaţileaprovizionarii aprovizionari succesive (ti) aprovizionate (C|)

24-11 70 zile de la ultima aprovizionare 10.00015-V 80 zile de la ultima aprovizionare 20.000

14-VII 60 zile de la ultima aprovizionare 10.00012-X 90 zile de la ultima aprovizionare 20.00026-XI 45 zile de la ultima aprovizionare 20.000

Bilantul la 31 - XII - anul precedentTabelul 7.3

mii lei

Activ Sume Pasiv Sume

Imobilizari nete 3000 Capital propriu 1800Active circulante: 2400 Datorii financiare 2400

- stocuri materiale * 1624 Datorii pe termen scurt 1200

- stocuri produse in curs 275 - furnizori 500- stocuri produse finite 181 - alţi creditori 100- creanţe clienţi 320 - credite de trezorerie 600


cunoscute (TR I = 23%, TR II = TR III = 25%, TR IV = 27%), iarconsumul anual (uzura obiectelor de inventar) de 43,84 mii esterepartizata pe trimestre astfel: TR I = 8,47 mii, TR II = 10,93 mii, TR III= 12,5 mii, TR IV = 11,94 mii.

- suma cheltuielilor planificate pentru "grupa diverse materiale" este de174 mii repartizate pe trimestre astfel: TR I -4 40,02 mii, TR II = TR III -+ 43,5 mii, TR IV -> 46,98 mii

Rezolvare:A) Determinarea NFCE:

1) Metode analitice de determinare a NFCE;a) Metode analitice bazate pe costuri;b) Metode analitice bazate pe cifra de afaceri;

2) Metode sintetice de determinare a NFCE;a) Metoda sintetica bazata pe viteza de rotate in funcţie de costuri;b) Metoda sintetica bazata pe AC/1000 lei producţie fabricata;c) Metoda sintetica bazata pe rata cinetica a activelor circulante;

* Stocul de materiale în suma de 1624 include materii prime şi materiale semnificative, materialediverse ?i obiecte de inventar de mica valoare si scurta durata inclusiv echipament de protecţie.

331

B) Determinarea surselor de finanţare a ciclului de exploatare:1) Determinarea surselor proprii;2) Determinarea pasivelor stabile;3) Determinarea creditelor de trezorerie.

A) Determinarea NFCE1) Metode analitice de determinare a NFCE

1.1) Metode analitice bazate pe costuri

Necesarul de finanţat mediu anual şi necesarul de finanfat trimestrialpentru stocurile de materii prime Necesarul valoric de materii prime

2N= ^(qxn o xp a ) , incare :

q = cantitatea de produse programata a se fabrica;nc = norma de consum (consum specific); pa =preţpunitar de aprovizionare.N = (75.000 x 0,4 + 65.000 x 0,9) x 150 = (30.000 + 58.500) x 150 =

13.275.000 leiN = 13.275 mii lei

Necesarul de fiananţat mediu anual pentru stocul de materii prime:

in care:i = intervalul de timp mediu între doua aprovizionari succesive;s = intervalul mediu pentru stocul de siguranţa;c = intervalul pentru condiţionare;t = intervalul pentru transports interior.

NeCm=

Tit = timp de imobilizare total.a) Determinarea intervalului mediu între doua aprovizionari succesive (i)ca medie aritmetica ponderata a cantitaţilor aprovizionate şi intervalul de timpdintre doua aprovizionari succesive:

i =-=~----- , in care:

c, = cantitatile intrate (aprovizionate);t; = intervalele dintre doua aprovizionari succesive.

. _ 10.000 x 70 + 20.000 x 80 +10.000 x 60 + 20.000 x 90 + 20.000 x 45 _' " 10.000 + 20.000 +10.000 + 20.000 + 20.000

i = 70 zile

332

b) Determinarea intervalului mediu pentru stocul de siguranţa (s) ca mediearitmetica ponderata a cantitaţilor aprovizionate cu întarziere şi timpul deîntarziere:

Interval întreaprovizionSri (t|)

Intervalmediu (i)

Abatereadelaintervalul mediu (ta)

qrXta

7080609045

70 + 10 -10 +20 -25

20.000

20.000

200.000

400.000

Total X X 40.000 600.000

s = 600.00040.000

= 15zile

= 15zileN

Necm = -^H- + s + C +1) = 13'275'00°(— + 15 + 4 + 2) = 36875 X 56=2.065.000360 2 360 2Necm = 2.065 mii lei

2) Determinarea necesarului de finanfat la materiile prime pe fiecare fel destoc:

x35= 1.290.625 lei553.125 lei

360

13275.000360 13275.000

x2 =

360 Total Necm =3) Durata medie anualS de rotate a stocurilor de materii prime:

n - NeCm x36° 2-065-000x36° 743.400"

N 13.275.000 ' 13275

4) Necesarul de finanţat trimestrial pentru stocurile de materii prime:Necesarul valoric trimestrial al materiilor prime (cheltuieli trimestriale) se

determina prin repartizarea necesarului valoric anual total (N) în funcşie deurmatoarele procente:

CheltTRI: 23%-^ 3.053,25 miiChelt TR II: 25% -^ 3.318,75 miiChelt TR III: 25% -» 3.318,75 miiChelt TR IV: 27% -> 3.584,25 mii

333

N360

N

13.275.000x (i / 2) =Scrt= 36013.275.000

x15 =xs =360

N xc = x4 = 147.500 leiScond-

360N 73.750 lei

2.065 mii lei

xt =3transp —

360

XD

90

M (13.275.000 x 23%) x 56 170.982 , oort o ..NecmTR i = - -------------- — ------ '------ = ——— = 1.899,8 mn

(13.275.000 x 25%) x 56 185.850 „

NecmTRn = --------------- ' ------ = ———=2.065yu

yu

mil

(13.275.000 x 25%) x 56 185.850NecmTR in = -------------- —------ '------ = ——— = 2.065

yu yu mil

(13.275.000 x 27%) x 56 200.718NecmTR iv = * -------------- —------ L---------= .-=

yu yu

Necesarul de finantat mediu anual şi trimestrial pentru elementelenesemnificative de materiaie (nenominalizate, diverse):

Suma cheltuielilor pentru grupa "diverse materiaie" de 174 mii repartizatape trimestre va fi: 23% TR I -» 40,02 mii

25% TR II -» 43,50 mii25% TR III -» 43,50 mii27%TRIV -^ 46,98 mii

NeCsemnific

Necdiv

anual = -Necesarul

trimestrial de finantat

pentru grupa "diverse materiaie":

s TR

Necdiv i = x 1899,8 = 24,90mii

x 2065,0 = 27,06 miid.O I O,/O

Necdiv,v = ^x 2230,2 = 29,23 mii 4

334

mat

yu yu

yu yu

= 2.230,2 mil

174

x 2065 = 27,06 mii

Necdiv in =

Necesarui de finantat mediu anual şi necesarul de finantat trimestrial laprodusele în curs de fabricate (producţie neterminata):

Se cunosc:q! = 75.000 buc cp1 = 65 lei ^ = 0,8 D1 = 10zileq2 = 65.000 buc cp2 = 140lei K2 = 0,82 D2=12zilecu = costui de producţie unitar antecalculat; K = coeficientui de corecţie specificritmuiui de avansare a cheltuielilor (0,5 < K<1);D = durata cilclului de fabricate;q = producţia fizica anuala previzionata

1) Valoarea anualS a producţiei la cost de productfe:

Pep = q x cp

Pep! = 75.000 x 65 = 4.875 mii lei Pcp2 = 65.000 x

140 = 9.100 mii lei 2) Necesarul de finantat mediu

anual (Necpcurs):

Nec p.curs2=360

9.100.000x0,82360

x12= 248,73 mn le i

3) Durata medie anualS de fabricate (D n ) :

=- _ Necm x 360

Produs Pcpl K, D, NeCp,curs

Pi 4.875 0,8 10 108,33

P2 9.100 0,82 12 248,73

13.975 X X 357,06

4) Necesarul de finantat trimestrial pentru producfia în curs:Pentru repartizarea pe trimestre a valorii producţiei anuale la cost de

produce se aplica aceleasi procente.

335

.. 4.875.000x0,8 .. <norio ... .Necp.cursi = ----------— -------x10 = 108,33 mil lei

iMoop.curs.TR - ------------90Pcpl = 3214,25 -» 23%Pep II = 3493,75 -» 25%Bcp III = 3493,75 -» 25%PCp IV = 3773,25 -> 27%

x 9,2 = 328,57 mii lei

x 9,2 =357,14 mii lei

x9,2= 357,14 mii lei

3773 25 Necp.curSTRiv = —^r—x9,2= 385,71 mii lei

Necesarul de finanţat anual şi necesarul trimestrial la produsele finite:Se cunosc:

qi = 75.000 buc cc1 = 70 leiq2 = 65.000 buc c^ = 150 lei

1) Valoarea anualS a producţiei la cost complet (Pcc):

= q x ccin care:

c0 = cost complet unitar antecalculat;Dst = durata de staţionare a produselor finite in magazie.

Pcd = 75.000 x 70 = 5250 mii lei Pcca = 65.000 x 150 = 9750 mii lei

2) Necesarul de finanţat mediu anual la produsele finite:

360

Dst — Dsorfare + "ambalare

+

Dtmpachetar

e + Dformara

a loturilor 5250x5•p.fiM -

360

9750x6360

3) Durata anuaia de stocare a produselor finite:

— Nec fx360Df ---------5 ----- "

1 CO

336

Nee,

Necp.curs TR i =90

3493,7590

3493,7590

•p.curs TR III —

Dsti = 5 zileDst2 = 6 zile

= 72,92 mii lei

* 162,5 mii lei

Nec,

Denumire produs Pec, Dst) Nee,!

Pi Pa

Total5.250

9.750

15.000

5 6 72,92

162,50

235,42

5 235,42X360 =

' 15.000

4) Necesarul de finanţat trimestrial la produsele finite:Pentru repartizarea pe trimestre a producţiei anuale la cost complet se

pastreaza aceleasi procente.Pec i = 3450 mii lei Pec m = 3750 mii leiPec |, = 3750 mii lei Pcc m = 4050 mii lei

Necp, in.TR-

3450x5,65----- — - —

yu.. 3750x5,65 .__ ._ ... .

NeCp.,in.TRu =------- ^r2—= 235. 42 mn lei

= 235, 42 mii lei = 254, 25 mii

lei

Necesarul de finanţat mediu trimestrial de produse facturate (expediate) şinetneasate (client):

De = durata medie de tncasare (decontare) a produselor expediate;

De= 10 zileNec. PccTRIM x De

3ni.m go

345C

)x10= 383,33 mii lei

= 416,66 mii lei

= 416,66 mii lei

= 450 mii lei

3750x10

90

3750x10

NeCdientiTRIV -C-da 45

coala 22

904050x10

90

337

=216, 58 mii lei

90

3750x5,6590

4050x5,6590

Nee,p.fin.TR III

Nec,p.fin.TR IV -

Necesarul de finantat trimestrial la obiectele de inventar de micS valoaresau de scurtS durata, îmbrScSminte şi materiale de protecţie:

v. = Sj + A -Sfm - U2

in care:Si = stocuri initiaie (de la sfarsitul anului de baza); A = achiziţiitrimestriale; Sfm = stocuri fara miscare sau de prisos; Uz (C) = uzurasau consumul. Se cunosc: S31.xii.bars = 25 mii lei

Aanuaie = 50 mii lei repartizatepe trimestre:

Consum anual = 43,84 mii leirepartizaţi pe trimestre astfel:

11,5 mii TR I

12,5 mii TR II

12,5 mii TR III

13,5 mii TR IV

8,47 mii TR I

10,93 mii TR II

12,5 mii TR III

11,94 mii TR IV

b.inv. = 25 + 50 - (10 + 43,84) = 21,16 (stocul la sfarsitul anului depreviziune).Nee, = 25 -10 + 11,5 - 8,47 = 18,03 mii leiNee,, = 18,03 + 12,5 -10,93 = 19,6 mii leiNecm = 19,6 + 12,5 -12,5 = 19,6 mii lei Nec,v= 19,6 + 13,5 -11,94 = 21,16 mii lei

- mii lei -

Explica^ii TRI TRII TR in TRIV

Si Sold la începutul perioadei 25 18,03 19,6 19,6

- Sfm Stoc fara miscare 10 - - -

+ A Prevazute a se achiziţiona 11,5 12,5 12,5 13,5

Uzura obiectelor de 8,47 10,93 12,5 11,94inventar (consum)

Sold final 18,03 19,6 19,6 21,16

338

Situafia centralizatoare a necesarului de f inanţat pentru activeledeterminat prin metode analitice bazate pe costuri

Tabelul 7.4

circulante

- mii lei -Dehumire active circulante TRI TRII TR III TRIVa Materii prime şi materiale

semnificative1899,80 2065,00 2065,00 2230,20

b Materiale diverse 24,90 27,06 27,06 29,23c Obiecte de inventar plus

echipamente de protecţie18,03 19,60 19,60 21,16

1 Necesar de finanţatpentru stocurilemateriale (a + b + c)

1942,73 2111,66 2111,66 2280,59

2 Producţie în curs 328,57 357,14 357,14 385,713 Produse finite 216,58 235,42 235,42 254,25

4 Produse expediate 383,33 416,66 416,66 450,00

Total 2871,21 3120,88 3120,88 3370,55

1.2) Metode analitice bazate pe cifra de afaceri

Necesarul de finanţat trimestrial pe cele patru categorii de activecirculante:

in care:CAJRIMPI = CA trimestriala previzionala;Rc = rate cinetice specifice fiecarei categorii de stoc;

= coeficient de accelerare a rotatiei activelor circulante în raport deCA.

CA0 = 11.500 mii anual, defalcate pe trimestre: TR I 23% -> 4301 miiTR II 25% -> 4675 mii TR III 25% -> 4675 mii TR IV 27% -»5049 mii (soldurile se preiau din bilanţ) Rc mat. = (1624 /11.500) x 360 = 50,8 zile

Sd. Prod, curs x 36Q = (2?5; 11 5QQ) x 36Q = Qfi zj|e■c p.curs •

339

CA.

Rcp.fin = Sd P!°Ad'f'n'tex360= (181 / 11.500) x 360 = 5,66 zile

Rcexp = Sd" C*; °rean*e x360= (320 /11.500) x 360 = 10,01 zile

Necesarul de finanţat pentru TRIM I va fi:Necmat = (4301 / 90) x 50,8 x (1 - 0,2) = 1942,14 mii leiNecp.curs = (4301 / 90) x 8,6 x (1 - 0,2) = 328,78 mii leiNecp.,in. = (4301 / 90) x 5,66 x (1 - 0,2) = 216,38 mii leiNeccreanpe= (4301 / 90) x 10,01 x (1 - 0,2) = 382,69 mii lei

Necesarul de finanţat pentru TRIM II = TRIM III va fi:Necmat = (4675 / 90) x 50,8 x (1 - 0,2) = 2111,02 mii leiNecp.curs = (4675 / 90) x 8,6 x (1 - 0,2) = 357,37 mii leiNecp fin = (4675 / 90) x 5,66 x (1 - 0,2) = 235,20 mii leiNeccreanpe= (4675 / 90) x 10,01 x (1 - 0,2) = 415,97 mii lei

Necesarul de finanţat pentru TRIM IV va fi:Necmat = (5049 / 90) x 50,8 x (1 - 0,2) = 2279,9 mii leiNecp.curs = (5049 / 90) x 8,6 x (1 - 0,2) = 385,96 mii leiNecp.,in. = (5049 / 90) x 5,66 x (1 - 0,2) = 254,02 mii leiNeccreanpe= (5049 / 90) x 10,01 x (1 - 0,2) = 449,24 mii lei

Tabelul 7.5

Situafia comparativa a NFCE determinat prin metode analitice- mii lei -

Denumireaactivelorcirculante

Metode analitice bazate pecosturi

Metode analitice bazate pecif ra de afaceri

1. Stocurimateriale2. Producţiein curs3. Produsefinite4. ProduseexpediateTotal

TRI TRII TR HI TRIV TRI TRII TRIM TRIV

1942,73

328,57

216,58

383,33

2871,21

2111,66

357,14

235,42

416,66

3120,88

2111,66

357,14

235,42

416,66

3120,88

2280,59

385,71

254,25

450,00

3370,55

1942,14

328,78

216,38

382,68

2869,98

2111,02

357,37

235,20

415,97

3119,56

2111,02

357,37

235,20

415,97

3119,56

2279,9

385,96

254,02

449,24

3369,12Se observa ca prin ambeie metode se obţin rezuitate apropiate, ceea ce

motiveaza utilizarea unora sau altora dintre metodele analitice. Datoritacomplexitatii calculelor fi al costului ridicat al fundamentarii necesarului finan-ciar, se recomanda utilizarea metodelor sintetice care au o putere de sintezamai mare decat cele analitice în condiţiile unui cost mai redus. Un anumit gradde sintetizare Tl prezinta şi metodele analitice bazate pe cifra de afaceri,

340

deoarece utilizeaza elementele caracteristice întregii categorii de stocuri cum arfi: cifra de afaceri totala în perioada precedents; soldul materialelor, produselorîn curs, finite sau expediate etc, dar şi cele bazate pe costuri, deoareceutilizeaza elemente de tipul cheltuielilor anuale totale pentru categoriile destocuri etc.

2) Metode sintetice (globale) de determinare a NFCE2.1) Metoda sinteticS bazatS pe viteza de rotate in functfe de costuri.

Determinarea necesarului de finanţat trimestrial pe total active circulante,pe baza vitezei de rotate din perioada precedents (NecTRiM):

= (PTRIMPI / 90) x Dr0 x (1 - K încare= producţia trimestriala în cost complet din anul de previziune;Dr0 = viteza de rotafie din perioada precedents (baza);

|Dro = (SACo/PCco)x360|iar:SACO = stocul mediu al activelor circulante din anul de baza (precedent);Pcco - productfa marfa fabricate în anul precedent; Kc = coeficient de

accelerare a rotatiei activelor circulante prin costul productiei Secunosc:

- Producţia în cost complet din anul de previziune Ppi = 15.000 mii, adica:(75.000 buc x 70) + (65.000 buc x 150) = 5250 + 9750 = 15.000 mil lei

repartizata pe trimestre astfel: 23% TR I -> 3450 mii lei2 5 % T R I I - > 3 7 5 0 m i i l e i25% T R I I I -V 3750 m i i l e i27% TR IV -> 4050 mii lei

- Producfia marfa fabricate în anul precedent Pcco = 9804 mii lei;-Kc = 0,15.a) Determinarea vitezei de rotafie din perioada de baz3, Dr0:

Dr0 = (SACO / Pcco) x 360 = (2400 / 9804) x 360 = 88,13 zileb) Determinarea necesarului de finanfat trimestrial pe total active circulante:NecTR i = (3450 / 90) x 88,13 x (1 - 0,15) = 2871,57 mii lei NeCiRii = (3750 / 90) x88,13 x (1 - 0,15) = 3121,27 mii lei NecTR in = (3750/ 90) x 88,13 x (1 -0,15) =3121,27 mii lei NecTR iv = (4050 / 90) x 88,13 x (1 - 0,15) = 3370,27 mii leiRepartizarea necesarului trimestrial total, pe elemente componente, se face înfunctie de ponderea soldurilor de active circulante pe elemente în totalul solduluianual, din perioada precedents (Peo)"-

Soldul elementelor de active circulante (bilanţ) „60 Soldul total al activelor circulante (bilant)

341

a) Determinarea ponderilor soldurilor de active circulante pe elemente intotalul soldului anual:

Pmm = SoldCtMat x 100 = (1624/2400) x 100 = 67,66% SACOPp.cL.rs = SoidP- curs

x 100 = (275 / 2400) x 100 = 11,46%SAC0

PP.fin = Sold Ct P- finx 100 = (181 /2400) X 100 = 7,54%

SAC0

Pcienti = SoldCtClie^ x 100 = (320 / 2400) X 100 = 13,34%SAC0

b) Necesarul trimestrial pe elemente de active circulante va fi:- pentru TRIM I:Necmat = 2871,57 x 67,66% = 1942,9 mii leiNeCp curs = 2871,57 x 11,46% = 329,08 mii leiNeCpfin = 2871,57 x 7,54% = 216,52 mii leiNeCdiemi = 2871,57 x 13,34% = 383,07 mii leiNecesar Total TRIM 1:2871,57 mii leipentru TRIM II = TRIM IIINecma, = 3121,27 x 67,66% = 2111,85 mii leiNeCp curs = 3121,27 x 11,46% = 357,7 mii leiNecp.,in = 3121,27 x 7,54% = 235,33 mii leiNeCdienti = 3121,27 x 13,34% = 416,39 mii lei

Necesar Total TRIM II egal cu TRIM III: 3121,27 mii leipentru TRIM IV:Necmat = 3370,97 x 67,66% = 2280,79 mii leiNeCpCurs = 3370,97 x 11,46% = 386,31 mii leiNecp.,in = 3370,97 x 7,54% = 254,17 mii leiNecciienti = 3370,97 x 13,34% = 449,7 mii lei

Necesar Total TRIM IV: 3370,97 mii lei2.2) Metoda sintetica bazata pe AC/1OOo lei productie fabricate.

/1000=Pcc0

.. PccTR.plX AC/100X4NeCTRlM=-------------------------------

(Kc = 0,15)a) Oeterminarea AC/1Ooo productie fabricate în anul precedent:

AC/,000 = (2400 / 9804) X 1000 = 244,8 lei / 1000b) Determinarea necesarului de finanţat trimestrial pe total activecirculante:

.. 3.450.000x244,8x4,. n1l-s oo-,. c . . . .NecTR i = -------------— r - — ------ (1 - 0,15) = 2871,5 mil lei

.. 3.750.000x244,8x4,, rt._x OHO. o ....NecTRn=------------- j ^ — : ----------(1-0,15) = 3121,2 mn lei

342

AC

NecTR iv =1000

4.050.000x244,8x41000

(1-0,15) = 3370,89 mii lei

2.3) Metoda sinteticS bazatS pe rata cineticS a activelor circulante:

Re = (SACO / CAo) x 360in care:

Rc = rata cinetica pentru toate activele circulante din perioadaprecedenta;

CAo = CA globala pentru perioada precedenta

TRIMpI

90xRcx(1-KCA)

lar:CATRiMpi = CA trimestriala din anul de previziune; KCA = coeficient deaccelerare a rotaţiei in raport cu CA. Se cunosc: -CA0 =11.500 mii - CApi =18.700 mii repartizata astfel:

4301 mii lei 4675

mii lei 4675 mii lei 5049 mii lei

a) Determinarea ratei cinetice pentru perioada debazS (Rc):

Ro = (2400 /11.500) x 360 = 75,13 zileb) Determinarea necesarului de finanţat trimestrial pe total activecircuiante:NecTR i = (4301 / 90) x 75,13 x (1 - 0,20) = 2872,3 mii lei NecTR i, = (4675 / 90) x75,13 x (1 - 0,20) = 3122,07 mii lei NecTRiii = (4675 / 90) x 75,13 x (1 - 0,20) =3122,07 mii lei NecTR iv = (5049 / 90) x 75,113 x (1 - 0,20) = 3371,8 mii leiNecesarul de finanţat trimestrial obţinut prin metodele 2.2 şi 2.3 poate firepartizat apoi pe elemente de active circulante procedandu-se in mod similarcu punctul 2.1.

Tabelul 7.6Situa^ia comparative a rezultatelor obţinute prin cele douS

categorii de metode- mii lei -

Denumireaactivelor

Metode analiticebazate pe

Metode sinteticebazate pe

circulante Costuri CA Viteza de rotateprin costuri

ACViooo Ratecinetice

1. Trimestail I 2871,21 2869,98 2871,57 2871,5 2872,32. Trimestrul II 3120,88 3119,56 3121,27 3121,2 3122,073. Trimestrul 111 3120,88 3119,56 3121,27 3121,2 3371,084. Trimestrul IV 3370,55 3369,12 3370,97 3370,89 3122,07

343

.. 3.750.000x244,8x4/. , . ._> .... _ ... .NecTRni= ------------7^7—■ ------ (1-0,15) = 3121,2 mil lei

CA

—>—»

23% TR I25% TR II25% TR III27% TR IV

- KCA = 0,20

Observam ca rezultatele oferite de metodele analitice sunt foarte apropiatede cele calculate prin metodele sintetice.

B) Determinarea surselor de finanţare a ciclului de exploatare. 1)Determinarea surselor proprii (Fondul de rulment):

FR = Capitaluri Permanente - Nevoi Permanente

Determinarea FR se face pe baza datelor din bilanţul contabil încheiat la31-Xll-anul precedent:

FR = (1800 + 2400) - 3000 = 1200 mii

2) Determinarea pasivelor stabileAcestea se determina diferit în funcţie de categoria din care fac parte

datoriile de exploatare.a) Pasivele stabile - I. Metoda folosita pentru determinarea lor este

"Metoda însumarii soldurilor zilnice", care presupune 6 etape prezentate intabelul 7.7,

Datoriile şi termenele de plata fixe sunt urmatoarele:- salarii 120 mii; termenele de plata fiind 25 ale lunii curente pentru

chenzina a l-a şi 10 ale lunii urmatoare pentru chenzina a ll-a;- impozit pe salarii 60 mii; termen de plata 10 ale lunii urmatoare;- contribuţia la asigurarile sociale şi ajutorul de şomaj 24 mii; termen 10

ale lunii urmatoare;- energie 9 mii; cu plata pe 15 şi 30 ale lunii curente pentru intregul sold

al datoriei;- taxa pe valoarea adaugata 150 mii, impozit pe profit 70 mii; termen de

plata pe 25 ale lunii urmatoare.

Calculul PS-I din salarii:1) Cheltuielile cu salariile în trimestrul minim TR I = 522, adica 120 mii pe luna(522 x 23%);2) Cheltuieli medii zilnice: 120/90 = 1,33 mii;3) Soldul iniţial: 1,33 x 15 zile = 19,95 mii;4) Soldul zilnic al salariilor în luna de calcul:

ziual: 19,95+1,33 = 21,28 mii

ziua 2: 21,28 + 1,33 = 22,61 mii

ziua 10:31,92 + 1,33 -19,95 = 13,3 mii

ziua 15:18,62+ 1,33 = 19,95 mii

ziua 25:31,92 + 1,33 -19,95 = 13,3 mii etc5) Insumarea soldurilor zilnice pentru ziua de 15 ale lunii:

19,95 + 9,9 + 3,9 + 0 + 74,7 + 34,67 = 143.12.

344

6) In mod similar se realizeaza calculeie pentru toate datoriile şi se observa prininsumarea solduriior zilnice ca pe data de 25 ale lunii se obţine soldui minimtotal din luna de calcul

PS-I = 13,3 + 16,5 + 6,5 + 1 + 41,5 + 19,27 = 98,07 mii Acest soldreprezinta nivelul constant din fiecare trimestru al PS-I. Calculul pasivelor stabile esteprezentat în tabelul de calcul referitor la acestea (tabelul 7.7).

