Cursuri Medicamente Biologice

8/11/2019 Cursuri Medicamente Biologice

1/16

1

Caracteristici fundamentale

Medicam bilog actioneaza prin interm sist imun in cadrul patologiei infect sau parazitare.

Se utiliz in cadrul unei farmacoterapii preventionale

Sunt administrate cu character antigenic, deci in urma inocularii produc la niv organismului

receptor prin interm sist imun un titru de ac specifici care conf protective pe o anumita

perioada de timp variabila impotriva ag infectiosi ce ai aceleasi prop antigenice.Poarta denumirea de vaccinuri med biologice cu prop antigenice specific.

Prop unui med bio ideal

Acela care contine o subst puternic antigenica cu eficacitate totala, intr-o singura inoculare,

neproducand react adverse de nici un fel, determinand o protective postvaccinala puternica si

durabila,chiar pe toata viata, la 100% dintre receptori.

Factorii de care depinde elim unei maladii infectioase prin vaccine

1. Limitarea infectiei la om, in lipsa surselor extraumane de ag pathogen

2. Infectia sa se evidentieze prin semne clinice caracteristice usor de evaluat

3. Sa nu existe forme subclinice sau starea de purtator sanatos sau cronic

4.

Sa fie disponibil un vaccine fara pericole, eficace si ieftin5. Sa existe posibilitatea utilizarii de teste accesibile pt decelarea unor marker care sa

poata confirma raspunsul pozitiv in urma vaccinarii.

Importanta generala a vaccinoterapiei

Este cea mai eficace arm apt prevenirea bolilor transmisibile si reprez o speranta pt controlul

acestora

2/3 din copii lumii sunt vacciati impotriva:tuberculozei,difteriei,tusei convulsive,tetanosului si

poliomielitei. s-a aextins so impotriva rujeolei

In unele regiuni se vaccineaza impotriva hep vir A si B, rubeolei, meningita meningococica,

parotiditei epidemic, febra galbena si encefalite provocate de arbovirusuri.

Riscuri generale ale vaccinoterapieiSunt 3 tipuri de efecte biologice posibile, dupa integrarea AND-ului eterogen contaminat:

1. Introducerea prooncogenelor activate prezente in celulele neoplazice si prenoplazice

2. Activare prooncogenelor, mai ales prin introducerea AND-ului de la mamifere

3. Inactivarea genelor tumorosupresoare, posibil cauzata de oricare AND eterogen

Dimensiuni alea vaccinopreventiei:

La nivel mondial in 91 sunt evitate 2,9 mil de decese prin rujeola, tuse convulsive si tetanus la

nou nascuti.

Programul OMS: sanatate pentru toti in naul 2000:

1.

Absenta totala a deceselor prin rujeola indigena cu o incidenta de cel mul 1/0000

2. Absenta cazurilor de rubeola si imbolnavirilor de rubeola la gravide

3. Absenta de parotid indigena,difterie,poliomielita cauzata de virusuri salbatice si a

tetanosului la nou nascuti.

Programul national de imunizare (PNI)


2/16

2

Asigura vaccinopreventia tuberculozei,difteriei, tetanus,tuse convulsive,poliomielita,

rujeola.

ASPECTE GENERALE IN VACCINOPREVENTIE , BAZE IMUNOLOGICE

VACCINUL este un preparat antigenic derivate dintr-un agent pathogen specific sau puternic

intrudit cu acesta, capabil sa induca la un subiect receptor, un raspuns imunitar protective fata

de agresiunea microbiana.

Vaccinopreventia operatia in cadrul careia persoana sau gr. Receptive la actiunea unui ag

parogen primesc, intr-o anumita schema, dozele necesare de antigen pt a le oferi protective

specifica.

Multiplele aspecte privind cunoasterea fenomenelor implicate in producer starii de rezistenta

antiinfectioasa au fost in mare parte elucidate, cunoscandu-se astazi ca in urma patrunderii

natigenelor in organism si a relatiei lor cu celulele sist immunologic competent se produc

anticorpi umorali sau/si celule specializate care constituie suportul reactiilor de aparare

specific.

Antigenele infectantecaptate de catre macrophage elibereaza stimuli soecifici care sunt

transmisi la limfocitele selectionate care se multiplica si se diferentiaza in 2 categorii:

1. Timodependente: imunitatea celulara care este la orignea pr de sensibilizare de tip

intarziat

2. Independente de timus: se diferentiaza in plasmocite, participand la sinteza

imunoglobulinelor responsabile de imunitatea celulara

Gama-globulinele: sunt constituienti proteici ai plasmei in care se afla in jur de 16% dinproteinele totale grupate intr-o fractiune comuna a globulinelor in care se gasesc particulele

alfa si beta.

-constituie suportul functiei de ac care ia nastere in organism in cursul vietii, sub influenta

diverselor antigene.

Mobilitatea electroforetica a proteinelor si tipul de lanturi polipetidice, se foloseste termenul

de imunoglobuline pt cele 5 clase de globuline/: IgM,IgG, IgA, Igd, IgE

Functia de ac specific se intalneste la primele 3 doze de Ig si imunocampetenta variaza in

functie de momentul aparitiei si de conditiile generate.

