Boli Infecioase

Tematica

Nr.crt.Titlul cursului1Agenti patogeni-clasificare. Procesul infectios: putere patogena, capacitatea de aparare a gazdei2Diagnosticul de laborator in bolile infectioase. Tratamentul bolilor infectioase (profilactic, curativ, nonetiologic)3Antibiotice: principiile tratamentului antibiotic, familii de antibiotice,4Antibiotice: principiile tratamentului antibiotic, familii de antibiotice (continuare)5Infectia cu HIV 6Infectia cu HIV, SIDA (continuare)7Sepsis. Leptospiroza8Varicela. Herpes zoster. Oreion9Infectii streptococice. Angine. Scarlatina. Erizipel10Mononucleoza infectioasa. Difteria. Rujeola. Rubeola11Infectii respiratorii. Pneumonii. Gripa. Tuse convulsiva 12Meningite13Meningite (continuare)14Poliomielita. Febra tifoida15Hepatite acute virale16Boli Tropicale17Tetanos. Carbune 18Patogenia diareilor acute infectioase. Dizenteria. Toxinfectia alimentara19Botulism. Holera20Endocarditele infecioase20Antifungice, antivirale. Rickettsioze (febra butonoasa mediteraneana). Rabie

BibliografiaCursurile prezentateBoli Infecioase: Prof Dr Ileana RebedeaBoli Infecioase: Prof Dr Mircea Chiotan

Mandell, Douglas, and Bennett's Principles and Practice of Infectious Diseases, 7th EditionMaladie Infectieuses et Tropicales, ECN. PILLY, 2012, 2-eme edition

Orice material de bun calitate...

Ce ateptri avei?

Cazul din garda de vineri...

CT cerebral nativPF, brbat, 52 ani

Frotiu gram LCR

Frotiu Gram LCR: CGP, alungii, in diplo, unii capsulai, dispui predominant extraleucocitari

Frotiu Gram LCR: CGP, alungii, in diplo, unii capsulai, dispui predominant extraleucocitari

Latex aglutinare LCR: Streptococcus pneumoniae

Cultur pozitiv la 10 h 1/2

Cultur pozitiv la 10 h 1/2

Introducere n Bolile Infecioase

Cum suntem alcatuiti?

Lumea vie

Universul microorganismelor

Macroorganismul uman si microorganismele conlocuitoare Din ce/ din cine suntem formati?

10% celule eucariote versus 90% celule bacterienehttp://www.ted.com/talks/bonnie_bassler_on_how_bacteria_communicate.html

Macroorganismul uman si microorganismele conlocuitoare

1% genom uman versus 99% genom bacterian suntem constituiti majoritar din bacterii!

Bonnie Bassler Princeton

ACTGAAACCTGACTGACTGCGCAAATTGCATGACTGAAACGTGTGCGACCGTGTAAAAAACTGACTG

Geneza

Mitocondria: consuma oxigen pentru a extrage eficient energie din hidrocarbonate (ex din glucoza), producand bioxid de carbon si apa

Cloroplastul: consuma bioxid de carbon si apa transformandu-le, in prezenta luminii (conditie obligatorie), in glucoza si eliberand oxigen in acest proces http://highered.mcgraw-hill.com/sites/9834092339/student_view0/chapter4/animation_-_endosymbiosis.html

Teoria endosimbiozei Endosimbioti: mitocondria si cloroplastul

Procariote si Eucariote

Clasificarea veche, pe baza prezentei sau absentei membranei nucleare, impartea lumea vie in 2 domenii: Procariote si Eucariote

Procariotele: pre-karios (pre-nucleate, fara nucleu), nu poseda membrana nucleara pentru a-si delimita materialul genetic

Eucariotele: eu-karios (cu nucleu propriu), poseda membrane prin care-si delimiteaza materialul genetic

Procariote versus Eucariote

Azi, pe baza ARN ribozomal, lumea vie se imparte in 3 domenii: Bacteria - Archaea Eucarya