Tabelul7.7

Calculul pasivelor stabile -1- mii lei -

Etapa Ziua Salarii Imp. sal. CAS + aj. Energie TVApl Imp. Totalsomaj profit

1 TR. min I 120 60 24 9 150 70 -2 CH/zi 1,33 0,66 0,26 0,1 1,66 0,773- SD.IN. 15x1,33 0,66x30 0,26x30= 0 1,66x30 23,1

= 19,95 = 19,8 7,8 = 49,84;5 1 21,28 20,46 8,06 0,1 51,46 23,87 125,234;5 2 22,61 21,12 8,32 0,2 53,12 24,64 130,01

3 23,94 21,78 8,58 0,3 54,78 25,43 134,814 25,27 22,44 8,84 0,4 56,44 26,2 139,595 26,6 23,1 9,1 0,5 58,1 26,97 144,376 27,93 23,76 9,36 0,6 59,76 27,74 149,157 29,26 24,42 9,62 0,7 61,42 28,51 153,938 30,59 25,08 9,88 0,8 63,08 29,28 158,719 31,92 25,74 10,4 0,9 64,74 30,05 163,7510 13,3 6,6 2,6 1 66,4 30,82 120,7211 14,63 7,26 2,86 1,1 68,06 31,59 125,512 15,96 7,92 3,12 1,2 69,72 32,36 130,3313 17,29 8,58 3,38 1,3 71,38 33,13 135,0614 18,62 9,24 3,64 1,4 73,04 33,9 139,8415 19,95 9,9 3,9 0 74,7 34,67 143,1216 21,28 10,56 4,16 0,1 76,36 35,44 147,917 22,61 11,22 4,42 0,2 78,02 36,21 152,6818 23,94 11,88 4,68 0,3 79,68 36,98 157,4619 25,27 12,54 4,94 0,4 81,34 37,75 162,2420 26,6 13,2 5,2 0,5 83 38,52 167,0221 27,93 13,86 5,46 0,6 84,66 39,29 171,822 29,26 14,52 5,72 0,7 86,32 40,06 176,5823 30,59 15,18 5,98 0,8 87,98 40,83 181,3624 31,92 15,84 6,24 0,9 89,64 41,6 186,14

6 25 13,3 16,5 6,5 1 41,5 19,27 98,0726 14,63 17,16 6,76 1,1 43,16 20,04 102,8527 15,96 17,82 7,02 1,2 44,82 20,81 107,6328 17,29 18,48 7,28 1,3 46,48 21,58 112,4129 18,62 19,14 7,54 1,4 48,14 22,35 117,1930 19,95 19,8 7,8 0 49,8 23,1 120,45

345

b) Pasivele stabile - IIPentru determinarea lor consideram 9 zile de întarziere legala la plata şi

utilizam urmatoarea relaţie de calcul:__ .. Nivel trimestrial al piailor .. „ , .. . , „ .. . . ... , x.PS-II = -------------------------—-— x Numarul zilelor de mtSrziere legala la plata

90

Tabelul 7.8 - mii lei

Explicatii Anual TRIM I TRIM II TRIM III TRIM IV

- Materii prime şi materialesemnificative- Materiale diverse- Obiecte de inventar de micavaloare scurta durata şiechipament de protecţie

13.275174 50

3053,2540,02

11,5

3318,7543,512,5

3318,7543,512,5

3584,2546,9 13,5

Total materiale 13.499 3104,77 3374,75 3374,75 3644,73

Numar de zile de întarziere laplata

- 9 9 9 9

PS-ll=(Datorii/90)x9zile - 310,47 337,47 337,47 364,47

Pentru repartizarea cheltuielilor pe trimestre s-au folosit aceleasi ponderi(23%, 25%, 25%, 27%).

Tabelul 7.9.însumarea pasivelor stabile

- mii lei -

Explicaţii TRIMI TRIM II TRIM III TRIM IV

PS-IPS-II

98,07310,47

98,07337,47

98,07337,47

-98,07364,47

Total pasive stabile 408,54 435,54 435,54 462,54

3) Determinarea creditelor de trezorerie (Tabelul 7.10)Excedentul de trezorerie din TR I de 188,33 mii constituie volumul

creditelor care urmeaza a se rambursa în trimestrui urmator. De aceea, niveluicreditelor în sold pentru TR II va fi de 411,67 mii adica: 600 - 188,33 = 411,67mii.

DeficituI de trezorerie de 148,67 din trimestrui II constituie nivelul noilorcredite de care poate beneficia întreprinderea în trimestrui respectiv, pestenivelul celor din trimestrui anterior (adica 411,67 mii). în aceste condiţii creditelede trezorerie în sold pentru TR III vor fi 560,34 adica: 411,67 + 148,67 = 560,34.

In concluzie, soldul creditelor de trezorerie la începutul TR I a fost preluatdin bilanţul contabil, la 31-XII- an baza, iar la începutui trimestrelor urmatoare

346

Calculul PS - II

este influenţat în minus cu (188,33) excedentul de trezorerie din trimestrulanterior (TR I), iar apoi în plus cu (148,67) deficitul de trezorerie din trimestrulanterior (TR II) devenind sold la tnceputul trimestrului III. In trimestrul IIInecesarui devine egal cu resursele, iarin TR IV se obţine un deficit de 148,67 mii.

Tabelul7.10Planul de trezorerie

- mii lei -

Explicafii TRIMI TRIM II TRIM III TRIM IV

1 Stocuri, cheltuieli şi alte active 2871,21 3120,88 3120,88 3370,552 Cheltuieli pentru realizarea producţiei (plaţi) 3450 3750 3750 4050

I Total stocuri şi cheltuieli (1 + 2) 6321,21 6870,88 6870,88 7420,553 Fondul de rulment 1200 1200 1200 12004 Surse atrase (pasive stabile) 408,54 435,54 435,54 462,545 Incasari din vanzarea producţiei 4301 4675 4675 5049

(CApi = 18.700)6 Credite de trezorerie în sold 600 (Bil.) 411,67 560,34 560,34II Total resurse şi încasari (3 + 4 + 5 + 6) 6509,54 6722,21 6870,88 7271,88

Deficit de trezorerie (I - II) - 148,67 - 148,67Excedent de trezorerie (II -1) 188,33 - -

SUDIU DE CAZ:® Se cunosc urmatoarele informaţii:- Soldul activelor circulante în anul de baza 4410 mii lei (an precedent); creditelede trezorerie în sold sunt de 1000 mii lei.- Producţia în anul precedent exprimataîn cost complet 19.600 mii lei (Pcco), iarcea din anul de previziune 30.000 mii lei (Pccpi) repartizata pe trimestre astfel: TRI = TR II = 6900 mii lei, TR III = TR IV = 8100 mii lei;- Coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circuiante prin costul productiei,pentru perioada de previziune (Kc): 0,3.- Cifra de afaceri în anul precedent 23.000 mii lei, iar cea din anul de previziune37.400 mii lei, repartizata pe trimestre astfel: TR I = TR II = 8602 mii lei; TR III =TR IV = 10.098 mii lei;- Coeficientul de accelerare a rotaţiei activelor circulante prin cifra de afaceri,pentru perioada de previziune (KCA): 0,34.- Fondul de rulment: 1500 mii lei;- Pasivele stabile din prima categorie: 200 mii lei;- Datoriile privind aprovizionarile: 6210 mii lei în TR I = TR II şi 7290 mii lei în TRIII = TR IV, iar numarul de zile de întarziere la plata 9 (zile).Se cere:1) Determinaţi necesarui de finanţare a ciclului de exploatare utilizand metodelesintetice;2) Determinaţi sursele de finance a ciclului de exploatare şi întocmiţi Planul detrezorerie.

347

PARTEA A IV-A

STRATEGIA FINANCIARA

Strategia financiara vizeaza realizarea, în condiţii de echilibru, a celor treiacţiuni principale ale întreprinderii: investiţiile, finanţarea lor şi repartizareaprofitului. Aceste acţiuni au un impact puternic asupra vieţii economicO'financiare a întreprinderii, concretizat In:

deciziile de investiţii (interne şi/sau externe) care determinandstructura activelor întreprinderii, influenţeaza direct gradul lor delichiditate;

- deciziile de finanţare (surse proprii şi/sau împrumutate) cu influenzadirecta asupra structurii pasivelor întreprinderii, deci asupra graduluide exigibilitate al acestora şi al costului mediu al capitalului;

- deciziile de repartizare a profitului care determina politicadividendelor (distribuire de dividende şi/sau reinvestirea profitului) şiau implicaţM directe asupra investiţiilor şi autofinanţarii, al gradului încare rentabilitatea întreprinderii se regaseste în dezvoltarea viitoare aacesteia şi în remunerarea capitalului.

Strategia financiara traseaza posibilele traiectorii ale celor trei acţiunicorelate în scopul crefterii valorii întreprinderii, a patrimoniului net al acţionarilor,în ultima instanţa, al creşterii valorii de piaţa a capitalurilor proprii aleîntreprinderii.

Capitolul 11 DECIZII DE

INVESTip

Decizia de investiţii se fundamenteaza pe informaţii complexe şi exacteprivind necesitatea, oportunitatea, durata de execute şi exploatare a investiţiilor,volumul cheltuielilor şi al resurselor financiare, fluxurile de intrare şi iesjre afondurilor pe toata durata exploatarii investitiei, asigurarea rentabilitaţii şilichiditaŢIi, durata recuperarii capitalurilor investite etc.

In luarea deciziei de investiţii, o însemnatate deosebita o prezinta studiul deoportunitate şi de eficienţa1 realizat pe baza mai multor variante de proiect dincare urmeaza sa se aleaga cea care asigura rezultate maxime cu minim deefort.

Oportunitatea se apreciaza in stransa corelaţie cu necesitatea, eficienţaşi timpul optim de realizare şi dare in funcţiune a capacitaţilor de producţie,cu formarea resurselor financiare si condiţiile de aprovizionare şi desfacere, etc.

Eficienţa se reflecta în raportul dintre rezultatele sau efectele obtinute dinexploatarea investitiei şi eforturile sau cheltuielile efectuate pentru investiţiarespectiva. Eficienţa investiţiilor depinde de o serie de factori, mai importanfifiind nivelul costurilor de producţie şi volumul vanzarilor. Costurile unitare deproducţie vor fi cu atat mai reduse, cu cat investiţiile şi cheltuielile de exploatarevor fi repartizate asupra unor vanzari mai ridicate. De aceea, este necesar sa sefaca analize strategice privind piejele de desfacere, stiut fiind faptul ca necesarulde investiţii şi rentabilitatea vor fi diferite în funcţie de vanzari şi gradul deconcurenţa (o întreprindere dominanta va fi mai rentabila faţa de cele care deţinsegmente reduse din piaţa).

Indicatorii de apreciere a eficienţei investiţiilor trebuie sa permitacompararea cu alte proiecte din ramura respectiva, din alte ramuri şi chiar cucele din întreaga economie, precum şi compararea mai multor variante deproiect pentru aceeasi investiţie şi alegerea celei optime. Pentru rolul lor deevaluare al proiectelor de investiţii, indicatorii financiari utilizaţi în apreciereaeficienţei investiţiilor au beneficiat de o atenţie speciala în cadrul unui subcapitoldistinct intitulat "Criterii financiare pentru evaluarea proiectelor de investiţii".

1 M. Adochijei, Finanfele întreprinderii in economia depiafS, Tipografia "Mitrea" Piatra NeamJ, 1994 p.62-71.

351

11.1. NATURA ş1 CLASIFICAREA INVESTIŢHLOR

Noţiunea de investiţii reprezinta o categorie financiara complexa subaspectul delimitarii şi clasificarii ei.

In sens contabii investiţia reprezinta alocarea unei trezorerii disponibilepentru producerea unor bunuri de durata. Mai exact, noţiunea de investiţie serefera la achiziţionarea sau construirea unor noi imobilizari, respectiv activecorporale, financiare sau necorporale.

Sub aspect "psihologic" investiţia vizeaza intenţia individului sau a firmeicare investeste, conducand la decalarea consumului in timp. In aceastaperspectiva investitorul renunţa la bunurile imediate în favoarea celor viitoareacceptand schimbul unei satisfacţii imediate şi certe (la care renunţa) cusperanţa obtinerii unor bunuri superioare, dar incerte.

Spre deosebire de primele doua, definirea monetara considers investiţia cafiind totalitatea cheltuielilor angaţate în vederea obţinerii unor venituri monetareviitoare.

Se vor inscrie in domeniul politicii de investiţii toate operaţiunilereprezentand angaţari de durata ale capitalurilor sub diverse forme (monetara,materials, umana) în scopul menţinerii sau ameliorarii potenţialului şiperformanţelor întreprinderii.

Intr-o întreprindere investiţiile sunt de o mare diversitate: tehnice, umane,sociale, financiare, comerciale, pentru publicitate şi reclama etc.

In funcţie de riscul pe care Tl implies investifiile pentru perspectivatntreprinderii, acestea sunt: de înlocuire, de modernizare, de dezvoltare(extindere) şi strategice.

lnvestiţiile de înlocuire a echipamentelor complet uzate au un risc foartescazut, deoarece nu presupun modificari ale tehnologiei de fabricate, noileechipamente avand, în general, caracteristici similare celor vechi.

lnvestiţiile de modernizare a echipamentului existent în functiune implicaun risc redus ca urmare a unor modificari neesenţiale în tehnologia de fabricaţie.Aceste investiţii sunt destinate ameliorarii rentabilitaţii şi productivitaţii, avand caefecte: scaderea costurilor de producţie, economisirea manoperei directe,standardizarea procesului de producţie. Sunt cunoscute şi sub denumirea deinvestiţii de raţionalizare sau de productivitate.

Investi^iile de dezvoltare, de extindere, a unor secţii, uzine, presupun unrisc mai mare legat de cresterea întreprinderii pe piejele tradiţionale sau recente(produse noi).

Investifiile strategice angajeaza structural întreprinderea şi presupun ungrad de incertitudine ridicat. Aceste investiţii se refera la automatizarea întreguluiproces de fabricaţie, fuzionarea cu alta societate sau crearea unei filiale înstrainatate. Ca urmare a gradului de incertitudine ridicat şi riscul va fi considerabil.

Sursele de finanţare corespunzatoare primelor doua categorii sunt, îngeneral, creditele pe termen lung acordate în condiţii avantajoase de cost,rambursare şi garantare, întrucat rentabilitatea este sigura şi riscul redus.

Ultimele doua categorii se vor finanţa, îndeosebi, din surse proprii interne şiexterne (autofinanţare, cresteri de capital prin aport în numerar), surseletmprumutate fiind mai greu de obţinut datorita riscului ridicat şi a rentabilitaţii maipuţin probabile ale investiţiilor.

352

11.2. CRITERII FINANCIARE PENTRU EVALUAREAPROIECTELOR DE INVESTIŢII

Criteriile financiare pentru evaluarea proiectelor de investiţii au in vedere:a) influenţa proiectelor asupra rezultatelor şi rentabilitatii intreprinderii;b) influenza lor asupra echilibrului financiar;c) influenza proiectelor asupra nivelului riscului suportat de intreprindere.

a) Incident proiectelor de investifii asupra rezultatelor viitoare.Fiecare proiect de investiţie avut in vedere sau realizat de întreprindere suscitacheltuieli şi venituri pe toata durata sa de viaţa. Evaluarea contribuţiei proiectelorasupra rentabilitaţii intreprinderii se face cu ajutorul unor indicatori de rezultate,determinaţi prin confruntarea fondurilor alocate initial cu rezultatele viitoareposibile de obţinut.

Pe de o parte, evaluarea proiectului se poate face pe baza profituluicontabil rezultat din compararea veniturilor totale cu cheltuielile totale angaţatede proiect în cursul fiecarui an viitor. Indiferent daca aceste cheltuieli suntplatibile sau corespund unor cheltuieli calculate (în special amortizarilecalculate), ele vor diminua veniturile, determinand un surplus de bogaîe createde proiect, dar nu un surplus monetar.

Pe de alta parte, evaluarea se poate face pe baza rezultatului brut, saucash-flow-ul, rezultat din confruntarea încasarilor suplimentare cu plafile suplimen-tare din activitatea intreprinderii prin punerea în functfune a investitiei. Datoritacaracterului pur monetar al analizei financiare a investipor, cash-flow-ul reprezintaindicatorul de rezultate eel mai pertinent (Surplus monetar sau cash-flow = Veniturimonetare generate de investiţie - Cheltuieli monetare induse de investiţie).

b) Incident proiectelor de investiţii asupra echilibrului financiar. Acestcriteriu are în vedere incident^ operaţiilor de invest^ asupra solvabilitaţiiîntreprinderii.

In primul rand, alocarea fondurilor iniţiale în proiectul de investiţie pentru achi-zitionarea activelor imobilizate (echipamente, cladiri, etc.) pune problema finanâriiglobale: fie procurand resurse externe suplimentare, fie efectuand o prelevareasupra fondului de ailment şi acceptand o anumita deterioare a trezoreriei.

In al doilea rand, investiţia suscita pe toata perioada de viaţa o nevoie defond de rulment suplimentarS. Aceasta nevoie corespunde alocarilorsuplimentare pentru crefterea stocurilor şi creanêlor comerciale directimputabile proiectului considerat. Desigur, creditele furnizori suplimentare ce vorputea fi obţinute în viitor, vor reduce aceasta nevoie de finanţare.

Aceasta se poate scrie astfel:Nevoia suplimentara de fond de rulment determinate de un proiect de investiţie == Variaţia stocurilor imputabila investiţiei + Variaţia creanţelor comerciale - Variafiadatoriilor catre furnizori.In fine, investitia produce ea însasi o capacitate de finanţare suplimentara

reprezentata de cash-flow.Incident^ investiţiilor asupra echilibrului financiar rezulta din confruntarea

resurselor suplimentare cu nevoile suplimentare pe care le degaţa:

C-da 45 coaia 23 353

Nevoi suplimentare Resurse suplimentare- Plati iniţiale (achiziţionarea imobilizarilor şicheltuielilor anexe) - Nevoi suplimentare în FR - Cash-flow suplimentar -

Cesiunea imobilizarilorDaca analiza financiara nevoi-resurse legata de proiectele de investiţii deja

în curs sau trecute se efectueaza perioada de perioada cu ajutorul tabloului definanţare, perspectiva previzionala a investiţiilor se concretizeaza în planul definanţare.

c) Incidenţa proiectului de investiţii asupra nivelului riscului. Proiectelede investiţii avute în vedere, sau lansate de întreprindere, au incidenţa asupranivelului riscului pe care aceasta Tl suporta. Pot fi identificate trei tipuri de risc.

In primul rand, cheltuielile pentru finanţarea investiţiei afectand trezoreriaîntreprinderii implica-un risc de insolvabilitate sau de faliment.

In al doilea rand, caracterul incert al activitaţii şi rezultatelor viitoare presupuno agravare a riscului de exploatare. Acest risc specific este definit în raport devariabilitatea sau de instabilitatea rezultatelor. Intreprinderea este deci, dubluafectata de nivelul noilor investiţii care sporesc dispersia posibila a rezultatelor(ameliorarea în caz de succes, degradarea în caz de esec) şi care tind sasporeasca cheltuielile fixe suportate de aceasta (efectul de levier al exploatarii).

In fine, finanţarea suplimentara necesara acoperirii nevoilor suplimentaredeterminate de proiectul de investiţie expun întreprinderea la un risc financiar acarui amploare depinde de raportul dintre rata de randament a activelor investite(rentabilitatea econominca) şi costul resurselor utilizate (în principiu dobanzile).

Evaluarea financiara a proiectelor de investiţii presupune, în general, douaobjective legate de natura deciziei ce urmeaza a fi luata. Ea vizeaza, în primulrand, asigurarea unei comparaţii între proiectele concurente între care trebuie sase defineasca o ordine de prioritate, fiind vorba în acest caz de decizia de clasa-ment. Dar ea vizeaza şi formularea unei aprecieri pertinente asupra valorii intrin-sece a unui proiect, fiind vorba în acest caz de decizia de acceptare-respingere.

Proiectele de investiţii pot fi evaluate prin metode tradiţionale si/sau prinmetode fondate pe actualizare.

11.2.1. Metode tradifionaleMetodele tradifionale prezinta avantajul simplicitaţii întrucat nu utilizeaza

tehnicile de actualizare. Metodele permit determinarea unor indicatori deeficienţa a investiţiilor cum sunt: 1) Rentabilitatea medie (Rm):

D Rezultatul mediu anualSuma medie a capitalului angaţat

Rata medie de rehabilitate poate fi exprimata în diverse feluri, în funcţie deindicatorul ales pentru evaluarea rezultatelor anuale (profit contabil, EBE sau CFnet) şi masura reţinuta pentru capitalurile angaţate. Rezultatul mediu anual seobţine prin raportarea rezultatelor totale obţinute pe întreaga perioada de

354

exploatare a proiectului la numarul de ani corespunzatori acestei perioade. In modsimilar se stabileste şi investiţia medie anuala (suma medie a capitalului angaţat).2) Indicele de profitabilitate neactualizat (!p), permite realizarea unorcomparatii cu alte investiţii de talie diferita.

în care: CFt = cash-flow-ul anual;l0 = capitalul investit.

3) Termenul de recuperare al capitalului investit neactualizat, este unindicator centrat pe trezorerie şi nu pe rentabilitate. Cu cat proiectul va generamai rapid lichiditaţi, cu atat mai mic va fi riscul de insolvabilitate. Acest termen seobfme cumuland an dupa an cash--flow-ul degaţat de investitie, pana cand acestcumul va fi egal cu capitalul investit:

DesJ prezinta meritul de a fi simple, metodele comporta o limita esenţialadatorita faptului ca se refera la rezultate medii, neglijand astfel eventualainstabilitate a lor şi decalajul sau termenul începand cu care sunt degaţate (unleu de profit este apreciat în acelasi mod indiferent daca va fi obţinut la sfarsitulprimului an sau peste 5 ani). Inconvenientul acestor metode este înlaturat demetodele bazate pe actualizare.

11.2.2. Metode bazate pe actualizareMetodele bazate pe actualizare permit determinarea unor indicatori care

furnizeaza o baza obiectiva, compatibila in aprecierea eficienţei proiectelor.Pentru a face posibile comparaţiile între cheltuielile de investiţii şi profitu rile

suplimentare generate de folosirea proiectului, trebuie eliminata influenţatimpului, aducand toate operafiile la acelasi moment de referinţa (de regula datapunerii în functfune a investitiei). Pentru aceasta se calculeaza capitalizareaalocarilor anuale de resurse pentru finantarea investiţiilor şi actualizarearecuperarilor anuale de capital prin CF anuale rezultate pe toata durata de viataa investitiei. Capitalizarea are la baza relaţia dobanzii compuse:

Sn = Srj(1 + r)"; adic^ la sf^rşltul celui de"al n"lea an suma So (capitalul initial) acrescut prin adaugarea dobanzilor;

(1 + r) = factor de fructificare (capitalizare).Alocarile de capital pentru finanţarea investiplor, fiind efectuate pe o perioda

scurta de timp, în general, nu necesita calcule pentru capitalizarea sumeloravansate (decat pentru durata de executare a lucrarilor mai mari de un an).

Operatia de determinare a valorii So se numeşte actualizare sau aflareavalorii actuale a sumei Sn dupa "n" ani.

355

So = Sn / (1 + r)n; in care:1 / (1 + r) = factor de actualizare;r = rata de actualizare.

Rata de actualizare sau de capitalizare evidenţiaza randamentul cerut deacfionari pentru remunerarea capitalului investit cu posibilitatea recuperariiacestuia la un anumit termen.

Rata de actualizare se stabileşte prin selectarea unei rate de baza (rataneutra), la care se adauga o prima de risc. Prima de risc include atat riscurileinterne datorate exploatarii şi evidenţiate în cadrul diagnosticului financiar, cat şicele externe, sectoriale, apreciate de specialisti pentru sectorul de activitate dincare face parte întreprinderea.

Rata de baza" exprima randamentul asteptat de investitor ca rezultat al unuiarbitra] pe care acesta Tl efectueaza în raport cu alte plasamente financiare saubursiere. în general, rata neutra se stabileste pornind de la dobanda piejei careare un caracter obiectiv faţa de agentul economic. Marimea ratei de baza,corespunzatoare unor plasamente fara riscuri, este selectata în raport cu maimulte baze de referinţa, între care:

- rata medie de emisiune a obligaţiunilor din sectorul public,considerandu-se ca statul este solvabil şi-si respecta obligaţia de plata adobanzilor datorate (în Jarile din OECD aceasta este de 3-6%);

- rata de refinanţare a Bancii Naţionale;- rata dobanzilor practicate de banci, pentru depunerile în conturile curente,

fie o medie a acestora, fie limita lor maxima;- randamentul atins de plasamentele financiare fara risc pe piaţa bursiera

(în Jarile unde conceptul de plasamente fara risc este operational);- rata medie de rentabilitate pe economie considerate normala;- rata profitului net al investiţiilor, în domeniul afacerilor imobiliare;- costul capitalului investit.Riscul luat în calculul ratei de actualizare evidenţiaza randamentul

suplimentar pretins de acţionari, ale carui cauze îşi au originea, pe de o parte, înnesiguranta realizarii întregii activitaţi industrials şi comerciale comparativ cu unplasament financiar fara risc, iar pe de alte parte, în incertitudinea legate deforjele şi slabiciunile întreprinderii şi ale sectorului sau de activitate. Estimareariscului, fiind o operaţiune delicata, ea trebuie argumentata. In acest sens, existsdoua modalitaţi de fundamentare:

• estimarea randamentului complementar printr-o cota forfetara în raportcu rata neutra. Aceasta cota achiziţionata este stabilita comparativ curandamentele observate la bursa, de exemplu, pentru întreprinderile din acelasisector. Poate fi, de asemenea, motivate de existenţa unui risc de nerealizare arezultatului într-un exerciţiu financiar din perioada de previziune (riscul unui andin cinci, de a nu se reproduce rezultatul recurent). Specialiştii acorda acesteiprime de risc marimi cuprinse între 25-75% din rata de baza, atunci cand seactualizeaza profiturile viitoare, avand în vedere condifiile unei economii stabileşi între 75-200% în condiţiile unei economii instabile1. In acest caz, rata decapitalizare devine:

1 Constantin R., Dimltrlu M., C. Popescu-Bogdanefti, Tiberiu D., Zaman Gbtfrivatizarea,metodologie şi practica, Editura Trlbuna Economica, Bucureşti, 1994, p. 353.

356

Rata de capitalizare = Rata de baza x (1+Prima de risc)

• descompunerea analizei riscului tntre diferifi factori: risc intern deexploatare, risc extern legat de elementele mediului înconţurator (concurenţa,tehnologie etc.), apoi stabilirea fiecarei categorii de risc fie asupra curbei decrestere a profiturilor viitoare, fie asupra ratei de capitalizare. Cumuland fiecaredin riscurile nominalizate (risc de exploatare, risc legat de piaţa) se obţine primade risc global cu care se majoreaza rata de baza fara risc. Prima de risceconomic global, cu care se majoreaza în mod uzual rata.de baza deflatata, areconform uzanţelor 'Internationale valori cuprinse între 0,25 şi 2 in functfe demarimea riscului, astfel: 0,25 pentru risc mic; 0,50 pentru risc mediu; 1,00 pentrurisc puţin ridicat; 1,50 pentru risc ridicat; 2,00 pentru risc foarte ridicat.

