UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ISTORIE ŞI FILOSOFIE

DEPARTAMENTUL ISTORIA ROMÂNILOR, ISTORIA UNIVERSALĂ ŞI ARHEOLOGIE

CURRICULUM la disciplina

„Forme de guvernare – geneză şi realităţi sociale în lumea antică”

Ciclul II, Master

AUTORI:

dr. hab., prof. univ. Ion Niculiţădr. conf. Sergiu Matveev

CHIŞINĂU 2014

1

APROBAT Şef Departament_____________________

la şedinţa Departamentului

din „ ____” __________ 2014

2

I. PRELIMINARII

Cursurile din modulul „Forme de guvernare – geneză şi relaţii sociale în lumea antică” are scopul de a urmări, împreună cu masteranzii, formele iniţiale de reglementare a comportării individului în comunităţile preistorice şi antice. Având ca suport cunoştinţele acumulate în această direcţie; utilizând la maximum materialele arheologice colaborate cu cele narative, epigrafice, numismatice şi analogiile etnografice de clarificat/concretizat locul, condiţiile şi vremea ce au cauzat necesitatea constituirii anumitor forme de guvernare. În baza analizei materialului documentar disponibil de elucidat cauzele ce au dus la diversificarea formelor de guvernare caracteristice pentru toate perioadele istorice ale evoluţiei societăţii omeneşti.

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Codul disciplinei

din planul de

studii

Denumirea disciplinei

Responsabil de

disciplină S

emes

tru

l Total ore

Eva

luar

ea

Nr.

de

cred

ite

Tot

al

inclusiv

C S L LI

„Forme de guvernare - geneză şi realităţi în

lumea antică”

dr. hab., prof. univ. Ion Niculiţă

dr. conf. Sergiu Matveev

I

30

15

15

15

Ex.

C - cursS - seminariiL - laboratorLI - lucru individual

Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. d/o Unităţi de conţinut

Ore

Curs SeminarLucrul

individual1. Obiectivele, sursele şi sarcinile cursului. 22. Principalele teorii şi supoziţii vis-a-vis de constituirea

normelor / obiceiurilor de comportare- dreptului- cutumual la comunităţile preistorice şi antice.

2 2

3. Evoluţia economiei şi structurii sociale şi influenţa condiţiilor climato-geografice la formarea instituţiilor administrative . Dreptul şi sistemul cutumual.

2

4. Constituirea legilor şi instituţiilor statale. 2 2

5. Lumea tracă. Evoluţia economică şi socială a tracilor în perioada iniţială (sec. X – VIII a. Chr). Comunităţile trace de la sud de Balcani în antichitate

2 2

6. Tracii septentrionali în sec. VI- III a. Chr. 27. Geto-dacii în sec. II-I a. Chr. 2 28. Regatul de sub conducerea lui Burebista 2 29. Statele/regatele geto-dace de la Burebista la cucerirea

romană2 2

3

10. Sciţii. Etno - geografia sciţilor după sursele narative şi arheologice

4 2

11. Lumea celtică 212. Societatea celtică în antichitate 213. Expansiunea celtică 214. Celţii în perioada romană 2

Total

III. COMPETENŢE

Competen ţ e generale Evidenţierea condiţiilor şi cauzelor ce au dus la necesitatea constituirii anumitor norme de

comportare a indivizilor în comunităţile din perioada preistorică şi antică Determinarea cauzelor ce au dus la diversificarea normelor de comportare Abilitatea de a elucida necesitatea consfinţirii prin sacralizarea principalelor norme de comportare:

tabu, interzicere temporară, sacrificare, etc. Explicarea necesităţii constituirii riturilor, ritualelor, obiceiurilor, tradiţiilor Determinarea condiţiilor ce au cauzat constituirea dreptului cutumiar şi a legilor statale.Competen ţ e specifice Să selecteze efectiv metodele şi mijloacele de cercetare specifice fiecărei perioade istorice Să determine, în baza analizei complexe a materialului documentar, pricinile ce au cauzat constituirea

unui anumit mod de viaţă şi set concret de norme de comportament caracteristice numai pentru spaţiul respectiv