Bacteria, Archaea si Eucarya

Bacteria si Archaea formeaza impreuna procariotele din clasificarea veche . Celulele umane se afla in domeniul eucariot in regatul animals (animalia) (incercuite cu galben)

Lumea vie nomenclatura: domenii, regate

3 Domeniile: Archaea, Bacteria, Eukarya6 Regatele (kingdoms) sunt incluse in domenii: Archaebacteria (bacteriile ancestrale) Eubacteria (bacteriile propriu-zise) Protista Fungi Plantae Animalia

Impartirea apoi in interiorul regatelor - formula mnemotehnica: King Phillip came over from great Spain

K ingdomP hylumC lassO rderF amilyG enusS pecies

Franois Jacob (1973): It is perfectly possible to imagine a rather boring Universe without sex, without hormones and without nervous systems peopled only by individual cells reproducing ad infinitum. This Universe in fact exists. It is the one formed by a culture of bacteria.

Au viata sociala bogata!Comunica prin limbaj specific!Isi construiesc orase (protejate in biofilm) siParticipa la viata polisului (fac politica!)Presteaza munca in folosul comunitatii!(inclusiv al macroorganismului)Se pot imbolnavi!Leaga prietenii si au adversitatiAu viata romantica si sexuala !Universul microorganismelor

Factorii care influenteaz emergena infeciilorCreterea populaiei, emigrarea

Modificri ale comportamentului sexual

Aglomeraia

Folosirea de droguri

Cltoriile internaionale

Factori tehnologici i industriali (procesarea alimentelor)

Modificri microbiene rezistena la antibiotice

Deficiene privind msurile de sntate public (nivel de sanitaie, supravegherea infeciilor, controlul insectelor, vaccinri)

Bioterorism: variol, antrax

Infecia/ Procesul infecios/ Boala infecioasInfecia: relaie particuar ntre microorganismele patogene/ condiionat patogene i macroorganismul gazdSunt necesare:Ptrunderea microorganismelor patogene/ condiionat patogene n organismDepirea sau neutralizarea barierelor de aprare/ mecanismele de aprare ale gazdeiMultiplicareTransmitere (supravieuire i formare de rezervoare)

Procesul infecios: ansamblul relaiilor intra i postinfecioase dintre microorganismul agresor i macroorganismul gazd care reacioneaz prin mijloace nespecifice/ specificeAre ca rezultat:Distrugerea microorganismuluimbolnvirea macroorganismului

Boala infecioas: consecina ptrunderii microorganismului n interiorul gazdei cu declanarea mecanismelor de agresiune i aprare (CONFLICT) care determin modificri anatomo-funcionale:Tabloul clinico-biologicInfecie inaparent: germeni cu patogenitate redus i rezisten crescut a gazdei (dac avem detectabil doar rspunsul imun) 90% din cazuri

Infecia i imunitatea antiinfecioas

Patogen: organism capabil s produc o boal infecioas (BI)

Saprofit: organism care se dezvolt fr s determine manifestri patologice (uneori simbioz)

Oportunist: agent infecios ce devine patogen cnd imunitatea este alterat (infeciile oportuniste la imunodeprimai HIV/ SIDA)

Patogenicitatea: capacitatea de a produce boala (nr de persoane care dezvolt boala clinic / nr de persoane infectate)

Virulena: masura cantitativ a patogenicitatii a bolii produse, gradul de severitate

Infectivitatea: nr de indivizi infectai / nr de indivizi susceptibili (expui)

Patogeneza infeciilor (1)ntlnirea agentului patogen cu gazda:pentru prima dat n momentul naterii (ns este posibil nc din viaa intrauterin)ulterior prin contactul gazdei cu microorganisme externe (infecii exogene) sau interne (infecii endogene)ptrund n organism odat cu: (apa, alimente, aer, lichid seminal, secreii vaginale, nepturi de insecte, zgrieturi/ mucturi de animale, transfuzii de snge, transplant de organe contaminate)