Daca previziunile sunt exprimate în moneda curenta (cash-flow-uri întermeni nominali), actualizarea se face cu o rata inflationists, iar în cazulexprimarii rezultatelor în moneda Constanta (cash-flow-uri în termeni reali),actualizarea are la baza o rata deflatata, relatia dintre cele doua rate fiind:

în care: rd = rata deflatata (rata reala);X\ = rata inflationists (rata nominala); i =rata inflafiei.

In concluzie, rata de actualizare se stabileste la nivelul ratei medii dedobanda corectata cu rata inflaţiei şi cu prima de risc (pentru investifiilefinanţate din fonduri proprii) sau la nivelul costului mediu ponderat alcapitalului care Jine cont de riscul economic şi financiar (pentru proiectelefinance din surse proprii s.i împrumutate).

Principalii indicatori de eficienfa a investiţiilor utilizati în procesuldecizional sunt:

1) Termenul mediu de recuperare (TR);2) Valoarea actuala neta (VAN);3) Indicele de profitabilitate (IP);4) Rata interna de rentabilitate (RIR).

1. Termenul mediu de recuperare (TR) exprima intervalul de timp(numarul de ani) necesar recuperarii capitalului investit prin intrarile nete detrezorerie medii anuale actualizate (CFact/an)-

TR =Costul initial al investi^ei CF

mediu anual actualizat (CFact/an)

-t

act/an —

t=1

Termenul de recuperare exprima deci numarul de ani dupa care suma CFactualizata devine egala cu suma investitiei (de preferat acoperitoare). Acestcriteriu evalueaza riscurile de nerecuperare a capitalului investit, penalizand

357

CF,

investifiile care recupereaza capitalul într-o perioada mai mare de timp, întrucatriscul de nerecuperare creşte proportional cu perioada. în alegerea proiectuluide investiţii se urmareste ca TR sa fie mai mic decat durata de viata a investiţiei(de preferat mai mic decat durata de viaţa a produselor realizate cu respectivainvestiţie, adica durata sa comerciala). Cu cat TR este mai scurt, cu atat mai miceste riscul, şi mai mult solvabilitatea proiectului de investty'i va fi asigurata.

Acest criteriu prezinta însa inconvenientul ca elimina de la selecţieproiectele de investiţii cu o rentabilitate buna, dar pe termen lung, neglijand întotalitate fluxurile de trezorerie ale perioadelor urmatoare şi care pot fisemnificative pentru viata întreprinderii.

Motivul utilizarii acestui indicator consta în faptul ca întreprinderea arepreferinţe pentru lichiditaţi imediate, ceea ce micsoreaza riscurile pe care legenereaza scoaterea prematura din uz a activelor fixe.

2) Valoarea actuals nets (VAN) exprima surplusul de capital rezultat laîncheierea duratei de viata a investiţie (inclusiv valoarea reziduala).

în care: K = rata de actualizare;t = durata de viata a investiţiei; CFt = intrarinete de trezorerie ale perioadei t.

Pentru a justifica investitia realizata, VAN trebuie sa fie pozitiva şisuperioara dobanzii compuse, încasabile de pe piaţa de capital (dacaplasamentul s-ar fi facut într-o alta investiţie). Cu cat VAN este mai mare, cu atatproiectul este mai rentabil. Daca VAN este negativa, CF nu permitereconstituirea fondurilor alocate initial, şi proiectul trebuie respins. In cazulinvestiţiilor creditate, VAN trebuie sa fie superioara dobanzii platite (dobandacare se înregistreaza, de regulS, în cheltuielile de exploatare şi nu în cele deinvestiţii). Pentru a determina VAN la momentul zero se utilizeaza relaţia:

în care: l0 = investiţia neta actualizata la momentul zero.La acest moment se realizeaza doar cheltuielile iniţiale (lo), investitia

începand sa genereze CF dupa punerea în funcţiune (considerand perioada derealizare a proiectului maxim un an).

Acest criteriu presupune ca fluxurile de trezorerie anuale (CFt) suntreinvestite constant pe piaţa financiara la nivelul ratei de actualizare (K), ipotezapuţin realista.

Daca rata de actualizare (K) variaza de la o perioada la alta, relaţia VANodevine:

CF, , CF2 ,CF3

KO (1 + K1)(1 + K2)

Se observa ca o rata de actualizare ridicata determina o VAN mai mica.Alegerea ratei de actualizare este în consecinţa primordiala pentru fiabilitateaacestui studiu.

358

VANo = - lo +

3) Indicele de profitabilitate (IP) exprima valoarea actuala neta scontatapentru o cheltuiela iniţiala de investitie egala cu unu. Indicele de profitabilitate sedetermina ca raport intre valoarea actuala a intrarilor nete de trezorerie (CF) şicheltuiala pentru invesiţie, conform relafiei:

pentru n ani, iar pentru un an K = VIP -1Proiectul va fi rentabil daca IP va fi supraunitar.

Cum Y CFt(1 + K)-1 = VAN0 + l0 rezulta ca IP0 = '0+VAN° = 1 +1 +

t=i 'o 'o

Aceasta relate demonstreaza ca IP este un indice de rentabilitate relativa,deoarece VANo masoara surplusul actualizat primit pentru un leu capital investit.

Criteriul IP prezinta important pentru selectarea investipor in funcţie decriteriile de fructificare a capitalului investit.

4) Rata internş de rentabilitate (RIH) reprezinta rata de actuaiizare afluxurilor viitoare de trezorerie pentru care VAN = 0.

t=i

t=iAltfel spus, RIR este acea rata de actuaiizare pentru care valoarea

actualizata a costurilor (iesirile de trezorerie) este egala cu valoarea actualizataa veniturilor (intrarilor de trezorerie), iar profiturile viitoare actualizate sunt zero.

Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie mai mare sau eel putin egala curata medie a dobanzii de piaţa, sau cu costul mediu ponderat al capitalului,pentru a justifica investiţia facuta. Numai astfel rata de randament a investitieipermite compensarea costului finanţarii. Cu cat RIR este mai mare, cu atatinvestiţia este mai rentabila.

Calculul RIR conduce la ecuaţii de ordin superior ce nu pot fi rezolvatedecat prin tatonari repetate ale unor rate de rentabilitate care apropie tot maimult cei doi termeni ai egalitatii şi prin interpolare. In vederea interpolarii secalculeaza mai întai VAN la o rata de actuaiizare destul de ridicata pentru aobfme o valoare a sa negativa, şi apoi la o rata mai scazuta pentru a gasi ovaloare pozitiva, între ele aflandu-se valoarea zero (intersecţia curbei VAN cudreapta absciselor). Apoi RIR se determina cu ajutorul relaţiei:

VANRminRIR — Rmin + (Rmax " Rmin)"

VANRmin-VANRmax

in care:Rmin. Rmax = rata minima sau maxima de actuaiizare utilizate pentru

calculul VAN.

359

'0+VAN°

Deoarece criteriul RIR considers reinvestirea constants in întreprindere afluxurilor nete de trezorerie in fiecare an la o rata de rentabilitate egala cu RIR(ipoteza puţin realists), specialistii financiari au propus un indicator modificat(RIRM) care depaseşte acest inconvenient. Acest criteriu (RIRM) porneşte de laposibilitatea reinvesting fluxurilor nete de trezorerie la o rata medie derentabilitate a întreprinderii, fie la o rata observata pe piafa sau sintetizanddiferitele oportunitaţi de investiţii oferite.

RIRM = t=1

CÎn-1; în care:

re = rata medie de reinvestire anuala a CF; RIRM= rata internS de rentabilitate modificata.în ipoteza reinvestirii constante a fluxurilor nete de trezorerie, r = RIR, se

determinS astfel:

, CF1 CF2 CÎn1 + r (1 + r)2 (1 + r)n

unde: CÎn = ln - En ;iar ln (En) = intrari (iesiri) nete de trezorerie în fiecare an de viaţa

economics a investrţiei.înmulţind fiecare membru al ecuaţiei cu (1 + r) obţinem:lo(1 + r)" = CFi (1 + r)n"1 + CF2(1 + r)n'2 + ... + CÎn

Pentru a determina RIR, trebuie rezolvata ecuaţia de grad n (n fiind numarulfluxurilor nete de trezorerie):

nV CF, (1 + r)"1 -10 = 0; în care CF, şi lo sunt cunoscute. t=i

Ori, în funcţie de natura şi numarul fluxurilor de trezorerie, pot exista maimulte, sau nici o rSdacina reala, deci RfR real (a se vedea exemplele rezolvate).

în cazul proiectelor simple, existand o iesire iniţiala de capitaluri (fluxurinegative) urmatS de o serie de intrari nete de trezorerie (fluxuri pozitive), vaexista o singura RIR reala.

în cazul proiectelor complexe, fluxurile negative alterneaza cu intrarilenete de trezorerie pe toata perioada de viafa a investiţiei. în acest caz existenţacelor doua semne algebrice pentru CF va determina mai multe RIR reale.

în concluzie, avantajele şi limitele acestor metode fac ca decizia deinvestiţie sa fie complexa. Ea nu poate fi în exclusivitate fondata pe acestecriterii, eel mai adesea fiind influenţata de alte variabile importante cum ar fi:experienţa întreprinderii, constrangerile şi oportunitaţile legii, etc. Criteriilefinanciare sunt uneori inoperante, caci anumite decizii nu pot fi evaluate integral

360

cu date pertinente. De asemenea, investitia interesand mai multe persoane, maimulte servicii, optica financiara va fi diferita, şi un singur criteriu nu ar fisatisfacator. De aceea, în selecfia proiectului de investitii este preferabil a seopta pentru o decizie multicriteriala(care satisface eel mai bine un anumit numarde criterii minime şi nu unu! singur optim - figura 11.1.).

Criterii de selecţie Obiectivele Condiţii de Metode de

si formule întreprinderii aplicare selecţie

Termenul de recuperare al Minimizarea Alegerea ratei decapitalului investit riscului de actualizare31

n insolvabilitate Cel mai scurtposibil1'

t=1

Valoarea actuala neta Maximizarea Compararean profitului în proiectelor

t=1 valoareabsoluta

- aceeasi suma VAN > 02)

- aceeasi durata- acelasi nivel alrisculuiAlegerea ratei deactualizare

Indicele de profitabilitate IP Maximizarea Compararean profitului pt. proiectelor

^CFt(1 + i) VAN un leuinvestit

- aceeasi durata^^^^^ \ 1 ^^%t i n f^ l ^1 l ^^^^ ill it

IP>12>

-aceiaşi nivei ai nscuiui0 0 Alegerea ratei de

actualizareRata interna de Maximizarea Cunoasterea RIR > costulrentabilitate RIR(i) profitului în costului capitalului capitalului

n valoare sau al unui obiectiv sau|0 = V CFt(1 + RlR)"' relativa de rentabilitate RIR>

t=i obiectivele derentabilitate1'

Fig. 11.1. Sinteza criteriilor financiare pentru selectia investiţiilor

1) Daca este vorba de o comparable, se va putea reţine proiectul careminimizeaza criteriul.2) Daca este vorba de o comparaţie, se va putea reţine proiectul caremaximizeaza criteriul.3) Alegerea ratei de actualizare

361

Rata de actualizare trebuie sa permita remunerarea normala a capitalurilorcare finanţeaza investiţia. Este deci legata de modul de finanţare utilizat: - Incazul investiţiilor finanţate prin împrumuturi, se va alege ca rata deactualizare, rata de dobanda a împrumuturilor pe termen lung şi mediu pentruîntreprinderile situate în aceeasi clasa de risc. Dar, va trebui avuta în vedereinfluenza fiscala a împrumutului, întrucat cheltuielile financiare fiind deductibile (înlimite legale) vor angaţa economii de impozit. De aceea se recomandautilizarea ratei nete de dobanda (dupa impozit).

Exemplu:Fie un rezultat (înainte de impozit) de 100 şi cota de impozit 50%.In cazul finanfarii prin fonduri proprii: impozitul pe profit este 50 (adica 50%

x100).Daca finanfam printr-un împrumut de 300 la o rata de 10% => în primul an

cheltuieli financiare de 30, rezultatul = 100 - 30 = 70, iar impozitul pe profit 35(adica 70 x 50%).

Finanţarea prin împrumut a generat o economie de impozit de 50 - 35 = 15.Costul net al împrumutului = 30 -15 = 15.Pentru a Jine cont de acesta economie de impozit se calculeaza o rata neta

de impozit = 0,10 x 0,5 = 0,05 (la modul general: rata nominala = 1 - cota deimpozit). Aplicand aceasta rata la capitalul nerambursat obţinem costul net alîmprumutului: 300 x 0,05 = 15. In acest caz, rata de actualizare aplicata lafluxurile nete de trezorerie ale exploatarii (determinate fara a \\ne cont deinfluenţa acestor cheltuieli financiare) va fi 5%.

Daca investiţia este finanţata din fonduri proprii, originea acestorfonduri fiind variata, remunerarile şi costurile surselor de finanţare vor fi diferite.Utilizarea fondurilor proprii pentru investiţii priveaza proprietarii de anumiteplasamente, sau împiedica întreprinderea de la realizarea altor operaţii. înconsecinţa, va trebui ca investiţia sa aiba o rentabilitate (calculate dupa impozit)superioara celei generate de plasamentul alternativ eel mai remunerator. Deci,rata de actualizare va avea ca baza de referinţa aceasta rata de rentabilitatenumita şi costul de oportunitate al proiectului.

In practica, rata de actualizare reţinuta este eel mai adesea costul mediuponderat al capitalurilor permanente ale întreprinderii.

Exemplu:Daca într-o întreprindere raportul (Datorii pe termen lung şi mediu /

Capitaluri permanente) = 60%, rata de dobanda 14%, iar acţionarii solicita o ratade rentabilitate neta a fondurilor proprii de 16%, rata de actualizare va fi:0,6(0,14 x 0,5) + 0,4 x 0,16 = 0,106 = 10,6% [0,6(0,14 x 0,5)] = rata neta deimpozit.

Vom aplica deci, aceasta rata la fluxurile nete de exploatare a diferitelorproiecte ale întreprinderii finanţate din aceste fonduri. Rata de actualizare astfeldeterminata poate fi majorata, daca Jinem cont de riscul propriu proiectului şi deexistenţa investiţiilor neproductive care consuma resurse financiare la aceeasirata.

362

Exemple de fundamentare a deciziei de investiţii

Exemplul 1

Fluxuri de trezorerie asociate unei operaţii de investitie.O societate comerciala achiziţioneaza la 1-1-1995 un echipament de

produce în vederea extinderii activitaţii începand cu data de 1 iulie 1995.Costul maşinii reprezinta 250.000 mii lei. Cu ajutorul acesteia se vor fabrica2000 bucaţi produse pe luna. Un produs necesita 15 mii lei materii prime şi 8 miilei manopera directa. Costul energiei electrice pe luna va fi de 3000 mii lei.Avand în vedere ritmicitatea fabricarii şi regularitatea cererii, stocurile deproduse finite şi produce neterminata necesare sunt estimate la 25000 mii, iarprodusul va fi vandut cu 35000 mii / bucata.

Durata de decontare a facturilor va fi de 60 zile, iar cea de achitare afurnizorilor de 30 zile. Durata de viaţa economica a masjnii este estimata la 6ani, fiind amortizata liniar în 5 ani.

La sfarsjtul duratei de viaţa echipamentul poate fi revandut cu 10000 mii(valoarea reziduala neta).Observable: în scopul facilitarii calculelor presupunem ca fluxurile ca şi nivelulpreţurilor s, i costurilor se vor menflne constante de-a lungul celor 6 ani.

Stabiliţi fluxurile de trezorerie aferente investiţiei de extindere a activity.

Rezolvare:Cheltuieli pentru in vestigia de extindere:

Costul de achizitie 250.000Cregterea NFRE (ANFRE) _________ 165.000 _________________________Stocuri de materii prime 30.000 (2000 x 15)Stocuri de produse finite 25.000Clienţi 140.000 (2 x 2000 buc x 35 mii / buc)Furnizori 30.000 (2000 buc x 15 mii. buc)

ANFR = A(Stocuri + Client) - AFurnizoriANFR = (30.000 + 25.000 + 140.000) - 30.000 = 165.000 mii lei.

Valoarea clienţilor pentru calculul NFR va fi multiplicata cu 2 deoarecefurnizorii sunt achitaţi la 30 zile în timp ce facturile catre client se remnoiesc la60 zile (durata de rotate dubla).

Cheltuielile anuale pentru exploatare:materii prime = 2000 x 12 x 15 = 360.000manopera directa = 2000 x 12 x 8 =192.000energie = 3000 x 12 = 36.000amortizare = 250.000 / 5 = 50.000 (pe o perioada de 5 ani)

Total cheltuieli = 638.000Pentru ultimul an de viaţa economica nu se va mai calcula amortizarea,

rezultand astfel cheltuieli anuale de 588.000 mii (638.000 - 50.000).

363

Veniturile anuale = 2000 buc x 12 luni x 35.000 mii / buc = 840.000 mii lei

Tabeiul 11.1

Rezultatul net al exploatarii- mii lei -

Orizontul de timp 1 2 3 4 5 6

Venituri din exploatareCheltuieli pentruexploatare

840.000638.000

840.000638.000

840.000638.000

840.000638.000

840.000638.000

840.000588.000

Rezultatul exploatariiImpozit (38%)Rezultatul net alexploatarii

202.00076.760

125.240

202.00076.760

125.240

202.00076.760

125.240

202.00076.760

125.240

202.00076.760

125.240

252.00095.760156240

Intrari nete de trezorerie (cash-flow-ul exploatarii).Intrucat cheltuielile pentru investiţii includ cresterea NFR a exploatarii care

este considerate constants de-a lungul duratei de exploatare (5 ani), pentrucalculul CF exploatarii se poate aplica formula:

CFeXpioatare = Venituri de exploatare - Cheltuieli platibile de exploatare - Impozit

Intrari nete de trezorerieTabeiul 11.2.

- mii lei-

Orizontul de timp 1 2 3 4 5 6

Venituri din exploatareCheltuieli platibileImpozit

840.000588.00076.760

840.000588.00076.760

840.000588.00076.760

840.000588.00076.760

840.000588.00076.760

840.000588.00095.760

CF ExploatareValoarea reziduala netaRecuperarea NFR

175.240 175.240 175.240 175.240 175.240 156.24010.000

O165.000

Intrari nete de trezorerie 175.240 175.240 175.240 175.240 175.240 331.240

(*) Schimbarea activitaţi datorate investiţiei va determina modificari asupra NFRcu consecinţe asupra FR. Deoarece durata de viaţa economics a utilajului estelimitata la 6 ani, sumele investite în FR (165.000 mii lei) vor fi recuperate pana lasfarşitul perioadei (anului 6), astfel ca NFR suplimentara va reveni la zero (prindegaţarea capitalurilor investite în creşterea stocurilor).

Pentru determinarea CF exploatarii se poate aplica şi relaţia:

I CFeXpi = Rezultatul net al exploatarii + Amortismente de exploatare (dotaţii) [

364

Pentru primii 5 ani: 125.240 + 50.000 = 175.240 miiPentru anul 6: 156.240 + 10.000 + 165.000 = 331.240 mii

Exemplul 2Investifiile de înlocuirePresupunem ca masina achiziţionata în exemplul anterior înlocuieşte un

echipament instalat de aproape 3 ani.Caracteristicile vechii structuri de produce:

echipamentul vechi are o valoare bruta de 150.000 mii (fara taxe) şieste utilizat de la data de 1 iulie 1992 fiind amortizat liniar pe 5 ani;exploatarea lui a antrenat o crestere a NFRE de 100.000 mii lei;vechiul utilaj poate fi vandut la 1 iulie 1995 la un preţ negociabil de50.000 mii lei;producţia anuala este de 16.000 bucaţi, la un cost variabil unitar de28 mii iar consumul lunar de energie se ridica la 4200 mii (pentruîntreaga activitate);

- pretul de vanzare unitar este de 42 mii lei.Detemninaţi fluxurile nete de trezorerie pe care la presupune noua investiţie de

tnlocuire.

Rezolvare:Cheltuielile pentru investiţia de înlocuire:

- deoarece echipamentul vechi necesita 100.000 mii lei nevoi definanşare, iar noul echipament 165.000 mii lei, tnlocuirea va aveadrept consecinţa cresterea NFRE cu 65.000 mii lei.

valoarea reziduala a echipamentului vechi la 1-VII-1995 este de 50.000 mii lei.Cheltuilile pentru investiţii ?n suma de 265.000 mii vor fi determinate de:

• costul de achiziţie al noului utilaj: 250.000• cresterea NFRE + 65.000• valoarea reziduala - 50.000

Intrari nete de trezorerie (CF):Fluxurile nete de trezorerie vor fi dimensionate în decursul a 3 perioade distincte:

- 1-VII-1995 - 1-VII-1997 (2 ani)- 1 -VIM 997 -1 -VII-2000 (3 ani)- 1-VII-2000 - 1-VII-2001 (1 an)

Tabelul11.3.Prima perioada: 1-VIM 995 la 1-VIM997 (primii doi ani)

- mii lei -

Calculul pentru un an Vechea structura Noua structura

- Venituri din exploatare -Cheltuieli pentru exploatare -Rezultatul exploatarii - Impozit

42x16.000 = 672.000(*) - 528.400 143.600 -

54.568

840.000 -638.000

202.000 -76.760

Rezultatul net al exploatariiAmortizari calculate

89.032 +30.000

125.000 +50.000

CF de exploatare 119.032 175.240(*) Cheltuieli pentru exploatare 175.240-119.032 = 56.208

365

Cheltuieli variabileEnergieAmortizare

= 28x16.000 = 448.000= 4.200x12 = 50.400= 150.000:5 = 30.000

Total = 528.400

TabeiulUA.

Perioada a doua: 1-VIM 997 la 1-VII-2000 (urmatorii trei ani)

- mii lei -Calculul pentru un an Vechea structura Noua structura

- Venituri din exploatare -Cheltuieli pentru exploatare- Rezultatul exploatarii -Impozit

672.000(528.400 - 30.000) -

498.400173.600 - 65.968

840.000 -638.000

202.000 -76.760


107.632 125.00050.000

CF de exploatare 107.632 175.240

175.240 -107.632 = 67.608

Tabelul11.5.

Perioada a treia: 1-VII-2000 la 1-VII-2001 (ultimul an al exploatarii)

- mii lei -

Calculul pentru ultimul an Vechea structura Noua structura

- Venituri din exploatare -Cheltuieli pentru exploatare -Rezultatul exploatarii - Impozit

679.000 -498.400

173.600 -65.968

840.000 (638.000 - 50.000) -588.000 252.000 - 95.760


107.632 156.240

CF de exploatareValoarea reziduala netaRecuperare NFR

107.632 156.24010.00065.000

Intrari nete de trezorerie 107.632 231.240

231.240 -107.632 = 123.608 mii

366

Tabelul11.6Tabloul sintetic al fluxurilor nete de trezorerie

- mii lei -

0 1 2 3 4 5 6

Cheltuieli pentruinvestiţiiIntrari nete detrezorerie

-265.000 56.208 56.208 67.608 67.608 67.608 123.608

Fluxuri detrezorerie

-265.000 + 56.208 + 56.208 + 67.608 + 67.608 + 67.608 + 123.608

Exemplul 3Criterii de rentabilitate ale investitiilor bazate pe principiul actualizarii. Reluandexemplul 1, al investitiei de extindere, evaluaţi proiectul avand în vedere criteriilebazate pe principiul actualizarii.

Dispunem de urmatoarele fluxuri nete de trezorerie:- mii lei -

0 1 2 3 4 5 6-415.000 +175.240 +175.240 +175.240 +175.240 +175.240 331.240

Rentabilitatea proiectului de investitie depinde de fiabilitatea previziunilorprivind încasarile (cantitafile vandute, evoluţia prepurilor) şi platile (volumuiconsumurilor, evolutia costurilor). In cazul prezentat, pentru simplificareacalculelor, nu am ţinut cont de evoluţia activitaţii şi a preturilor de vanzare, deevolutia cheltuielilor unitare datorate fenomenului inflationist. Toate acesteelemente ar face imposibila obtinerea unor fluxuri nete identice de la un an lacelalalt.

Rezolvare:1) Criteriul valorii actuate nete: VAN.

VAN a unui proiect, la o anumita data, reprezinta diferenţa dintre valoarea actualaa intrarilor nete de trezorerie (CF) şi cheltuiala de investitie. Rata de actualizare (K)stabilita la nivelul ratei minime de rentabilitate (dupa impozitare) ceruta deinvestitie este de 13%, iar rata medie de rentabilitate rezultata din exercitiulanterior este 12%. Data în raport cu care se face actualizarea este 1-VII-1995,respectiv ziua inceperii activitatii. La1-VII-1995:

VAN = -415.000 + 175.240 (1,13V1 + 175.240(1,13)'2 + 175.240(1,13)3 ++175.240(1,13) ■4 +175.240(1,13)'5 + 331.240(1,13) *

367

VAN = - 415.000 + 175.240 1 (1'13^ +331.240 (1,13)6

VAN = - 415.000 + 616.360 + 159.100 = 360.460Dupa acest criteriu proiectul ar fi rentabil deoarece: permite rambursarea

cheltuielilor pentru investiţii; satisface în totalitate cerinşa unei rate derentabilitate minima de 13%; - degaţa un surplus actualizat de 360.460mii lei.

2) IP: în exemplul nostru va fi:

I Pp

CF0 415.000 415.000

Pentru un leu investit vom obfine 1,8685 lei resurse nete de trezorerie.Dupa acest criteriu proiectul este rentabil deoarece IP > 1

sau IP0 = 1 + VAN0 / l0 = 1 +360.460 / 415.000 = 1 + 0,8685 = 1,8685lei,

respectiv 86,85% pe 6 ani;

Pentru un an: K = ^/1,8685-1; K=0,10981; K = 10,981% < 13%

3) RIR:

t=i

415.000 = 175.240 1 ( 1^^'R ) + 331.240(1 + RIR)'6

RIR se determina prin aproximari succesive şi interpolari liniare (fig. 11.2).In cazul nostru pentru K = 13%, VAN = 360.460 (pozitiva), iar pentru VAN = 0,RIR va trebui sa fie mai mare decat 13%

RIR - R • J. CR R ■ \ VANRmin"VANRmin-VANRmax

VAN (32%) = + 58.556 . VAN (37%) = +10.550VAN (33%) = + 48.213 VAN (38%) = + 1945VAN (34%) = + 38.294 VAN (39%) = - 6380VAN (36%) = + 18.987AR=1% =» AVAN=8325; R!R=38% + 1 X (1945 / 8325) = 38% + 0,233%=38,23%

Acest proiect poate fi asimilat unui plasament efectuat la o rata de 38,23%.RIR reprezentand un prag limita de rentabilitate pentru selecţionarea investiţiilorrentabile, conducerea întreprinderii va refuza toate variantele de invests careau o rentabilitate intema mai mare de 38,23% (VAN fiind negativ).

Criteriul RiRM porneste de la posibilitatea reinvestirii fluxurilor de trezorerie la o ratamedie de rentabilitate a întreprinderii rezultata din exerciţiile anterioare (re = 12%).

