Cursul (Formarea Contractului)

5
Formarea contractului Elementele structurale ale incheierii valabile a contractului Prin dispozitiile art 1179 c.civ sunt enumerate aceste conditii esentiale necesare pt validitatea contractului, respectiv:1 capacitatea de a contracta,2 consimtamantul valabil al partilor,3 un obiect determinat, posibil si licit, 4. o cauza valabila a obligatiilor. In afara acestor conditii de fond sau intrinseci ale contractului se observa ca norma legala nu instituie si o anumita conditie de forma ca element constitutiv al actului, aceasta fiind mentionata doar pentru ipoteza in care dispozitii ale legii speciale ar impune-o (art 1179 alin 2 c.civ). In felul acesta, se pune accentul pe libertatea de vionta contractuala fara ca aceasta sa fie supusa in principiu unor rigori formale si solemne, asigurandu-se astfel celeritatea circuitului civil. Relativ la cele 4 conditii de fond, acestea pot fi grupate in 2 mari componente: 1. acordul de vointe ale partilor (reprezentat de consimtamantul partilor si capacitatea de a contracta) 2. continutul contractului (obiectul si cauza, fiind cele care dau continutul actului juridic). Capacitatea de a contracta Def. Este acea conditie generala, de fond, esentiala pentru incheierea contractului, care consta in aptitudinile subiectelor de drept de a deveni titulare de drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice, regula fiind cea a capacitatii, iar exceptia, de stricta reglementare a incapacitatii. Principiul capacitatii de a contracta In acest sens, potrivit art 1180 c. civ, poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lege si nici oprita sa

description

curs

Transcript of Cursul (Formarea Contractului)

Elementele structurale ale incheierii valabile a contractului

Formarea contractului

Elementele structurale ale incheierii valabile a contractului

Prin dispozitiile art 1179 c.civ sunt enumerate aceste conditii esentiale necesare pt validitatea contractului, respectiv:1 capacitatea de a contracta,2 consimtamantul valabil al partilor,3 un obiect determinat, posibil si licit, 4. o cauza valabila a obligatiilor.

In afara acestor conditii de fond sau intrinseci ale contractului se observa ca norma legala nu instituie si o anumita conditie de forma ca element constitutiv al actului, aceasta fiind mentionata doar pentru ipoteza in care dispozitii ale legii speciale ar impune-o (art 1179 alin 2 c.civ).

In felul acesta, se pune accentul pe libertatea de vionta contractuala fara ca aceasta sa fie supusa in principiu unor rigori formale si solemne, asigurandu-se astfel celeritatea circuitului civil.

Relativ la cele 4 conditii de fond, acestea pot fi grupate in 2 mari componente:

1. acordul de vointe ale partilor (reprezentat de consimtamantul partilor si capacitatea de a contracta)

2. continutul contractului (obiectul si cauza, fiind cele care dau continutul actului juridic).

Capacitatea de a contracta

Def. Este acea conditie generala, de fond, esentiala pentru incheierea contractului, care consta in aptitudinile subiectelor de drept de a deveni titulare de drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice, regula fiind cea a capacitatii, iar exceptia, de stricta reglementare a incapacitatii.

Principiul capacitatii de a contracta

In acest sens, potrivit art 1180 c. civ, poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lege si nici oprita sa incheie anumite contracte, iar dispo art 1181 fac trimitere in privinta capacitatii de a contracta la dispo generale cuprinse in Cartea I a C.civ (adica, unde se vorbeste despre persoane).

In ceea ce priveste persoanele fizice, persoanele incapabile de a contracta, intrucat nu pot exprima un consimtamant valabil, sunt conform art 43 C.civ minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si interzisii judecatoresti, situatii in care actele se incheie prin reprezentantii legali, in conditiile prevazute de lege.

Cu toate acesta, pers lipsita de capacitate de exercitiu poate incheia singura actele anume prevazute de lege, actele de conservare, precum si actele de dispozitie de mica valoare cu caracter curent si care se executa in momentul incheierii (art 43 alin 3).

Capacitatea civ a pers juridice

Si in privinta pers juridice, regula este de asemenea a capacitatii (pers juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile, afara de acelea care prin natura lor sau potrivit legii nu pot apartine decat pers fizice (art. 206 c.civ))

Principiul capacitatii de a intocmi acte juridice este subordonat principului specialitatii capacitatii in situatia pers juridice fara scop patrimonial, avand in vedere ca acestea pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit de lege, adica actul de constituire sau statut (art 26 alin 2 c.civ).

Desi regula este ca pers juridica este ca pers juridica sa dobandeasca aptitudinea de a avea drepturi si obligatii de la data infiintarii acesteia, se recunoaste in acelasi timp o capacitate de folosinta anticipata, in sensul ca aceasta sa poata chiar de la data actului de infiintare sa dobandeasca dreptul si sa isi asume obligatii, insa numai in masura necesara pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil (art 205 alin 3 c.civ).