Ataarea i ptrunderea agentului patogen n organism:tegumentele i mucoasele sunt principalele bariere fizice (mecanice) de aprare antiinfecioas (IMPERFECTE !!!)ataarea se face prin intermediul ADEZNELOR (structuri de pe suprafaa ag patogeni):HEMAGLUTININA: v gripale i rujeolicHEMAGLUTININA FILAMENTOAS: B. pertussisPILII I FIMBRIILE: meningococ i gonococPROTEINELE DE LEGARE DE FIBRONECTIN I COLAGEN: CGP (Staf, Str)INTIMINA: EC-EH, EC-EPTAGLINA: giardiaadezinele se leag de structuri ale matricei extracelulare i membranei bazale sau receptori ai celulelor eucariote (INTEGRINE/ SELECTINE)

Multiplicarea i rspndirea agenilor patogeni:Multiplicarea este esenial dezvoltrii unei infecii (poate precede sau urma diseminrii ag patogen)Doza infectant: numrul de microorg. capabile s produc boalaDiseminare dup multiplicare la nivelul porii de intrare (penetrarea mb bazale i trecerea n tes subepiteliale):Direct (n tesuturile vecine)Limfatic (cea mai frecvent)Hematogen (direct sau indirect via canal toracic)Nervoas (rar folosit: centripet rabie, toxina tetenic, centrifug HSV, VVZ)

Conflictul microorganism gazd:Factorii de agresiune ai agenilor patogeni (factorii de virulen):AdezineleInvazivitatea Mecanisme antifagocitare (factori antifagocitari, structuri de suprafa: capsul, fimbrii, factori toxici: leucocidina, inhibarea fuziunii fagolizozomale)SideroforiiExoenzimele (hialuronidaza, streptokinaza, coagulaza, colagenaza)Toxinogeneza (exotoxine: produse i eliberate n mediul extern / endotoxine: LPZ BGN)Mecanismele de aprare a gazdei (nespecifice nnscute / specifice dobndite) Patogeneza infeciilor (2)

Leziuni tisulare:prin aciunea direct a agentului patogensecundare reaciei din partea organismului gazd

Evoluia infeciei:distrugerea agentului patogenmbolnavirea gazdeistabilirea unei coabitri microorganism gazd (PORTAJ): importan epidemiologic mare

Patogeneza infeciilor (3)

De unde vin microorganismele care cauzeaz infecii?Microorganismele care produc infecii:Endogene:comensale\saprofiteExogene: aer, sol, apa, alimente, animale, oameni, vectori

Dup locul n care sunt dobndite infeciile:Infecii comunitareInfectii asociate asistentei medicale- recent introdusaInfecii nozocomiale

Transmitere:Direct:Atingere, sarut, contact sexual, picaturi FluggeMuscatura de animal, contact cu solulTransplacentarIndirect:Prin intermediul: apei, hranei, prod.biologice, organe, obiecte, instrumente chirurgicalePrin vectori: mecanic, biologicPrin aer (particule 1-5m)

Aprarea nespecific a gazdei (1)I linie de aprare: Bariera cutaneo-mucoas - protecie mecanic, chimic, biologicBarierele de organ hematoencefalica, fetoplacentara, etcFlora saprofit

II linie de aprare:Mecanismele celulare (FAGOCITOZA) i umorale nespecifice: CITOKINELE, COMPLEMENTUL, LIZOZIMUL, LACTOFERINA, FIBRONECTINA

Reacie inflamatorie (vasodilataie + aflux de celule sanguine i factori umorali)Infecia stimuleaz monocitele \ macrofagele care sintetizeaz IL-1 cu aciune la urmtoarele niveluri:Centrii termoreglrii febrMduva hematogen neutrofilieStimuleaz neutrofile fagocitozaLyB crete producia de AcLyT sinteza de IL2Fibroblati proliferare fibre de colagenFicat sinteza proteinelor de faz acut

Aprare nespecific a gazdei (2)Fagocitoza2 tipuri de celule PMN si MNEtape:Chemotactism = mobilizare catre focarul infectios (C3a, C5a + complexul C5b,6,7)

