Regimurile vamale

Legislatia vamala -UE� codul vamal comunitar și dispozițiile de completare sau de

punere în aplicare a acestuia;

� Tariful vamal comun;

� dispozițiile privind instituirea unui sistem al Uniunii de scutire de la plata taxelor vamale;

� acordurile internaționale care conțin dispoziții vamale, în măsura în care acestea sunt aplicabile în Uniune.

Noul cod vamal comunitar modernizat

Prevederile noului cod vamal comunitar modernizat au intrat în vigoare la 30 octombrie 2013 –aplicarea integrală a acestuia se va face la finele anului 2019- are ca principale obiective facilitarea comerțului și garantarea unui nivel înalt de siguranță.

Participanții la activitatea de vămuire a mărfurilor

Declarantul vamal

�Orice persoană fizică sau juridică stabilită în UE, expeditor sau destinatar real al mărfii� Reprezentantul legal al expeditorului / destinatarului

� expediționarul specializat în realizarea formalităților de vămuire, comisionarul vamal.

�Direcția Generală a Vămilor, aflată în subordinea ANAF(www.customs.ro)

Regimul vamal� Defineşte statutul juridic al mărfii

� Indică:

1)Dacă ( şi în ce condiţii) marfa va fi supusă controlului vamal;

2) Dacă şi unde vor fi plătite taxele vamale

REGIMURILE VAMALE

Regimurile vamale suspensive – caracteristici :

-Transferul activităţii de vămuire, fie în timp, fie în spaţiu- Solicitarea unei garanţii materiale şi financiare, pentru acoperirea riscurilor care pot afecta vama-Terminarea regimului suspensiv numai atunci când marfa capătăun alt regim sau părăseşte teritoriul naţional.

Regimul vamal de export� cel mai simplu regim vamal solicitat de către o firmă

exportatoare în momentul în care această exportă definitiv mărfuri în afara teritoriului vamal.

� Declaraţia vamală la export, completată de către declarantul vamal – exportatorul sau un comisionar vamal – presupune stabilirea de către acesta a valorii în vamă la export.

� La export, valoarea în vamă are de obicei importanţăstatistică.

REGIMUL VAMAL LA IMPORT

UE

� În cazul sistemului vamal din Uniunea Europeană se întâlnesc două situaţii în ceea ce priveşte regimul vamal la importul de mărfuri: punerea mărfurilor în liberăpractică şi punerea în consum

Punerea mărfurilor în liberă practică

� se realizează ca urmare a plăţii taxelor vamale, conform tarifului vamal comun (TDC – Tarfi Douanier Commun). Acest regim vamal permite libera circulaţie a mărfurilor în interiorul Uniunii Europene, dar nu permite libera dispoziţie pe teritoriul naţional al unei ţări membre. .

� Regimul vamal de punere în liberă practică presupune aplicarea măsurilor tarifare comunitare (perceperea taxelor vamale) şi a celor de politică comercială (de exemplu, contingente, acorduri de autolimitare).

Punerea mărfurilor în consum

� marfa importată nu poate fi oferită spre consum sau comercializatădecât după plata diverselor taxe interne caracteristice fiecărui stat membru, taxe indirecte şi taxe parafiscale.

� Taxele interioare şi taxele indirecte sunt percepute de către autoritatea vamală – de exemplu, în cazul produselor petroliere şi a băuturilor alcoolice – sau de către alte administraţii – taxe aplicate producerii şi consumului de băuturi alcoolice (contribuţii indirecte) ; taxe de garanţie în cazul metalelor preţioase.

� Taxele parafiscale au un nivel relativ scăzut, fiind, în general, taxe ad valorem percepute în beneficiul unor organisme profesionale.

REGIMURILE VAMALE SUSPENSIVE

REGIMURILE VAMALE SUSPENSIVE

Regimul de tranzit� constă în transportul mărfurilor străine nevămuite de la un

birou vamal la altul fără ca acestea să fie supuse plăţii taxelor vamale şi a măsurilor de politică comercială, cu obligativitatea ca astfel de transporturi să se efectueze sub supraveghere vamală.

� Operaţiunea de tranzit presupune depunerea unei declaraţii sumare implică şi constituirea unei garanţii financiare (cauţiune); autorităţile vamale pot exercita, totodată, controale materiale (sigilarea mijloacelor de transport, controlul mărfurilor ).

