Conditia umana a munciiMunca este prima cale de dezvoltare a personalitatii umane in oricare epoca istorica.Primele preocupari privind conditii umana a muncii sunt animalele de medicul francez Admaut care s-a ocupat de studiul bolilor profesionale.Deci din sec al XII sau descris factorii de scris al bolilor profesionale.Boreli 1609-1679 medic italian evolueaza matematic fortele musculare transimse prin barbi osoase .In romania studii cu privire la conditia umana au fost realizate de prof MICESCU care au studiat optimizarea performantelor neoromotorii si in munca .In perioada interbeica au fost dezvoltate in RO laboratoare de cercetare a muncii la universitatile din Cluj si bucuresti promotori cu acesti cercetatori au fost Gheorghe Stefanescu si prof de la Cluj Constantin Radulescu .Organizarea stiintifica a muncii : Fondatorul organizarii stiintifice a muncii este Fredic in cursul cercetari lor tailer a elaborat princiliile org stiintifice a munci .1:comunitatea de interese a patronilor si a angajatilor.2:descompunerea proc.de munca in miscari elementare eminnand miscarile inutile.3:stabilirea cu precizie a sarcinilor de munca ptr fiecare angajat .4: separarea muncii in cele 2 laturi :pregatirea muncii si efectuarea muncii.5:Stabilirea prin cronometrare a timpului necesar efectuarii muncii.6:det.unui ritm mediu de munca prin normarea muncii depuse .7:selectia muncitorilor capabili sa indeplineasca normele de munca stabilite .Originea fizica a muncii trebuie sa tina seama nu numai de efortul depus la munca si de aspectele de ordin fiziologic, economic .In procesul de munca actioneaza asupra omului anumiti factori care conduc la oboseala si surmenajul acestuia .Factorii solicitanti sunt studiati de o serie de stiinte precum :1-Stiintele medicale :anatomia toxicologia . 2- Stiintele tehnice :organizarea proceselor tehnologice , proiectarea masinilor , instalatiilor . 3- Stiintele economice:economia muncii . 4-Alte stiinte :ecologia estetica psihologia muncii , pedagogia muncii. Aparitia ergonomiei Ideea aparitiei ergonomiei a fost momentul in care au fost convocati cercetatorii pentru utilizarea echipamentelor moderne . Din aceasta cauza la inceputul anului se cristalizeaza conceptul de economie .Totusi prima data conceptul de ergonomie a fost utilizat de catre profesorul in matematicii Jostre Browsky care scrie lucrarea ,,perspectivele economiei ca stiinta ,, .La nivel international sa infiintat in 1959 asociatia nationala de erognomie .In tara noastra sa infiintat in 1971 societate romana de ergonomie .In momentul actual ergonomia utilizeaza cunostiinte din mai multe ramuri stiintifice precum stiintele medicale , stiinte tehnice , stiinte economice .De asemenea ergonomia mai utilizeaza cunostiinte in domeniul sociologiei muncii definita diferit precum :ergonomia reprezinta studiul relatilor dintre om si mediu sau de munca .Prof JONG defineste ergonomia ca o aplicatie a studiilor biologice cu scopul de a obtine un sistem optim armonios .Obiectul de studiul al ergonomiei il constitie organizarea activitati umane in procesul muncii in scopul optimizarii activitatii sau relatiei om-masina .optimizarea relatiei impune indeplinirea urmatoarelor conditii :1-orientarea si selectia profesionala a factorului uman .2-reorientarea profesionala 3-proiectarea masinilor in concordanta cu capacitatile umane 4- conceperea unei ambiante care sa asigure securitatea si protectia muncii 5- folosirea completa si corecta a capacitatilor umane 6-repartizarea echitabila a sarcinilor de serviciu 7 economia energetica a organismului uman.

