tlll

r

,i

tl

I

SvEN HASsEL, pe numele siu real Borge Villy Redsted Pedersen' s-a

niscut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, in Danemarca La virsta de 14 ani

a intrat in marina comerciala' iar in 1937 Hassel s-a mutat in Germania

pentru a se inlola ca voluntar in armara A luptat pe mai multe fronturi'

{iind rrnit de mai multe ori. in cele din urmd, a ajuns la gradul de locotenent'

S-a predat trupelor sovietice la Berlin in 1945 5i ;i-a petrecut anii urmitori

irr mai multe lagire de prizonieri. A iaceput sd'scie ptime sa c*te' Legianea

L,lestemapilor,ittimp ce era delinut' A fost eliberat in 1949' iar in 1951 s-a

cisitorit cu Donhe Jensen, soiia sa fiind cea care l-a incuraiat s[ scrie despte

experienlele sale din r tzboi. Legiunea blutcmallor a fost publicatn in 1953

9i ecranizattr in 1987 sub titlul ,Frontul tero nl" (flt Misfu BiSdnz)'i 1957 '

Sven Hassel a rinas paralizat 9i timp de doi ani s-a luptat cu boala' DuPi

recuperare, $i-a continuat activitatea de scriitor' in 1964 s-a mutat la

Barcelona, unde a triit pinl la sflrti$l vielii' A murft la 21 sepembrie 2012'

De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicat mai multe volume de mare

succes internalional, p rintte cere: lzgiunea blatenarilor' BlindatalP mo4i;'

Camarazi dz front, Gesupo, lmperiul izdutui, Moarte Si oiscol' Dram singeros

ciltre noatte, Catted M'4izl"d si Comisarul'

$uil{ ll[$$rr

SllRT[I Y

tllItTlIt[Edilia a \rl-a

Traducere de

THpooon ATANAsIU

NEMIRA

5 ..\ft ', 1

S -t..t:

ARtllAIA

tllAl,lltt$10

Cuprrns

Podu1....................

Grupul de lupti....

Lurtea ma4rala ....

Executria ... . ..... ..... . .

Evadarea..,,......,....

Neamtul cel fals....

Nova Petrovsk ....,

Lngerul rosu..........

CAinii de rIzboi....

Glosar de termeni militari.....................

9

43

i06

767

244

288

355

403

455

533

frecutul este o poveste,iat unele dintte cele mai ftufioase povegti

sunt despre trecut.

JOII'I IllI ARllllil[I!

inroleaz6-te in divizia Historygidescopere cele mai impoftante momente

ale istoriei 9i civilizaliei umane,distilatede minlile unorscriitori spectaculogil

lntr; in arenele gladiatorilor,urzegte intrigi de palat in dinastia Tudorilorgi ia parte la marile rdzboaie din secolulXXl

lstoria e scrisd cu sange,dar ficliunea istoricd e sc sd cu suflet-

JOIlll I1lt ARllllAIA!

in libr6riile din toatetara gipe www.nemira.ro

Afll|lAOA

Il|lASIIIATIOli tJ[lIIl|lITT[!

POl'lTRII BY liIllilIRA.

ttr

Tragedi.a soldatului gerndn constd ,n credinpa sa cd existd

o motioali.e rdli'onak pentru continuarea rezistenpei Si pentnt

a-si. pierdc viapa. ZiIe Si noppi ln sir stdttti'e sd facd sauificii

inumane penuu o cauzd de muh pi'erdutd'

Ob*st Graf von Stauffenberg, cu Putin timP tnaintea

execuliei sale, Pe 20 iulie 1944

PoilulPi.erderea unui picior sau numai a kbei

piciorului nu este nici pe departe atit dz graod.

Noile rnembre artificiale aw articukyii care, de

cele mai rnulte oi, funcpioneazd tnai bine decit

celc ad.evdrate Si, dacd faci artitd, o popi <tindeca

cu an bi.don dz ulei.

Porta cdte Micupul,

125 dc mil.e la nord de Cercul Pokr.Porta necbeazd de pldcere Si ii ofer,i fetei un loc

pe banca putred"i pe care o ocapdnt.