Fetusul este in masura de a-si sintetiza dupa formare, unele clase de ac: IgM sunt sint din a 10 a

sapt de viata fetala si o cant redusa de IgG sin sapt 12. Dupa nastere, cant de IgM creste rapid,ira in sapt a3 si 4 incepe sint de IgA si IgG.

Ig materne sunt capabile sa traverseze placenta, indeosebi in al 3 lea trimestru de sarcina, fapt

atribuit unei cresteri bruste a permeabilitatii placentare pt IgG.

Ig prezente in circulatie, la nastere sunt prioritare IgG de origine maternal. Sunt constituite, in

mod essential din AC antibacterieni si antivirali care au rol protector major in primele 6 luni de

la nastere.


3/16

3

Modul de aparitie a ac umorali sau celulari cu functii antimicrobiene difera dupa contactul

primar sau contactul anterior al organismului cu Ag.

Raspuns imunitar primar apare dupa o latent variabila, titrul de ac creste treptat, atinge o val

max dupa care urmeaza o descrestere care poate continua pana la disparitia complete a

acestora. Configuratia evolutiei si curbei Ac este dependent de tipul, cantitatea, calea de adm,

nr de adm al Ag, ca si natura Ac (IgA, IgG, IgM)La adult , raspunsul primar are loc initial predominant prin IgM celalate clase de IgA si IgG apar

ulterior.

In cazul contactului secundar, treptat cu acelasi Ag, mecanismele imunitare vor putea fi mai

usor repuse in functie, iar natura rasp imunitar secundar

Durata persitentei ac dupa imunizare nat sau artific este produsul unui echilibru intre rata de

metabolizare normal a globulinelor productia de Ig. Dupa boli infect ac pot persita toata viata,

dar in cazul imunizarii artificiale, existent acestora are durata VARIABILA/

Cresterea titrului de Ac existenti are loc ca urmare a unor react anomnestice

Stimulul poate fi reprez de un Ag diferit de primul, dar care prez in strcut sa unele fract

commune ale primului Ag.

Prima inoculare de Ag (vaccinare primara) este capabila sa induca un rasp imun, dar acesta nu e

suf de puternic, titrul ac scazand supa un timp relative scurt, sub limita protectoare.

Adm repetate la interval convenabile de Ag, cresc titrul de Ac serici si prelungesc durata

sintezei, ceea ce duce la realizarea unui grad inalt de protective precum si la pastrarrea

memoriei imunologice. Imunizarile care duc la un rasp imunitar cellular, administrarile sunt de

multe ori unice sau la mari distante unele de altele, memoria imunologica fiind pastrata,

theoretic, toata viata.

In urma vaccinarii primare cu virusuri omorate sau vii attenuate, primele ig care apar chiar dupa

a 3 zi sunt IgM, care ating un nivel max in a 2 sau a 3 saot dupa care dispar.

IgG apare dupa cateva zile, maximul titrului in a 5 a sapt, persita la un titru constant timp de

mai multe sapt, apoi scade lent in decursul anilor.Obiective strategice ale vaccinoterapiei

Strategia in vaccinopreventie se refera la rezolvarea tuturor problemelor care pot asigura un ef

protector specific, de max eficienta, fara ainfluenta negative celellate mecanisme ale

imunoprotectiei.

Cuprinde cunoasterea factorilor principali care conditioneaza raspunsul imunitar: varsta

deficite imunitare, fact genetici,schema de vacc, idicatii, c.i., si asigurarea cadrului tehnic

necesar.

Varsta minima optima pt vaccinare se stabileste in functie de etapele de maturizare ale sist

imun:

-imunitatea celulara eficienta la nastere, permite vaccinarea antituberculoza sa se realizeze inperioada neonatala/

-IgA asigura imunitatea locala intestinala, eficienta pana la 6-8 sapt de viata vor fi suplinite,

dupa aceasta de vacc antipoliomielita cu virus viu atenuat

Imunitatea umorala reflecta cap org de a forma Ac circulanti, eficineta la varsta de 3 luni , mom

in care se poate aplica imunizarea cu vacc antidif-tetanos-tuse convulsive (DTP)

Recomandari pt adm vacc la varsta copilariei :

-la18 luni (uni experti recomanda la 18 luni)


4/16

4

+ vacc anti-rujelolaparotiditarubeola in unele zone se administraza la varsta de 12 luni. Uni

experti recomanda adm la intrarea in liceu,facultate

-Vacc anti HiB- vaccine conjugat (Hib-Vc) adm in 3-4 doze, in raport cu tipul vaccinului.

-vacc anti HVB poate fi admn in acelasi timp cu Hib-Vc si/sau DTP

Deficitele imunitare congenitale sau castigate pot diminua rasp imunitar la toate vaccinurile. In

cazul deficitelor grave, vaccinurile cu ag vii atenuati pot det accidente.Factori Genetici : intervin prin mecanisme putin cunoscute, in imunogeneza.

In populatie exista persoane cu rasp imunitar puternice de calitate si dimpotriva la altele rasp

lipseste sau nu atinge moduri protective.Este posibil sa existe personae la care rasp imunitar

umoral sa fie deficitar iar cel mediat cellular optim.

Schema de vaccinare: rep rezultatul desermantiilor epidemiologice si de lab care stabilesc astfel

conditiile necesare pt obtinerea raspunsului imun optim.