Pozitiile corpului omenesc in timpul muncii:Angajatul executa diferite miscari in raport cu specificul muncii sale. Clasificarea pozitiilor corpului in timpul muncii se face in functie de suprafata sa de sprijin. 3 pozitii : 1.Pozitia in picioare-aceasta are suprafata de sprijin reprezentata de zona plantara piciorului. 2.Pozitia Sezand-are suprafata de sprijin reprezentata de suprafata posterioara a coapselor si a pelvisului. 3.Pozitia Clinostatica(culcat)-are o pozitie anterioara sau posterioara.1.Principii ale economiei miscarilor aplicabile corpului omenesc: Mainile sa inceapa si sa termine in acelasti timp miscarile. Deasemenea miscarile mainilor si a bratelor sa fie simultane. Acest principiu corespunde constitutiei anatomice si simetrice ale corpului omenesc. Miscarile mainilor sa fie cat mai simple cu putinta, munca trebuie astfel organizata incat sa permita un ritm usor si natural.2.Principii ale economiei in organizarea lucrurilor: Pe suprafata de munca sa se mentina doar materiale, ustensile, care se utilizeaza special pentru operatia respectiva. Sculele si uneltele sa aibe un loc definit si permanent depozitare. Uneltele trebuie sa fie plasate cat mai aproape de punctul de utilizare.Materialele si sculele sa fie astfel plasate incat sa permita o succesiune buna a miscarilor .Iluminatul asigura conditii bune de lucru.3.Principii ale economiei in proiectarea uneltelor si a echipamentelor de munca: Mainile sa fie degajate de orice miscare care ar fi putut fi realizare de picior. 2 sau mai multe scule sunt recomandate a fi cuplate pentru cresterea suficientei economice. Parghiile, manivelele, manerele sa fie amplasate la instalatiile, utilajele din dotare astfel incat sa conduca la un consum cat mai scazut de forta de munca.Bioritmurile si aplicatiile lor in organizarea ergonomica a muncii. Termentul de bioritm provine din greaca veche bio=viata; ritmos=bataie regulata, periodica. Prin bioritm se intelege repetarea la interval regulate sau egale a unui process sau fenomen biologic.Profesorul Fleis demonstreaza ca fiecare individ mosteneste atat caractere sexual masculine cat si feminine denumite generic bisexualitate. Deasemenea descopera faptul ca citricitatea care se repeat anumite stari febrile ale pacientilor lui este de 28 de zile, identic cu citricitatea fazelor lunii si al ciclului sexual la femei.Acest lucru dem. Faptul ca atat femeile cat si barbatii au o periodicitate de manifestare a starilor de boala. Periodicitatea de 28 de zile este denumita si ciclul astral.Actiunea factorilor astral asupra bioritmurilor: Acestia sunt considerate factori cu mediu specifici omului avand rol determinant in evolutia raporturilor dintre organismul uman in mediul sau natural de viata. Factorii sociali intervin pe diferite cai in reglarea bioritmurilor umane: 1.Modifica actiunea unor factori pe care materia vie ii foloseste care repere cronologice.; 2.Pozitia sociala a omului genereaza o serie de periodizari ale muncii sale.; 3.Intensitatea muncii influenteaza in mai mare masura ritmicitatea fiziologica decat orarele de munca.; 4.La schimbari bruste ale conditiilor de mediu.Clasificarea bioritmurilor-se clasifica pe baza mai multor criterii: 1.Pe baza nivelului care se manifesta; 2.Pe baza rolului principal functiilor vitale; 3.Pe baza lungimei perioadei. Pentru ergonomie o importanta deosebita o au bioritmurile si anume : a) Bioritmurile anuale-contine functii si procese foarte variate constand dintr-un nr mare de periodicitati biologice: zilele si lunile.; b) .. lunare-acesta corespunde succesiunii fazelor lunii si anume 29,5 zile.; c) .. circadiene(zilnice)-este cea mai raspandita forma a periodicitatii biologice.In cadrul ei avem o activitate motorize diferita de la ora la