Ea rid,e, sunaul reuerfuind departe, in pddure.

Std tn pbioare, cu soarele tn Eate, si ii putem oedea

siluea Fusu ceruaje dc unifomta dz oard esn confr-pionatd dintr-un materidl subpire, transparent.

Ne-arn dori ca ea sd rdmind acolo oeryic. Are pdral

curtea marliali

lung si auriu ca un hn de grAu copt' Nu gtie germana

Si trebuie sa ne facem inlclEi tntr'un soi ciudat de

lingua franca' Porta vorbeste ceaa, despre care el

Eune cd e f'nlanda,i, dar fau nal inpelege'

in rAu sar stropi de apd. Sunt ca nigte pi'cdturi

nari de ploai'e.

- Ai'a trag intrunt' spune Gregor laconic'

Pierd.ere de oreme!

- Pi.erdcre de pulbere la distanpa asta, replicd

Bdtninul, aprinzindu'1i' pi.pa cu capac dc argint'

- fiSnituri'le dc apa par sd se alerge tntre ele pe

suprafapa riului.

- Nu nd e ficd? tntreaba atunci fata-soldat'

netezinduli. fusu.

- Nu, rAdc Pora, nEdsdtor' Sunt jalnici pisto"

larii dgtia fanatici!

- Nu i-am Ddzut ni.ciodatd trdgind pind acum'

spane ea, tntinzind gitul sd oadd rnai bi'ne'

- Ne putent aPropid P,'tli'n, ii sugereazd Porta'

ajutind'o sd x idice. RAdem d'e ei dc'aici!

- irni faci' o fotografi'e? il tntreb'i ea pe Heide'

dindu-i un aparat Leica. Apoi' se insaleazd tn ohr-

fal d^inbului.

Hei.de ti face o Pozd, av)And griid sd includd si'

tmproScdturi'le de dPd Prol)ocate dE gloanpe in he

- Hai sd facern ,4na ca tine tntre nzine Si

Micupul! strigi Porta, cu un zirnbet krg.

Ea ride 5i ti ia pe dupd umei.

Heid.e se gbernaieSte ca un oeritabil fotografprofesionist.

Glonpul exploziv ii s/ASie faei jumdtate de fapd.

Came, singe Si a,scbii de oase tl improa;c,i pe Porta

O urecbe smulsd i se balAbane pe piept Micupului,

ca o rnedalie.

- Un tr,igdtor dc elitd, un franairor blestemat!

strtgd Mirut, ul, pkngind la parnint, alaturi de Porm.

Imping tmpreund trupul netnsuflcyit al faei tn

fapa lor, sd-i protejeze de gloanpe.

- Grupa2l Gata de deplasare! ordonl BtrtrAnul 9i i9i ia

pistolul-mitraliertr pe umdr. Arati obosit qi descurajat. O

barbd surl, nerastr ii acoperi fa1a. Vechea lui pipi cu ca-

pac de argint ii atirntr tristi in colpl gurii.

CAjiva se ridici qi incep str-9i strAngl armele gi

echipamentul.

Pona gi Miculul stau jos, intr-o groapl ctrlduroasi pe

care au gtrsit-o, gi lasi impresia ci nimic din tot ce se in-

timpli nu ii priveqte.

10 SVEN HASSEL curtea marqiali

- Mi-a1i auzit ordinul? strign Heide insinuant 9i i;i

umfle pieptul ca ut (Jnwoffizierr '

- Iar incepe! exclami furios Miculul' aritind cu

MPi-ul2 sau sPre Heide. Ce-o si facem cu el?

- O si-l impuqcim cind vom avea o c*zia' deddePona

scurt.

- $tii, il legnm de pod chiar inainte de a aPesa Pe ne-

norocitul ila de miner, il lichidem 9i il incinerim aqa'

dintr-un foc! sugereazi Micupl tncintat'

- Porcule! mirAie Heide minios 9i se indepdtte zd'

- Scoateli mAinile din buzunare, loazelor! strigl

Bltrinul iritat, tmbrincindu-l pe Pona'

- Ai inleles totul anapoda' Nu mi migc un pas pinl

nu-mi beau caleava de dimineall, rispunde Porta

impasibil.