Să explice adecvat cauzele ce au condiţionat necesitatea plurităţii formelor de guvernare în preistorie şi antichitate

Să determine unitatea şi diversitatea formelor de guvernare: democratice, oligarhice, monarhice, imperiale

Să argumenteze cauzele ce duc la formele ciclice de guvernare: monarhică, democratică ce s-a perindat în decursul vremii în unele comunităţi: greci (tirania pisistraţilor ( cca. 560-510 a. Chr), regalitatea în Roma ( Tarquiniu Superb), republica, imperiu etc.

IV. OBIECTIVE GENERALE

La nivel de cunoaştere şi înţelegere Să determine principalele cauze şi circumstanţe ce au dus la constituirea normelor sociale de

comportare Să identifice cauzele provocate de modul de trai ce au creat anumite tabu-uri/interziceri, care cu

vremea au devenit obiceiuri, tradiţii cutumiare. Să explice necesitatea constituirii dreptului cutumiar Să argumenteze necesitatea sacralizării anumitor forme de comportare, obiceiuri, tradiţiiLa nivel de aplicare Să explice deosebirile dintre dreptul cutumiar şi codexul de legi Să determine când şi în ce condiţie apare şi se aplică dreptul cutumiar şi când codexul de legi. Să evidenţieze condiţiile prielnice pentru autocraţie şi democraţie Să aprecieze deosebirile între instituţiile democratice şi imperialeLa nivel de integrare Să estimeze legătura între modul de viaţă şi formele de guvernare Să argumenteze: când şi din ce motive e mai plauzibilă forma de guvernare autocrată şi când

democrată Să estimeze atitudinea comunităţilor sedentare şi nomade vis-a-vis de formele de guvernare Să evalueze importanţa condiţiilor ecologice/landşafto-climatice în constituirea modului de trai şi

formelor de guvernare

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

4

Subiectul 1. Obiectivele, sursele şi sarcinile cursului.Obiective Unităţi de conţinuturi

- să definească sarcinile şi necesitatea studierii problemei- să determine gradul de ipoteză a surselor informativ- să evidenţieze principalele metode de cercetare a datelor arheologice- să stabilească gradul/nivelul probabilităţii a relatărilor tradiţiei antice

Necesitatea studierii problemelor abordate

Principalele direcţii de investigaţie

Metodele aplicative şi fundamentale în studierea formelor de guvernare Sursele şi istoricul cercetării

Subiectul 2. Principalele teorii şi supoziţii vis - a-vis de constituirea normelor / obiceiurilor de comportare- dreptului- cutumiar la comunităţile preistorice şi antice

Obiective Unităţi de conţinuturi- să determine atitudinea comunităţilor primitive faţă de normele de organizare necesare vremii- să estimeze nivelul de dezvoltare a societăţii şi sistemului de guvernare- să evalueze gradul probabilităţii surselor narative vis-a-vis de formele de guvernare- să depisteze unitatea şi diversitatea formelor primitive de guvernare

Conceptul guvernării în istoriografie Reflectarea relaţiilor de guvernare şi administrare în sursele narative, epigrafice şi numismatice Normele tradiţionale de viaţă şi constituirea dreptului cutumiar Căile şi formele de administrare/etatizare

Subiectul 3. Evoluţia economiei şi structurii sociale şi influenţa condiţiilor climato-geografice la formarea instituţiilor administrative

Obiective Unităţi de conţinuturi- să determine principalele ramuri de producţie şi constituirea supra produsului –articole de comerţ - să estimeze principalele criterii după care se stabileşte structura socială- să evalueze nivelul evoluţiei economiei în preistorie şi antichitate- să depisteze materialele arheologice ce au dus la constituirea centrelor rezidenţiale - unicul criteriu ce demonstrează constituirea centrelor administrative

Nivelul de dezvoltare: economic şi comercial Importul-factor determinativ în ridicarea nivelului de dezvoltare economică, comercială, religioasă şi culturală Moneda-mijloc de ridicare a nivelului de producere Siturile fortificate cu: sistem complex defensiv, spaţiu sacru, prezenţa seturilor de mărfuri de import - dovadă incontestabilă a constituirii organizaţiilor administrative.