368

p = 6 1 6 . 3 6 0 , 1 5 9 . 1 0 0 ^ 7 7 5 , 4 6 0 ^ ^415000 415000

R!RM = t=iCÎn -1

VAN! 32 3334 353637 3839

Figura 11.2. Evidenţierea

grafica a RIR

t=i

)""' = 175240(1,12)5 + 175240(1,12)4 + 175240(1,12)3 +

+175240(1,12)2 + 175240(1,12)1 + 331.240(1,12)°= 1.690.005,3 mii

RlRM = -1 -0,26369 x 100 =26,36%

4) Termenul de recuperare (TR):

TR = act/an

act/an —

t=1 - = 775.466,21 / 6 = 129.244,36 mii / an

TR = 415.000 /129.244,36 = 3,21097 ani

TR = 3 ani 2 luni şi 16 zile < 6 aniIntrucat TR este mai mic de 6 ani înseamna ca asigura lichiditaţi imediate, fiind

eficient.


50.00040.00030.00020.00010.000-6.380 ----

Rata

CR

CF

Evidenţierea CFTabeluI11.7.

- mii lei -

Anul Investiţia CF, CFac, (K=13%) CFcumulat

0 415.000 - - -

1 175240 155087,40 155.087,402 175240 137.230,44 292.317,843 175240 121.458,84 413.776,624 175240 107.474,69 521.251,375 175240 95.120,27 616.371,646 331.240 159.094,57 775.446,21

Deoarece proiectul întruneşte toate criteriile de rentabilitate, poate fiacceptat.

Exemplul 4Determinarea VAN şi RIR în cazul proiectelor complexe de investiţii.O investiţie cu durata de viata de 2 ani prezinta urmatoarele caracteristici:

capitalul initial: 100 mil. - fluxurile nete de trezorerie (CF): 700 mil(anul 1); -1200 mil (anul 2).

Deoarece fluxurile nete de trezorerie au semn (+) şi (-) vor existadoua RIR reale.

Vom avea: -100 + 700(1 + r)" -1200(1 + r)" =0 Daca X = (1 +r) => -1200X + 700X -100 =0 Cautam radacinile polinomuluide gradul doi: y = aX + bX + c A = b2 - 4ac = 7002 - 4(-1200)(-100) = 10.000

X =-b±VA

2a

Xo =

-700 + -2(-1200)

-700 -V10.0002(-1200)

= 0,25

= 0,333

,-1X = (1 + r) = 1 / (1 + r) = 0,25 => 1 + r = 4 => r = 3 = 1/(1 +r) = 0,333 => 1 + r = 3 => r = 2 Pentru r = 200 sau r = 300:VAN = 0 (curba intersecteaza axa absciselor => y = VAN = 0)Pentru r = 0 ==> -100 + 700 -1200 = - 600VAN va admite un maxim în punctui în care derivata întai (a acesteia) în raport cuX = (1 + r) va fi nula şi derivata a doua va fi negativa.

Pentru X = (1 + r)"1 , VAN = - 1200X2 + 700X -100VAN1 = - 2400X + 700 = 0;

Pentru X = 700 / 2400 => 1 / (1 + r) = 7 / 24 => 1 + r = 24 / 7 = 3*4285 => r =2,4285.

370

=300%= 200%

VAN" = - 2400 DeciVAN este maxima pentru r = 242,85%

VAN

2,0833ş: .... ____ ........................................

-6001

Fig. 11.3. Evidenlierea grafica a VAN maxima

Exemplul 5Situaţia în care proiectui nu admite RIR. Fie o investiţie cu durata deviaţa 2 ani, cost inipial 100 mil. lei; mil. lei,

CF2 =-250 mil. lei.Vom avea: -100 + 300(1 + r) - 250(1 + r) = 0A = (300) - 4(-250)(-100) = -10.000Deoarece A < 0 polinomul nu admite radacini şi deci nu exista RIR.

Exemplul 6Criteriul VAN şi RIR sunt incompatibile.Fie doua proiecte (cifrele sunt în mii lei):

= 300

AnO An1 An 2 An 3 An 4 Total neactualizat(de la 1 la 4)

A =B =

-1000 -1000

200600

300400

400200

700200

16001400

A B Observaţii

VAN(K=10%)RIR

208,38717,56%

162,89819,33%

Alege AAlege B

Criteriul RIR favorizeaza proiectui B care degaţa mai repede fluxuri nete detrezorerie ridicate. Acesta situaţie poate fi reprezentata grafic astfel (figura.11.4.)

Aceasta egalitate este verificata pentru i = 14,34%.Rata de actualizare pune în evidenţa trei cazuri:

1) Daca rata de actualizare este mai mare decat rata pivot (K > i),proiectui B va fi mai rentabil decat A.

371

^ I100% ...-"'" 200% 242,85% 300%

14,34"'",.T7,5619733

rata l& RIRA RIRBpivot

Fig. 11.4. RIR

corespunzatoare ambelor proiecte de investiţii

2) Daca rata de actualizare este mai mica decat rata pivot (K < i) VANsunt identice, dar proiectul B are o RIR mai ridicata decat A.

3) Daca rata de actualizare este inferioara ratei pivot (K < i) existaurmatoarea discordanfa:

- VAN pentru A este superioara VAN pentru B- RIR pentru B este mai mare decat RIR pentru AIn acest caz neexistand o metoda pur rationala pentru alegerea unui proiect

(VAN şi RIR incompatibile) se recomanda utilizarea altor criterii:VANI (VAN integrata sau ajustata) şi RIRI (RIR integrat sau modificat). In

acest caz, facand ipoteza reinvestirii fluxurilor nete de trezorerie la o rataobservata pe piaţa (r\ = 14%, ipoteza mai realista) se recalculeaza VAN şi RIR,proiectul analizandu-se dupa VANI şi RIRI:

VANIQ = -10 +(1 + 0"

CÎn

200(1,14)3+300(1,14)2 + 400(1,14)1+700(1,10)4=

1258,239 -1000 = 258,239 mil. lei

-1000 =

600(1,14)3 + 400(1,14)2+200(1,14) 1+200(1.10)4

= 1254,536 -1000 = 254,536 mil. leiDaca r este RIRI şi n rata de reinvestire, atunci RIRI va fi:

-1000 =

t=1

(1 + 0

372

600

400

208162

81

10

W A M I t ■ . . .

VANI0 pentru proiectu A =

VANI0 pentru proiectul B =

RIRIA: 1000 = 200(1,14)3,300(1,14)^,400(1,14)^700^ = g(1 + r)4

RIRIB: 1000 = 600(1,14)3 +400gi4)2, 200(1,14)^200 ^ f= ^%

Se constata urmatoarele:1) VANI sunt mai ridicate decat VAN, deoarece rata de reinvestire a

fluxurilor nete este superioara ratei de actualizare utilizata (in cazcontrar VANI < VAN).

2) Dupa criteriul VANI vom alege proiectul A deşi, diferenţa faţa de B înacest caz 3,703 mil (258,239 - 254,536) este inferioara celei generatede VAN în favoarea proiectului A în suma de 45,939 mil. lei (208,387 -162,898).

3) RIRI sunt mai mici decat RIR, deoarece rata de reinvestire (rj) estemai mica decat RIR ţt\ < RIR). Daca x\ = RIR atunci RIRI = RIR, iardaca rj > RIR => RIRI > RIR. In cazul prezentat RIRIB > RIRIA.determina alegerea proiectului A.

Aceasta corecţie este importanta deoacere determina fluxuri nete detrezorerie imediate. Ipoteza reinvestirii fluxurilor nete de trezorerie la o rata mairealista rj este foarte interesanta, întrucat permite depasirea inconvenientelorformulate de VAN şi RIR. Astfel VANI şi RIRI devin doua criterii compatibile, şise poate face selectia proiectului eel mai rentabil (proiectul A).

Exemplul7O investiţie necesara pentru creşterea producflei se ridica la 16.000 mil. lei iarNFR legata de aceasta noua activitate este evaluata la 800 mii. lei. Modalitaţilede finan^are avute în vedere pot fi:

- finantarea totala prin fonduri proprii;- finan^area mixta, respectiv, fonduri proprii în propose de 25% si

capitaluri straine 75%.Societatea comerciafa poate contracta un împrumut pentru finantarea investiţieila o rata anuala de dobanda de 16% (rata reala) rambursabil în 5 ani prinanuitafi constante, prima fiind pJatita la 31 dec. (N+1). Aceasta investiţie va fiamortizata regresiv în 5 ani cu o cota de 40%, valoarea reziduala neta la fineleperioadei (dupa 5 ani) fiind de 3000 mil. lei.

CF anual previzionat înaintea amortizarilor, cheltuielilor financiare(dobanzile) şi impozitului pe profit va fi de 6000 mil. lei.

Aplicand metoda VAN, şi utilizand o cota de impozit pe profit de 50%(pentru simplificare), stabiliţi rentabilitatea proiectului în cele doua modalitati definanţare daca se utilizeaza o rata de actualizare de 20%.

Rezolvare:Studiul rentabilitafii proiectului. 1) Tabloul de

amortizare a investiţiei (tabelul 11.8.) Durata deamortizare: 5 ani

373

Cota regresiva: 40%

Tabloul de amortizare a investitiei-Tabelul 11.8.

mil. lei -

Anii Baza de amortizare AmortizSri anuale Valoarea contabilS neta

(N+1) 16.000 16.000x40% = 6400 9.600(N+2) 9.600 9.600 X 40% = 3.840 5.760(N+3) 5.760 5760 X 40% = 2.304 3.456(N+4) 3.456 3456:2 = 1728 1.728(N+5) 1.728 3456:2 = 1728 -

Total = 16.000

2) Tabloul de amortizare a împrumutului (tabelul 11.9.)Suma împrumutului: 16.000 x 75% = 12.000 mil. Rataanuala de dobanda: 16% Rambursarea în 5 ani prinanuitati constante

a = 12.000 0,161-1,16"

- = 12.0000,16

1-0,476113= 3664,9116 mil

Tabelul 11.9Tabloul de amortizare a împrumutului

- mil. lei-Anii Capital rambursat

la sfarşitul anuluiDobanda anuala Amortizari

anualeAnuitaţiconstante

N + 1N + 2N + 3N + 4N + 5

12.00010255,08848230,990945883,037893159,41235

12.000x0,16=192010255,0884x 0,16=1640,814148230,99094x0,16= 1316,958555883,03789 xO,16 = 941,286063159,41235x 0,16 = 505,50598

1744,91162024,097462347,953052723,625543159,41235

3664,91163664,91163664,91163664,91163664,91883

Total 6324,56473 12.000 18324.56473

Tabloul fluxurilor nete de trezorerie

- -^^^ Exerciţ i iFluxuri ""-"--—*»

(N + 1) (N + 2) (N + 3) (N + 4) (N + 5)

CF previzionat 6000 6000 6000 6000 6000Amortismente -6400 -3840 -2304 -1728 -1728Rezultatul înainte de impozit -400 + 2160 + 3696 + 4272 + 4272Impozit 50% + 200 -1080 -1848 -2136 -2136Rezultatul net -200 + 1080 + 1848 + 2136 + 2136

374

Tabelul 11.10

- mil. lei

Tabelul 11.10 (continuare)

Finanţare proprieCAF = Rnet. + Amortiz. + 6200 +4920 + 4152 + 3864 + 3864NFR + val. rezid. neta - - - - NFR 800

V.^3000Fluxuri nete de trezorerie + 6200 +4920 + 4152 + 3864 7664Finanfare mixtS1/2 chelt. financiare (50%fiind impozitul)

1920:2=-960

1640:2 =-820

1316:2 =-658

942:2 =-471

506 :2 =-253

Rambursarea împrumutului -1745 -2024 -2348 -2724 -3159Fluxuri nete de trezorerie + 3495 + 2076 + 1146 + 669 + 4252Coeficient de actualizare(1,2)'

0,83 0,69 0,58 0,48 0,40

Fluxuri nete de trezorerie actualizateFinanţarea proprie + 5146 + 3395 + 2408 + 1855 + 3066Finanţarea mixta + 2901 +1432 + 665 + 321 + 1701

Finanţarea proprie: VANFPVANpp = - (16.000 + 800) + 5146 + 3395 + 2408 + 1855 + 3066 = - 930Deoarece VAN este negativa, proiectul nu este rentabil.Finantarea mixta: VANFMVANFM = - (16.000 X 25% + 800) + 2901 +1432 + 665 + 321 + 1701 = + 2220Proiectul este rentabil deoarece VAN este pozitiva.In concluzie, se va respinge^ solulia finantarii proprii, acceptandu-se

finanţarea mixta pentru ca VAN > 0. In legatura cu rezuitatele obţinute se poateface urmatoarea remarca: rentabilitatea capitalurilor proprii creste atunci candîntreprinderea recurge la capitaluri imprumutate al caror cost este inferior rateide rentabilitate economics, aceasta datorita efectului de levier financier alîndatorarii.

STUDII DE CAZ:® In vederea extinderii capacitaţii de produce existente, o întreprinderede confecţii achiziţioneaza utilaje în valoare de 60.000 mil. lei. In urmaconsuitarii furnizorilor, conducerea întreprinderii selecteaza la acelasi cost initialdoua propuneri satisfacatoare nevoilor sale, avand urmatoarele caracteristici:

- mil. lei -Propunerea 1 Propunerea 2

Marja bruta de autofinanţare sau(CÎnet) anual

1 20.000 10.0002 20.000 10.0003 20.000 30.0004 20.000 40.000

375

Comparaţi cele doua proiecte aplicand urmatoarele criterii de apreciere:a) rentabilitatea medie (Rm);b) termenul de recuperare (TR) In funcţie de: MBAmecţiei MBAcumuţata,

(K=10%);c) valoarea actuala neta la o rata de actualizare de 10% apoi la 20%;d) RIR.Obs.: Costul iniţial corespunde cheltuielilor cu achiziţionarea imobilizarilor

amortizabile liniar pe patru ani (pentru actualizare se vor utiliza coeficienţi cu 3zecimale).© O întreprindere vizeaza realizarea unei investiţii de extindere a activitaţiide 1040 mil. lei cu o durata de viaţa economica estimata la 4 ani. Investiţia va fiamortizata liniar in 4 ani, putand fi revanduta la sfarsitul duratei de funcţionare,la un preţ de 13 mil. lei (neglijand indicele de inflaţie). Veniturile suplimentaregenerate de noua investiţie sunt estimate la 1300 mil. lei anul 1, 1690 mil. leianul 2, 2340 mil. lei anul 3, 1820 mil. lei anul 4, iar plaţile reprezinta 780 mil.anul 1, 1040 anul 2, 1404 anul 3,1131 anul 4.

Rentabilitatea minima sperata de conducerea întreprinderii este de 15%(rata de actualizare), iar cota de impozit pe profit reprezinta 38%.

Evaluaţi rentabilitatea proiectului de investipie avand in vedere criteriilebazate pe actualizare, respectiv:

a) VAN;b) Indicele de profitabilitate;c) RIR;d)TR.

(D O societate comerciala en-gros încheie un contract cu (un comerciantindependent) o societate cu amanuntul pentru aprovizionarea acesteia cuproduse alimentare..Contractul se va incheia pentru o perioada de 4 ani şi prevede pentruprimul an o cifra de afaceri de circa 9 mil. lei. Cifra de afaceri va creste anual cu15%.

Marja comerciala bruta asupra produselor vandute de societatea en-grosva fi 20%.

Alte consumuri intermediare (cheltuieli externe) specifice acestui proiect vorreprezenta 6% din cifra de afaceri.

De altfel, acceptand contractul, societatea comerciala en-gros va suporta şialte plaţi generate de operaţiile urmatoare:

- achiziţionarea unui nou material rulant la valoarea totala de 980.000lei, amortizabil liniar pe 5 ani. Dupa 4 ani acest utilaj va fi vandut.Preţul de cesiune al utilajului se negociaza la circa 30% din pre\u\ canou (raport dintre valoarea materialului vechi de 4 ani şi costul canou) in condiţiile unei inflaţii anuale de 6,5% (rata reala). inchiriereaunui depozit pe 4 ani, cu plata anuala in avans de 270.000 lei.angaţarea de noi funcţionari, ale caror costuri (salarii şl cheltuielisociale) se vor ridica în primul an la 600.000 lei. Rata de crestereanuala a acestor cheltuieli va fi de 7%.

376

Nevoia de fond de rulment a societaţii en-gros a fost estimata la minus 6zile cifra de afaceri.

Vom lua ca rata de actualizare (costul capitalului) 12% şi cota impozituluipe profit 40% (pentru simplificarea calculelor).

In scopul evaluarii economice a proiectului, sa se stabileasca criteriile deselectie bazate pe actualizare în funcţie de care activitatea societaţii en-groseste rentabila, respectiv:

a) Valoarea actuala neta (VAN);b) Indicele de profitabilitate;c) Rata interna de rentabilitate (RIR) precum şi rata interna de rentabilitate

modificata (RIRM), presupunand ca se reinvestesc fluxurile nete de trezorerieintermediare ale acestui proiect la o rata de actualizare de 9% (reprezentandrata medie de rentabilitate);

d) Termenul de recuperare.


FINANŢARE PE TERMEN LUNG

Decizia de finanţare face alegerea între sursele proprii de capital şi celetmprumutate. Criteriul de selecţie al surselor de finantare Tl reprezinta costulprocurarii capitalurilor urmarindu-se reducerea acestuia. Costul capitalului esteun cost mediu ponderat al diferitelor surse de finantare la dispozifiaîntreprinderii, determinat cu ajutorul relaţiei:

_ Capitaluri proprii x Rentabilitate financiara + Datorii x Rata dobanziimp Capitaluri proprii + Datorii

12.1. SURSELE PROPRII

In cadrul surselor proprii, principala alegere se face între autofinanţare(capital intern) şi aporturi noi de capital (surse proprii externe). Sursele propriisunt:

- interne: autofinantarea, vanzarea de active fizice şi financiare;- externe: aporturi noi de capital, subventii de la bugetul statului.

Autofinantarea, reprezentand acumularea de capital degaţata în cursulexerciţiului contabil incheiat, este cea mai eficienta soluţie de finanţare anevoilor permanente (în general capitalul intern din autofinanţare nu estecostisitor).Autofinantarea are la baza capacitatea de autofinanţare disponibila dupa platadividendelor.

Autofinantarea = CAF - Dividende platiteCAF este generata de marimea amortizarilor şi provizioanelor calculate şi

neutilizate înca precum şi din marimea profitului net nerepartizat înca(rezervele).

Vanzarea de active fizice şi financiare reprezinta activitatea dedezinvestire a capitalurilor alocate anterior în activele întreprinderii, in scopuloferirii unei surse interne de finantare a investipor viitoare. Aceasta sursa sedegaţa numai daca vanzarea activelor se realizeaza cu un castig de capital(valoarea de vanzare este mai mare decat valoarea neamortizata reevaluata).De altfel, incasarile din vanzarea activelor presupun recuperarea dintr-o data acapitalului ramas, care altfel s-ar fi recuperat în timp pe calea amortizarii.

Autofinantarea, desi reprezinta metoda de baza în constituirea fondurilor,în conditiile unei dezvoltari de proporţii mari a întreprinderii, aceasta devineinsuficienta şi de aceea se apeleaza la surse externe de capital:

379

surse proprii, constituite prin aporturi noi de capital sau, prin subvenţiide la bugetul statului;surse tmprumutate, constituite prin emisiunea şi vanzarea deobligaţiuni sau contractarea unor noi credite bancare pe termenmediu şi lung;surse inchiriate, cu posibilitatea cumpararii ulterioare (de regula laîncheierea contractului de leasing) la un preţ prestabilit a bunurilormobiliare închiriate. Leasing-ul sau creditul-bail reprezinta o formaspeciala de închiriere a bunurilor prin care chiriasui obţine avantajelelegate de posesiunea bunului închiriat, în timp ce finanţarea achiziţiei

acestuia este facuta de catre societatea de leasing1. In schimbulavantajelor oferite, întreprinderea plateste societaţii de leasing ochirie, care în mod normal trebuie sa acopere amortizarea bunuluiînchiriat şi dobanzile corespunzatoare fondurilor investite de societate

pentru cumpararea bunului respectiv, dar sa ofere şi o marja de profitsocietaţii de leasing. Pe durata contractului chiria se contabilizeazaca o cheltuiala de exploatare, iar la încheierea aces-tuia valoareareziduala a bunului majoreaza valoarea imobilizarilor.

Aporturile noi de capital sunt mobilizate pentru cresterea capitaluluisocial. Alaturi de acestea, majorarea capitalului social, poate îmbraca şi alteforme, între care: încorporarea rezervelor, fuziunea şi absorbţia, conversia

datoriilor. Dintre toate aceste forme se considers ca numai majorareacapitalului prin aporturi noi în numerar reprezinta o operaţiune de finanţaredirecta, deoarece procura întreprinderii lichiditaţi suplimentare, celelalte nefiind

altceva decat conversii ale posturilor de pasiv fara a determina crestereasurselor de finanţare.

Majorarile de capital prin aporturi noi în numerar pot fi realizate fie prinmajorarea valorii nominale a acfiunilor vechi (mai rar practicata), fie emisiuneade noi acţiuni la valoarea nominala a vechiior acţiuni (mai rar) sau la o valoaremajorata în funcţie de valoarea bursiera a vechiior acţiuni (eel mai frecvent). Prinmajorarea valorii nominale a vechiior acţiuni rezulta o valoare nominala nouadeterminate astfel:Valoarea nominala noua = Valoarea nominala veche + Aportul suplimentar de laacţionarii vechi. . , .. . . . .. .. ,. Cresterea capitaluluiAportul suplimentar de la actionani vechi =---------------------- —.-------- —-

N(Numarul acţiunilor vechi)Aceasta soluţie întampina obstacole, datorita faptului ca este greu ca toţiactionarii vechi sa consimta sa-si aduca aportul la majorarea de capital.

Emisiunea de noi acfiuni la care sa subscrie, atat vechii acţionari, cat şialţii noi, este o soluţie mai des practicata. Emisiunea de acţiuni noi influenţeazaasupra diluarii valorii capitalului pe actionar, a diluarii beneficiului pe acţiune, darşi a diluarii puterii exercitate de actionari (în conditiile în care vechii acţionari nupot cumpara noi acţiuni). In compensarea efectelor de diluare, vechii acţionari

11. Stancu, Gestiunea financiara a agen(ilor economici, Ed. Economics, Bucureşti, 1994, p. 283.

380

vor primi un anumit numar de drepturi de subscriere, care pot fi vandute catrenoii actionari ce doresc sa subscrie la capitalul thtreprinderii. Astfel, pentru aintra în posesia unei noi acţiuni, oumparatorul trebuie sa dispuna sau saachiziţioneze un numar de drepturi de subscriere (n<js) determinat prin raportul:

_ N (Numar acţiuni vechi)n (Numar actiuni noi)

Pentru a fi mai atractiva, dar şi pentru a limita efectul de diluare a valoriiacţiunilor vechi, valoarea de emisiune a unei noi actiuni nu poate cobora multsub valoarea de piata a acfiunilor vechi.

De fapt valoarea de emisiune se va situa între doua limite: o limitainferioara care este valoarea nominala şi o limita superioara care este valoareaacţiunii înainte de creşterea capitalului.Valoareanominala < (Vn) < Valoarea de emisiune a acţiunilor noi (E) < Valoareade piata a acţiunilor vechi (V)

-E < Vn (subpari) în principiu se interzice;-E > V ac^iunile fiind prea scumpe, subscriitorii vor fi îndepartaţi de lacumpararea acestora;

-E > Vn rezulta o primS de emisiune utilizata pentru acoperirea cheltuielilorgenerate de emisiune şi vanzarea noilor actiuni (E - Vn = Prima deemisiune)Prima de emisiune se înscrie în pasivul bilantului alaturi de capitalul social

sau se poate încorpora în acesta printr-o noua majorare de capital;Dupa cresterea capitalului, valoarea de piata (teoretica) a tuturor acţiunilor

(VP) se calculeaza astfel:vp _ NxV + nxE N

+ n

Diferenţa dintre valoarea de piata înainte de cresterea capitalului (V) şivaloarea de piata (teoretica) dupa creşterea acestuia (VP) reprezinta valoarea(teoretica) a dreptului de subscriere (ds) şi se determina conform rela)iei:

a _ V-VP = I V-"" Y + n x E

ţ N + n

Dreptul de subscriere reprezinta pierderea devaloare a acţiunii vechi (ca urmare a efectului de diluare) cu care va firecompensat detinatorul acesteia pentru a nu fi afectat de majorarea capitalului.Dreptul de subscriere fiind un titlu de valoare negociabil, pe toata duratasubscrierii, poate fi vandut la bursa de catre vechii acfionari care nu doresc sasubscrie la cresterea de capital. Prin vanzare ei încaseaza o suma egala cupierderea de valoare a actiunilor pe care le deţine ca urmare a efectului dediluare. Actionarul vechi, care doreste sa subscrie la crefterea de capital, vaprocura o actiune noua la pretul de emisiune daca acesta dispune de un anumitnumar de drepturi de subscriere (nds)-

Vechiul acţionar are deci, alternativa sa subscrie la numarul de titluricorespunzator (numarul de actiuni noi), sau sa vanda drepturile de subscriere,asa meat, el nu va pierde nimic, dar nici nu va castiga. :

381

V ( V - E ) x ^

Cumparatorul neacţionar (actionarul nou) pentru a intra in posesia uneiacţiuni noi, va plati emitentului preţu! de emisiune şi va cumpara de la unacţionar vechi un anumit numar de drepturi de subscriere (ndS).

Majorarea capitalului prin încorporarea rezervelor, a primelor deemisiune ?i a profitului nerepartizat reprezinta o operaţiune de finanţareindirecta (fara aport nou).

Incorporarea rezervelor in capitalul social se poate realiza prin douamodalitaţi:

- emisiunea de noi acţiuni (la aceeasi valoare nominala cu celeexistente) care se impart gratuit acţionarilor vechi; cresterea valoriinominale a vechilor acţiuni (mai rar practicata).

Se calculeaza în acest caz capitalizarea bursiera înainte şi dupa emisiune şise stabileşte apoi valoarea unei actiuni dupa încorporare (VP). Diferenţadintre valoarea de piaţa a unei actiuni înainte de emisiune (V) şi valoareateoretica a acesteia dupa emisiune (VP) reprezinta valoarea teoretica adreptului de atribuire (da). Aceasta se stabileşte similar cu cea a dreptului desubscriere, în care valoarea de emisiune a acţiunilor noi este zero (acţiunile noisunt distribute în mod gratuit):

N+n N+n

Dreptul de atribuire, atasat fiecarei actiuni vechi, recompenseaza pierdereade valoare de piaţa a acţiunilor vechi (prin cresterea numarului de actiuniemise). Dreptul de atribuire, fiind negociabil, poate fi vandut de actionarul vechi,atunci cand acesta refuza sa-l foloseasca pentru primirea unui numar de actiuninoi gratuite proportional cu cele detinute anterior. Prin atribuirea de actiunigratuite, situaţia bogaţiei actionarilor ramane neschimbata, modificandu-se însanumarul de titluri, care sporind face ca bogaţia sa fie repartizata pe mai multeactiuni. Deci, actionarul nu risca reducerea profitului, ci doar repartizareaacestuia pe un numar mai mare de acţiuni. In schimb, puterea şi controlulacţionarului asupra societaţii se întaresc ca efect al majorarii numarului de titlurideţinute.