Miculul incepe sd se Pregiteasce de {ien' Umple ibri-

cul cu zapadi gi, curind, se infiriptr un foc plecut'

Fala Brtrinului a ceP}rt^t o tentl artrmiu-rogiatici'

- Ce fel de maimuli sifilitici vi muqci de cur? in cinci

secunde si fili in picioare, sau vl fac eu o ceagci de cafea

-ll.*r" ,.-ttftcalia gradelor 9i a instituliilor milinre' precurn 9i a i

unor iniliale 9i abrevieri intllnite in cuprinsul textului' a se vedea glosarul

de la sf&qinrl volumului (n' tr)'z Abreitere delaMaschineflpistolc - ;pixol a*omat" in lb germ' (n' tr)'

de-o s-o 1ine1i minte! zice qi iqi roteqte kalaqnikovul dea-

supra capului, ca pe un ciomag.

Pona abia reugegte si se fereasctr, in timp ce patul pug-

tii i se indreapti in zbor spre cap.

- Pe toli dracii, m-ai fi purut lovi! Nu e nevoie site-apuci sl-i bali pe oameni numai pentru ci vor gi ei o

ceagctr de cafea acolo, la micul dejun!

- Cafea! strigi BdtrAnul, cuprins de furie. Unde crezi

ctr te trezegti? totr-o excrrrsie, cr sdvezi aurora boreali?

- Pi naiba, unde mi. trezesc! spune Porta cu incnpdji-

nare. $i, totugi, vreau o cafea! Creierul meu nu incepe sifuncqioneze pini nu-mi beau cafeaua!

- Are dreptate, admite Micupl. Pdcitoasa asta de ar-

matl nu poate face ce poftegte cu noi. Avem dreptul la

cafea. A9a scrie la regulament. Pini 9i culii cu capetele

pline de tdrile ai lui Ivan primesc cafeaua lnainte de a ieqi

la luptn 9i de a fi tmpugcali.

- Tu! Tu n-ai dreptul nici micar la un pi4! strigi fu-

rios Bitrinul, qi dactr nu vi stringeqi echipamentul 9i nu

vI dezlipili rapid cururile de pimint, vI zbor creierii din

clpillnile alea seci!

- Fi-o! Isprlveqte-o acum! tl indeamne Heide cu

inverqunare.

Pona toarntr aptr peste boabele de catea. O aromd de-

licioasi se ridicl spre virfurile copacilor.

12 SVEN HASSEL curtea marlialil

Ndrile noastre incep si freamite' CurAnd' intreaga

grupi sti jos, bucurindu-se de cafeaua lui Porta' Pini 9i

BitrAnul accePti morocanos cana pe care Micupl io

oferi cu gralie.

- La naiba cu voi tolil miriie BltrAnul, suflAnd in canl'

Grupa cea mai ticeloqiti din toatl armata, 9i a trebuit si-mi

revinl mie! O adundturl de giozari, asta sunteli!

- Nu e deloc gentleman' nu-i aqa? remarcd' Miculul

ctrtre Porta.

- E o suli proletard, asta e, a$ zice eu, declari Pona'

La fel de util ca o gaurd-n caP!

Miculul ride, croncinind' E de pirere ci remarca lui

Pofta este gluma anului.

- inghid a;a ceva? tntreba Guri, laponul, iar fala i se

14i intr-un rictus tiPic rasei lur'

- Sn fiu al dracului daci o inghitl strigr BitrAnul cu ve-

hemenli. M-a1i auzit. Am dat un ordin clar: Grupi' marS!

- Nu zbiera atAt de tare, il previne Porta' Vecinii ar

pttea arzitoati Porceria asta nemleasci' E periculos si

vorbegti nemqeEte Pe-aici!

- Asta'e! ricneqte BtrtrAnul infuriat la culme' luAndu-gi i

MPi-ul de Pe umtrr.

- Trage qi egti mort! il ameninln Micuqul' indreptindu-9i

gura kalagnikovului spre BatrAnul'

- Lasi omul si-9i bea cafeaua in tihni! zice Portabosumflat. N-o si fie niciun rtrzboi pAni nu-mi clitesc

amigdalele!