Subiectul 4. Constituirea legilor şi instituţiilor stataleObiective Unităţi de conţinuturi

- să determine principalele forme de guvernare caracteristice:a) democraţiei militareb) sistemului prestatalc) stat incipient- să stabilească condiţiile necesare constituirii institutelor statale- să demonstreze necesitatea reglementării economiei, lucrărilor comune, apărarea etc. a comunităţi- să estimeze principalele verigi în sistemul statal.

Corelarea între evoluţia ascensivă a economiei, relaţiilor sociale şi lumea înconjurătoare Conceptul: dezvoltarea societăţii necesită constituirea unor reguli/norme de convieţuire Căile de etatizare şi dependenţa lor de condiţiile landşafto-climatice Principalele forme de administrare şi evoluţia lor

Subiectul 5. Lumea tracă în sec. X – VIII a. Chr.Obiective Unităţi de conţinuturi

- să determine spaţiul de răspândire a ”numerosului neam trac”

Spaţiul balcano-carpato-pontic şi bazinul circumegeean la finele mil. II- începutul mil. I a. Chr.

5

- să stabilească condiţiile specifice de viaţă a tracilor de la sud de Balcani- să urmărească căile de penetraţie a comunităţilor din Greci continentală şi insulară în Tracia - să estimeze corelarea dintre Tracia şi Troia- să evalueze sistemul şi nivelul alianţei traco –troiene în baza relatărilor surselor narative/Iliada şi datelor arheologice

Relatările surselor narative şi corelarea lor cu datele arheologice ce ilustrează unitatea traco-troiană Lumea tracă şi Grecia continentală în sec. X-VIII a. Chr. şi relaţiile cu Tracii de sud Colonizarea greacă a spaţiului de la sud de Balcani

Subiectul 6.Tracii de la sud de Haemus în antichitateObiective Unităţi de conţinuturi

- să determine principale comunităţi trace ce au locuit spaţiul de la sud de Balcani- să estimeze vremea activităţii comunităţilor/etnonimelor menţionate de tradiţia antică- să stabilească gradul credibilităţii a relaţiilor autorilor antici despre relaţiile sociale la tracii de sud- să elucideze principalele situri trace şi oraşe mixte traco-greceşti din sec. VII-III a. Chr.

Tracii în sursele narative ale vremii: de la Homer şi logografi la autori romani Corelarea în vreme şi în spaţiu a etnonimelor trace menţionate în sursele narative Materialele arheologice şi similitudinile lor în Troia şi nord-vestul Pontului Euxin Unitate şi diversitate în lumea tracilor de sud Primelor formaţiuni politice şi constituirea statelor/regatelor trace

Subiectul 7. Tracii septentrionali în sec. VI-III a. ChrObiective Unităţi de conţinuturi

- să elucideze, în baza cartografierii monumentelor din sec. VII/VI-III/II a. Chr., spaţiul de răspândire a tracilor de la nord de Balcani- să estimeze principalele comunităţi trace şi alte seminţii menţionate în tradiţia antică - să coreleze datele ce reiese din analiza relatărilor autorilor antici ce cele arheologice - să determine caracterul şi structura socială a tracilor septentrionali- să reflecteze căile şi formele de etatizare la traco-geţi

Aria tracilor septentrionali Structura socială Organizaţiile politice, conţinutul şi caracterul lor Etatizarea societăţii traco-getice Constituirea basileilor

Subiectul 8. Geto-dacii în sec. II-I a. Chr.Obiective Unităţi de conţinuturi

- să evolueze structura socială şi nivelul de dezvoltare economică - să relateze legăturile comerciale cu lumea greacă şi romană- să determine principalele basileii ce activau în sec. II a. Chr.- să relateze caracterul societăţii geto-dace în sec. II-I a. Chr.