Stabilirea schemelor vaccinale asigura posibilitatea intocmirii calendarului vaccinarilor,

gruparile populationale si calea de adm, nr si marimea dozelor, ritmul inocularii, intervalele

dintre diversele imunizarii.

Calea de administrare: a pp antigenit conditioneaza eficienta rasp imun si poate varia:

intranazala(instilatii, pulverizari) orala(ingestia de sol,comprimate) parenterala(injectari

intradermice sau subcutanat, intramuscular)

Vaccinul si calea de administrare:

s.c: rubeola, febra galbena

oral: poliomielita cu virus viu atenuat, febra tifoida si paratifoida ag viu atenuat , dizenterie viu

atenuat

oral/s.c: adenoviroze (viu atenuat/omorat), inf cu rotavirusuri

im/profund sc: difterie tetanus

im/sc: rujeola, hep A, HiB, parotidita, pneumococ, encefalita japoneza

sc/im: poliomielita omorat, tuse convuls, gripa omorat, febra tifoida paratif A si B, holera

omorat, pesta, tifos exantematic, meningita meningococicatuberculoza id

HVB im/sc/id

Antrax im

Rabie id/sc

Intervalele optime intre dozele de vacc sunt precizate pt fiecare pp in scopul evitarii

suprasolicitarii organismului la stimuli anigenici multipli si a interferentelor intre diverse vacc cu

ag vii atenuat.

Dozele vacc si ritmul de admn variaza de la un prod vacc la altul in raport si cu prop, grupul de

varsta si circumstantele epidemiologice.

Institutii implicate: pro gnat de vaccinoprev si instrumentele tehnice pt realiz acestuia suntelaborate de Directia Generala de medicamente preventive si promovarea sanatatii din cadrul

ministrerului sanatatii. La nivelul retelei medicosanitare de baza, Directiile sanitare judetene,

inspect jud de politie sanitara si medicina preventive, institutele de igiena si sanatate publica si

centrele medicale de sanatate publice, servicii si conducere vor intervenii ca organe tehnice de

indrumare si control.

PROGRAMUL DE VACCINOPREVENTIE

Date pt realiz prog:


5/16

5

-necesitatea sigurarii protectiei gruparilor de varsta cu receptivitate maxima sau riscul cel mai

crescut la bolii grave

-acoperirea vaccinala,prioritara a zonelor cu potential epidemiologic crescut sau a unor

colectivitati cu risc.

-Particularitatile imunitatii passive la nou nascut fata de anumite inffectii, pe de o parte, iar pe

de alta parte, momentul epuizarii acestei protectiisi dobandirea capacitatii proprii de elaborarea raspunsului imun.

-sezonabilitatea anumitor boli infectioase care impune realizarea protectiei inaintea perioadei

epidemiologice

-obligatia respectarii schemelor de imunicare stabilite in consens international pt fiecare

vaccine in parte

-cunoasterea inducatiilor, c.i. temporare si definitive pt fiecare imunizare si intervalele care

trebuie respecatate intre vaccinarile de diferite tipuri

-Asigurarea bazei material prin stabilirea unui raport conventional cost/beneficiu luandu-se in

calcul cheltuielile necesare vaccinopreventiei si a ingrijirii bolnavilor

-asigurarea prezentei cadrelor medico-sanitare la dispensarele din teritorii pe toata durata

actiunilor de imunizare

-instruirea medicilor de medicina generala si pediatrie privind cunoasterea indicatiilor c.i. si

precautiilor precum si a sistemului informational de raportare a accidentelor post vaccinale

-Constituirea unei echipe de specialist, epidemiologi, infectiosi, pediatric care sa coordoneze

actiunile de imunizare la nivelul dispensarelor.

-organizarea unor actiuni educationale [t popularizarea programelor de imunizare si asigurarea

cooperari populationale

Masuri de conservare a pp vacinale

-culegerea,prelucrarea si interpretarea informatiilor asupra transportului, stocarii si utilizarii

vaccinurilor

-introducere fiselor si a unor indicatori de control al vaccinurilor in scopul imbunatatiriisistemelor de conservare a vaccinurilor.

-ameliorarea procedurilor care stabilesc necesarul cantitatilor de vaccine la nivelul tarii si a

anumitor zone

-excluderea metodelor de expediare prin posta, iar in cazcul in care acesta se impune, se va

asigura folosirea ambalajelor izolante

-instruirea pers medico sanitar pentru utilizarea si intretinerea corecta a sistemului de

conservare

-protejarea pp vaccinale impotriva inghetului iernii sau a congelarii accidentale in refrigeratoare

-utilizarea la nivelul centrelor de stocare a refrigeratoarelor de capacitatea mare care sa

permita furnizarea ritmica a vaccinarilor la toate esantioanele-reducerea duratei de conservare a vaccinurilor la nivelul dispensarelor sau maternitatilor

Masuri tehnico organizatorice:

-coagrafierea? Integrala a persoanelor vaccinabile din teritoriu arondat dispensarului medical

ca si a celor apartinand altor zone, de care in timpul derularii actiuni de vaccinare se afla pe

teritoriul acelui dispensar

-aprovizionarea cu cantitatea necesara de vaccinuri

-asigurarea pastrarii si manipularii in conditii optime a vaccinurilor


6/16

6

-asigurarea instrumentarului si a altor material necesare administrarii fara riscuri a vaccinurilor