- in ".r^1

meu! se di btrtut BetrAnul qi-gi azvirle ci-ciula de blann departe, printre copaci.

- Vezi si nu-1i inghep pirul, spune Micupl, cu o voce

prietenoasi. Nu ne-am dotat cu invelitoarea de cap nu-

rnai pentru paradS, si gtii!

Linigtit, Porta mai face o oaltr de cafea. De regultr, ralia

lui pentru micul dejun este de cinci cegti.

- Spune-mi, zice Bltrinul cu o voce periculos de

calmi, cit socoteSti tu ci va mai dura aceasti petrecere

cu cafea?

- Numai idiolii se a$teapti ca oamenii si alerge de

colo-colo pe tot mapamondul inainte de a-gi bea cafeaua,

spune Porta calm, umplind din nou cinile.

Bltrinul o accepti pe a sa chtinind din cap, dar sare

in sus cAnd Miculul incepe sa facd piine prtrjitl.

- Cind ne intoarcem, vi reclam cd refuzagi si execu-

tagi ordinele, ameninli el, tremurAnd de furie.

- Spune-mi, se intoarce Porta spre Legionar. Egti cel

mai vechi membru al acestui club de tragitori. V-au tri-mis vreodati iia din legiunea striinl si vd, decapiteze

rnahomedanii firi o ceaqctr de cafea in bunl?

- Non, mon arni, ut-mi amintesc sI se fi intAmplat,

rtrspunde Legionarul, deplin congtient cI n-ar fi

74 SVEN HASSEL curtea marlialii 15

diplomatic ai inlelept, ci ar produce probleme incalcula-

bile daci ar face altceva decit si fie de acord cu Porta in

privinla cafelei la micul dejun'

Bitrinul i9i pierde ribdarea, azvirle cana ;i-i zboarl

cu un gut piinea prdiiti din minn Micuplui'

- in picioare! Sus! Acuml

- Nu te Purta a$a cu mincarea bunn, il dojenegte

Porta. De unde gtii cAt de repede fl se va face foame?

- Am mai spus-o gi o spun din nou' Nu e un gentleman'

ofteazi Micupl, strlngind cu ribdare pAinea de pe jos'

- Fii atent ctr i1i cregte tensiunea, tl sfituieqte Porta'

t1i scunezi viala dacl'te amb ezi arti'tal

La pulin timp dupi acest episod' ne deplasim pe dru-

mul nostru, alunecAnd 9i clzAnd din loc tn loc pe pantele

abrupte, La vremea cinei, ajungem la qoseaua ce duce la

portul fere ghepri, o bucatl de drum spre nord' Pulin

spre est se afli o cale {eratd cunoscuttr, construite cu Pre-

pl vielii a mii 9i mii de prizonieri' Se zvonegte cd este

construiti pe oase de oameni'

Stdm culcati in zepadn 9i privim coloanele neslirgite

de transpon rulind pe lingl pozilia noastrtr'

- Adunarea pe drum! ordonl BltrAnul' Urma$-ml inr

gir cAte unul! Dace suntem somali, nu rdspunde nimeni'

decit aceia dintre noi care vorbesc fluent rusa' Restul

sunteli, pur $i simplu, surzi 9i muli'

- Merde aux oeuxl Sit spertrm ctr Ivan nu ne miroase,

mormlie nelinigtit Legionarul.

Pare ci se face mai mic.

- Hristosul mi-sii! quierl Vestfa.lianul ursuz. E ultima

datn cind mai merg tntr-o incursiune in spatele liniilor

vecinilor. tndatl ce ne intoarcem, o str-mi trag un glonl

ln picior.

- O si te coste tirticuta dacl te descoperi, spune

Pona, cu un zAmbet sarcastic.

Pugin la nord'est de Olenegorsk gisim primul dintre

podurile mascate.

Patru trenuri lungi de marfi sunt oprite pe linii camu-

flate, in aqteptarea drumului liber, iar la ciliva kilometri

In urml mai aqteapti un al cincilea.