Opsonizare = recunoastere+pregatire agent patogen pt fagocitoza prin cuplare cu IgG, C3b)Necesita opsonizare: pneumococ, H.influenzae, piocianic, Klebsiella, stafilococ auriuNU necesita opsonizare: BGN, stafilococ alb

Ingestie = nglobare n fagozomi

Distrugere:Oxigeno-dependent (producie de radicali liberi de oxigen)Oxigeno-independent (enzimatic) = cuplarea fagozomului cu lizozomul fagolizozom eliberare de enzime microbicide: inactivarea si distrugerea intracelulara a agentului patogen; dupa distrugere PMN sunt distruse puroi, MN nu sunt distruse

Apararea nespecific a gazdei (3)Imunitatea umoral nespecific: Complementul

Complex de 9 proteine (C1-9) activate succesiv n cascada

Activarea C complexul litic C5-C9 (complex de atac la membran formare de pori membranari pierdere de ap i electrolii moarte celular)Calea clasica: Ag-AcCalea alterna (rapid nu necesit prezena de Ac): endotoxine (BGN), polizaharid bacterian (BGP), agregate de Ig

Consecintele biologice ale activarii complementului:C3a: rol chemotactic si n producia de histaminaC3b: se fixeaz de complexul Ag-Ac, de receptorii de pe suprafata PMN, MfLiza celulara prin complexul C5-C9 (Neisseria, BGN)Opsonizare prin C3b favorizarea fagocitozeiModularea proliferarii LyBCresterea activitatii citotoxice Ac dependenta a celulelor NKEfect proinflamator prin C3a si C5a

Aparare specific gazdei (1)Imunitatea umoral:Globuline (gamaglobuline) care recunosc si reactioneaza specific cu un Ag

Secretate de LyB; 5 clase de Ig: G, M, A, D, E

Functii:Antitoxica Bactericida (prin activarea C Neisseria, BGN)Citotoxicitate mediata celular, dependenta de Ac (Ac recunosc Ag de pe mb cel infectate si fixeaza prin Fc celula NK, inducand liza celulei infectate)Opsonizare pt bacteriile cu multiplicare extracelularaAparare locala (IgA): inhiba aderenta bacteriana + neutralizare virusuri \ toxineNeutralizarea unor virusuri extracelulare (varicela, rujeola)

Aparare specific a gazdei (2)Imunitatea celular (importanta pt infectiile cu microorganisme cu dezvoltare intracelulara, este mediata de LyT)Limfocite TLyT helper (CD4) - amplifica RIU\RIC prin stimularea proliferarii LyB\LyT prin intermediul limfokinelorLyT supresor (CD8) diminua RIU\RIC

Citokine-limfokineGlicoproteine ce permit cooperarea \ interactiunea celulelor imunitare intre ele

Interferonglicoproteine specifice de specieactiviti biologice:antiviralimunomodulatoareanti-tumoral3 tipuri:alfa IF: produs de monocitebeta-IF: produs de fibroblaste umanegama-IF: produs de LT sensibilizate (LTH1)

Agresiune microbian mecanisme celulare, umoraleCitokine pro-inflamatoriiCitokine anti-inflamatoriiInflamatie locala si generalaCicatrizare, fibroza-TNFIL1, IL8IL6IFNIL4IL10IL1raIL6

Mecanisme implicate n infeciile bacterieneMecanismExemple

Infectie cu piogeniPneumonie pneumococicaAbces stafilococic

Infectie granulomatoasaTuberculoza pulmonara, bruceloza, sifilis

Toxic (modificarea Holerafiziologiei)

Toxic (distrugere tesuturi)Gangrena gazoasa

Mediere imunologicaSindrom Guillain Barre dupa infectie cu Campylobacter jejuniSindrom Reiter dupa shigelloza

NeoplazieCarcinom de stomac dupa persistenta infectiei cu H.pylori

Imunitatea antibacterianAPRAREA NESPECIFIC: opsonizare / fagocitoza = rol primordial pt bacteriile cu parazitism extracelular