-asigurarea cooperari populatiei la realizarea programului de vaccinare

-inrtegistrarea datelor privind vaccinarile realizare

-vaccinarea in timp otim a persoanelor cu contraindicatii temporale

-asigurarea supravegherii epidemiologice a oersoanelor care nu pot beneficia de vaccinare

datorita unor caontraindicatii definitiveCalendarul vaccinarilor:

La intocmirea unui asemenea calendar trebuie sa se tina cont de particularitatile imunologice

ale diverselor grupe de varsta, transferal imunitar, matern, natura produselor biologice,

redogenitatea, tehnica de administrare

Vaccinurile obligatorii in ROMANIA

Antituberculoza,antidifterie,antitetanos, anti tuse convulsive, antipoliomielita, anti rujeola si

anti hep B

Administrarea altor vaccinuri se va realiza tinandu-se cont de calendarul vaccinarilor obligatorii

din program

TIPURI DE VACCINURI

CLASIFICARE:

1 dupa categoria agentilor patogeni: virusiri, bacterii, paraziti, micete

2 dupa starea ag pathogen: vii, vii atenuati, vii supraatenuati, omorati

3 dupa natura comp antigenice: corpusculari, fractiuni, produsi de metabolism microbian

4 dupa nr antigenelor inrudite sau diferite in acelasi pp: monovalente, bi, tri, tetra si

polivalente

5 dupa indicatiile de utilizare: preventionale prin program extins de imunizare, preventionale

in anumite circumstante epidemiologice, de combatere si de urgenta

6 dupa extinderea spatiala a utilizarii: universal continental zonala

7 dupa eficienta: certa decisive, moderata ajutatoare

8 dupa vechime: clasice modern in experimentareCategia agentilor patogeni

Virusuri:variola rabie, febra galbena poliomoelita rujeola rubeola, hep A B herpes encefalita

japoneza, febra de Colorado enteroviroze nepoliomelitice denga mononucleoza infectioasa

papilomatoza inf cu virus respirator sinctial rotavirus adenovirus virus paragripal rhinovirus HIV

Bacterii:tuberculoza antrax tetanus difterie tuse convulsive liplospiroza brucelozatularemie

lepra ornuloza pesta lues infe cu memingococ HiB pneumococ streptococ stafilococ

mycoplasma

Paraziti: malaria schisolomiaza

Micete: candidoza

Starea agentilor patogeni:Vii: vaccinia pesta lues hep A febra tifoida

Vii atenuati tuberculoza poliomielita rujeola parotidita febra galbena varicella zostere febra

tifoida holera dizenterie hep A herpes encefalita denga lues inf cu adenovirusuri

Vii supraatenuati rujeola

Omorati poliomielitatuse convulsive parotidita herpes gripa febra tifoida hep A dizenterie

denga encefalita pesta tularemia lepra lues gonoree virus paragripal HiB rhinovirus adenovirus

virus otomegalic e coli stafilococ meningococ virusul feb yunin HIV


7/16

7

Natura componentelor antigenice:

Corpi bacterieni/virali (vaccine corpuscular)tuberculoza parotidita tuse convulsive gripa

poliomielita hep A holera febra tifoida lepra carie inf cu pneumococ virus sinctial respirator

rotavirus

Fractiuni (subunitati structural)HVB ruheola rubeola gripa herpes gonoree holera malaria carie

inf cu adenovirus oneumococProdusi de metabolism microbian anatoxina antitetanos antidifterie tuse convulsive pesta

holera schistosomiaza carie inf cu e coli

Numarul de antigene intrudire in acelasi preprat

Monovalete toate vaccinurile

Bivalente difterie tetanus, rujeola parotidita, inf cu adenovirus, infe cu Hib, febra galbena, inf

cu meningococ A si C, lepra tuberculoza

Trivalente poliomielita, difterie tetanos, tuse convulsiva

Tetravalente difterie tetanos tuse convulsiva

Polivalente infectie cu pneumococ si stafilococ

ASOCIERI DE VACCINURI (ADMINISTRATE CONCOMITENT IN REGIUNI ANATOMICE DIFERITE)

Bivalente: tuberculoza + febra galbena

Trivalente: tuberculoza + DTP + poliomielita, DTP + rujeola

Tertravalente DTP + poliomielitic oral + rujeola + febra glabena

INDICATII DE UTILIZARE

Preventionale administrate prin program extins de imunizare:tuberculoza poliomielita difterie

HVB rubeola inf cu HiB

Preventional adm in anumite circumstante epidemiologiceHVB hep A holera pesta febra

tifoida tuse convulsiva rubeola dizenterie bacilara

De combateretuberculoza poliomielita difterie tuse conculsiva

De urgenta tetanos rabie HVB encefalita pesta febra tifoida holera

EXTINDERE SPATIALA A UTILIZARII:Universaltuberculoza poliomielita difterie HVB gripa

Continentalparotidita rubeola febra galbena malaria pesta inf cu meningococ HiB

Zonala rubeola hep A lepra pesta febra galbena holera encefalita tifos exantematic

EFICIENTA PROTECTIVA

Certa, decisive tuberculoza poliomielita tetanos tuse convulsive rujeola rubeola hep A B