Geţii şi dacii la începutul sec. II Consolidarea tracilor din spaţiul carpatin şi constituirea comunităţilor dacilor Consolidarea economică şi structura socială Principalele organizaţii politice

Subiectul 9. Regatul de sub conducerea lui BurebistaObiective Unităţi de conţinuturi

- să stabilească originea şi patria iniţială a lui Burebista- să determine în date concrete posibila înălţare a regiunii de sud-est a lumii trace la rang de regat /stat incipient- să elucideze reformele lui Burebista ce puteau duce la întărirea basileii- să relateze companiile ce au dus la lărgirea

Geto-dacii la începutul sec. I a. Chr. Posibila patrie iniţială a lui Burebista Unificarea comunităţilor din spaţiul balcano-carpato-pontic şi constituirea regatului lui Burebista Structura societăţii Organizarea instituţiilor statale şi apariţia legislaţiei /beleghines Cauzele destrămării

6

teritoriului încadrat în regat- să stabilească cauzele declinului statului geto-dacSubiectul 10. Regatele geto-dace de la Burebista la cucerirea romană

Obiective Unităţi de conţinuturi

- să determine caracterul regatelor geto-dace după asasinarea lui Burebista - să stabilească cauzele ce au dus la orientări politice diferite a regatelor post Burebista- să explice condiţiile de evoluţie a regatelor dobrogene- să caracterizeze caracterul conflictelor daco-romane

Principale regate geto-dace şi localizarea lor Regatul din spaţiul intracarpatic şi relaţiile lui cu Roma Regatele din zona Istro-pontică şi relaţiile lor cu Roma Regatele geto-dace şi originea conflictului daco-roman

Subiectul 11. Sciţii. Etno-geografia sciţilor

Obiective Unităţi de conţinuturi

- să contureze, în baza surselor narative şi arheologice, aria de răspândire a lumii scitice- să estimeze gradul de credibilitate a informaţiilor tradiţiei antice despre sciţi- să demonstreze, utilizând datele ce reiese din analiza surselor narative şi arheologice, structura societăţii scitice- să estimeze orânduirea socială, militară şi administrativă a sciţilor în perioada iniţială (sec. VII-V a. Chr.)- să elucideze caracterul social şi politic a sciţii Tripartite din sec. IV-III a. Chr.- să explice cauzele declinului sciţii din nordul Pontului Euxin

Sciţii în istoriografia contemporană Corelarea informaţiilor tradiţiei antice cu datele arheologice despre etno-geografia sciţilor Sciţii nomazi şi comunităţile sedentare din spaţiul nord–vest-pontic după relatările autorilor antici şi datele materialelor arheologice Structura societăţii sciţilor nomazi şi a comunităţilor sedentare Corelarea dintre sciţii regali, nomazi şi sciţii aratores /agricultori Organizarea administrativă şi politica lumii scitice Relaţiile cu lumea greacă şi barbarii Declinul sciţii tripartite

Subiectul 12. Lumea celtică

Obiective Unităţi de conţinuturi

- să contureze, în conformitate cu relatările tradiţie antice, spaţiul comunităţilor celtice- să estimeze modul de trai şi ramurile de producţie- să aprecieze rolul comerţului în dezvoltarea economiei comunităţilor celtice- să explice rolul şi ponderea relaţiilor băneşti în economia celţilor

Constituirea comunităţilor celtice Principalele îndeletniciri şi rolul ecologiei în dezvoltarea economiei Moneda şi rolul ei în evoluţia civilizaţiei celtice Relaţiile comerciale

Subiectul 13. Societatea celtică

Obiective Unităţi de conţinuturi

- să determine, în linii majore, caracterul instituţiilor familiale- să elucideze rolul instituţiilor familiale în societatea celtică- să estimeze caracterul religios al spiritualităţii - să determine rolul druizilor în societatea celtică

Instituţiile familiale Structura societăţii Spiritualitatea Sarcedoţii şi rolul lor în cimentarea societăţii