O derogare de la capacitatea de folosinta anticipata, recunoasucta doar in legatura cu nasterea valabila a pers juridice este reglementata in legatura cu liberalitatile care pot fi primite in conditiile dreptului comun, de la data actului de infiintare sau in cazul fundatiilor testamentare, din momentul deschiderii succesiunii testatorului, chiar si in cazul in care liberalitatile nu sunt necesare pentru ca pers juridica sa ia fiinta in mod valabil (art 208 cod civ.)

In ceea ce priveste modalitatea de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor de catre persoana juridica, aceasta se realizeaza prin intermediul organelor de administrare a persoanei juridice, de la data constituirii lor.

Sanciunea nerespectarii incapacitatii de a incheia acte juridice

Fiind vorba de nerespectarea unei conditii de fond, esentiala si de validitate a contractului, sanctiunea care intervine in principiu este aceea a nulitatii actului incheiat, cu neobservarea regulile referitoare la capacitatea civila a persoanei.

In cazul pers fizice, actele facute de cel lipsit de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, precum si actele facute de catre tutore, fara autorizarea instantei de tutela, atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, actele sunt lovite de nulitate relativa, chiar fara dovedirea unui prejudiciu (art 44 c.civ).

Caracterul nulitatii este determinat fara indoiala de natura interesului ocrotit, care este unul personal, dar in acelasi timp se observa instituirea unui regim specific prin noua reglementare cata vreme nu se cere sa se faca dovada exixistentei unei vatamari sau existentei unui prejudiciu, ceea ce se intampla de obicei in cazul nesocotirii unei norme de interes particular pentru a atrage anulabilitatea.

Pe de alta parte, aceasta sanctiune nu este inlaturata de simpla declaratie a celui lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, in sensul ca este capabil sa contracteze si doar in situatia in care incapabilul a folosit manevre sau manopere dolosive, instanta va putea, la cererea partii induse in eroare, sa considere valabil contractul, daca apreciaza ca aceasta ar constitui o sanctiune civila adecvata (art 45 C.civ).

In ceea ce priveste invocarea nulitatii relative, ea poate fi facuta de catre incapabilul insusi, care in aparare poate pretinde nulitatea actului pentru incapacitatea sa rezultata din minoritate, ori din punerea sub interdictie judecatoreasca, fara ca pe de alta parte persoanele capabile de a contracta sa poata opune minorului sau interzisului judecatoresc incapacitatea acestuia.

Actiunea in anulare poate fi exercitata prin reprezentantul legal decatre minorul care a implinit varsta de 14 ani, precum si de catre ocrotitorul legal, iar in situatia in care actul s-a inchiat fara autorizarea instantei de tutela, aceasta va sesiza procurorul pentru promovarea actiunii.

Actul anulabil poate fi confirmat de catre minorul devenit major (cand este vorba de actul facut singur de catre acesta in timpul minoritatii, atunci cand trebuia sa fie reprezentat sau asistat.

In cazul persoanelor juridice, lipsa capacitatii de folosinta (cu exceptia celei recunoscute anticipat), ca si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta pentru persoanele juridice fara scop patrimonial sunt sanctionate cu nulitate absoluta.

In schimb, atunci cand este vorba despre acte incheiate de organele de administrare ale persoanei, in alcatuirea carora au intrat si incapabilii, cei cu capacitate de exercitiu restransa, cei decazuti din dreptul de a exercita o functie in cadrul acestor organe, precum si cei declarati prin lege sau prin actul de constituire ca fiind incompatibili sa ocupe o asemenea functie, sancitunea care intervine este aceea a nulitatii relative. Aceasta inseamna ca actul nu poate fi anulat pentru simpla imprejurare ca persoanele care au facut parte din organele de administrare.Valabilitatea consimtamantului. Conditii de valabilitate a consimtamantului.

Pntru a fi valabil exprimat si a produce efecte juridice, consimtamantul trebuie dat in cunostinta de cauza si in deplina libertate, respectiv sa nu fie alterat sau afectat de vicii. In acest sens dispo art 1204 c.civ, statueaza cu referire la condtitiile consimtamantului, ca acesta trebuie sa fie serios, liber si exprimat in cunostinta de cauza.

Consimtamantul nu este valabil cand este dar prin eroare, smuls prin violenta si surprins prin dol.

lipsa discernamantului. Pentru ca actului juridic sa I se recunoasca efectele, adica de a da nastere, a modifica sau a singe un rapor civil concret, este necesar ca exprimarea consimtamantului sa provina de la o persooana cu discernamant, adica de la o persoana care sa aiba puterea efectiva de a aprecia asupra consecintelor juridice care se vor produce in baza respectivului act.

Este anulabil contractul incheiat de catre o persoana care la momentul incheierii acestuia, se afla fie si numai vremelnic intr-o stare de neputinta de a-si da seama de urmarile faptei sale.