Moderata, ajutatoare varicella herpes tifos holera dizenterie

VECHIME IN SER PREVENTIONAL

Clasice variola tuberculoza tuse convulsive poliomielita rujeola rubeola tatanos gripa rabie

pesta

Moderne- idiotipice malaria herpes HIV

-sintetice malaria hep A B hepres

-inginerie genetica hep A B lepra febra galbena

-conjugate difterie malarie

-antiadezive

In experimentare: malaria, lues lepra denga encefalita japoneza


8/16

8

Deziderate (ideale) tuberculoza rujeola hep C varicella herpes febra tifoida lues carie cancer inf

cu adenovirus cilomegalovirs? E coli

NATURA ANTIGENULUI SI MODALITATI DE PREPARARE A VACCINURILOR

VACCINURI PREPARATE DIN AGENTI OMORATI(cu virulenta neutralizata_ au fost si sunt

utilizati pe scara larga fiind reprezentati de produsi obtinuti din particule bacteriene sau virale

totale la care, prin diverse procedee fizice sau chimice, s-a realizat eliminarea, neutralizareaselective a infectiozitatii cu mentinerea nemodificatat a proprietatilor imunogene.

Procedeele clasice de inlaturarea a virulentei folosinf fenolul, formaldehida, meritiolatul, etc,

desi foarte utile in practica, au fost aplicate fara o baza stiintifica riguroaza. In present

inactivatorii utilizati actioneaza direct asupra materialului genetic (ex: betapropriolactona,

hidroxil amina sau unele imine cum ar fi BEI=binary ethylene imina, AEI= acetyl ethilen imina)

Avantajele vaccinurilot omorate

-in cazul acestor vaccinuri consta in stabilitatea marea care nu permite revrsia virulentei

Dezavantajele vaccinurilor omorate

-capacitatea imunogena redusa ca urmare a efectului slab asupra imunitatii mediate cellular

-continutul in substabte neesentiale, imunologice inactive care pot genera fenomene secundare

(durere, reactive locala, hipersensibilitate) si chiar inhibarea raspunsului imun

-obligativitatea aplicarii parenterale repetate cu riscul producerii unor goluri imunitare,

cheltuieli materiale si dificultati in asigurarea personalului medical calificat

Problem dificil de rezolvat ca urmare a necesitatii producerii unor cantitati mari de

microorganism, in special in cazul antigenelor cu patogenie scazuta

-absenta stimularii proceselor imunitare locale, la nivelul musoaselor, cu insuficienta sintezei de

IgA ceea ce creaza riscul ca vaccinati sa inregistreze colonizarea mucoaselor, replicarea locala a

antigentilor imunizanti si diseminarea si transmiterea lor

VACCINURI PREPARATE DIN AGENTI VII ATENUATIconfera superioritate imunologica

comparative cu cele omorate. Scopul atenuarii este de a reduce virulenta pana la un nivel

foarte scazut pentru nu a afecta organismele vaccinate, dar asigurand mentinerea infectiozitatiinecesare pentru a furniza o stimulare antigenica suficienta producerii unui raspuns imun

adecvat.

Practice s-a utilizat un singur vaccin cu virus atenuat natura, virusul vaccinia (cow pox virus)

capabil sa induca o imunitate de lunga durata fata de virusul variolei (small pox virus) cu care

are inrudire genetica

METODE DE ATENUARE VIRALA

-trecerea prin organisme gazada nenaturale

-cultivarea indelungata in culture de celule animale

Metoda recombinarii genetice permite fuzioanrea a 2 genoame sau fragmente de genom

apartinand sau nu aceleasi familii de agenti infectiosi. Rezulta un agent infectios nou, creat inlaborator prin recombinari genetice omo- sau eterospecifice

Recombinari omospecificese caracterizeaza prin fuziunea a 2 genoame diferite apartinand

aceluiasi agnet infectios . in prima etapa are loc transformarea ARN viral in ADN complementar

bicatenar prin intervenirea reverstranscriptazei. Ulterior ADN scindat enzymatic e clonat in

plamside, obtinandu-se o mare cantitate de material genetic. In a 2 a etapa se realizeaza

fuzioanrea prin recombinare a fragmentelor de genom pentru a inlocui regiunile instabile ale


9/16

9

unui tip cu omologul sau mult mai stabil si obtinandu-se in consecinta a unui virus vaccinal cu

stabilitate crescuta care isi pastraza proprietatile imunologice

Recombinari eterospecifice: introducerea de gene straine intr-un genom ce va fi utilizat drept

vector. Aceasta gena straina e aleasa pentru calitatea sa de a codifica o proteina vaccinla,

tehnica permite a se creea un nou vaccine. Diferite virusiru vectori ai general straine pot fi

inlocuite in teorie, iar pentru aceasta e necesar un genom format din ADN bicatenar cu masamoleculara mare, continand o regiune neesentiala pentru replicare si susceptibila de a fi

excizata si inlocuita de o gena straina. Rolul de vector poate fi preluat de adenovirusi

herpesvirusi

Avantajele virusurilor vii attenuate

-grad inalt de protective de lunga durata intrucat vaccinul echivaleaza cu o infectie usoara sau

asimptomatica in cursul careia replicarea asigura eliberarea in organism a unei cantitati mari de

determinant antigenici cu strctura identica cu agenti patogeni

-asigura stimularea concomitenta a reactiilor immune tip umoral si cellular implicit cu

mecanisme de protective ale mucoaselor prin producerea IgA si limiteaza raspandirea agentilor

patogeni in populatia. In cazul administrarii p.o. imunitatea locala blocheaza accesul virusului

salbatic la celulelle sensibile

-sunt usor de administrat si nu necesita participarea personalului medical de inalta specializare