APRAREA SPECIFIC UMORAL :Bacterii care induc sinteza de Ac:bacterii toxigene (tetanos, difterie)bacterii cu multiplicare extracelular

Funciile Ac antibacterieni:antitoxic = protectori (botulism / tetanos / difterie)neutralizare enzime bacteriene (staf, strept)opsonizare = favorizeaz fagocitoza bacteriilor extracelulare (pneumococ, H.influenzae, piocianic, Klebsiella, stafilococ auriu)liz bacterian nespecific (prin activarea C5-9): H.influenzae, Neisserii, Enterobacteriiimunitate local: IgA secretorii ( mpiedic aderarea la mucoase)

APRAREA SPECIFIC CELULAR: bacterii cu dezvoltare intracelular Se multiplic / persist n macrofage, la adpost de AcSunt vulnerabile la aciunea LT citotoxice\NKInduc apariia de hipersensibilitate ntrziat (granuloame cronice TBC etc)

Stadii n interaciunea virusurilor cu gazdaIntrarea n organismul gazd

Replicare primar

Rspndire (viremie primar)

Tropism celular i tisular

Replicare secundar (viremie secundara)

Afectare celular sau persisten

Rspuns imun al gazdei

Imunitatea antiviral (1)Virusuri = multiplicare strict intracelular = imunitatea celular (rol primordial)

IMUNITATEA CELULAR : fenomene citotoxice mediate celular care distrug celula infectat

Citotoxicitate antiviral specific LT citotoxice CD8+ specific de Ag nu necesit prezena Ac specifici ag viral este prezentat LyTc de o celul care posed Ag CMH cls I (toate celulele organismului) mecanism intim: eliberare de perforine liza celulei infectate, activarea apoptozei

Citotoxicitate celular dependent de anticorpi celulele NK nespecific de Ag cel NK recunosc / lizeaz celula infectat numai n prezena Ac fixai n prealabil pe cel K mecanism intim: perforine / apoptoz

Imunitatea antiviral (2)IMUNITATEA UMORAL: virusurile sunt sensibile la Ac numai n timpul viremiilor

Funciile Ac n infeciile virale :neutralizani:o suprim viremiao blocheaz receptorii celulari pentru viruso mpiedic penetrarea celularo apar prea trziu pentru a avea efect neutralizat n RI primar o au rol important n RI secundar (reinfecie) = asigur imunitatea

liza virusurilor cu anvelop / celulelor cu Ag virale la suprafa

imunitate local (IgA): mpiedic aderarea virusurilor la mucoas

Imunitatea antiviral (3)IMUNITATEA NESPECIFIC : INTERFERONIIglicoproteine secretate de toate celulele infectate viralspecifice pentru fiecare specie de animalnespecifice pentru un virus

actiune antiviral:celula devine refractar la multiplicarea viral prin inhibarea iniierii traducerii proteinelor viraleacioneaz prin intermediul unor enzime: proteinkinaza, 2-5 oligonucleotid-sintetaza

actiune imuno-modulatoare:crete citotoxicitatea celulelor NK, LTC, macrofageactivarea macrofagelor (IF gamma)crete expresia Ag HLA cls I (IF beta) i cls II (IF gamma)

Imunitatea antifungicAPRAREA NESPECIFICpielea / mucoasele = barier mecanic i fizico-chimicfagocitoza:neutrofile / macrofagerol important n infeciile cu: Candida, Aspergillus, Criptococcus, Histoplasma bolnavii cu anomalii ale neutrofilelor: infecii fungice sistemice

IMUNITATEA CELULAR : cea mai important !LyT : rol esenial n infeciile sistemice cu : Criptococcus, Histoplasmamacrofagele activate au un rol importantimunitatea local (piele / mucoase) : important pt Candidabolnavii cu deficit de LT fac infecii candidozice severe, cronice

Imunitatea antiparazitarProtozoaremajoritatea infeciilor au o evoluie cronicrspunsul imun nu permite eliminarea complet a parazitului