Subiectul 14. Expansiunea celtică

Obiective Unităţi de conţinuturi

- să determine cauzele ce au provocat expansiunea

Cauzele expansiunii Expansiunea în Europa Centrală

7

- să aprecieze caracterul expansiunii celtice- să contureze principalele direcţii ale expansiunii- să stabilească caracterul relaţiilor celţilor cu lumea barbară

Expansiunea în spaţiul intracarpatic Campaniile celţilor în Balcani, Asia Mică şi fondarea regatului Galatia

Subiectul 14. Celţii în perioada romană

Obiective Unităţi de conţinuturi

- să argumenteze inevitabilitatea conflictului celto-romano- să aprecieze situaţia economică şi social-politică a celţilor în preajma conflagrării- să estimeze repercusiunile acestei conflagrări- să aprecieze rezultatele simbiozei celto-romane

Urbanismul şi evoluţia vieţii rurale Conflagrarea celto-romană Repercusiunile conflictului romano-celtic Comunităţile celtice din provincia Galia şi teritoriile aferente

VI. LUCRUL INDIVIDUAL

Nr. Produsul preconizat

Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de realizare

1.2.3.

V. BIBILIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Berciu, D., Lumea celţilor, Bucureşti, 1970. p. 56-1752. Crişan I. H., Burebista şi epoca sa, Bucureşti, 1975.3. Daicoviciu H., Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj-Napoca, 1972.4. I. Niculiţă, Thraco-Getica. Studii şi materiale, Chişinău, 2004, p. 8-16; 19-55; 87-1295. Istoria Românilor. Vol I, Bucureşti 2010, p. 399-419; 431-5616. Istoria Moldovei. Epoca preistorică şi antică (până în sec. V). Chişinău, 2010, p. 414-5547. Macrea M. De la Burebista la Dacia postromană: repere pentru o permanenţă istorică. Cluj-Napoca 19788. Studii dacice , Cluj-Napoca, 1981 (red. H. Daicoviciu) p. 7- 65; 94-1039. Археология СССР. Степи европейской части СССР в скифо-сарматское время, Москва, 1989. c. 122-12510. Хазанов, А.М., Социальная история скифов, Москва, 1975. c. 15-27511. Филипп, Я., Кельтская цивилизация и ее наследие, Прага, 1961. c. 26-13912. Данов Хр., Древна Тракия, София, 1968.13. Златковская Т.Д., Возникновение государства у фракийцев, Москва, 1971.14. Тачева М., История на бьлгарските земи в древноста, Вторa части, Наука и изкуство, София, 1987.15. Хазанов А .М. Легенда о происхождении «скифов (Скифский мир. Киев, 1975.) стр 74-9316. А.М. Хазанов, А.И. Шкурко Социальные и религиозные основы скифского искусства. \\ Скифо-

сибирский звериный стиль в искусстве народов Евразии. М.: 1976. С. 40-52.17. Б.Н. Граков Скифы. Научно-популярный очерк.// М.: 197118. И. Никулицэ, Геты в IV-III веках до нашей эры в Днестровско-Карпатских землях, Кишинёв 1977 c. 113-

13119. И. Никулицэ, Северные фракийцы VI-I веков до нашей эры, Кишинёв 1987 c. 184-196, 229-23920. A.И. Тереножкин. Общественный строй скифов. În: Скифы и сарматы. 1977 c. 3-2921. Артамонов М.И. Общественный строй скифов. — ВЛУ, 1947, № 922. М. И. Артамонов Киммерийцы и скифы(от появления на исторической арене до конца IV в. до н. э.)

Ленинград 1974, c 138-14523. Смирнов А. П. Рабовладельческий строй у скифов-кочевников. М., 193424. Ростовцев М. И. Скифия и Боспор. Л., 1925.25. Шелов Д.Б. Социальное развитие скифского общества // ВИ. 1972. N 326. А.М. Хазанов. О характере рабовладения у скифов. ВДИ, 1972, №1, стр. 170.

8