ora, temperature corporala, concentratie a eletrolitilor in sange, hormone etc.Ierarhizarea bioritmurilor: - Anual, lunar si circadiene sunt naturale si se repeta la intervale egale la infinit.Este cunoscu faptul ca sensibilitatea organismului uman in timpul nasterii determina periodicitatea bioritmurilor pe intreg parcursul vietii.Trecerea de la faza de maxima vitalitate la cea de minima vitalitate se face din faza descendenta iar cea de minim in cea de maxim se face ascendent.In consecinta durata fiecarui ciclu se compune din 4 faze egale ca si durata:1.Faza de maxim;2.Faza de descendenta;3.Faza de minim.Prin protectia muncii se intelege ansamblul masurilor ce se inteprind pt asigurarea integritatii anatomofunctionale si a sanatatii participantilor la procesul de munca.Preocuparile de protectia muncii se incadreaza in sfera preocuparilor organizara ergonomice a muncii. Protectia muncii este reglementata in constitutia Romaniei si este privita ca o problema de stat. In lege este stipulat faptul ca prot. muncii trebuie asigurata inca din faza de proiectare a complexelor de crestere a animalelor, a fabricilor de prod. alimentare, a fermelor de exploatare. In Romania exista cominisa nationala pt prot. muncii. Aceasta comisie are urmt. sarcini:1.Sa realizeze politica guvernului in directia protectiei muncii;2.Stabileste normele publicate obligatorii de prot. muncii;3.Aproba normele departamentale ale prot. muncii;4.Organele teritoriala supravegheaza normele de aplicare a prot. muncii;5.Cere ministerelor sa ia masuri pt inlaturarea deficientilor constatate privind prot. muncii;6.In anumite cazuri dispune limitarea sau oprirea temporara a actv. societatii respective in cazul in care se constata situatii necorespunzatoare cu privire la prot. muncii prin aceste interprinderi. Prevenirea accidentelor de munca prin tehnica:Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a org. precum si intoxicatia acuta profesionala care se poate produce in timpul procesului de munca.Ca accidente de munca se mai considera: 1.Cele din afara societatii comerciale in timpul indeplinirii sarcinilor de servici;2.Inainte de inceperea sau dupa incheierea daca accidentul a fost in incinta locului de munca;3.In timpul indeplinirii practicii profesionale a elevilor si studentilor.a)Conturi de origine mecanica materializata prin striviri, fracturi, intepaturi. Acestea pot fi cauzate de diferite corpuri in miscare: -cadere;rostogolire;alunecare;organe de masini.b)Vatamari de origine termica:-arsuri det. de flacara deschisa, obiecte fierbinti.c)Electrice:-electrocutari sau arsuri la nivelul pielii.d)Origine climica:-subst. toxice sau arsuri; subst. caustice.e)Prin iradiere:-expunerea organismului la radiatii.f)Combinate.Momentul accidentarii:1.In timpul procesului de productie;2.In timpul indeplinirii sarcinii de serviciu in afara societatii comerciale;3.Inainte sau dupa terminarea lucrului;4.In timpul practicii de specialitate.Accidentul de munca poate provoca incapacitate temporara de munca. Accidentul de munca se clasifica dupa urmt. : a)Dupa nr. pers. accidentate - colectiv;individual.;b)Dupa urmarile asupra victimei:-pt. incapacitate temporara de munca care necesita 30 zile de concediu medical. - pt accidente de munca care produc invaliditate.c)Accidente mortale dupa natura cauzelor directe:-accidente mecanice; accidente electrice; accidente chimice;accidente termice;accidente prin iradiere;accidente combinate.d)Dupa natura leziunilor provocate:-contuzii;plagi;intepaturi;striviri;arsuri;fracturi etc.e)Dupa locul leziunii:-la cap;la nivelul membrelor;la maini;accidente cu leziuni multiple.f)Dupa momentul in care se manifesta:-accidente de munca cu manifestare imediata;-accidente de munca ulterioara a efectelor.