Se prezinta în continuare cateva exemple care vor ilustra modalitaţile demajorare a capitalului şi modificarile generate de acestea în posturilecorespunzatoare din bilanţ.

Exemplul 1Capitalul unei societaţi comerciale este compus din 500.000 titluri a caror

valoare bursiera este de 30.000 lei înainte de cresterea capitalului. Ea emite100.000 de titluri suplimentare la 22.500 lei / actiunea.

Sa se determinea) Valoarea (teoretica) de piaţa a acţiunilor dupa majorarea capitalului;b) Numarul drepturilor de subscriere necesare pentru a procura o

acţiune noua;c) Valoarea teoretica a drepturilor de subscriere;d) Suma platita pentru cumpararea unei noi actiuni, atat de vechii

acţionari, cat şi de cei noi.

382

Rezolvare:a) Valoarea (teoretica) de piaţa a actiunilor dupa majorarea capitalului:

vp _ NxV + nxE . vp _ 500.000x30.000x 100.000x22.500 ' .N + n ' ~ 500.000 + 100.000 " * &

b) Numarul drepturilor de subscriere (n,jS):ndS = N / n = 500.000 /100.000 = 5Daca acţiunile noi sunt rezervate în totalitate vechilor acţionari şi fiecareiacţiuni i se ataşeaza un drept preferential de subscriere, vor trebuiprezentate 5 drepturi de subscriere pentru a cumpara o acţiune noua lapreţul de 22.500 leic) Valoarea teoretica a drepturilor de subscriere (ds):

ds = (v"E) NT^ = (30000 " 22-5OO)SolH250 lei

sauds = 30.000 - 28.750 = 1250 lei

d) Un acţionar vechi va plati pentru o acţiune noua preţul de emisiune,respectiv 22.500 lei, diferenţa pana la 28.750 reprezentand cele 5 drepturide subscriere acordate de societate pentru compensarea pierderiigenerate de diminuarea cursului acţiunilor.Valoarea ds: 5x1250 = 6250Valoarea de emisiune: 28.750 - 6250 = 22.500

Noul acţionar va plati pentru cumpararea unei noi acţiuni suma de28.750 lei, reprezentand valoarea teoretica a unei acţiuni dupa majorareacapitalului. Aceasta suma reprezinta preţul de emisiune (22.500 lei) plusun numar de 5 drepturi de subscriere (6250 lei).

Exemplul 2O societate comerciala pe acţiuni dispune de un capital social format din

90.000 de acţiuni, cu valoarea nominala de 10.000 lei / acţiunea. Valoareabursiera a acţiunilor societaţii este de 15.000 lei / acţiunea.

Societatea doreste majorarea capitalului social cu suma de 100 mil. lei, prinaporturi noi în numerar.

1) Sa se realizeze majorarea capitalului social utilizand doua modalitaţi:a) creşterea valorii nominale a acţiunilor vechi;b) printr-o emisiune suplimentara de acţiuni, la valoarea nominala a

celor vechi.2) In situaţia în care conducerea societaţii, autorizata de Adunarea

Generala a acţionarilor, realizeaza emisiunea suplimentara de 10.000 acţiuni noipe care le vinde la o valoare de emisie de 14.000 lei / acţiune, se cere:

a) sa se determine valoarea de piaţa (teoretica) a acţiunilor dupacresterea capitalului;

b) sa se determine valoarea teoretica a drepturilor de subscriere;c) sa se calculeze numarul drepturilor de subscriere necesare pentru

achiziţionarea unei acţiuni noi şi apoi sa se determine suma platitapentru cumpararea unei acţiuni noi atat de vechii acţionari cat şi decei noi.

383

Rezolvare:a) Metoda cresterii valorii nominale a actiunilor vechi:

Aportul suplimentar al vechilor actionari = Creştereacapitalului

Numarul acţiunilor100.000.000 __

90.000 1111'1

Valoarea nominala a unei acţiuni noi = 10.000 + 1111,11 =11.111,11 leiCapitalul social dupa majorare = 90.000 x 11.111,11 = 1 miliard leib) Metoda cresterii numarului acţiunilor la valoarea nominala a celor

vechi:.. _ . . .. . . Cresterea capitalului 100.000.000 „„-,„_ .. .Numarul de acţiuni noi =------ - ---------- - -------- = ----------------- = 10.000 actiuni

Valoarea nominala 10.000Numarul total al actiunilor = 90.000 + 10.000 = 100.000 acţiuniCapitalul social dupa majorare = 100.000 x 10.000 = 1 miliard lei.

c) Valoarea de piaţa (teoretica) a acţiunilor dupa cresterea capitalului (VP):

v p _ N x V + n x EN + n

în care: 'N = numarul acţiunilor vechi; n = numarul acţiunilor noi; V =valoarea bursiera a acţiunilor vechi; E = valoarea de emisiunea acţiunilor noi (preţul de emisiune).

vp _ 90.000 x 15.000 +10.000 x 14.000 = 1.350.000mii + 140.000mll90.000 + 10.000 ~ 100.000

_ 1.490.000mii100.000

VP = 14.900 lei; deci VN < E < V, adica 10.000 < 14.000 < 15.0002.b) Valoarea teoretica a drepturilor de subscriere (ds): ds = V -VP = 15.000 -14.900 = 100 lei sau

ds = (V - E)-^—; ds =(15.000-14.000) ------- ™AW ----- _v N + n s 90.000 + 10.000

c) Numarul drepturilor de subscriere (nds):

| nds = N / n ]- 90.000/ 10.000 = 9

Un deţinător de 9 acţiuni vechi, poate cumpăra o acţiune noua la preţul de.emisiune, respectiv 14.000, diferenţa pana la 14.900 lei reprezentand cele 9drepturi de subscriere; acordate de societatea comerciala pentru compensareapierderii cauzata de diminuarea cursului acţiunilor.

Valoarea ds: 9x100 = 900Valoarea de emisiune: 14.900-900 = 14.000

384

Capitalul unui acţionar care deţinea 9 acţiuni vechi şi a cumpSrat unanou3, în condiţiile beneficierii de drepturile de subscriere, va fi de:

(9 x 15.000) + (1 x 14.000) = 135.000 + 14.000 = 149.000 lei adica identic cuvaloarea de piata (teoretica) a 10 actiuni dupa majorarea capitalului:

10 actiuni x 14.900 = 149.000 leiDaca actionarul vechi nu doreşte, sau nu poate sa cumpere actiuni noi, el

poate vinde drepturile de subscriere, altor cumparatori interesati. în acestcaz, capitalul vechi uiui acflonar va fi de: 9 x 14.900 = 134.100 lei, mai mic decatvaloarea bursiera inainte de emisiune: 9 x 15.000 = 135.000 lei. Diferenţa (de900 lei): 135.000 - 134.100 = 900 lei, reprezinta valoarea drepturilor desubscriere pe care actionarul le poate vinde.

In concluzie, vechiul acţionar dispune de acelasi capital avut înainte deemisiune, respectiv 135.000 lei (134.100 + 900).

Noul acţionar va pl&ti pentru cumpararea unei acţiuni noi preţul deemisiune (14.000 lei) plus un numar de 9 drepturi de subscriere, astfel încat, Tlva costa pentru o acfiune noua suma de 14.900 lei (14.000 + 9 x 100), adicavaloarea de piata (teoretica) a unei actiuni dupa majorarea capitalului.

Exemplul 3O societate pe actiuni prezinta urmatoarea situate, referitoare la capitalul

propriu:capital social: 60.000.000 lei; constituit din 400 actiuni cu valoarenominala 15.000 lei / actiune;

- fond de rezerva: 10.000.000 lei- valoare de piaţa a vechilor actiuni: 17.000 lei/actiune.

Se decide cresterea capitalului social prin încorporarea unei parţi a fonduluide rezerva, emitandu-se 600 actiuni noi care se vor distribui în mod gratuitacţionarilor.

Sa se determine valoarea de piata a unei actiuni dupa majorarea capitaluluişi valoarea teoretica a dreptului de atribuire.

Rezolvare:Inainte de emisiune situafia capitalului propriu era:

- capital social (4000 actiuni x 15.000) 60.000.000- fond de rezerva 10.000.000- capital propriu 70.000.000

Dupa majorarea capitalului situaţia se prezinta astfel:- capital social (4600 actiuni x 15.000) 69.000.000- fond de rezerva (10.000.000 - 600 x 15.000) 1.000.000- capital propriu 70.000.000

Valoarea de piata a unei actiuni dupa majorare (VP):

VP = ^1 ; VP = 4000*17-000= 14.782,61 leiN + n 4000 + 600

Deoarece valoarea bursiera a unei actiuni dupa majorare este mai mica decatcea a unei actiuni vechi, se creeaza impresia ca actionarul pierde 2217,39 lei


pentru fiecare acţiune (17.000 - 14.782,61). In realitate, acţionarul nu pierdenimic, deoarece beneficiaza de dreptul de a i se atribui noi acţiuni pentrucompensarea pierderii.

n x V .N + n '

da = 600x17.000 4000 +600

= 2217,39 lei

Exemplul 4Bilanţul financiar al unei societaţi pe acţiuni la 31-XII-N, dupa repartizarea

profitului are urmatoarea structure (tabelul 12.1.)Tabelul 12.1.

BilanJ financiar la 31 - XII - N-lei-


Activ imobilizat 5.000.000 Capital propriu 6.700.000Active circulante 3.750.000 - Capital social (5000 act.; 5.000.000

- VN = 1000)- Stocuri 260.000 - Rezerve 1.700.000- Creanţe 1.750.000 Datorii pe termen scurt 2.050.000- Disponibilitaţi 1.740.000 - Furnizori 1.300.000

- Credite de trezorerie 750.000

Total 8.750.000 Total 8.750.000

La începutui anului (N+1) Adunarea Generala a acţionarilor decidemajorarea capitalului printr-o emisiune de 3000 titluri; la un preţ de emisiune de1100 lei.

Se cere:a) Sa se calculeze prima de emisiune;b) Sa se determine valoarea bilanţiera a unei acţiuni înainte de emisiune

(valoarea intiala);c) Inregistrarea modificarilor generate de majorarea capitalului in

posturile corespunzatoare din bilanţ şi determinarea valorii unei acţiunidupa majorare.

Rezolvare:a) Prima de emisiune = Preţ de emisiune (E) - Valoare nominala (Vn)

Prima de emisiune = (1100 -1000) x 3000 = 300.000 lei

b) Valoarea iniţiala bilanţiera = Capital propriuNumarde acţiuni vechi5000

386

= 1340 lei/acţiunec) înregistrarea modificarilor generate de majorarea capitalului se poate

observa in tabelul 12.2.

6.700.000

Bilanţul dupa" majorareTabelul 12.2

-lei-

Activ Sume Pasiv SumeActiv imobilizat 5.000.000 Capital propriu 10.000.000Active circulante 7.050.000 - Capital social (8000 act.; 8.000.000

VN = 1000)- Stocuri 260.000 - Rezerve 1.700.000- Creanţe 1.750.000 Prime de emisiune 300.000- Disponibilitaţi 5.040.000 Datorii pe termen scurt 2.050.000

(Disponibilitaţi initiate +Preşul de emisiune (3000x 1100 = 3.300.000))

- Furnizori 1.300.000- Credite de trezorerie 750.000

Total 12.050.000 Total 12.050.000

Valoarea bilantfera a unei acţiuni dupa majorare = 10.000.000 / 8000 = 1250 lei /acţiunea

Exemplul 5Presupunem ca societatea prezentata în exemplul 4 decide dupa

majorarea capitalului prin aportul in numerar al acţionarilor, o noua majorare decapital prin incorporarea rezervelor şi a primelor de emisiune, printr-o emisiunesuplimentara de 2000 acţiuni la aceeasi valoare nominala cu cele existente.

Valoarea bursiera a vechilor acţiuni este de 1250 lei / acţiunea.Se cere:

a) Valoarea bilanţiera dupa majorarea capitalului şi valoarea teoretica adreptului de atribuire;

b) Explicaţi modificarile produse în cadrul posturilor din bilanţ.

Rezolvare:a) Valoarea bilanţiera înainte de incorporarea rezervelor şi primelor de

emisiune:10.000.000 / 8000 = 1250 lei / acţiunea

Valoarea bilanţiera dupa majorarea capitalului prin incorporarearezervelor şi primelor: 10.000.000 / (8000 + 2000) = 1000 lei / acţiunea da= 1250-1000 = 250 lei sau. nV 2000x1250 ocn. .

da = —— = ----------------- = 250 lein + V 2000 + 8000

b) Modificarile se produc la posturile: Capital social, Rezerve şi Prime deemisiune, astfel:

Capital social (10.000 x 1000) 10.000.000Rezerve -Prime de emisiune -Capital propriu 10.000.000

387

STUDII DE CAZ:

® O societate comerciala realizeaza o majorare de capital printr -oemisiune suplimentara de 40.000 acţiuni, pentru trei titluri vechi emijandu-seunul nou. Valoarea nominala a acţiunilor este de 20.000 lei / acţiune, iarvaloarea de emisiune a noilor acţiuni de 24.000 lei / actiune.

Cursurile la bursa ale acţiunilor vechi şi ale drepturilor de subscriere sunt25.000 lei / actiune şi respectiv 450 lei.

Se cere:a) sa se stabileasca valoarea teoretica a acfiunilor dupa majorarea

capitalului;b) sa se determine valoarea teoretica a dreptului de subscriere si

numarul drepturilor de subscriere necesare pentru cumpararea uneiacţiuni noi. Sa se interpreteze rezultatele obţinute.

© Adunarea Generala a unei societaţi decide majorarea capitalului socialprin încorporarea unei parţi din rezerve printr-o emisiune de noi acţiuni (laaceeasi valoare nominala cu cele existente) care se vor împarţi gratuitacţionarilor sai. Din rezervele totale de 7 mil. lei reflectate în pasivul bilanţului seîncorporeaza 5 mil. lei, emitandu-se un numar de 1000 acţiuni noi la o valoarenominala de 5000 lei / actiune. Capitalul social inainte de majorare era constituitdin 2000 acţiuni.

Calculati valoarea actiunilor înainte de emisiune şi dupa emisiune, valoareateoretica a dreptului de atribuire şi aratati modificariie produse în cadrulposturilor de pasiv ale bilanţului.® Bilanţul financiar al unei societaţi pe acţiuni la 31-XII-N se prezinta întabelul 12.3.

Tabelul 12.3Bilant financiar la 31-XII-N

- lei-


Activ imobilizat 8.000.000 Capital propriu 9.600.000Active circulante 2.350.000 - Capital social (6000 acţiuni) 9.000.000- Stocuri 163.000 - Rezerve 600.000- Creante 1.100.000 Datorii pe termen scurt 750.000- Disponibilitaţi 1.087.000

Total 10.350.000 Total 10.350.000

Societatea decide majorarea capitalului social de la 9.000.000 lei la13.500.000 lei, printr-o emisiune de acţiuni la un pret de emisiune de 1550 lei,valoarea bursiera a vechilor acţiuni fiind de 1600 lei.

Se cere:a) sa se determine prima de emisiune şi sa se reprezinte bilanţul dupa

înregistrarea modificarilor generate de majorarea capitalului;b) sa se determine valoarea bilanţiera a unei acţiuni înainte şi dupa

majorarea capitalului;

388

c) sa se calculeze valoarea teoretica a dreptului de subscriere, numaruldrepturilor de subscriere necesare pentru procurarea unei acţiuni noi şisa se precizeze cat va plati un acţionar vechi respectiv un cumparatorneacţionar pentru achiziţionarea unui nou titlu.

® Presupunem ca, dupa majorarea capitalului prin aport in numerar,Adunarea Generala a societaţii analizate (Studiu de caz 3), decide o nouamajorare de capital prin tncorporarea integrate a primelor de emisiune şi a uneiparţi de 50% din rezervele existente. Majorarea se realizeaza printr-o nouaemisiune de acţiuni, la aceeasi valoare nominate.

Sa se indice modificarile produse în cadrul bilanţului şi sa se calculezevaloarea teoretica a dreptului de atribuire.

12.2. SURSELE TMPRUMUTATE

In funcţie de provenienta, sau originea celor care le acorda, capitalurileîmprumutate pe termen lung pot fi: împrumuturi de la band sau alte organismepublice specializate şi tmprumuturi obligatare.

Imprumuturile de la banci sunt surse preferate pentru investiţiile realizatede întreprinderile care nu coteaza la bursa. Acordarea împrumuturilor se face încondiţiile garantarii certe a rambursarii acestora la scadenţa. Pentru aceasta,banca trebuie sa efectueze analiza financiara a intreprinderii (lichiditate,rentabilitate financiara, solvabilitate etc) dar şi a proiectelor sale de investiţii.

Imprumuturile obligatare reprezinta o forma deosebita a creditului petermen lung, care consta in emisiunea şi vanzarea în public a obligatiunilor(titluri negociabile reprezentand un drept de creanţa asupra capitalurilorîmprumutate unei societaţi).

Obligaţiunile nu confera deţinatorului nici o putere de decizie în societatearespective şi nici nu-i permite acestuia sa beneficieze de creşterea societatii,aşa cum se întîmpla în cazul acţiunilor.

imprumuturile obligatare au, în principiu, un cost de procurare mai micdecat subscrierile la capitalul social.

Rata rentabilitatii acţiunilor este, în general, mai ridicata decat aobligaţiunilor, deoarece investiţia în cumpararea de ac^iuni comporta un risc maimare privind evoluţia economica a întreprinderii cu foarte mulţi factori deinfluenza asupra profitului şi asupra dividendeior în ultima instanţa. De aceea,putem aprecia ca remunerarea capitalurilor împrumutate este mai mica decatcea a capitalurilor proprii ceea ce justifica, în anumite situaţii, crestereaîndatorarii întreprinderii ca o posibila cale de crestere a rentabilitatii acesteia(efectul de levier al îndatorarii).

Principalele caracteristici ale împrumutului obligatar sunt:a) marimea împrumutului obligatar;b) valoarea de emisiune;c) marimea dobanzii remuneratorii;d) durata şi modalitatea de rambursare.

389

a) Marimea împrumutului obligatar se stabileste de catre întreprindere înfuncţie de necesitaţile de finanţare ale investiţiilor, dar şi în funcţie de oferta decapitaluri banesti existenta pe piaţa financiara.

b) Valoarea de emisiune reprezinta valoarea platita de catre toate persoanelecare subscriu la obligaţiuni, în momentul emiterii lor.Valoarea de emisiune a obligaţiunilor poate fi:

- egala cu valoarea nominala (la paritate);- mai mica decat valoarea nominala (subpari), ceea ce le face mai

atractive;- mai mare decat valoarea nominala (suprapari), situate întalnita mai rar

deoarece obligafiunile se vand, în general, sub paritate.In situaţia în care valoarea de emisiune este mai mica decat valoarea

nominala, avantajul pentru eel care cumpara obligaţiunea consta într-o dobandaîncasata mai mare (dobanda se calculeaza la valoarea nominala) dar şi un preţde rambursare mai mare decat eel de cumparare (rambursarea se face eel puţinla valoarea nominala a obligaţiunii).

Diferenţa dintre valoarea nominala şi valoarea de emisiune reprezintaprima de emisiune.

Obligaţiunea poate fi emisa la paritate dar, pentru a fi mai atractiva poate firambursata la scadenţa la o valoare mai mare, obţinandu-se astfel o prima derambursare (pref de rambursare - valoare nominala).

In situafia în care emisiunea unei obligaţiuni se realizeaza subpari iarrambursarea ei suprapari, se înregistreaza, atat o prima de emisiune, cat şi oprima de rambursare. Din punct de vedere contabil, prima de rambursarereflecta diferen^a între preţul de rambursare şi preţul de emisiune.

c) MSrimea dobanzii este legata direct de rata dobanzii şi platibila în fiecare anla o data stabilita, contra remiterii unui cupon detasabil din corpul obligaţiunii.Dobanda platita de întreprindere, pentru fiecare obligaţiune, se determinaaplicand rata nominala a dobanzii (Rd) la valoarea nominala (Vn) a titlului emis:

Dobanda =100

d) Durata şi modalitatea de rambursare.Durata de viata a împrumutului reprezinta timpul cuprins între data emiterii

şi data rambursarii.împrumutul este rambursat (amortizat) conform unui calendar indicat în

obligaţiune. Modalitatile de rambursare prevazute în contractul de emisiune potfi (figure 12.1.):

1) Rambursarea prin anuita^i constante şi amortizari variabile. Anuitateareprezinta suma de bani platita anual, pe o perioada determinata.de catre undebitor pentru rambursarea capitalului împrumutat şi plata dobanzilor aferente.Pentru ca anuitaţile sa ramana sensibil constante este necesar ca amortizarileanuale ale împrumutului sa varieze crescator şi compensator cu variaţiadescrescatoare a dobanzilor anuale.

390

= V0

in care:a = anuitatea;Vo = valoarea împrumutului;i = procent de dobanda anuala;n = durata împrumutului. iarAmortizarea anuala = anuitatea constants - dobanda la împrumutul

nerambursatAceasta modalitate de rambursare a împrumuturilor obligatare presupune

un cost mai ridicat (comparativ cu modalitatea a doua) al împrumutuluirambursat întrucat amortizarile mai mari sunt catre sfarsitul duratei derambursare. Rambursarea se face prin tragerea la sorţi a obligaţiunilor.

2) Rambursarea prin amortizari constante şi anuitaş variabile. In acest cazsocietatea împrumutata va rambursa în fiecare an transe egale din împrumut.

Amortizarea anuala =Valoarea împrumutuluiDurata împrumutului

Rambursarea împrumutului se face de asemenea, prin tragere la sorţi.3) Rambursarea integrals a împrumutului în ultima zi a duratei acestuiaprezinta avantajul dispunerii de capital împrumutat, pe toata durata de acordarea acestuia, trezoreria societaţii împrumutate nefiind afectata decat la platadobanzilor. Exista însa un inconvenient, în momentul rambursarii, şi anumeacela de a afecta trezoreria cu întreaga suma ce trebuie rambursata dintr-odata. Aceasta modalitate de rambursare presupune eel mai ridicat cost alprocurarii împrumutului, deoarece dobanda se calculeaza în fiecare an la sumatotala a capitalului împrumutat. Acest dezavantaj este atenuat, însa, de faptul caîntreprinderea capitalizeaza de "n" ori acumularea bruta anuala realizata dinexploatarea investiţiei.4) Rascumpararea prin bursa prezinta interes atunci cand cursul bursier alobligaţiunilor este inferior valorii de rambursat. Aceasta modalitate prezintaanumite limite legale în legatura cu numarul obligaţiunilor care pot firascumparate (în principiu, maxim 50% din numarul obligatiunilor amortizabileîntr-un an).(1) Numarul de obligaţiuni rambursabile în prima transa (m) este dat de rela^ia:

iar numarul de obligaţiuni (\i) rambursabile în fiecare perioada urmatoare sunt înprogresie geometrica cu ra^ia (1 + i) fata de primul termen (m), exemplu

391

Ex.V0 = 100,

i=0,1;n=4ani

' = 3 1 , 5

5

Figura 12.1. Modalitaţi de rambursare a imprumuturilor

în care p = numarul de rambursari.(2) Rambursarea suprapari - exemplu: N = 100.000 obligafiuni, Vn = 1000, R =1150, i = 0,1, n = 7ani

i' = (1000 x 0,1) / 1150 = 0,087; a = 100.000 x 1150 x

Relatii de calcul indispensabile; exemple. 1)

Valoarea dobanditS de un capital: Cn

0 12 n tlmpI -- 4 ----M----1--- ->

°'0871-(1,087)"7 =

22619904

392

Capltallzare

Cn = Co(1 + i)n

in care:i = coeficient de capitalizare (rata)n = orizontul de timp

Rambursare Integrals lasfSrsltuI duratei

Rambursare prin iamortizSri constante j *] Amortiz. = •

I _____Integral in ultima zi a

durateiRambursarelasfaisit"

Vn = valoare nominalaN = nr. obiigafuni

R = preţul de

rambursare i ' = -^- l

exemplu(2)

Exemplul 1Vaioarea dobandita de un capital in suma de 100 mii lei plasat pe timp de 5 ani

la o rata de 9,75% ?C5 = 100 (1,0975) = 159,23 mii lei.

Vaioarea dobandita de o serie de anuit£ţi constante: A

0 1 2 3 n-1 ntimp

0 a a aL ___i ___ J _

a a

1,A = a-

a = anuitatea

Exemplul 2La sfarsjtul fiecarui an, pe o perioada de 5 ani, se plaseaza o suma de

1000 mii lei, la o rata de 4,5%. Care este suma de care vom dispune dupa 5plasamente ?

A = 1000 x ^045) ~1= 5470,71 mii lei

0,045Vaioarea actuals a unui capital: Co

0 12 n timp|---1 --HA ---------1 --+

ActuallzareCo«

Exemplul 3Vaioarea actuala a unui capital de 500 mii disponibil peste 4 ani. (Rata de

actualizare: 10%)Co = 500 (1,1) =341,51 miiVaioarea actuala a unei serii de anuitati constante: VQ

0h0

1

a aL

a

n timp+—►a

393

Exemplul 4Care este valoarea actuala a 4 anuitaţi de 100 mii, platite la sfarsitul fiecarui

an? (Rata: 9%)

I—I—I—I—[_------ _

Ecuaţii de echivalenfa:- la data 0: Ci(1 +1) + C2(1 + i) = A(1+i)- la data 1: Ci + C2(1 +1) = A(1 + Q- la data 2: Ci (1 + iL+ C2 = A(1 * i)- la data 4: Ci (1 +1) + C2(1 + i) = A

Exemplul 5O întreprindere trebuie sa ramburseze în 2 ani un capital de 100.000 mii

lei. Aceasta intenţioneaza plata în trei varsaminte anuale egale, primulvarsamant facandu-se în primul an. Rata de dobanda anuala: 10%. Care va fisuma varsamintelor anuale?

100.000I...... _ _ i ________ ( ____ .. _______w Situatia initiala

0 1 21 2 3

|_______ [_______| ______ | __ ^. Situatia dorita0 a a a

Trebuie gasita echivalenţa, la rata de 10%, între capitalul de 100.000 mii leişi cele trei capitaluri de "a" mii lei.

Ecuaţia de echivalenţa la data 0 este:-2

100.000x(1,1)"2 =

0,1a = 100.000x (1,1 )z

x —^3r= 33232,63 mii lei.

6) Costul real al împrumutului sau rata de revenire Costul real sau ratade revenire a unui imprumut este rata la care exista echivalenta între sumaefectiv perceputa de întreprindere şi totelul anuitaţilor varsate în contrapartida.

Pentru determinarea costului real trebuie sa se Jina cont de economiile deimpozit (daca întreprinderea este supusa impozitului pe profit) realizate din:

394

Vo = 100 Vh ; = 323,97 mii lei

Echivalenfa capitalurilorDoua sau mai multe capitaluri sunt echivalente daca evaluate la aceeasi

rata şi la aceeasi data, au aceeasi valoare.Exemplu: Capitalurile C-| plus C2 sunt echivalente cu capitalul A:

0 1 2 3 4 t imp>

dobanzi (deductibile conform legii);- amortizarea cheltuielilor de emisiune;

amortizarea primelor de rambursat.