-Deseori e suficienta o singura doza pentru a asigura imunitatea

-prepararea unor vaccinuri antibacteriene vii attenuate trebuie sa asigure rezolvarea unor

exigente

VACCINURI ATENUATE

Parenteral Enteral

1)asigura pritectie contra fazei septicemice 1) asigura pritectie contra fazei septicemice

a infectiei a infectiei

2)poate produce un titru ridicat de Ig serice 2) titru scazut de Ig si confera un anumit grad de

care difuzeaza spre mucoasa unde asigura protective contra fazei sitemiceprotectie

3)produce raspuns anamnezic la persoanele 3) determina o stimulare antigenica puternica si

Imunizate anterior p.o., prin infectie natu- prelungita ca urmare a multiplicarii ag vaccinali la

rala sau vaccine cu ag vii atenuati nilvelul mucosae . Doza unica e suficienta

pentru un raspuns primar protector

4) induce activarea sistemului local de IgA 4) microorganismele vii pot absorbi prin celulele M

secretor microorganism moarte

5)nu pot produce efecte de tip hard 5)poate produce efecte de tip hard imunity

Imunity

6)un asemenea vaccine poate fi utilizat ca vectorpentru alte antigene utile

Dezavantajele vaccinurilor cu virus atenuat:

-riscuri potentiale: reversibilitatea virulentei initialea alea virusului dupa replicarea indelungata

din organismele vaccinate, preluarea unor virusi contaminate din sitemul utilizat pentru

cultivare, dificultati in mentinerea stabilitatii unor vaccinuri cu agentii vii atenuati , nr relative

mare de contraindicatii


10/16

10

VACCINURI PREPARATE DIN POLIPEPTIDE SINTETICE

-cea mai noua tehnica de realizare

-s-a pornit de la observarea faptului ca macromoleculele proteice sau lipoproteice din strcturile

virusilor, bacteriilor si parazitilor poarta un numar mare de determinant, dar numai o parte din

acestia au un rol semnificativ in imunogeneza si un nr mai mic au rol in inducerea raspunsului

protective specificTehnici de localizare si de selectie a determinantilor:

a)fragmnete mici sintetice pot fi facute imunogene prin cuplarea lor cu diferite molecule

purtator spre deosebire de peptidele mari care theoretic sunt deosebit de utile , dar sunt greu

de sintetizat si pot lua o configuratie diferita de cea a proteinei naturale.

b)configuratia spatiala a peptidelor are un rol esential in inducerea imunitatii, dar eficienta lor

ca vaccinuri depinde de diminuarea variabilitatii si de reproducerea configuratiei proteinelor

natural

proteinele purtator la vaccinele sintetice

-hemocianina, anatoxina antitetanos, unele polimere sintetice ramificate sau peptide

polimerizate

-peptidele cele mai utilizate: fagul ARN-MS2 care produce infectii litice la e coli, lizozimul

obtinut din galbenus de ou de la gaina

Avantaje:

-se pot produce in cantitai mari

-caracter chimic bine definit

-absenta toxicitatii

-Absenta riscului contaminarii

Aplicarea tehnolog de inginerie generic si posibilit constructiilor

-introducerea grupelor chimice care cresc imunogenitatea adjuvantilor

-lega peptide pe molecule purtator

-reducerea fenomenelor de variatie antigenicaVIRUSURI SAU BACTERIIintroducerea de catre antigene sintetice a formarii anticorpilor fata de

determinanitii antigenici ascunsi care au capacitatea de a neutraliza eficieta virusurilor si a le

inhiba infectiozitatea

Dezavantaje:

-imunogenitatea relativ scazuta face folosirea adjuvantilor necesara,

- strctura determinantilor e putin relevanta dpdv biologic

-greu de aplicat in cazul in care structura epitopului e realizata prin interactiunea mai multor

peptide

VACCINURI PRIN RECOMBINARI GENETICE

Similar pt clonarea genelor care codifica protein cum ar fi hormani interferonVACCINURI ANTI-IDIOTIP

-imunizarea cu un ag patogen, se produce o prima categorie de Ac1 folositi pentru imunizarea

altor indivizi si deci pentru producerea altor Ac2 care contin anticorpi anti idiotip. Utilizati

prima data pentru poliovirus

Avantaje:

-specificitate riguroasa fata de vaccinul conent?