Imunitatea celular: esenial pentru: P. carinii / T. gondii / Leishmaniacitotoxicitatea Ac-dependent: -mecanismul cel mai important-prin intermediul eozinofilelor, n prezena IgEbolnavii cu ID celular (HIV) : infecii frecvente i severe cu protozoare

Imunitatea umoral: rol modest = Ac au putere protectoare redus

Metazoare: rol important imunitatea celular

Deficite imunitareImunitate umoralHipo/agamaglobulinemia congenital (infecii cu bacterii cu multiplicare extracelular)Deficit de IgA (infecii respiratorii/digestive repetate)

Deficit de complement (infecii cu bacterii cu multiplicare extracelular, Neisseria C6-9)

Splenectomia (pneumococ H.influenzae, E.coli)

Neutropenii

Anomalii funcionale ale granulocitelor (granulomatoza cronic familial, deficit de G6PDH

Deficit de LT (infecii cu germeni cu dezvoltare intracelular)Congenital: sd Di GeorgeDobndit: hemopatii maligne, transplante, trat imunosupresoare, denutriie, malnutriie, infecie HIV)

Alte deficite imune:Diabet zaharat (afecteaz chemotactismul, fagocitoza, bactericidia PN)Ciroza hepatic, etilism (pneumococ, infectarea spontan a lichidului de ascit)

Clasificarea germenilor

Coloraia GRAM

Structura peretelui bacterian: gram pozitiv/negativ

BacteriiCoci Gram pozitiv aerobiStaphylococcus sppStafilococ auriu (coagulazo pozitiv)Stafilococ alb (epidermidis, saprophyticus)(coagulazo negativ)Streptococcus sppS.pyogenes (grup A beta hemolitic)S.agalactiae (grup B)Streptococi orali salivarius, mutans, sanguis (viridans)S. pneumoniaeS.bovis (grup D)Enterococcus spp (faecalis, faecium, durans, avium)Coci Gram pozitiv anaerobiPeptococcusPeptostreptococcusCoci Gram negativ aerobiBranhamella (Moraxella) catarrhalis ?Neisseria meningitidisNeiserria gonorrhoeae

Coci Gram pozitiv anaerobiVeionella parvum

BacteriiBacili Gram pozitiv aerobiBacillus anthracisBacillus cereusCorynebacterium diphteriaeErysipelothrix rhusiopathiaeListeria monocytogenesNocardiaBacili Gram pozitiv anaerobiActinomyces israeliiClostridium perfringensClostridium tetaniClostridium botulinumClostridium difficileLactobacillusPropionibacterium acnes

BacteriiBacili Gram negativ aerobiFermentativiEscherichia coliProteus mirabilisSalmonella spp (typhi, paratyphi)Shigella (dysenteriae, flexneri, boydii, sonnei)KlebsiellaEnterobacter spCitrobacter spSerratia spProvidencia, Morganella morganiiYersiniaAeromonas spVibrio sp (cholerae parahemolyticus)

BacteriiBacili Gram negativ aerobiNefermentativiPseudomonas aeruginosa (piocianic)Burkolderia cepaciaStenotrophomonas maltophilaAcinetobacterMoraxellaAlti BGNBrucella, Pasteurella,Bordetella pertussis, Legionella, Campylobacter, Helicobacter, Gardnerella vaginalisFermentativi cu crestere dificilaHaemophilus, Actinobacillus, Cardiobacterium, Capnocytophaga, Eikenella, Kingella (HACEK)Bacili Gram negativ anaerobiBacteroidesPrevotellaFusobacterium

BacteriiAlte bacteriiMycoplasmataceaeM.pneumoniae, hominis, Ureaplasma urealyticumChlamydiaceaeC.trachomatis, psittaci, pneumoniaeRickettsiaceaeR.conorii, typhi, prowazekiiCoxiella burnetii, Ehrlichia, Bartonella henselae, quintanaSpirochaetaceaeTreponema, Borrelia, LeptospiraMycobacteriaceaeComplexul tuberculosis (BK, bovis, africanum)M.lepraeMicobacterii atipice (M.avium intracellulare, kansasii, marinum, xenopi)