Pregitim explozirul la marginea pidurii. Avem cinci

rlnii incrrcate cu noile bombe Lewis, cu care abia ince-

puseritm si fim aprovizionali.

Pona gi cu mine suntem primii de santineli. Pulin ne

prrstr, Oricum nu putem dormi. Suntem plini de pilule

encrgizante. Rugii le ntmesc prisok porak. O asemenea

piluld poate se finl treaz pe cineva timp de o sdptiminiqi poate salva viala oamenilor c arc fucreazdln spatele liniilor inamice.

I "Rahat

cu carul!", in lb. fr. in orig. (n. tr).

curtea marf ielii16 SVEN HASSEL 77

- Ji-ai pierdut min1ile, omule! protestez eu cind Porta

iqi aprinde o lig rL. Poli fi vnzut pintr la Murmansk!

- Nu te piqa pe tine, fiule, indrugi Porta' Armata

Roqie scAnteiazl toatl noaPtea! De ce n-aq face-o 9i eu?

- E vina ta dacd o mierlim!

- N-o s-o simli deloc! spune Porta dur, trrgAnd un fum

lung din fgarI.A doua zi, dis-de-dimineall, il ascultim pe Heide, ex-

pertul nostru in explozive. Sti in picioare pe un trunchi

de copac pentnr a ne cuprinde cu privirea pe toli'

- Ascultali-md, 9i ascultali-mi bine, giozarilor! strigi

el. Dupn cum puteli vedea cu to1ii, ceea ce am in minl

pare o bucattr de cauciuc ;i Puted face aProaPe orice do-

rili cu ea fari se se tntimple nimic. Aruncali-o in foc 9i

ce oblineli este o mastr vAscoasi, lipicioasi' Seamintr cu

o gumi mesrccati' dar nu e. Rahatul ista conste dintr-un

sfen de termit, amestecat cu oxid metalic, 9i din trei pi-

trimi de exploziv plastic.

- Ce-i aia plastic? intreabtr absent Micupl'

- Nu-i treaba ta, si gtii. Tot ce trebuie si gtii tu e cr se

numegte plastic. Heide ne arad un tub de cuPru'

' - Acesta este un tub de cupru 9i aluminiu, care conlin/e

un detonator.

- Ce e ila detonator? intreaba Micupl, ridicind mAna

ca un elev.

- Nici asta nu-i treaba ta, a naibii si fie ea! i-o taie

Heide. Tot ce trebuie tu sd gtii e cd se numegte detonator.

$i nu mi mai intrerupe cu intreblri tembele! Vtr spun tot

ce trebuie si 9ti1i, qi asta e suficient. Dupi cum puteli

vedea, pe tub sunt opt semne qi ele reprezinti opt inter-

vale diferite de timp, incAt si putem decide cind si faci

bang-bang. Intervalul cel mai redus este de doui minute

9i n-ag sfitui pe nimeni sil foloseasci. Cel mai mare este

cle doui ore. Tubul - il ridicn cu mAndrie, de parci el

insugi l-ar fi inventat - conline un component de mercur.

Itupi cu dingii in dreptul acestei fante mici de sticli, aci-

dul diniuntru curge 9i dizolvn plomba care line percuto-

rul in pozilie. Percutorul se declangeazl gi amorseazi

bomba. Procesul a inceput.

- $i apoi face BANG, fir-ar a draculuil exclami

Micugul cu un rinjet larg.

- Idiotule! mAriie Heide iritat. Sfirgegte-o cu intreru-

perile! Nu-1i dai seama ci sunt un Unterofi.zi.er 9i superi-

orul tiu?

- Dacd ai fi fost la cavalerie, ai fi fo st Untensdchtmeistet

9i, dacn ai fi fost in Regimentul Alpin, ai fi fost Oberjdger.

Ai fi putut fi de asemenea - adici, daci ai fi fost la para-

$uti$ti, ca Gregor, a;ici prezent...

- CAnd procesul de detonare a inceput, continue

I leide cu un aer superior, se degaji o cilduri imensi qi

lccirsta aprinde masa explozil.ului de plastic.

18 SVEN HASSEL curtee marf iali t9