-declansarea raspunsului imun limitat la epitope


11/16

11

-reatii immune mai intense decat la vaccinu

rile omorate

-sunt indicate la nou nascuti in vederea obtinerii rezistentei la antigene glucidice si glicoliptice?

ale bacteriilor

Dezavantaje:

-manifestari de tip supresor-reactii de hipersensibilitatea la serul eterolog

-anticorpi insuficienti

VACCINURI RIBOZOMALE

-ansambul de masuri, extractul ribosomal de mycob tuberculosis, avirulent, imuniz amin de lab

inoculat cu prop bact virulente

Avantaje:

-compozitia chimica bine definite

-au posibilitatea de protective incrucisata

-toxicitate scazuta

-imunogenitate crescuta prin prezenta ARN cu rol de adjuvant

VACCINURI ANTIADEZIVE

-impiedica adezivitatea si stimuleaza fagocitoza inainte de colonizarea organismului

-pentru E coli

CONTRAINDICATII GENERALE

-pentru evitarea riscului imunizarii insufficient protective si a reactiilor postvaccinale e necesara

stabilirea ferma a C.I. care isi modifica permanent granitele ca urmare a inlocuirii mult mai

frecventa, in present a unor preparate cu altele mai modern, avand reactogenitate redusa.

Tendinta generala insa este de linitare a c.i. pentru a nu se crea goluti imunitare in populatie.

Vaccinul c.i.

A.

Vacc antibacteriene

Anatoxina tetanica

Difterica

Nici o C.i.

Cu ag omorati anti:

-febra tifoida

-holera

-bruceloza

-leptospiroza

-encefalopatie evolutiva convulsivanta, febra

>40, soc, convulsie (in 40 h dupa injectare)

-reactii puternice in vaccinarea anterioara

-reactii puternice la vaccinare anterioara

-sarcina,test intradermic pozitiv, reactii

puternice la vaccinare anterioaraVaccinuri polizaharidice anti

-inf cu pneumococ

-inf cu meningococ (A+C)

-tuberculoza

-reactii puternice la vaccinarea anterioara

-vaccinare anterioara cu mai putin de 3 sapt

-nici o c.i.

-deficit al imunitatii celulare


12/16

12

B vaccinuri antivirale

Vacc cu virus viu atenuat anti

-poliomielita

-rujeola/rubeola

-parotidita epidemica

-febra galbena

-deficit imunitar congenital sau catigat al

subiectului sau anturajului

-deficit imunitar congenital sau

castigat,injectii recente de IG(


13/16

13

-inf cu meningoco

Hemodializati

Receptori de transplant

Anti -inf cu pneumococ

-inf HiB

-gripa

Idem 1

Deficit al factorilor VIII si IX Anti inf HiB Idem 1Idem 1

Alcoolism cronic Anti inf cu pneumococ Idem 1

Diabet

Alte boli cu risc major

Anti -inf cu pneumococ

-gripa

Idem 1

Situatii sau antecedente Vaccine contraindicat

Stari inf acute tipice C.I. toate vaccinurile

Reactii adverse severe dupa vaccinare

anterioara

Antituse convulsive

Anatoxine

Personae alergice la ovoalbumine AntigripaAnti febra galbena

Afectiuni neurologice in stare de evolutie Antituse convulsiva

Deficit imunitar congenital Antipoliomielita

Antifebragalbena

Antirujeola-rubeola-parotidita

Antituberculoza

Sarcina Antirubeolic

Vacc cu virus viu atenuat

Injectari recente de Ig

(decat dupa 3 luni)

Antirujeola

Anti rujeola-parotidita-rubeolaCONTRAINDICATII TEMPORARE

-stari febrileca urmare a unor infectii benignefoarte frecvent la copii care nu constiuie o c.i

pt vaccinare, dar pot justifica o amanare a acesteia

-perioada de incubatie a unei boli infectioase, stabilita in raport de existent unui contact cert cu

o sursa de ag patogen, execptand preparatele indicate in circumstante epidemiologice

-boli infectioase in evolutie si covalescenta: temporizarea vaccinarii pe o durata egala cu

maximul perioadei de incubatie a bolii respective,evaluata de la ultimul caz depistat

-administrarea de Ig contraindica vaccinarea pe o perioada de 4-6 sapt daca pers are Ig

normale, nivelul ac e putin crescut in raport cu cel al ag aduse prin vaccine.

-in cazul ig specife prudent sa se respecte intervalul de cel putin 3 saptamani; in cazul

vaccinului viu atenuat, exceptie anti febra galbena, acestea nu vor putea fi admn decat la 3 lunide la injde Ig datorita.

-tratamentul cu corticoizi in doze mari,cure prelungite datorita supresiei imunitare; vaccinuri

vii atenuate prezinta riscul revenirii virulentei ( nu la persoanele cu tratament cu corticoizi decat

la 3 luni de la incetare).Daca supresia indusa e de mica importanta in cazul germenilor omorati

e posibila o obstructionare a sintezei de ac, e recomandat sa se amane vaccinarea cel putin 2


14/16

14

sapt dupa corticoterapie. Revaccinarea aditionala e absolut necesara la o luna sau mai mult

dupa terminarea tratamenului

-sarcina: e contraindicate vaccinarea cu ag vii; risc teratogen in timpul primelor 3 luni sic el al

contaminarii fetale pe toata perioada sarcinii; vaccinurile cu ag omorati nu implica intreruperea

sarcinii in cazul in care au fost administrate in perioada graviditatii; in perioada primului

trimestru , acest risc nu poate fi neglijat in cazul vaccinurilor cu agresivitate deosebita (antifebratifoida si paratifoida, anatoxina difterica)dimpotriva vaccinurile inoffensive (anatoxina tetanica

sau antipolio) cu virus omorat poate fi aplicat si in timpul sarcinii, ac care traverseaza barierea

placentara in urma vaccinarii asigura un titru optim de ac la nou nascut in primele luni de viata;

vaccinurile cu preparate cu virus omorat antigripa sau antirabie se face doar in situati

deosebite.