VirusuriARNFamiliaVirusuriPicornaviridaePoliovirus, Coxsackie, Echovirus, v.hepatitei A, rinovirusAstroviridaeAstrovirusCaliciviridaev.NorwalkTogaviridaev.rubeolicFlaviviridaev.febrei galbenev.hepatitei C, GCoronaviridaecoronavirusRhabdoviridaev. rabieiParamyxoviridaev.rujeolei, v.urlian, VRS, v.paragripalFiloviridaev. febrelor Ebola, MarburgArenaviridaev.coriomeningiteilimfocitareOrthomyxoviridaev. gripeiReoviridaerotavirusRetroviridaeHIV, HTLVANDFamiliaVirusuriHepatnaviridaev.hepatitei BParvoviridaeParvovirus B19Polyomaviridaev.JCPapovaviridaepapilomaAdenoviridaeAdenovirusHerpesviridaeHHS1,2, EBV, CMVVZV, HHV6,7,8Poxviridaev.vaccinal, v.variolei, poxvirusuri (molluscum)

Bacterii implicate frecvent n infecii comunitareRespiratorii: Streptococcus pyogenes, Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis, Mycoplasma pneumoniaeUrinare: E.coliCutanate: Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureusGenitale: N. gonorrhoeae, Chlamydia trachomatisIntestinale: Salmonella, Shigella

Bacterii implicate n infeciile nozocomialeStafilococ-MR

Infectii mai frecvent nozocomiale, deci mai gravePrognosticul - mai putin bun. Posibilitatile terapeutice (antibiotice) -considerabil reduse (antibiograma este indispensabila)Costurile tratamentului - mai mari

Orice Stafilococ de spital este a priori MR n absenta probei contrare.

Germeni implicai n infeciile nozocomialeEnterococ

enterococii - locul doi sau trei ca frecven n infeciile nozocomiale n SUA. flora intestinal normal a oamenilor, (majoritatea infeciilor enterococice sunt endogene?)cele mai multe infecii apar la pacieni spitalizai, (dializ peritoneal, hemodializ, iar microorganismele pot fi dobndite exogen)

Germeni implicai n infeciile nozocomialeEnterococ

rareori infecii respiratorii joasepot produce endocardite, infectii urinare inalte nu au factori clasici de virulen, dar rezistena lor la antibiotice le permite s supravieuiasc i s prolifereze la pacieni aflai sub chimioterapiefrecvent implicai n infecii pelvine i intra-abdominale acioneaza sinergic cu alte bacterii, ca Bacteroides fragilis n creterea morbiditii i mortalitii.

Germeni implicai n infeciile nozocomialeBacili Gram negativi

Enterobacterii (E.coli, Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Proteus, Citrobacter, mai rar Salmonella si Yersinia

Alti BGN: Acinetobacter, Pseudomonas

Cea mai frecventa cauza de IN, mortalitate 10-15%

Germeni implicai n infeciile nozocomialeBacilii Gram negativi (cu exceptia Yersinia si Salmonella)

Se comporta ca oportunisti

Contamineaza, colonizeaza si infecteaza o leziune preexistenta (plaga, tesut sau cavitate in amonte de un obstacol sonda, cateter)

Puterea patogena: invazie bacteriana/eliberare de toxine

!Yersinia si Serratia cresc la 4C (accidente transfuzionale)

Germenii problemE enterococcus S staphylococcus (MRSA/ MRSE)K/C Klebsiella / Clostridium difficileA acinetobacter P pseudomonas E enterobacter / enterobacterii !!!