Exemplul 6Se considera un împrumut obligatar ale carui caracteristici sunt

urmatoarele:numarul de obligatiuni emise (N):

- preţul de emisiune (E)valoarea nominala (Vn)preţul de rambursare (R)rata de dobanda nominalacheltuieli de emisiuneduratamodalitatea de rambursare

Cheltuielile de emisiune şi primele de rambursare sunt amortizate liniar în 4ani. Intreprinderea este supusa impozitului pe profit (consideram o cota deimpozit de 40% pentru simplificarea calculelor).

Care este costul real al acestui împrumut?

Rezolvare:Pentru a raspunde la aceasta întrebare se parcurg mai multe etape:

a) Amortizarea anuala a cheltuielilor de emisiune: 200.000 / 4 = 50.000 leib) Amortizarea anuala a primelor de rambursat (sub aspect contabil):(2100 -1950) x 100.000 x 1/4 = 3.750.000 lei

Tabelul 12.4 -

lei-Anii NumSrul

obligaflunilornerambursatela inceputulanului

Dobanda NumSrulobligatiuniloramortizate

Amortizari AnuitSti

1 100.000 (100.000 x 2000) x10% = 20.000.000

100.000:4 =25.000

25.000x2100 =52.500.000

72.500.000

2 75.000 (75.000 X 2000) x10% =15.000.000

25.000 52.500.000 67.500.000

3 50.000 (50.000 x 2000) x10% = 10.000.000

25.000 52.500.000 62.500.000

4 25.000 (25.000 x 2000) x10% = 5.000.000

25.000 52.500.000 57.500.000

Intreprinderea varsa anuitaţile prezentate în tablou, dar realizeaza economiide impozit din dobanzile deductibile şi amortizarile cheltuielilor de emisiune şiprimelor de rambursare. Aceste economii diminueaza anuitatile, asa cum rezultadin tabelul 12.5.

395

100.0001950 lei2000 lei2100 lei

10%200.000 iei4ani amortizari

anuale constante

Tabeiul 12.5.

- lei-

Anii AnuitSJileîmprumutului

Economii de impozit * Anuit3ţi realmentesuportate

1 72.500.000 9.520.000 62.980.0002 67.500.000 7.520.000 59.980.000

3 62.500.000 5.520.000 56.980.0004 57.500.000 3.520.000 53.980.000

*) Calculul economiilor de impozit:1. (20.000.000 + 50.000 + 3.750.000) x 0,4 = 9.520.0002. (15.000.000 + 50.000 + 3.750.000) x 0,4 = 7.520.0003. (10.000.000 + 50.000 + 3.750.000) x 0,4 = 5.520.0004. (5.000.000 + 50.000 + 3.750.000) x 0,4 = 3.520.000

Suma efectiva perceputa de întreprindere: 100.000 x 1950 - 200.000 == 194.800.000 ■

Costul real "t" al acestui împrumut este dat de relaţia:194.800.000 = 62.980.000 (1 +t)~1 +59.980.000(1 +t)"2+56.980.000(1 +t)"3+ =

53.980.000(1 +1)t = 7,96%Rata de randament sau rata actuariala bruta. Rata de randament a unui

împrumut sau rata actuariala bruta este rata pentru care exista echivalenfa întresuma varsata de împrumutatori şi totalul anuitaţilor pe care acestia le primesc incontrapartida.

Rata medie de randament pentru împrumuturile rambursabile in anuitaţiconstante se determina din ecuaţia de echivalenţa la subscriere:

N x E =t

Exemplul 7Reluand exemplul împrumutului precedent, vom avea:(100.000 x 1950) = 72.50Q.000 (1 +1)"1 + 67.500.000 (1 +1)"2 + 62.500.000

(1 +1) + 57.500.000 (1 + t) t= 13,15%Rate proportionate - Rate echivalente. Doua rate sunt proportionate atunci

cand raportui lor este egal cu raportui perioadelor la care acestea se aplica.

Exemplul 8Rata anuala ia = 0,12 şi rata lunara iţ = 0,01

ia 0,12 12 luni

396

0,01 1 luna

1-0 + 1

Doua rate sunt echivalente aturfci cand aplicate la acelasi capital şi pedurata aceleiasi perioade dau valori dobandite (capitalizate) egale.

Exemplul 9Daca rata anuala ia şi rata trimestriala it sunt echivalente, vom avea pentru

un plasament pe un an:

0 1i___ . _____________________________I

C

0 1 2 3I---------- h— .-—I--------- H------

4C(l+it)4

1 + ia = (1 + it)4

sau1/4

(1 + y = (1 + it)Rambursarea unui imprumut prin trimestrialitaţi constante (Tabelul 12.6.)

Exemplul 10Fie un imprumut Co = 10.000 mii lei rambursabil în 4 trimestrialitaţi

constante la sfarsitul perioadelor. Rata dobanzii trimestriale este de 3%.Intocmiţi tabloul de amortizare al fmprumutului:

a) prin trimestrialitaşi constante;b) prin amortizari constante.

Rezolvare:a) Notam tr = trimestrialitaţile constante;10.000x003 1-CI.03)-4

Rambursarea prin trimestrialita'şi constante- mii -

Scadenţele Datoriinerambursate

Amortizaritrimestriale

Dobanzitrimestriale

Trimestrialit3ţi

1 10.000,00 2390,27 300,00 2690,272 7.609,73 2461,98 228,29 2690,273 5.147,75 2535,84 154,43 2690,274 2611,91 - 2611,91 78,36 2690,27

Total - 10.000 761,08 10761,08

397

it)4

Tabelul 12.6

b) Rambursarea împrumutului prin amortizari constante: A = 10.000 / 4 = 2500

Tabelul 12.7Rambursarea prim amortizSri constante

- mil -

Scadenfele Datoriinerambursate


Dobanzitrimestriale

Trimestrialitaţi

1 10.000 2.500 300 2800

2 7.500 2.500 225 2725

3 5.000 2.500 150 26504 2.500 2.500 75 2575

Total - 10.000 750 10750

Desi presupune trimestrialitaţi mai mari, costul capitalului (dobanzile) estemai mic în cazul b decat in cazul a.

Rambursarea unui fmprumut prin trimestrialita'fi progresive.Considerand rata cresterii trimestriale (g) a varsamintelor (tr), se poate scrie:

Co =tr33

(1 + 0 (1 + i ) 2 (1 + i)3

tr, t tr,(1 + g) | trt(1 + g(1 + i) (1 + i)2 (1 + i)3

trn

Co = 1 +-1 + i

i+g1 + i

n-1

Cn =tr,

(1 + i) _ ■ ) (i-g) 1 + iJ

Exemplul 11Revenind la exemplul 10 şi considerand o rata de crestere trimestriala (g)

egala cu 4%, obţinem:10.000x(0,03- 0.04)=

UosJCunoscand prima trimestrialitate, se pot deduce în continuare şi celelalte

trei (Tabelul 12.8.)

398

tr,

tr2

= m,iţe.

Tabloul de amortizareTabelul 12.8

- mii-

Scadenţele Datoriinerambursate


Dobanzi Trimestrialitati

1 10.000,00 2237,80 300,00 2537,80

2 7762,20 2406,44 238,87 2639,313 5355,76 2584,21 160,67 2744,88

4 2771,55 2771,55 83,15 2854,70

Total - 10.000 776,69 10776,69

Se constata ca acest mod de rambursare este mai costisitor decat b dar, încorhpensare, primele rambursari afecteaza mai puţin trezoreria întreprinderii.

Exemplul 12O societate lanseaza un împrumut obligatar format din 5000 titluri

de valoare nominala (Vn) 3000 lei, rata nominala 10%, rambursabil prin 6anuitaţi constante. Preţul de emisiune (E) este de 2950 lei şi preţul derambursare (R) de 3157,90 lei. Calculati numarul de obligaţiuni rambursabile înfiecare perioada.

Rezolvare:R>Vn=>Rxi = Vnxi

=NxR- R

i' = (3000 x 0,10) / 3157,90 = 0,0950,095

a = 5000x3157,90-1-(1,095)"

-= 656,266 obligaţiuni amortizate in prima transa(1,095)b -

H1 =................................. = 656,266H2 = 656,266 x (1,095) = 718,61

H3 = 656,266 x (1,095)^ = 786,88H4 = 656,266 x (1,095^ = 861,63^5 = 656,266 x (1,095L = 943,49H6 = 656,266 x (1,095) =1033,12Total obligaţiuni amortizate = 5000

399

=3.572.421,70

0.095

= 5000-

ExempluM3

Un împrumut obligatar de 8000 titluri de valoare nominala 4200 lei, emis la4115 este rambursat prin 8 anuitaţi sensibil constante. Rata nominala este de11%.

Se cere:1. Calculaţi rata medie de randament daca titlurile sunt rambursate:

a) la paritate;b) la un preţ de 4300 lei;

2. Calculaţi rata de randament a plasamentului cunoscand datarambursarii, în urmatoarele condiţii:

a) rambursarea la paritate în prima transa (la finele primului an);b) rambursarea la paritate în a 2-a transa (la finele anului doi);c) rambursarea la paritate în ultima transa (la finele anului opt);d) rambursare suprapari la finele ultimului an.

Rezolvare:1 .a) Preţ de rambursare: R = 4200 (la paritate). Ecuatia de echivalenţa la datasubscrierii:

KI _N x E = a t)"

8000 x 4115 = 8000 x 4200 x1 )

x4200 0,11

Pentru t = 11,5% =» 1~(t115) _

5055637 Pentru t = 12% => v' ' =

4,967640

1 .b) Preţul de rambursare: R = 4300 lei (suprapari)

a = N x R Rx i' >Vnx i =» 4300 x i' = 4200x0,11

i' = 462/4300 = 0,10744

Ecuafia de echivalenţa la data subscrierii:

8000 x4115 = 8000x4300

1-(1,10744)"

= 5,055637Pentru t = 11,5%

0,115

=

400

= 7 5 3t

1 - (112T8

Pentru t = 12% => Kh ' = 4,967640,12

Rata medie de randament este superioara cazului precedent, caci prep derambursare este mai ridicat, celelalte elemente ramanand neschimbate. 2.a)Rambursarea la finele primului an. Deoarece rambursarea se realizeaza la paritate,la data subscrierii vom avea ecuaţia de echivalenţa:

4115 = (4200 x 0,11)(1 +1)1 + 4200(1 +1)"1 (4200 x 0,11 = cupon unitar) 4115 =(462 + 4200)(1 +1)"1 =» (1 +1)'1 = 0,882668

Pentru t = 13% => (1,13)"1 = 0,884956Pentru t = 13,5% => (1,135)'1 = 0,881057

^ 4 ^ - 0 , 8 8 2 6 6 8 t - 13 + 0,5x 0884956_0881057 - 13,2934/o

2.b) Rambursarea la finele anului doi. Rambursarea se efectueaza la paritate, iardata de echivalenţa va fi data celei de a 2-a transa.

4115 (1 +t)2 = 462(1 +1) + (462 + 4200) 462 = cuponul primului an462 + 4200 = a 2-a anuitate 4115(1

+t)2- 462(1 +1) + 4662 = 0; ecuaţie de grad doi de forma: ax2 + bx + c = 0cu x = (1 +1)

Determinant radacinile:A = b2 - 4ac = (-462)2 - 4(4115)(-4662) = 76949964 -

b±VAx =

2a

xi = 1,122 şi X2 = -1,009 (X2 se exclude deoarece rata nu poate fi negativa)=> (1 +1) = 1,122 => t = 12,20%

2.c) Rambursarea in ultima transa (la paritate) presupune 7 cupoane şi oanuitate compusa dintr-un cupon şi pretul de rambursare la sfarsitul anului 8.

4115 = 462(1 +t)"1 +462(1+t)'2+...+462(1+t)'7+462(1 +t)'8 +4200(1 +t)"8 4115 =

462 1~C + t) + 4200(1 +1)"8

Raspunsul se determina prin tatonari succesive pornind de la urmatoareleconstatari: cu cat rambursarea se realizeaza mai tarziu, cu atat mai mica va firata de randament (13,29% la sfarsitul primului an, 12,20% la sfarsitul anului

In cazul rambursarii la paritate, rata medie de randament este de 11,577%(este media ponderata a ratelor de randament In funcţie de data rambursarii).Deci, pentru ultimul an, rata de randament va fi necesar cuprinsa între 11,577% şi11%.

Calculam "t" pentru ambele rate:


b) Rambursarea prin anuitati constante şi amortizari variabile (tabelul 12.10.)

Tabelul 12.10 -

lei-

Anul NumSrulobligatiunilorrambursate

împrumutnerambursat

Dobanzi Amortizarianuale

Anuitati

1 1638 20.000.000 2.000.000,0 3.275.946,0 5.275.9462 1802 16.724.054 1.672.405,4 3.603.540,5 5.275.9463 1982 13.120.514 1.312.051,4 3,963.894,6 5.275.9464 2180 9.156.620 915.662,0 4.360.284,0 5.275.9465 2398 4.796.336 479.633,6 4.796.312,4 5.275.946

Total 10000 - 6.379.752,4 19.999.977,6(*) 26.379.730

(*) aproximarea anuitaţilor şi dobanzilor a condus la o diferenţa dintre capitalulamortizat şi eel împrumutat de 23,4 lei (nesemnificativa). 0,1

= 5.275.946 lei1 "

Amortizarea = anuitatea - dobandaAT = 5.275.946 - 2.000.000 = 3.275.946 s .a.m.d.Numar obligatiuni 1 = 3.275.946 / 2000 = 1637,97 = 1638Numarul obligatiunilor amortizate la scadenţele urmatoare (de la 2 la 5)

cresc în progresie geometrica cu raţia (1+i), adica in cazul nostru cu 1,1.Numar obligatiuni 2 = 1638 x 1,1 = 1801,8= 1802Numar obligatiuni 3 = 1801,8 x 1,1 = 1981,9 =1982Numar obligatiuni 4 = 1981,9x1,1 =2180,17 =2180Numar obligatiuni 5 = 2180,17x1,1 =2398,19 =2398

10.000c) Rambursarea împrumutului integral la scadenţa (tabelul 12.11.)

Tabelul 12.11 -lei-

Anul Numarulobligatiunilorrambursate

Imprumutnerambursat

Dobanzi Amortizarianuale

Anuitati

1 - 20.000.000 2.000.000 - 2.000.0002 - 20.000.000 2.000.000 2.000.0003 - 20.000.000 2.000.000 - 2.000.0004 - 20.000.000 2.000.000 2.000.0005 10000 20.000.000 2.000.000 20.000.000 22.000.000

Total 10000 - 10.000.000 20.000.000 30.000.000

404

a = 20 mil. x

STUDHDECAZ:® O întreprindere trebuie sa ramburseze un capital de 100.000 mii leipeste un an şi un capital de 300.000 mii lei peste trei ani. Ea doreste efectuareavarsamintelor în 6 anuitafi constante, prima scadenţa fiind în al doilea an. Ratadobanzii: 10%.

Calculaţi suma varsamantului anual.© O întreprindere obţine de la banca sa un împrumut de 60.000 mii lei.Condiţie de rambursare sunt urmatoarele:

amanare totala trei ani (nici un varsamant nu va fi efectuat timp detrei ani);

- 48 de varsaminte lunare constante de 2025,46 mii lei (primascadenţa intervened la sfarsitul primei luni urmatoare celor trei ani deamanare).

Calculaţi rata dobanzii (proportionals) utilizata de banca. ® Latnceputul anului N, o întreprindere a contractat un împrumut de 500.000 miilei rambursabil în 4 ani, cu rata de dobanda de 10%.

Intocmiti tabloul de rambursare al împrumutului utilizand urmatoarele treimodalitati:

a) anuitaţi constante şi amortizari variabile (prima anuitate fiind lasfarsitul anului N);

b) amortizari constante şi anuitaţi variabile;c) integral la scadenţa (primul varsamant de dobanda la sfarsitul anului

N).® O societate comerciala emite un împrumut obligatar la 6 ianuarie 1996.Prospectul de emisiune cuprinde urmatoarele informaţii:

- valoarea nominala: Vn = 5000 lei / obligaţiune;preţul de emisiune E = 4930 lei / obligafiune;

- rata nominala de dobanda: 11 %;rata de randament (actuariala bfuta) la 6 ian. 1996:11,24%;durata 10 ani, iar amortizarea împrumutului se va realiza în totalitatela sfarşitul perioadei (6 ian. 2006) la Vn;

- cheltuieli de emisiune pe obligafiune: 50 lei.Secere:

a) Prezentafi linia 1, 2 şi 20 a tabloului de amortizare, stiind ca Nreprezinta numarul obligaţiunilor emise;

b) Verificati daca rata de randament este cea anunţata în prospect;c) Calculaţi rata de revenire a împrumutului sau costul sau real (fara a

tine cont de economiile de impozit).© Un împrumut obligatar cuprinde N obligaţiuni la o valoare nominala(Vn)de 2000 lei / obligaţiune. Rambursarea împrumutului se realizeaza la paritate în 7anuitaţi constante. Rata nominala de dobanda: 11%. Cheltuielile de emisiunese ridica la 20 lei / obligaţiune. Secere:

a) Care este preţul de emisiune în condifitle în care rata de revenire estede12%?

b) Stabilrţi ultima linie a tabloului de amortizare;

405

c) Consideram rambursarea totala a împrumutului la sfarsitul celor 7 ani.Preţul de rambursare este de 2200 lei iar rata de dobanda 11%.

In aceste condiţii determinaţi rata medie de randament.

12.3. COSTUL CAPITALURILOR

Costul finanţarii reprezinta unul dintre criteriile de evaluare a ratei deactualizare necesara selectiei investipor. De aceea, nu trebuie investit într-unproiect daca rentabilitatea sa economics este inferioara costului resurselorutilizate pentru finanţarea sa. Acest cost este numit costul capitalului şidesemneaza costul mediu ponderat al diferitelor surse de finantare la dispoziţiaîntreprinderii.

Costul unei surse de finanţare este definit ca fiind rata de actualizare careegalizeaza valoarea actuals a platilor (P) cu resursele (R) nete potrivit relaţiei:

Costul capitalului are doua componente: costul mdatorarii şi costulcapitalurilor proprii. Prima components este integral explicits, şi se masoarS prinplata dobanzilor, in timp ce a doua este mai dificil de evaluat şi nu se limiteazadoar la evidenţierea dividendelor.

Problema alegerii finanţarii, abordatS de autorii americani Modigliani şiMiller, conduce la o concluzie paradoxala potrivit careia diferitele tipuri definanţare sunt echivalente şi nu exists structura optima a capitalului pentruminimizarea costului sau. Astfel, costul capitalului ar ramane relativ constant,chiar daca întreprinderea beneficiind de o diminuarea a ratei dobanzii adopta opolitica de îndatorare, întrucat in contrapartida costul capitalurilor proprii vacreste datorita riscului introdus de noile împrumuturi.

In continuare se prezinta costul împrumuturilor pe termen mediu şi lungprecum şi costul capitalurilor proprii.

Costul datoriilor pe termen lung şi mediu contractate de tntreprindere nunecesita calcule deosebite, deoarece rata dobanzii nominale este clar precizataîntreprinderii de catre creanţierii sai. Dar aceasta rata este influenţatacontradictoriu de doua elemente: pe de o parte, de cheltuielile administrative cese adauga dobanzilor şi sporesc costul real al finanfarii, iar pe de alta parte, defiscalitate care dimpotriva diminueaza lunar costul întreprinderii beneficiare. Incategoria cheltuielilor administrative se includ cheltuielile diverse (asigurari,comisioane) şi primele de emisiune sau de rambursare ale obligaţiunilor. Dacaîntreprinderea este supusa impozitului pe profit, fiecare leu de dobanda platitaconstituie în mod normal o cheltuiala deductibila din rezultat (daca seîncadreaza în limitele legale). Considerand un impozit pe profit de 40% (rotunţitde la 38%), un leu dobanda platita va diminua rezultatul impozabil cu un leu şiimpozitul cu 0,40 lei, determinand astfel o economie de impozit.

Daca întreprinderea utilizeaza credit-bail ca mijloc de finantare, costulcapitalului se determina prin comparaţii între preţul bunului nou şi totalulvarsamintelor anuale catre societatea de leasing.

406

Propunem trei exemple simplificate privind determinarea costului real alcapitalului împrumutat (aplicatii privind costui împrumutului sunt prezentate şi insubcapitolul 12.2 Sursele împrumutate).

Exemplul 1Presupunem un imprumut contractat la o rata anuala de dobanda de 12%.

Cheltuielile administrative sunt evaluate la 0,1%, cota de impozit pe profit estede 40%. Calculaţi costui real al împrumutului.

Costui real al împrumutului va fi: (100 - 40)% x (12 + 0,1) = 7,26.

Exemplul 2O întreprindere emite un împrumut avand urmatoarele caracteristici: N:

numarul de obligaţiuni emise = 10000 Vn: Valoarea nominala = 5000 lei i:rata dobanzii nominale = 10% E: preţul de emisiune = 4950 R: prep derambursare = 5000 Rambursare integrate dupa 7 ani Cg: cheltuieli degestiune = 5 lei pe titlu anual t: costui real al împrumutului (rata de revenire)

Rata de revenire înainte de impozit va fi:

N x E = (Vn x i + Cg) x N 1 + (1 + ty + R x N x (1 +t)7

10000 x 4950 = (5000 x 0,1 + 5) x 10000 1 + (1 + t) +5000 x 10000(1 +1)7

49.500.000 = 5.050.0001 + (1 + *> + 50.000.000(1 +\y7

Prin iteraţii succesive se obţine:- pentru t = 10,4%, al doilea membru al ecuatiei este 49.279.256- pentru t = 9,6%, al doilea membru al ecuatiei este 49.758.174

Prin interpolare liniara se gases,te i = 10,3%, procent care egaleazaconditiile de emisiune cu cele de rambursare.

Daca se ia în calcul cota de impunere de 40%, costui împrumutului trebuiesa fie diminuat cu economia de impozit asupra cheltuielilor cu dobanzile,cheltuielile de gestiune şi primeie de rambursare care vor fi supuse amortizariianual prin fracţiuni egale:

NxE=[0,6 x (Vn x i+Cg) x N - 0,4 x (R - E) x (N / 7)]x1 + (1 + t^ +R x N(1+t)"7

49.500.000=[0,6x5.050.000 - 0,4x50x1000]x 1 * ^ + ^ +50.000.000(1 +t)"7 Se

va obtine t = 6,2%

407

Exemplul3O întreprindere încheie un contract de credit-bail pentru o mas,ina a carei

valoare este 240 mil. lei şi necesita trei varsaminte de 120 mil. lei sub formachiriilor anuale. Neglijand opţiunea de cumparare la încheierea contractului,costul finanţarii este:

240 = 120 xt t

• t = 23,4%

Costul capitalurilor proprii, sub forma dividendelor, nu poate fi directcomparat cu costul altor surse de finanţare. In estimarea dividendelor, care defapt reflecta rentabilitatea sperata de acţionari pentru capitalul propriu, se ridicaproblema procedeelor concrete de determinare a acesteia. Daca rentabilitateaeste insuficienta, acţionarii vor cauta sa vanda titlurile determinand scadereacursului, iar noile titluri se vor emite şi piasa in condiţii mai grele. Actionariiaşteapta un castig suficient, sub forma dividendelor şi a plusvalorii obţinuta d|ntranzacţiile titlurilor, Jinand cont de riscul pe care Tl prezinta achiziţionarea lor. Inaceste conditii, costul capitalurilor proprii poate fi asimilat randamentului minimpe care-l pot atinge aceste capitaluri pentru a-i pastra pe vechii acţionari şi a-iatrage pe alţii.

Procedeele tehnice de estimare a rentabilitaţii capitalurilor proprii aleintreprinderii sunt diferite: rezultat net / valoarea intreprinderii; rezultat net /capitalizare bursiera, însa datorita dificultaţilor în stabilirea valorii intreprinderiisau a capitalizarii bursiere (care poate fi folosita numai de catre întreprinderilecotate la bursa) se recurge la urmatoarea relaţie de calcul:

Rf (CK) = Profit net / Capitaluri proprii; în care:C« = costul capitalurilor proprii;Profit net = profitul net cuvenit acţionarilor.De pe poziţia acţionarului (deci a piejei) rata de randament asteptata(r)

depinde de dividendele varsate (D) ca şi de plusvaloarea calculata ca diferenţaîntre preţul de vanzare (Pn) al acţiunii dupa n perioade şi preţul de cumparare(Po).

r = -1 deci

1 + r

în situaţia în care calculul este efectuat pe n perioade, formula devine:

Cand se tinde catre infinit, preţul viitor al actiunii tinde catre zero şi relaţia sepoate scrie:

408

Pentru a evita previziunea dividendelor pe termen foarte lung, Gordon şiShapiro au facut o ipoteza asupra cresterii acestor dividende considerand g rataconstanta de crestere anuala a dividendelor.

In acest caz Dt = D-| (1 +g) şi egalitatea precedents devine:t-1

Po =r) r)2 r)*

Presupunand ca r este mai mare decat g, altfel cursul actiunii va fi infinit,se obţine egalitatea cunoscuta sub numele de modelul lui Gordon:

sau

llustram aceste relaţii prin exemplul unei întreprinderi ale carei titluricoteaza actualmente la 40000 lei. Pentru exerciţiului viitor, piaţa estimeaza oplusvaloare de 4000 lei şi un dividend de 1500 lei. In acest caz rata rentabilitafiiasteptata de o acţiune este de:

(44.000 - 40.000 + 1500) : 40.000 = 13,75%Daca întreprinderea realizeaza investitii a caror rentabilitate este superioara

acestei rate, preţul acţiunii va creste. Din contra, daca piaţa estimeaza ca risculreprezentat de întreprindere "merita" o rentabilitate de 17%, iar dividendul estede 2000 lei, cursul actual al acţiunii ar fi:

fo = (44.000 + 2000) / 1,17 = 39316 leiIn acest caz, costul capitalului "joaca" rolul ratei de actualizare minima,

calificata drept rata de respingere pentru deciziile de investitii.Costul datoriilor şi costul capitalurilor proprii stau la baza determinant

costului mediu ponderat al capitalului (CmpK). Relaţia de calcul esteurmatoarea:

CmpK% =100

s .—; in care:

Pg = ponderea fiecarei surse de capital în total resurse;Cs = costul procentual al fiecarei surse de capital.Costul mediu ponderat al capitalului se poate determina1 fie dupa metoda

ponderarii contabile utilizand date din evidenţa contabila (reevaluate la zi), fieutilizand metoda ponderarii bursiere pe baza capitalului social evaluat la bursa(capitalizarea bursiera) calculandu-se totodata un nou cost al acestuia pe bazarelaţiei:

1 M. Adochijei, Finan(ele întreprinderii în economia de p\a\a, Tipografia "Mitrea", Piatra NeamJ, 1994, p.59.

409

în care:K% = noul cost în procente al capitalului evaluat la bursa;Do = ultimul dividend;Po = cursul unei acţiuni la bursa;g = rata constants de crestere anuala a dividendelor.