Regimul vamal de tranzit comun� se aplică ţărilor din UE şi AELS

� la părăsirea teritoriului vamal comunitar, operatorii completează aceleaşi declaraţii de tranzit, indiferent de punctul final de destinaţie (UE sau AELS).

Tranzitul comunitar internse aplică mărfurilor de origine comunitară care circulă pe teritoriul UE, dar care tranzitează şi un teritoriu noncomunitar.

Document T2

Tranzitul comunitar extern

� se aplică mărfurilor de origine noncomunitară care circulă pe teritoriul vamal comunitar

� document de tranzit T1.

Regimul TIR (Transit International par Route)

� Regimul TIR permite circulaţia mărfurilor de origine comunitarăsau non-comunitară pe teritoriul ţărilor semnatare ale Convenţiei de la Geneva (Convenţia TIR), cu condiţia ca transportul să se facă fără transbordări, iar cel puţin o parte a itinerarului să se realizeze pe cale rutieră.

TIR – Beneficii strategice� Durate si costuri reduse pentru tranzitul international al

marfurilor transportate integral sau partial pe cale rutiera

� Incurajarea comertului regional si international

� Beneficii economice pentru tarile implicate

� Multilateral = tara semnatara a Coventiei TIR => acces in 56 de tari membre TIR

NCTS (New Computerized Transit System- Noul Sistem Computerizat de Tranzit)� depunerea declaraţiei de tranzit in format electronic

� şi schimburi electronice de date între birourile vamale implicate într-o operaţiune de tranzit: biroul de plecare, biroul de tranzit şi cel de destinaţie.

REGIMURILE VAMALE ECONOMICE

Regimul de depozit vamal� Depozitul vamal se poate utiliza atunci când există un decalaj în

timp între circulaţia mărfurilor şi comercializarea acestora; acest regim se aplică atât la import, cât şi la export.

� Antrepozitul vamal este locul agreat de autoritatea vamală, aflat sub controlul acesteia, în care mărfurile pot fi depozitate în anumite condiţii.

În antrepozitul vamal, se pot depozita mărfurile înainte ca ele să fie supuse obligaţiei de plată a datoriei vamale sau a unor măsuri de politică comercială –la import sau până la expedierea lor în străinătate – la export.

Regimul de depozit vamal� La export, marfa aflată în depozit vamal este considerată

din punct de vedere juridic ca fiind în afara teritoriului vamal (adică exportată), chiar dacă, din punct de vedere fizic, aceasta n-a părăsit ţara de export.

� Avantajul acestei formule este faptul că marfa beneficiazăde toate efectele fiscale ale regimului de export (de exemplu, recuperarea TVA).

� Depozitul vamal la export est utilizat, de regulă, de către exportatorii care practică distribuţia directă, cei care constituie stocuri pentru vânzarea în străinătate, pentru livrările eşalonate la export etc.

Regimul de depozit vamal

� La import, depozitul vamal este un regim suspensiv: vama suspendă aplicarea formalităţilor de vămuire pentru o perioadă determinată, la terminarea căreia marfa, ieşind din depozit, va primi un alt statut.

Regimul de admitere temporară

� Admiterea temporară este un regim suspensiv, care se aplicămărfurilor importate (admitere temporară propriu-zisă), celor de export (regimul de retur), precum şi celor aflate în circuit internaţional (regimul ATA). În plus, există douăcazuri speciale de admitere temporară la import: mostrele şi ambalajele.

REGIMURILE VAMALE ECONOMICE

Admiterea temporară la import� se aplică mărfurilor importate pentru o durată limitată

în vederea utilizării pentru activităţi comercialedeterminate (participare la târguri şi expoziţii,încercări, demonstraţii etc.), apoi având loc unreexport. Ele beneficiază de suspendarea totală sauparţială a taxelor care ar fi impuse în cadrul unui regimdefinitiv.

� Condiţia de bază pentru utilizarea acestui regim este camărfurile să nu sufere nici un fel de prelucrare sautransformare şi să fie reexportate în aceeaşi stare , încadrul unui anumit termen (de exemplu, maximum doiani, în UE).