ESKAPE

Daca am numara celulele proprii organismului uman si celulele bacteriene care ne populeaza (convietuiesc, fac parte din organismul nostru) si le-am reprezenta grafic atunci am obtine imaginea din stanga, unde cu cercuri colorate sunt figurate celulele cele proprii ocupa interiorul omului figurat, iar cele bacteriene ocupa tot exteriorul (cercul exterior)

Reprezentarea grafica a numarului de gene (figurate in dreapta prin litere ACTG albe) arata ca numarul de gene proprii (ce ocupa interiorul perimentrului omului figurat, este de 100 ori mai mic decat numarul de gene ale bacteriilor care ne populeaza (care ocupa cercul mare exterior in figura din slide-ul anterior) (vezi si urmatoarele slide-uri/ filmul din link)

*http://highered.mcgraw-hill.com/sites/9834092339/student_view0/chapter4/animation_-_endosymbiosis.htmlhttp://www.dummies.com/how-to/content/endosymbiotic-theory.htmlTeoria endosimbiozei explica formarea celulelor eucariote complexe prin procesul de inglobare (internalizare) a unei celule procariote intr-o alta celula. Celula inglobata devine organit intracelular. Pot avea loc inglobari succesive/seriate (vezi figura din urmatorul slide)Endosimbioza = procesul prin care o celula supravietuieste in interiorul unei alte celule, unde indeplineste functii specifice in folosul gazdei.Microorganismul internalizat in procesul de simbioza = endosimbiotMitocondriile si cloroplastele au asemanari evidente cu celulele procariote (bacteriile):sunt de dimensiunea bacteriilorsunt inrudite filogenetic cu bacteriile au ADN propriu, circular, similar cu ADN-ul bacterian si se divid binarau membrana dubla: membrana interna (compozitie~membranele bacteriene) si o membrana externa (compozitie~celulei eucariote)au ribozomi proprii: ribozomii mitocondriali sunt mult mai apropiati ca structura de cei bacterieni decat de cei eucarioti

* Procariotele (pre-nucleate)microorganisme unicelulare, mici ~ 2-10 micronifara nucleu sau alte organite delimitate de membraneposeda un cromozom unic, circularribozomi 30S/50Smembrana plasmatica nu contine steroli (cu mici exceptii)au, de regula, perete celular (peptidoglican) pt mentinerea integritatii celularepot poseda membrane externe, capsula, cili si flagelise divid prin sciziune binara

Eucariotele (cu nucleu propriu)de ~100 mai mari , de regula multicelulareau nucleu si organite celulare delimitate de membrane (inclusiv mitocondrii, presupuse a fi procariote ancestral adaptate la viata intracelulara )au cromozomi lineari, cu histone in compozitia lorribozomi 40S/60Smembranele celulare contin sterolipot avea perete celular (fara peptidoglican)

*The current system, the Three Domain System, groups organisms primarily based on differences in ribosomal RNA structure. Ribosomal RNA is a molecular building block for ribosomes. [Clasificarea populara a microorganismelor: Bacterii/Fungi/Paraziti/Virusuri (?organisme vii?)]Under this system, organisms are classified into three domains and six kingdoms. The domains are Archaea, Bacteria, and Eukarya. The kingdoms are Archaebacteria (ancient bacteria), Eubacteria (true bacteria), Protista, Fungi, Plantae, and Animalia The Archaea and Bacteria domains contain prokaryotic organisms. These are organisms that do not have a membrane bound nucleus. **Nu numai ca nu au un univers plicticos, descoperirile recente arata ca bacteriile au o adevarata viata sociala, sunt poliglote (comunica prin limbaj specific de specie sau printr-un esperanto bacterian limbaj interspecii vezi quorum sensing), isi construiesc orase in care pot trai la adapost de antibiotice, oxidanti sau de factorii celulari si umorali ai sistemului imunitar (vezi biofilmele), muncesc in folosul comunitatii (inclusiv al macroorganismului in care sunt rezidente), au prieteni si dusmani (pot creste in simbioza sau sa favorizeze dezvoltarea altor specii, pot inhiba specific sau nespecific alte specii sau pot fi neutre, tolerante), fac politica (schimba intre ele materiale de rezistenta) au viatasexuala (isi pot transfera prin pili material genetic)!!!*