Exemplul 1Calculaţi costui mediu ponderat al capitalului utilizand ambele metode, pe

baza urmatoarelor informaţii:- capital social (10000 acţiuni cu valoarea nominala de 20000 lei) =

200.000 mii, costui capitalurilor proprii 15%;- datorii pe termen lung = 80.000 mii, costui datoriilor pe termen lung

9%;- datorii pe termen mediu = 60.000 mii, costui datoriilor pe termen

mediu = 10%;datorii pe termen scurt = 40.000 mii, costui datoriilor pe termen scurt=12%.

Acţiunile societaţii sunt cotate la bursa la un curs de 30.000 lei, ultimuldividend fiind 3000 lei, iar cresterea prevazuta a acestuia este de 5%.

Rezolvare:a) CmpK prin metoda ponderarii contabile (tabelul 12.12.)

Tabelul 12.12

Felul capitalului Suma (mii Ponderea Costui (%) Costlei) (%) ponderat (%)

Capital social 200.000 52,63 15 7,8945Datorii pe termen lung 80.000 21,05 9 1,8945Datorii pe termen mediu 60.000 15,78 10 1,5780Datorii pe termen scurt 40.000 10,54 12 1,2648

Total 380.000 100 - 12,6318

sauCmpk-12,64%

II

V (Valoarea capitaluluij x Costulj)

n^Capitalurilor

i = 1

200.000 x 15 + 80.000 x 9 + 60.000 x 10 + 40.000 x 12C m p K = 3 8 0 0 0 0 b)

Metoda ponderarii bursiere (tabelul 12.13.)

410

CmpK =

Tabelul12.i3Felul capitalului Suma Ponderea Costul Cost

(mii lei) (%) (%) ponderat (%)

Capitalizare bursiera 300.000 62,2 15* 9,33

Datorii pe termen lung 80.000 16,6 9 1,494

Datorii pe termen mediu 60.000 12,5 10 1,250

Datorii pe termen scurt 40.000 8,7 12 1,044

Total 480.000 100 - 13,118

(*) K = -1 + g; K = 3000 / 30000 + 0,05 = 0,15 x100 = 15%

CmpK = 13,12%

sau300.000 x 15 + 80.000 x 9 + 60.000 x 10 + 40.000 x 12

480.000

Exemplul 2Stability sursele optime pentru finanţarea investiţiei de extindere, In

exerciţiul (N+1), în suma de 2000 mil. lei. Dispuneţi de urmatoarele informaţii:autofinanţarea degaţata la sfarsitul exerciţiului (N) = 975 mil. lei iarprofitul net 875 mil. lei;

- capitaluri proprii = 4375 mil. lei, iar datoriile pe termen lung din soldsunt de 375 mil. lei, remunerate la o rata medie anuala a dobanzii de 12%.Noile împrumuturi vor fi acordate la o rata anuala a dobanzii de 15% (întermeni reali). Alegerea surselor, pentru finan^area investiţiei, se va faceîntre:

a) total surse proprii interne şi în completare surse proprii externe;b) total surse proprii interne şi surse împrumutate pentru diferenţa.

Rezolvare:a) Surse proprii interne (autofinanţarea) = 975 mil. Surse proprii externe

(crestere de capital) = 2000 - 975 = 1025 mil (TK) Rf = Profit net /

Capitaluri proprii = 20%

(TK + CAP.PR.N)xR, +DATORIINxRdN K +

CAP.PR.N) + DAT.N

_ (1025 + 4375) x 20% + 375 x12% _

5400 + 375

411

D

CmpK =

= 19,48%CmpK =

b) Surse proprii interne (autofinanţarea) = 975 mil.

împrumut bancar pe termen lung = 1025 mil. leiCAP.PR.NxR f +DAT0RIIN xRdN +/'DATORIIxRd (N+1)

CmpK = CAP.PR.N+(DATORIIN V DATORII)

R, = Profit net / Capitaluri proprii = (875 / 4375) x 100 = 20%_ 4375 x 20% + 375 x 12% +1025 x 15% _

mpK~ 4375+ (375+ 1025)

Criteriul de alegere al surselor optime de finanţare Tl reprezinta minimulCmPK- In cazul analizat, finanţarea investiţiei prin surse proprii interne şiîmprumutate ofera costul minim (b).

STUDII DE CAZ:

® Stabi l i ţ i randamentul unei acţiuni al carui preţ de cumparare actual estede 70.000 lei, dividendele cresc regulat cu circa 10% în fiecare an, iar dividendulviitor se estimeaza la 3500 lei / acţiune.71

® D i n b i l a n ţ u l u n e i s o c i e t a ţ i c o m e r c i a l e c o t a t a l a b u r s a r e z u l t aurmatoarele:

- capital social constituit dintr-un numar de 17.500 acţiuni la o valoarenominala de 10.000 lei / acţiune;

- datorii pe termen lung: 75.000 mii lei;- datorii pe termen scurt: 250.000 mii lei;- costul capitalului social este 14%, al datoriilor pe termen lung 7%,

iar datoriile pe termen scurt au un cost de 8%.Acţiunile societaţii sunt cotate la un curs de 15.000 lei / acţiune, cresjerea

anuala prevazuta a dividendelor fiind de 10%, iar ultimul dividend a fost de 3000lei / acţiune.

Calculaţi costul mediu ponderat al capitalului, utilizand:a) metoda ponderarii contabile;b) metoda ponderarii bursiere.

© Societatea comerciala prezentata anterior (în exemplul 2) îşi propune oinvestiţie în suma de 60.000 mil. lei, finanţata în întregime dintr-un împrumut petermen lung în condiţii de dobanda anuala de 9%. Aceasta îndatoraresuplimentara, antrenand anumite riscuri şi exigence din partea acţionarilor,determina o crestere a dividendului de la 10% initial la 14%.

Folosind metoda ponderii bursiere, calculaţi costul marginal al capitalului(variat ia costului f inanţari i determinate de variaţ ia - cu o uni tate - aîmprumutului).

412

Capitolul 13 PLANUL DE

FINANTARE

în previziunea financiara a investipor se utilizeaza, in tarile cu economiede piaţa, un plan de investiţu şi de finanţare multianual (pe termen lung).

Planul de finanţare este documentul previzional, întocmit pe o perioada demai multe exerciţii succesive (3 pana la 5 ani), şi reflecta diferitele fluxuri anualegenerate de nevoile şi resursele întreprinderii. Acest plan exprima echilibrulglobal al întreprinderii şi evidenţiaza principalele intrari şi iesiri de fonduri, fara ase preocupa de detaliile privind fluxurile de trezorerie.

In cadrul planului de finanţare se realizeaza echilibrul financiar întremijloacele materiale şi umane pe de o parte şi mijloacele financiare pe de altaparte. El reflecta, deci, incidenţele monetare ale deciziilor de investitii şi definanţare pe termen lung.

Planul de finanţare are doua dimensiuni:1) Necesar de finanţat:

• lnvestifii strategice (achiziţii de imobilizari);• Investiţii de exploatare (creşterea NFRE);• Rambursarea datoriilor financiare (anterioare, viitoare);• Dividende.

2) Resurse de capitaluri:Nerambursabile:

• CAF (dupa plata dividendelor)• Vanzari sau cesiuni de active• Creşteri de capital• Subvenţii pentru investitii

Rambursabile:• Credite bancare• Credite obligatare• etc.

Motivaţia privind marimea investiţiilor se fundamenteaza pe criteriulmaximizarea VAN şi respectiv minimizarea costului capitalului.

Pe de o parte, decizia de investiţii urmareste maximizarea de valoareactuala neta care determina creşterea valorii întreprinderii, iar pe de alta partedecizia de finantare urmareşte structura financiara optima a întreprinderii, decicea care sa conduca ta minimizarea costului capitalului. Costul finan^arii şistructura financiara optima nu vor avea un caracter constant, fiind influentate deevolutia riscului pretins de "fumizorii" de fonduri (creditori şi actionari). Astfel, în

413

condiţii de insolvabilitate a întreprinderii imprumutate, creditorii evaluand riscul denerambursare a datoriilor la care se expun vor pretinde o rambursare a fondurilordin ce în ce mai mare ceea ce va majora costui împrumuturilor. în acelasi timp,costui capitalurilor proprii va ramane constant pSna la un anumit nivel I gradului deîndatorare. Dupa depasirea acestui nivel, acţionarii dandu-si seama de risculfinanciar la care se expun (provocat de efectui negativ al levierului) vor solicita oremunerare crescanda pentru compensarea lui, majorand astfel costui capitalurilorproprii. De aceea, sarcina principals a managerului financiar consta înprevizionarea corespunzatoare a necesarului total permanent de capitaluri şialegerea tipului de finanţare eel mai bine adaptat la condiţiile întreprinderii.

Un plan de finanţare coerent reprezinta un element determinant alnegoicierii resurselor pe termen lung, în masura în care el justifies utilizareafondurilor cerute.

Elaborarea planului de finanţare presupune doua etape:prima consta în determinarea nevoilor de finanţare (achiziţ ii deimobilizari, rambursari ale datoriilor financiare, reduceri de rezervesau de capital, cu titlu exceptional, cresterea nevoii de fond derulment), în scopul evaluarii cuantumului finanţarii externe;

- a doua etapa consta în determinarea şi integrarea surselor definanfare (mai întai sursele proprii interne degaţate de autofinanţare siapoi sursele externe: împrumuturi noi pe termen lung, cresteri decapital, subvenţii pentru investiţii, vanzari de active fixe, reduceri alenevoii de fond de rulment), în scopul realizarii echilibrului financiar.

Luarea în calcul a surselor externe pentru realizarea echilibrului financiar vaavea numeroase consecinţa. Astfel, vor fi antrenate nevoi suplimentare legatede rambursarea datoriilor, plata dobanzilor, plata dividendelor suplimentare, etc.De aceea, criteriul de selecţie al resurselor optime de finanţare Tl reprezintacostui procurarii capitalului, urmarindu-se reducerea costului mediu ponderat alacestuia. In acelasi timp, structura financiara trebuie sa fie favorabila menţineriişi cresterii autonomiei întreprinderii.

In concluzie, planul de finanşare este un document care inventariaza, pe operioada mai îndelungata, resursele financiare şi modul de utilizare al acestora,este un rezultat al politicii financiare, reflectand, în principal, alegerea uneistructuri optime de finanţare ce asigura costurile minime de colectare acapitalurilor şi o anumita independent financiara a întreprinderii.

Exemplul 1O societate comerciala doreste creşterea capacitaţii sale de producţie în .

valoare de 2000 mil. lei, care va genera o nevoie de fond de rulment pentruexploatare anulata egala cu 10 zile cifra de afaceri:

Tabelul 13.1

mil. leiAnii 1 2 3 4

Cifra de afaceri 36000 43200 54000 72000Rezultat net* -500 1000 1500 2000Amortizari calculate 500 500 500 500*)Toate cheltuilelile sunt deduse, inclusiv dobanzile împrumutului

414

In anul de baza (perioada 0) întreprinderea va dispune de doua surse definanţare: un împrumut de 2000 mil. lei a carui rambursare este prevazuta in 4amortismente constante şi o crestere de capital de 1000 cu 10% dividendedatorate, daca rezultatul net va fi suficient.

Intocmiţi planul de finanţare.

Tabelul 13.2

Planul de finanţaremil. lei

Indicatori/Perioada 0 1 2 3 4Previziuni ale nevoilor de finanţare 3000 700 800 1100 600• Achiziţii de imobilizari •Cresterea NFRE1) •Rambursarea împrumuturilor •Dividende2'

20001000 0

0

02005000

03005000

0500500100

0 0500100

Previziuni ale resurselor 3000 0 1500 2000 2500• CAF3' •Imprumuturi noi •Cresteri de capital

20001000

000

1500 00

20000 0

25000 0

Variaţia trezoreriei4* Solduricumulate de trezorerie

00

-700 -700

7000

900900

19002800

(1) Doar cresterea NFRE este finanţata în anii urmatori:

36000x10360

= 100054000x10360

43200x10 360Cresterea in anul

1:1200 -1000 = 200 Cresterea în anul2:1500 -1200 = 300 Cresterea în anul3: 2000 -1500 = 500

(2) La sfarsitul anului 2 rezultatul net cumulat (ţinand cont de reportul dinanul 1 respectiv pierderea) este egal cu 500 (pozitiv) şi permite distribuirea dedividende (1000 x 10%) în anul urmator

La sfarsitul anului 3 rezultatul net fiind tot pozitiv dividendele distribuite vor fi100 (adica 1000x10%)

(3) Capacitatea de autofinanţare a fost calculata adaugand dotaţiile înamortismente la rezultatul net.

anul net: pierdere anul 3:1500 + 500 = 2000anul 2: 1000 + 500 = 1500 anul 4: 2000 + 500 = 2500

(4) Se calculeaza ca diferenţa între nevoi şi resurseSe poate remarca un dezechilibru financiar la sfarsitul primului an. Pentru

înlaturarea lui pot fi realizate diverse ajustari, dintre care:

415

72000x10360= 1200 = 2000

diminuarea NFR in scopul reducerii nevoilor de finanţare;creşterea împrumutului contractat, cu 500 mil. lei de exemplu, care va

ameliora soldul trezoreriei la sfarsitul primului an, permijandrealizarea unei securitaţi financiare mai bune in anul 0 şi la sfarsitulanului 2. Soldul ramas nefinanţat (700 - 500) la sfarsitul primului an arputea fi acoperit printr-un credit de trezorerie. Dar, acest împrumut

complementar generand cheltuieli financiare suplimentare va diminuaCAF. Daca obiectivul Tl reprezinta echilibrarea planului de finanţare lasfarsitul primului an, trebuie gasite resurse superioare (mai mari de700) in scopul complementary acestei diminuari a CAF.

In Jara noastra, în etapa actuala, izvoarele de finanţare a investifiiior înregiile autonome şi societaţile comerciale cu capital de stat se reflecta într-o

secţiune a bugetului de venituri şi cheltuieli intitulata "Bugetul activitaţii dernvestiţii". Aceasta secţiune de previziune financiara reflecta, pe o perioada deun an, cheltuielile de investiţii şi resursele de acoperire a lor, din corelarea

carora se degaţa şi modalitaţile de realizare a echilibrului financiar (degaţareaunui excedent sau a unui deficit pentru care se precizeaza şi modul deacoperire).

Sursele pentru investiţii sunt:surse proprii (sume din valorificarea materialelor rezultate dindezmembrarea imobilizarilor, sume din vanzarea activelor şimijloacelor fixe, amortizarea imobilizarilor corporale, sumereprezentand reducerea impozitului pe profit de 50%, sumerepartizate din profitul net), care însumate alcatuiesc fondul dedezvoltare;surse împrumutate, care apar sub forma creditelor bancare şi a altorîmprumuturi;

- surse publice, sub forma alocaţiilor de la bugetul statului.Cheltuielile pentru investiţii constau în:

- cheltuieli pentru lucrari în continuare;cheltuieli pentru lucrari noi;

_ - achiziţii de bunuri şi alte cheltuieli de investiţii.tn final, excedentul sau deficitul se determina ca diferenta între sursele

proprii dupa rambursarea creditelor şi cheltuielilor de investiţii. StructuraBugetului activitaţii de investiţii este prezentata în cadrul capitolului 6 "Bugetulde venituri şi cheltuieli al regiilor autonome şi societaţilor comerciale cu capitalde stat".

Intrucat în cadrul fondului de dezvoltare, ponderea semnificativa o deţineamortizarea imobilizarilor, prezentam în continuare principalele modalitaţi deamortizare a imobilizarilor practicate în Jara noastra.

13.1. PRINCIPII şl MODALITAŢI DE AMORTIZARE ACAPITALULUI IMOBILIZAT IN ACTIVE CORPORALE şlNECORPORALE1

Noţiunea de amortizare defineşte o categorie financiara complexa şi destulde controversata.

1 Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale

416

Sub aspectul contabil, amortizarea capitalului imobilizat în activecorporate şi necorporale reprezinta o depreciere ireversibila datorata utilizarii(imobilizarilor corporale) sau trecerii timpuiui (necorporale), pentru care agenţiieconomici vor calcula, înregistra pe cheltuieli şi recupera uzura fizica şi morala aacestora, in scopul refacerii capitalului angaţat.

Sub aspectul economic, amortizarea este un proces care permiterepartizarea costului unei investiţii asupra exerciţiilor financiare în care esteutilizata imobilizarea respectiya. Potrivit concepţiei economice, accentul se punenu asupra valorii imobilizarilor din bilanf, ci asupra costurilor de produce carevor trebui incarcate, cu cheltuieli privind amortizarea, in fiecare din exerciţiilecare beneficiaza de utilizarea acestor imobilizari.

Sub aspect financiar, amortizarea permite degaţarea resurselor financiarenecesare înlocujrii imobilizarilor, atunci cand acestea devin inutilizabiie, oferindastfel agentului economic posibilitatea de a-si menţine patrimoniul sau prinretnnoirea imobilizarilor. /

Participand la constituirea capacitaţii de autofinanţare, amortizarea devineimplicit sursa proprie de finanţare a intreprinderii, contribuind şi la menţinereadisponibilitaţilor banesti ale acesteia prin reducerea platilor privind impozitul peprofit (cheltuielile cu amortizarile sunt deductibile fiscal în limita normeior legateîn vigoare) şi mai departe a dividendelor datorate (cheltuielile cu amortizarilediminuand profitul net repartizabil).

Regiementarea actuala a amortizarii capitalului imobilizat în activecorporale şi necorporale, stabilind ca principiu amortizarea pentru depreciere,reţine prin calcul conceppa economics privind repartizarea costului imobilizariipe durata probabila de utilizare, conform unui plan de amortizare, iar pentrudestinaţia amortizarii conceppa financiara privind utilizarea acesteia pentrurefacerea capitalului angaţat, prin utilizarea fondului de dezvoltare. Fondui dedezvoltare are ca principale surse de constituire amortizarea calculate pentruactivele corporale şi necorporale, precum şi sumele nete rezultate dindezmembrarea şi valorificarea mijloacelor fixe scoase din funcţiune. Dacaagenţii economici (cu capital majoritar de stat) nu au prevazut realizarea în anulcurent a unor lucrari de investiţii sau rambursarea de credite pentru investi^ii,acestia pot folosi sumele respective pentru investiţii financiare pe termen scurt şimediu, cu obliga^ia ca la finele anului sa reconstituie sumele respective.

Procesul de amortizare începe din momentul punerii în funcţiune a activelorfixe şi dureaza pana în momentul recuperarii integrate a valorii de intrare aacestora, conform duratelor normale de funcţionare şi condiţiilor de utilizare aleacestora. Pot exista situaţii de nerecuperare integrala, pe calea amortizarii, avalorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din funcţiune şi casate înainteaexpirarii duratei normale de utilizare. In acest caz, valoarea neamortizata va fiacoperita din sumele rezultate în urma valorificarii acestora (valoarea recuperatadin casare), iar diferenţa rarr&sa neacoperita se va include eşalonat încheltuielile de exploatare pe o perioada de maxim cinci ani, fara a fi luata încalcul la determinarea profitului impozabil (durata recuperarii şi anuitaţile deacoperire a valorii neamortizate se stabilesc de catre adunarea generala aasociatilor la societafile comerciale şi respectiv consiliul de administrate pentruregiile autonome). De asemenea, o parte din activele fixe pot fi menţinute în

C-da 45 coala 27 . 417

funcţiune dupa expirarea duratei normale de utilizare şi, deci, dupa recuperareavalorii de intrare. Pentru acestea nu se justifica practic sa se calculeze încontinuare amortizarea, deoarece afecteaza rezultatele financiare şi implicitcuantumul impozitului pe profit.

în patrimoniul agenţilor economici, capitalul angaţat şi imobilizat supusamortizarii se conicretizeaza în bunurile şi valorile destinate sa serveascaactivitatea, pe o perioada mai mare de un an, şi care se consume în mod treptat.Acest capital se grupeaza in doua categorii distincte şi anume: active corporateşi active necorporale.

ImobilizSrile necorporale se amortizeaza în funcţie de timp astfel:- pana la eel mult cinci ani, cheltuielile de constituire, cheltuielile de

cercetare-dezvoltare şi programele informatice create de agentuleconomic sau achiziţionate de la terţi;

- pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre agentul economiccare le deţine: brevetele, licenţele, know-how-ul, marcile de fabrica,de comerj şi de servicii şi alte drepturi de proprietate industriala şicomerciala similare subscrise ca aport.

Imobiliz9rile corporale se amortizeaza în funcţie de deprecierea lor înperioada(durata) normala de funcţibnare, utilizşnd urmatoarele regimuri deamortizare: amortizarea liniara, amortizarea degresiva, amortizarea accelerate.

Amortizarea liniara se calculeaza (pentru mijloacele fixe achiziţionatedupa 31.12.1993) prin aplicarea cotelor medii anuale de amortizare asupravalorii de intrare în patrimoniu a mijloacelor fixe.

Valoarea de intrare (Vj) poate fi:- preţul de achiziţie pentru mijloacele fixe prbcurate cu titlu oneros;- costul de producţie pentru mijloacele fixe construite sau produse în

unitate;valoarea actuala pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit; valoarea deaport acceptata de parţi pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocaziaasocierii sau fuziunii, valoarea ramasa actualizata pentru mijloacele fixereevaluate la 31.12.1993. Pentru determinarea cotelor de amortizare estenecesar sa se cunoasca durata normals de utilizare în ani şi duratanormal^ de utilizare rSmasS (ani). Acestea se stabilesc în funcţie de datade achiziţie a mijloacelor fixe. Astfel, pentru mijloacele fixe achizifionateînainte de 31.12.1993 (carora li s-au aplicat regimul de amortizare potrivitLegii nr. 62/1968), durata normala de utilizare ramasa (Dnur) se stabileste cuajutorul relaţiei:

D - 11 - nsc I x nunur ~ ' 7^ X Unu

Dnsc = durata normala de serviciu consumata de la data punerii în funcţiune amijlocului fix şi pana la 31.12.1993, în ani;Dns = durata normala de serviciu stabilita conform vechiului regim de amortizareDnu = durata normala de utilizare (durata de amortizare) stabilita potrivit"Catalogului privind duratele normale de funcţionare şi clasificarea mijloacelorfixe", în ani.

418

Pentru mijloacele fixe achiziţionate dupa 31.12.1993 duratele normaie deutilizare sunt cele prevazute în actualul catalog, iar cota medie anulata deamortizare (Ca) se stabileşte prin raportul: 100/ Durata normala de utilizare.Deci, amortizarea liniara (Ama) se realizeaza prin includerea uniforma încheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul deani ai duratei normaie de utilizare a mijlocului fix.

A _ ViXCa

100

Pentru exemplificare presupunem o cladire industrials cu structure usoaradin schelet metalic, utilizata în mediu normal, a carei valoare ramasa actualizatala 31.12.1993, este de 200 mil. lei, Dns = 15ani, Dnsc = 6ani, Dnu = 10 ani.

Dn,,r = 11 - —I x 10 = 6 ani'nur

Cota medie anuala de amortizare corespunzatoare duratei normaie deutilizare ramase de 16,7% (adica 100/6)Amortizarea medie anuala va fi: Ama = 200000000x 16'7 = 33400000 lei

Pentru un grad de utilizare a mijloacelor fixe de baza de 60%, amortizareainclusa în cheltuielile de exploatare va fi de 20040000 lei, iar diferenţa de13360000 lei va fi trecuta pe cheltuieli exceptional fi nu se va lua în calcululprofitului impozabil.

In cazul în care cladirea respectiva ar fi fost data în funcţiune la 01.01.1994,iar valoarea de intrare era de 200 mil. lei amortizarea medie anuala reprezenta osuma fixa de 20000000 lei, în fiecare din cei 10 ani, corelata cu gradul deutilizare a mijloacelor fixe de baza.

Amortizarea anuala scriptica pe total miţioace fixe (Aas) se stabilesteaplicand cota medie anuala de amortizare (Cma) la valoarea medie anuala totalaa mijloacelor fixe (Vmat), conform relaţiei:

A _ Vmat x CmaHas — T7

100 încare: Vmat= V| + Vmai -Vmas

Aceasta valoare Jine cont de valoarea de intrare a mijloacelor fixe existentela începutul anului (Vj), de valoarea medie anuala a intrarilor de miţioace fixe încursul anului (Vmai) şi de valoarea medie anuala a iesirilor de miţioace fixe (iesitesau amortizate integral) în cursul anului (Vmas),

Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe ce vor intra în cursul anului (Vmai)se poate calcula astfel:

în care: Vj = valoarea de intrare a mijloacelor fixe care vor fi puse înfuncţiune în timpul anului

Tf = timpul de functionare exprimat în luni întregi (calculatîncepand cu luna urmatoare celei de intrare şi pana lasfarşitul anului)

419

15

Valoarea medie anuala a miţioacelor fixe ce vor iesi din funcţiune în cursulanului (Vmas) se stabiles.te in funcţie de valoarea de intrare a miţioacelor fixe carevor fi scoase din funcţiune în cursul anului (Vis) şi de timpul de nefuncţionare (în)exprimat în luni întregi şi calculat începand cu luna urmatoare celei în care are lociesjrea şi pana la sfarsitul anului, conform relaţiei:

w _ VisxînV pr• mas — ., p

Cota medie anuala de amortizare (Cma) se calculeaza cu formula:

C m a = ^ s -vmat

In final, amortizarea anuala efectiva pe total active circulante se stabilesteprin corelarea amortizarii anuale scriptice cu gradul de utilizare a miţioacelor fixede baza la fiecare grupa din care acestea fac parte.

Pentru mijloacele de transport auto şi aerian, duratele normale deutilizare rSmase se vor stabili în ani prin recalcuiarea duratelor de serviciuexprimate în mii km echivalenţi sau ore de zbor, tot în ani, cu ajutorulrelat ion

Durata de serviciu normata în mii km echivalenţi sau ore de zborDurata normata de ____________ (dupa regimul de amortizare vechi) _______serviciu (ani): D^ ~ Parcursul mediu anual în mii km echivalenţi sau ore de zbor

Durata de serviciu normata consumata în mii km echivalentiDurata normata de serviciu_ saiKire_de^zbor^de la punerea în funcţiune gi pana la 31.12.93)consumatS (ani): D^ ~ Parcursul mediu anual în mii km echivalenti sau ore de zbor

<ar:D n u r = f i - ^as.] xD nu^ uns /

Amortizarea medie anuala pentru aceste doua grupe de mijloace fixe(grupa 61: "Mijloce de transport auto" şi grupa 63 "Mijloace de transport aeriart')se va determina similar cu ceielalte grupe.

Amortizarea degresivS este amortizarea a caror anuitaţi descresc cutimpul de utilizare a mijlocului fix. Amortizarea descrescatoare sau degresivaeste mai aproape de evoluţia reala în timp a valorii unui mijloc fix decatamortizarea liniara, deoarece cheltuielile de întreţinere şi reparaţii cresc în timp.Pentru a menţine constant costul de utilizare a mijlocului fix respectiv(amortizarea + cheltuielile de întreţinere şi reparaţii) evoluţia cheltuielilor cuamortizarea ar trebui sa fie inversa cheltuielilor de întreţinere.

Regimul de amortizare degresiv consta în multiplicarea cotelor deamortizare liniara cu unul din urmatorii coeficienţi:

a) 1,5 cand durata normala de utilizare este între 2 şi 5 ani;b) 2 cand durata normala de utilizare este între 5 şi 10 ani;c) 2,5 cand durata normala de utilizare este de peste 10 ani.