Regimul de retur

● se aplică mărfurilor care au fost exportate temporar şi sunt reimportate; la import acestea sunt scutite de taxele vamale şi celelalte taxe specifice regimului comun. Procedura este mai simplă în acest caz, vama trebuind totuşi să verifice dacămărfurile reimportate n-au făcut obiectul unei prelucrări în străinătate.

� În UE regimul de retur se aplică mărfurilor care au fost exportate temporar şi sunt reimportate, fiind reintroduse în spaţiul comunitar într-un anumit termen, fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale.

Regimul ATA� - admission temporaire (fr.) ; temporary admission (engl.):

acceptarea importurile temporare, cu scutire de taxe,precum şi exporturile temporare, libere de taxe lareimport.

� Acest regim vamal permite mărfurilor utilizatetemporar în străinătate, cu ocazia târgurilor şi aexpoziţiilor, a misiunilor de prospectare, să fiereimportate fără plata taxelor vamale

� Produsele la care se aplică acest regim vamal suntmostrele, materialele pentru demonstraţii (materialeleprofesionale sau cu caracter ştiinţific, filmele artisticepentru prezentare la festivaluri etc).

Carnetul ATA� Carnetul ATA : număr de pagini în funcţie de numărul ţărilor

tranzitate şi de numărul călătoriilor prevăzute de exportator.

� Înainte de validare, utilizatorul carnetului ATA trebuie să indice pe versoul garanţiei şi al paginilor, lista mărfurilor pentru care a fost solicitat carnetul.

� Camera de comerţ şi industrie din ţara exportatorului elibereazăcarnetul ATA.

� Pentru obţinerea acestuia, firma exportatoare plăteşte o primăde garanţie nerambursabilă.

� În momentul reimportului, carnetul ATA va fi prezentat Camerei de comerţ emitente care va întrerupe acest regim vamal.

Carnetul ATA

� două pagini rezervate autorităţilor din ţara de plecare, de culoare galbenă;

� două pagini rezervate autorităţilor din ţara de „utilizare”, de culoare albă;

� pagini pentru tranzit, de culoare bleu, folosite atunci când mărfurile tranzitează teritoriul unei ţări, fără a face obiectul unei „utilizări” sau atunci când mărfurile nu pot fi vămuite decât în birouri vamale special abilitate.

Ambalajele� urmează, în principiu, regimul mărfii conţinute şi sunt

impuse cu aceeaşi taxă. � Pentru ambalajele destinate unor utilizări repetate,

care circulă în mod regulat în trafic internaţional, se practică însă, conform unei convenţii vamale din 1960, admiterea temporară.

� Acest regim se aplică ambalajelor importate cu marfa şi care urmează să fie reexportate , precum şi acelora importate fără marfă, dar destinate unui reexport. Reexportul trebuie să aibă loc într-o perioadă determinată (în UE, şase luni pentru ambalajele “pline” şi trei luni pentru ambalajele “goale”).

REGIMURILE VAMALE ECONOMICE

Regimul de perfecţionare activăLohn-ul activ

� Regimul cu suspendare pleacă de la ideea că materiile prime, materialele etc. importate pentru a fi încorporate într-un produs finit nu fac decât să tranziteze teritoriul naţional, nefiind eligibile pentru aplicarea regimului vamal comun; ele beneficiază, în consecinţă, de suspendarea plăţii taxelor legate de vămuire.

Regimul de rambursare presupune faptul că operatorul importator face plata taxelor vamale conform regimului comun, dar, după prelucrare, poate solicita şi va primi rambursarea plăţii în proporţia pe care o au materiile importate în valoarea produsului finit exportat.

Regimul de perfecţionare pasivă Lohn-ul pasiv

� priveşte pe agenţii economici care exportă materiale şi vederea prelucrării lor în străinătate, urmând să reimporte produsul finit.

� La import, aceste produse nu sunt impuse la valoarea lor integrală, întrucât aceasta include şi valoarea materiilor prime exportate anterior, ci numai la diferenţa de valoare corespunzătoare prelucrării în străinătate (taxare diferenţială).

� Practic, taxarea diferenţială constă în deducerea din taxele calculate pentru produsele finite a mărimii taxelor care s-ar fi achitat asupra materiilor exportate pentru prelucrare, dacăacestea din urmă ar fi fost importate din ţara unde se realizeazăoperaţiunile de prelucrare.