-diabet zaharat decompensat e o contraindicatie care trebuie adaptata: copii diabetic tratati

fara restrictii, vaccinurile din prog extins de vaccinare; un diabetic tratat echilibrat prin regim

poate primi vaccine sub rezerva monitorizare glicozurie in timpul sapt vaccinarii

-tuberculoza pulmonara activ e o contraindicatie indifferent de localizarea procesului si de

forma evolutiva

-distrofia si prematuritatea de gradul III e contraindicate vaccinarea

CONTRAINDICATII DEFINITIVE

-afectari neurologice evolutive;vacc prep din bacterii sau virusuri cu neurotropism (antituse

convulsive anti febra galbena)comporta un risc crescut la subiectii cu encefalopatii sindroame

convulsive; vacc antifebra galb nu la cei care au avut zona zoster; orice companie de vacc se

intrerupe la declansarea unor epidemii cu virus neurotrope (poliomielita)

-afectiuni grave, decompesate(insuf cardiac, infarct, accident vascular, insuf renala, insuf

hepatica); la persoanele cu nefropatii cornice inclusive infectii urinare contraindica definitive

orice vaccinare; la sumar de urina cand se depisteaza proteina in urina se identifica se trateaza

si doar apoi se vaccineaza; persoanele cu albuminuria amanate de la vaccinare; albuminuria

intermitenta o serie de vacc (antipolio antitetanos) pot fi administrate, riscuri pt anatoxinadifterica anti febra tifoida si paratifoida.

-vaccinarea antiholerica poate fi eficienta pe cale intradermica la toti supusi indiferent de

antecedente.

-cardiopatiile comp/evolutive contraindica orice vaccinare, prudenta la persoanele cu infarct

miocardic, afectiuni hepatice cornice.

-stari de imunodeficienta contraindica vacc cu ag vii atenuati sau vii

-alergiile majore la prot prezente in vacc

-existenta afectiunilor alergice sunt prezentate ca contraindicatii pt vaccinare, dar multe dintre

ele (urticarie, eczema de contact) nu constituie contraindicatie absoluta, de aceea se face

testarea tolerantei la preparat inainte de administrare.-trebuie facuta cu prudenta administrarea la vacc agresive(febra tifoida cu ag omorat), fiind

necesara inlociurea acestora cu preparate purificate pentru a se elimina accidentele prin

sesibilizare

-astmul bronsic, mucoviscidioza, cardiopatia congenitala, malnutritie moderata, incluse in

trecut in c.i. absolute, permite astazi vaccinare, dupa schema speciala

-afectiuni cutanate: eczema, piodermite,psoriasis contrindica vacc antituberculoza

-varsta inaintata NU e o c.i. pentru vacc impotriva tetanosului si gripei


15/16

15

Reacii adverse postvaccinaleSe atribuie denumirea de reacii adverse postvaccinale (RAP) manifestrilor

cauzate de vaccin. Accidentele vaccinale autentice suni rare. Natura vaccinuluijoac un rol indiscutabil; exist vaccinuri .anodine* (anatoma tetimc, vaccinul

antipoliomielita si vaccinuri .agresive* (TAB, vaccinul antituse coovulsiva,

toxina antidtfterie)

RAP sunt diferite ca mod dc manifestare, in funcie atat de tipul de vaccin

ct si de reactivitatea individuala a persoanei vaccinate.

RAP consecutive administrorii vaccinurilor cu agenti vii

atenuati sunt, in general, de natura infectioasa si apar mai

tarziu in comparatie cu cele produse de vaccinurile cu agenti

omorati care sunt imediate sau precoce si au la baza me-

canismele de hipersensibilizare, fiind deseori de natura toxica.

In practica intalnim reactii adverse minore, benigne, care

sunt relativ frecvene si reactii adverse grave, adevarate

accidente care sunt rare si evitabile (ex soc convulsiipersistente dupa vaccinul antituse convulsiva- pertusis clasic 1

caz/10-20000 sau encefalopatie 1 caz /100 000-1 milion


16/16

16

vaccinati; paralizie dupa vaccinul antipoliomielita cu virus viu

atenuat 1 caz la 3,2 mil de doze; tuberculoza generalizata dupa

vaccin antituberculoza administrat la o persoana cu

imunodeficienta congenitala nedecelabila la nastere

Incidenta reactiilor postvaccinalc diferra cu zonageografica, varsta (53,4% < 1 an, 28.7% >4 ani), sex si in raport

de calitatea inregistrarii si raportarii, care in general se refera lareactii postvaccinale mai usor decelabile (febra, noduli abcese,necroze, durere intensa, edem evident, adenopatie, eritem, reactiialergice, soc anafilactic, artralgii, mialgii, somnolenta hipo sauhiperactivitatc, stare de agitatie, convulsii, encefalopatie,

meningoencefalita, anestezie, parestezie, paralizie, tulburaridigestive, trombocitopenie s.a)

Cursuri Medicamente Biologice

Documents

Transcript of Cursuri Medicamente Biologice