Regimul degresiv se aplica în doua variante determinate de data intrarii înfuncţiune a miţioacelor fixe, dupa cum urmeaza:

420

pentru mijloacele fixe intrate in funcţiune inainte de 31.12.1993 se vautiliza regimul de amortizare degresiva fara influenta uzurii morale,varianta denumita AD^pentru mijloacele fixe intrate în funcţiune dupa 31.12.1993 se vaaplica regimul de amortizare degresiva cu influenta uzurii morale,varianta denumita AD2.

In varianta AD1 amortizarea anuala degresiva, pentru primul an defunctionare, se calculeaza aplicand asupra valorii de intrare sau a valorii ramaseactualizate a mijlocului fix, cota de amortizare corespunzatoare. Pentru aniiurmatori, amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea aceleasi cote lavaloarea ramasa de recuperat pana în anul de functionare în care amortizareaanuala rezultata este egala sau mai mica cu/decat amortizarea anualadeterrhinata prin raportu! dintre valoarea ramasa de recuperat şi numarul de anide functionare ramasi. Din acel an şi pana la expirarea duratei de functionare setrece la sistemul de amortizare liniara, iar amortizarea medie anuala se vadetermina prin raportarea valorii ramase de recuperat la numarul anilor ramasi.Exemplul urmator ilustreaza metodologia de calcul a amortizarii anualedegresive în varianta AD^ pentru un mijloc fix cu o valoare ramasa recalculatela 31.12.1993 de 5000000 lei şi o durata normala de utilizare ramasa de 10 ani.Cota medie anuala de amortizare degresiva, pentru odurata normala deutilizare ramasa de 10 ani este:

Anii Amortizarea Valoarea ramasa1 1000000 40000002 800000 32000003 640000 25600004 512000 20480005 409600 16384006 327680 13107207 327680 9830408 327680 6553609 327680 32768010 327680 -

In varianta AD2 se ia în considerate în calculul amortizarii anuale influentauzurii morale care acţioneaza asupra mijloacelor fixe. Spre deosebire devarianta AD1( varianta AD2 permite amortizarea mijloacelor fixe într-o perioada detimp mai scurta decat durata normala de utilizare, diferenta de anireprezentand influenta uzurii morale. Agentii economic! care aplica aceastavarianta nu sunt obligati sa scoata din funcfiune mijloacele fixe amortizateînaintea expirarii duratei normale de utilizare prevazuta în catalog, dar nu vormai calcula amortizarea anuala pentru perioada ce corespunde uzurii morale.De asemenea, agentii economici pot scoate din funcţiune, mijloacele fixeamortizate integral, înainte de expirarea duratei normale de utilizare, putandastfel contracara efectul uzurii morale, ceea ce în varianta AD1 nu este posibii.Pentru mijloacele fixe cu o durata normala de utilizare pana la 5 ani inclusiv nu

421

10010

100x2 = x2 = 20%

se calculeaza influenţa uzurii morale, amortizarea medie anuala stabilindu-se înfuncţie de numarul anilor de utilizare în regim degresiv şi numarul anilor deutilizare la regim liniar.

Pentru determinarea amortizarii degresive în varianta AD2, este necesar sase cunoasca urmatoarele:

1) durata normala de utilizare conform catalogului2) cota medie anuala de amortizare pentru regimul liniar, egala cu

raportul:<fr—r= ------10,9 ....-------Durata normala de utilizare

1) cota medie anuala de amortizare pentru regimul degresiv, stabilitaprin înmultirea cotei de amortizare în regim liniar cu coeficientui demultiplicare în funcţie de durata mijloacelor fixe;

2) durata de utilizare aferenta regimului liniar recalculate în funcţie decota medie anuala de amortizare degresiva şi care se determina prinraportul : 100/cota medie anuala de amortizare pentru regimuldegresiv;

3) durata de utilizare în cadrul careia se realizeaza amortizareaintegrals, şi care se stabilise ca diferenţa între durata normala deutilizare conform catalogului şi durata de utilizare aferenta regimuluiliniar recalculate în funcfie de cota de amortizare în regim degresiv;

4) durata de utilizare în regim degresiv, determinate ca diferente întredurata de utilizare în cadrul careia se realizeaza amortizarea integralasi durata de utilizare aferenta regimului liniar, recalculate în funcţie decota de amortizare în regim degresiv;

5) durata de utilizare în regim liniar, calculate ca diferente între durata deutilizare în cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala şi durataîn regim degresiv;

6) durata aferenta uzurii morale pentru care nu se mai calculeazaamortizarea, stabilita ca diferenţa între durata normala de utilizareconform catalogului şi durata de utilizare în cadrul careia serealizeaza amortizarea integrala.

Pentru un mijloc fix cu valoare de intrare la 01.01.1994, de 4000000 lei, cuo durata normala de utilizare conform catalogului de 15 ani, amortizarea medieanuala se va calcula astfel:

1) durata normala de utilizare: Dnu = 15 ani

2) cota medie anuala de amortizare pentru regimul liniar: ----- = 6,7%

3) cota medie anuala de amortizare pentru regimul degresiv : 6,7% x 2,5= 16,7%

4) durata de utilizare aferenta regimului liniar, recalculate în funcţie de

media anuala de amortizare degresiva: ------ = 6 ani6,7

5) durata de utifeare în cadrul careia se realizeaza amortizareaintegrala: 15-6 = 9 ani

6) durata de utilizare în regim de amortizare degresiva: 9 - 6 = 3 ani7) durata de utilizare în regim de amortizare liniara : 9 - 3 = 6 ani

422

8) durata de utilizare aferenta uzurii morale pentru care nu se maicalculeaza amortizare: 15 - 9 = 6 ani

Ani Amortizare Valoare ramasa1 4000000 x 16,7% = 668000 33320002 3332000 x 16,7% = 556444 27755563 2775556 x 16,7% = 463518 23120384 385340 19266985 385340 15413586 385340 11560187 385340 7706788 385340 3853389 385338 010 - -11 - -12 -13 - -14 ■ ; ■ - -15Amortizarea accelerate presupune includeream primul an de funcţionare,

in cheltuielile de exploatare, a unei amortizari de 50% din valoarea de intrare amijlocului fix respectiv, iar în ceilalţi ani, amortizarea anuala se va calcula înregim liniar prin raportarea valorii ramase de amortizat (dupa deducerea a 50%din valoarea de intrare) la numarul anilor de utilizare ramasi.

Includerea în cheltuielile de exploatare a amortizarii anuale (calculate incele trei regimuri de amortizare) se va face in fiecare an în parte în corelaţie cugradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza aflate în patrimoniul agenţiloreconomici, grad ce se stabileste ca raport între capacitatea de producţierealizata şi cea proiectata. Diferenţele de amortizare rezultate ca urmare aaplicarii gradului de utilizare a mijloacelor fixe de baza se vor evidenfla încheltuielile exceptional şi nu vor fi luate în calcul la determinarea profituluiimpozabil anual. Aceasta masura impulsioneaza agenţii economici în folosireaintegrala a capacitatii de producţie, astfel ca amortizarea devine o reala şi activaparghie financiara pentru obpnerea unor rezultate cat mai bune de catreîntreprinderi.

Aprobarea utilizarii regimului de amortizare liniara sau degresiva este încompetenţa adunarii generale a asociatilor, pentru societaţile comerciale şi aconsiliului de administratie, pentru regiile autonome. Aplicarea regimului deamortizare accelerata impune o aprobare din partea Ministerului Finantelor,aprobare ce se obţine pe baza unei documentatii de fundamentare.

STUDIIDECAZ:© O întreprindere previzioneaza pentru un orizont de 5 ani urmatoarele: -

achiţizii de active fixe: 2000 mil. lei anual;cresterea anuala (în lanţ) a cifrei de afaceri cu 20%, iar creştrea NFRanuala este estimata la 70 zile cifra de afaceri;

423

- capacitatea de autofinanţare va creşte în acelasi ritm cu cifra deafaceri, iar dividendele anuale reprezinta 10% din CAF;

- noile surse de finanţare anuala vor fi împrumuturile bancare petermen de 5 ani rambursabile in rate egale începand cu anulimediat urmator contractarii.

Informaţii privind anul de baza (perioada de referinţa, an 0):- cifra de afaceri este de 6000 mil. lei;- capacitatea de autofinanţare 787.2 mil. lei (sursa potenţiala de

finanţare a investiţiilor în anul urmator);- creditele (pe termen lung) din sold sunt de 375 mil. lei,

rambursabile în rate anuale, reprezentand 1/5 din soldul datorieianului de baza.

Realizaţi echilibrul financiar anual, în cadrul planului de finanţare.Nota: Toate cheltuielile financiare sunt incluse deja în CAF.

© Pe baza anexelor 1 şi 2 întocmiţi Planul de finanţare pe un orizont de 5ani, urmarind realizarea echilibrului financiar anual:

ANEXA1: CONTUL DE REZULTATE EX. Nmil.lei

Cheltuleli Sume Venituri SumeCumparari materii prime 3404 Producţia vSnduta 6000Impozite, taxe, v.a. 225 DobSnzi, comisioane 15.2Cheltuieli salariale 661 Venituri nete din cesiuni 50.3Amortizari calculate 500DobSnzi, comisioane 45Val. net corrtab. a imob. cedate 225Impozit pe profit 393Profit net 815

TOTAL 6065.5 TOTAL 6065.5

Datoriile financiare în sold la 31.12.N sunt de 375 mil. lei, rambursabile în 5 rateanuale egale, începand cu exerciţiul (N+1). ANEXA 2 : Previziunea pentru urmatorii5 ani:

achiziţionari anuale de utilaje industriale în valoare de 2500 mil. lei înprimii doi ani 2000 mil. lei în urmatorii trei ani, care vor genera ocrestere anuala a NFRE egala cu 15 zile cifra de afaceri în primii doiani şi 17 zile cifra de afaceri în ultimii trei ani;

- cifra de afaceri şi CAF vor creste anual cu 25%, iar dividendeledistribuite vor reprezenta 10% din CAF (în crestere CAF sunt inclusecheltuielile financiare).

Nota: Sursele pentru acoperirea nevoilor de finanţare vor fi surse proprii interne(autofinanţarea), iar în complerafe surse proprii externe (cresteri de capital) înproporţii egale cu împrumuturile pe 5 ani rambursabile în amortismenteconstante începSnd cu exerciţiul imediat urmator angaţarii acestora.

424

® Utilizand informatiile de la problems anterioara (studiu de caz numarul2), întocmiţi Planul de finanţare, în condple in care pentru acoperirea nevoilorde finantare se vor avea în vedere urmatoarele surse :

- surse proprii interne (autofinanţarea)- subvenţii pentru investifii de 1000 mil. lei şi vanzari de active fixe in

valoare de 200 mil. lei, în fiecare din primii doi ani de previziune;cresteri de capital anuale pentru diferenţa nevoilor ramasanefinanţata.

© Stability planul de finantare pentru perioada (N+1) - (N+5) cunoscandurmatoarele date:

- investiţiile anuale de modernizare aechipamentului existent înfuncţiune, sunt de 150 mil. lei, iar in anul (N+1) şi (N+2) investiţia deextindere a unei secţii de producţie este în valoare de 750 mil. lei sirespectiv 2350 mil. lei;

- datoriile financiare (altele decat creditele bancare pe termen scurt)existente la sfarsitul exerciţiul (N) vor fi rambursate astfel: 200 mil leiîn anul (N+1) şi 195.4 mil. lei în anul £N+2). împrumuturile pe termenlung angaţate în exerciţiul (N+1) în suma de 1000 mil. lei se vorrambursa în rate egale de cate 200 mil. lei/an începand cu exerciţiulurmator, iar cele angaţate în (N+2) de 1500 mil. lei vor fi, deasemenea, rambursate în cinci rate anuale egale;

- dividendele platite anual sunt previzionate la 10% din capitalul social,aceasta ramanand constant la valoarea de 2600 mil. lei;cresterea nevoilor de fond de rulment pentru exploatare reprezinta1700 mil. lei în exerciţiul (N+3) şi 340 mil. lei în (N+4);capacitatea de autofinanţare corespunzatoare exerciţiului N evaluatala 1320 mil. lei ramane constanta pe tot orizontul de previziune, iarcapacitatea de autofinanfare degaţata de proiect este previzionataastfel: -58 mil. lei în exercitiul (N+2); 867 mil. lei în (N+3); 1186 mil. leiîn (N+4); 1215 mil. lei în (N+5);

- împrumuturile acordate de catre întreprindere în suma de 20 mil. leivorfi rambursate în anul (N+1).

425


REPARTIZARE A PROFITULUI

Deciziile privind repartizarea profitului net al intreprinderii determina politicade dividend, avand implicaţii directe asupra autofinanţarii şi remunerariicapitalurilor proprii.

Politica de dividend1 reprezinta ansamblul deciziilor şi tehnicilor folositepentru determinarea nivelului dividendelor ce pot fi distribute acţionarilor. Incadrul acesteia, se pune problema de a opta între distribuirea dividendelor saureinvestirea unei parţi cat mai mari din profit, de catre firma respective.

Intr-o societate pe acţiuni (fara participarea statului) repartizarea profituluinet se face, în principal, pentru acoperirea nevoilor de dezvoltare şi platadividendelor. In acelasi timp, fondatorii, administratorii şi personalul societaţii vorparticipa la profit numai daca aceasta se prevede în mod expres în contractul desocietate sau statut, ori se aproba de adunarea generala extraordinary

Distribuirea dividendelor priveaza întreprinderea de lichiditaţi, dar pe de altaparte asigura un venit acţionarilor determined cresterea randamentului laplasamentul financiar initial. Distribuirea are ca efect opoziţia dintre societate caentitate economica şi acţionari al caror înţeles nu se masoara decat în termenide plasament financiar. Aceasta opozifie se estompeaza în timp, pe masura ceacumularea devine sursa de obţinere a profitului pe termen lung.

In analiza unei politici de dividend este necesar sa se urmareasca doiparametri: rata de distribute, respectiv raportul dintre dividende şi profitul net şirata de crestere a dividendului adica raportul dintre dividende şi numarul deacţiuni.

In materie de dividende, conducatorii unei întreprinderi au totdeauna unobiectiv exprimat în funcţie de rata de distribuire. Ei îşi fixeaza, de exemplu, caobiectiv sa distribuie un anumit procent (35 - 45%) din profitul întreprinderii,încercand sa atenueze cat se poate de mult fluctuape dividendului unitar încazul variaţiilor sensibile ale profitului, de la o perioada la alta.

O politica de distribuire este considerata scazuta, daca rata de distribuirenu depaseste 20%, iar de la 60% în sus, politica de distribuire este considerataca fiind puternica.

Daca întreprinderea ia decizia de a spori rata de distribuire, ea va recurgela noi resurse externe. In acest caz:

1 Anghelache G., Vintila G., Politica de dividend, Revista Finanţe, Credit, Contabilitate Nr. 1-2/1996,Bucureşti

427

- fie face apel la acţionarii sai, preluand ceea ce a distribuit iniţial.Valoarea financiara de ansamblu a capitalului propriu nu va fimodificata, fiind o problems de partaj între acţionari;

- fie recurge la credit; cresterea mai mica a fondurilor proprii va fiatunci compensata atat de o crestere a riscului pe piaţa, cat şi prindiminuarea multiplicatorului bursier (PER = Cursul bursier ai acţiunii /Profitul pe acţiune, Price Earning Ratio). Pe total, valoarea safinanciara nu va fi modificata.

In fond, daca întreprinderea distribuie mai mult, valoarea va fi mai scazutaşi acţionarul va dispune de mijloace lichide mai insemnate. Daca întreprindereadistribuie mai puţin, valoarea va fi mai mare, iar acţionarui va avea mijloacelichide mai reduse.

Gradul de distribuire a profitului nu modifica, deci, patrimoniul acţionarului.Din punct de vedere tehnic, se constata o dependent^ dintre profitul

distribuit şi cursul bursier. Cu cat partea din profitul distribuit este mai mare, cuatat cursul bursier este mai volatil.

Se întalneste aici conceptul de remanenfa. Acţiunea care are cea maiputernica remanenţa va avea cea mai puternica volatilitate. In consecinta, ungrad de distribuire ridicat tinde sa reduca volatilitatea acţiunilor.

14.1. POLITICA DE DIVIDEND - INSTRUMENT DE INFORMARE

Daca o întreprindere menţine nivelul dividendelor sale, în timp ce profituldescreste, înseamna ca aceasta descreştere nu este decat trecatoare şi seasteapta noi cresteri ale profitului în viitor.

De exemplu, in Franţa, dividendele sunt distribuite la şase luni dupaîncheierea bilantului. Nivelul dividendelor depinde de rezultatul exerciţiuluiîncheiat, dar şi de exerciţiul în curs, pentru primele sase luni. Niveluldividendelor reprezinta un semnal pentru rezultatul previzional al exerciţiului încurs.

Din punct de vedere al acţionarilor, politica de dividend pune în evidenţadoua aspecte:

" a) O oarecare stabilitate. Importanta evoluţiei trecute a dividendelorimpune, din partea întreprinderii, o oarecare stabilitate a sumei dividendelordistribuite. Politica de dividend practicata anterior de o întreprindere influenţeazanivelul dividendelor sperat de catre acţionari, care la randul lui are o influenţaasupra cursului acţiunilor.

Investitorii ce doresc sa cunoasca politica de dividend a unei societaţiîncep, totdeauna, prin a studia aceasta evoluţie anterioara. In fapt, o distribuţieneregulata se traduce printr-o incertitudine a acţionarilor, în ceea ce priveştemarimea dividendelor viitoare.

In aceasta optica, o întreprindere care în cursul perioadelor dificile nu aîncetat sa distribuie regulat dividende va fi, fara îndoiala, favorizata în raport cu ofirma ce suspenda distribuirea dividendelor în anumite perioade. In cele dinurma distribuirea constanta de dividende conduce la cresterea încrederiipublicului faţa de firma, la creşterea valorii de piaţa a acesteia.

428

O oarecare regularitate este deci de dorit, fie prin cresterea, fie prinstabilitatea dividendeior distribute. De aid, decurge pentru întreprindere oalegere obiectiva a unei politici de dividend:

- cand cresterea profitului este regulata, politica de dividend pierde dinimportant^ sa şi întreprinderea poate, fara a risca, sa reduca rata dedistribuire;

- daca profitui are datorita profitului activitatii un caracter ciclic, esteimportant sa se pastreze regularitatea distribuirii dividendelor, pentrua se pastra succesiunea fazelor de stabilitate şi a fazelor de cresterein cadrul distribuirii;

- un dividend variabil nu aduce nici o informaţie investitorului financiar,dar Ti poate sugera ca societatea se caracterizeaza prin incoerenţa înpolitica vizand dezvoltarea activitatii de baza. O astfel de politica dedividend nu poate avea o influenţa benefica asupra cursului bursier.

b) O politics credibila*. Orice politica de dividend trebuie sa fie credibila,adica coerenta vis-a-vis de profiturile obţinute de întreprindere.

Orice politica de dividend, chiar daca se bazeaza pe regularitate, nu poateavea efecte favorabile pe termen lung, decat daca este compatibila cu politicade repartizare a profitului.

Pentru o întreprindere, distribuirea unei parţi din profit (sau nedistribuireaprofitului) se va traduce printr-o crestere a activului net şi în final, printr-un sporde valoare.

Reinvestirea unei parţi semnificative din profitui net conduce la crestereaautonomiei financiare, la diminuarea riscului financiar. In consecinţa, costulcapitalurilor proprii se va reduce corespunzator diminuarii riscului, reprezentandun factor de crestere a rentabilitaţii şi prin aceasta a valorii firmei.

O întreprindere care distribuie o parte redusa din profit şi a careirentabilitate marginaia a capitalurilor proprii este satisfacatoare va înregistra ocrestere a cursului acţiunilor sale. O astfel de întreprindere îşi va selectionaacţionarii.

In schimb, o politica a dividendelor ridicate este un mijloc de asigurare aconstanfei acţionarilor care s-au obişnuit sa încaseze un anumit venit.

Armonizarea între cele doua alternative, distribuire si/sau reinvestire, serealizeaza printr-o procedura de distribuire a dividendelor constant în emisiuneaşi atribuirea gratuita de acţiuni noi. Astfel, capitalul banesc aferent dividendelorramane în întreprindere pentru finanţarea dezvoltarii acesteia, iar cointeresareaacţionarilor se va realiza prin atribuirea de acţiuni gratuite care, în fapt,determina cresterea proprietafii acestora.

14.2. MODALITAŢI DE DISTRIBUIRE A DIVIDENDELOR

Dividendele trebuie sa fie varsate într-un interval de timp determinat (deexemplu, în Franţa, 9 luni) de la data închiderii exerciţiului la care se refera şidupa ce adunarea generala a stabilit suma ce va fi distribuita.

a) VSrsăminte asupra dividendelor. Aceasta practica consta în varsareacu anticipaţie a unei parţi din dividendele ce urmeaza sa fie încasate. Decizia

429

Bibliografie

1. Adochijei M., Adochitei A., Finan}ele intreprinderii în economia de piaţS, Tipografia "Mitrea", PiatraNeamJ, 1994.2. Adochitei M.,. Antoniu N., şi cdectivul, Finanfeie intreprinderilor, Editura Didactic^ şi Pedagogics,Bucuresti, 1993.3. AngheJache G., Dardac N. şi Stancu I., Pieţe de capital şi burse de vahri, Editura Adevarul,Bucuresti, 1992.4. Anghelache G., VintilS G., Politics de dividend, Revista Finante, Credit, Contabilitate nr.1-2/1996,Bucureşti5. Ballada S., Outits et mGcanismes de gestion financiere, Editure Maxima, Paris, 1992.6. Barreau J., Delahaye J., Gestion financiere, Editure Dunod, Paris, 1991.7. Bistriceanu Gh., Adochitei M., Negrea E., Finan(ele agenţihr economic!, Editura Didactics siPedagogica, Bucuresti, 19958. Bran P. Decizia financiarS in unitatea economics, Editura stiintifica şi Encidopedica, Bucuresti,19809. Bran P.,Finanţele tntreprinderii, Bucuresti, 1994,Chisinau Casa Editoriaia-*Logos", 1995.10. Bran P., Finantele tntreprinderii, Editura Economics, Bucuresti, 1999.11. Cohen E., Gestion Rnandere de I'entreprise et diveloppement financiere, Editure Economica,Paris, 1991.12. Collasse B., Gestion financiere de I'entreprise, Editure PUF, Paris, 1991.13. Constantin R., Dimitriu M., C. Popescu-BogdSnesti, Tiberiu D., Zaman Gh., Privatizarea,metodotogie şi practice, Editura Tribuna Economics, Bucuresti, 1994.14. Dardac N., Mosteanu T., Vintila G., Metodologii de diagnosticare financiar-bancarS aintreprinderilor, Buletin Economic Legislate Nr. 9/1996, Tribuna Economics, Bucuresti, 199615. Depallens G., Jobard T., Gestion financiere de I'entreprise, edition 10, Editure Sirey, Paris, 1990.16. Dervaux B., Poiitkjue financiere de I'entreprise, Editure Economica, Paris 1990.17. Dumoulin D., Mathdmatiques de gestion, edition 4, Editure Economica, Paris, 1993.18. FeleagS N., lonascu I., Contabilitate financiari, volumele 1-4, Editura Economics, Bucureşti,1993.19. Franchon G., Romanet Y., Finance d'entreprise, Editure CLET, Paris, 1985.20. Glais M., Le diagnostic financier de I'entreprise, Editure Economica, Paris, 1986.21. Gupta J., Finance d'entreprise, Editure Eska, Paris, 1990.22. Keiser A.M., Gestion financiere, Editure Eska, Paris, 1993.23. Mailler J., Remilleret M., Analyse financiire de I'entreprise, Editure CLET, Paris, 1989.24. Maniu ALL, MitruJ C, Voineagu V., Statistics pentru managementul afacerilor, EdituraEconomics, Bucuresti, 1995.25. Margulescu D., Nicutescu M. Robu V., Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart,Bucuresti, 1994.26. Margulescu D. şi colectivul, Analiza economico-financiarS a societS}ilor comerciale, Edifia a ll-a,Supliment la Revista Tribuna Economics, Bucuresti, 1994.


27. Paraschivescu D.M., Pavaloaia W., Modele de contatxlitate şi anaHzi fmandarA. Editura Neuron.Focsani, 1904.28. Pariente S., Analyse at matMmatiques financeres, Editure Vuibert, Paris, 1991.29. Paucher P., Measure de la performance finandere de I'entrvprise, Presses Universitaires deGrenoble, 1992.30. Pestre-Rotre 0., La gestion financier* en 12 questions de cours, Editure Organisation, Rouen,1989.31. Purcaru I., MatemaOci Onandare, volumul 2, Editura Economics. Bucuresti, 1993.32. Ristea M., ContabUttatea sodetiptor comerdale, Vol. I, Editata de C.E.C.C.A.R., Bucuresti, 199533. Solnik B., Gestion finandere, Editure Femand Nathan, Paris, 1980.34. Stancu I., Gesthnaa finantiari a agenţilor economic*, Edi0ia a Il-a, Editura Economic^,Bucuresti, 1994.35. Stancu I., Finanfe, Teoria Pieţelor Flnandare, Fmanteie tntreprinderilor, AnalizA şi GestiuneFhandari, Editura Economics, Bucuresti, 1996. '36. Toma M., Finanfe şi gestiune tinandari, Editura Oidactica şi Pedagogica, Bucuresti. 1994.37. Juravte V., Vinttta G., RscaHtate, Editura A.S.E., Bucuresti, 1999.38. Vacarel I. şi cotectivul, Hnanfe pubUce, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucuresti, 1992.39. Vemimmen, Finance (ftntnprise, Logtque et poUtique, Edition 3. Editure OaHoz. Paris, 1989.40. Vintila G., Gestiunaa financial a tnirepnnderii, Concepte, Metode, Tehrud, Stuctt da caz,Univerertatea Independent ŢItu Maiorescu", Facultatea de stUn^e Economice, Bucuresti, 199641. Vintila G., Diagnosticul financier şi evaluarea htreprinderHor, Editura Oidactica şi Pedagogics,Bucuresti, 1998.42. Hotararea Guvemufcii nr. 500/1994, privind reevaluarea imobiHzartlor corporale şi modfficareacapitalului social.43. MirUstnil Rnantetor - Sistemul contabil at agenţilor economid, Editura Economics, Bucuresti,199444. Ministerul Finantetor, NoUe reglementdri privind amortizarea capitalului imobilizat în activecorporale şi necorporale, Editura Economics, Bucuresti, 1994.45. Norme metodotogice nr. 181061/1995, privind Intocmirea Bugetului de venituri şi cheltuieli decStre regiile autonome şi societaţile comerciale cu capital de stat, M.O. nr. 70 din 18.04.1995.

Cuvânt Înainte - Academia Comercialaacademiacomerciala.ro/cursuri/Finante si Banci//An...

Documents

Transcript of Cuvânt Înainte - Academia Comercialaacademiacomerciala.ro/cursuri/Finante si Banci//An...