CursExdI.doc

11
 CERINŢE DE SECURITA TE PENTRU APA RATURA ELECTRIC Ă CU TIP DE PROTECŢIE CAPSULA RE A NTIDEFLAGRANTĂ PREVĂZUTĂ SĂ FUNCŢIONEZE ÎN SUBTERA NUL MINELOR GRIZUTOASE Dr.ing.Martin Frie!ann Dr.ing.Mi"ai Mag#ari Ing. L$%ian M&'&(an Ing. Martine)%$ Ariana  D&%$!ente e re*erin+,- SR EN //0123-4//5 SR EN //012/-4//5 O6ie%t 7i &!eni$ e a8'i%are  În cadrul lucrării sunt prezentate cerinţele specifice pentru construcţia aparaturii electrice cu tip de protecţie capsulare antideflagrantă, destinate pentru a fi folosite în subteranul minelor grizutoase. Una din cele mai răspândite metode de asigurare a protecţiei la explozii a maşinilor el ec tr ice, ap ar atel or ş i echipamentelor es te închiderea sau includ er ea p ă r ţ ilor  conducătoare de curent ale acestora în capsulări solide, rezistente, capabile să reţină pre siu nea exploziei f ăr ă dis tru gere şi f ăr ă deformaţ i i remanente şi care nu tra nsmit explozia mediului exterior. Mediul cu pericol de explozie, aşa numitul gaz grizu, este capabil să pătrundă în interiorul capsul ării aparaturii, poate să se aprindă şi să conducă la efecte dinamice periculoase. ar datorită faptului că toate !oncţiunile "legăturile# exterioare ale capsulării sunt executate sub o formă specială de fante, !ocuri calibrate, efectele dinamice nu se transmit din capsulare în mediul încon!urător.  $ltfel spus, îmbinarea capsulării se realizează prin interstiţii de forme geometrice şi dimensiuni precise. $ ceste interstiţii au proprietatea de a răci flacăra şi produsele rezultate dintr%o explozie interioară, datorită absorbţiei de căldură de către materialul flanşelor şi a destinderii adiabatice. $stfel răcite, gazele arse şi particulele de metal produse şi încinse de ex plozie, la ieşirea lor din capsul ar e, nu sunt capabile să pr od uc ă aprinderea amestecului explozi& din atmosfera încon!urătoare. ' astfel de execuţie a aparaturii poartă denumirea de capsulare antideflagrantă. (apsulările antideflagrante şi toate piesele de susţinere sunt supuse calculului mecanic, care ţine cont de presiunea maximă a exploziei ce apare în interiorul capsulării, cu un coeficient de siguranţă de ),*. Ter!in&'&gie Ca8)$'are antie*'agrant, 99. +ip de protecţie a aparaturii în care prţile care pot aprinde atmosfera explozi& sunt plasate într%o capsulare ce poate să suporte presiunea dez&oltat pe durata exploziei interioare a unui amestec explozi& şi care pre&ine transmiterea exploziei la atmosfera explozi&ă ce încon!oară capsularea. )

Transcript of CursExdI.doc

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 1/11

CERINŢE DE SECURITATE PENTRU APARATURA ELECTRICĂ CU TIP DE

PROTECŢIE CAPSULARE ANTIDEFLAGRANTĂ PREVĂZUTĂ SĂ FUNCŢIONEZE ÎN

SUBTERANUL MINELOR GRIZUTOASE

Dr.ing.Martin Frie!annDr.ing.Mi"ai Mag#ari

Ing. L$%ian M&'&(anIng. Martine)%$ Ariana

 D&%$!ente e re*erin+,- SR EN //0123-4//5

SR EN //012/-4//5

O6ie%t 7i &!eni$ e a8'i%are În cadrul lucrării sunt prezentate cerinţele specifice pentru construcţia aparaturii

electrice cu tip de protecţie capsulare antideflagrantă, destinate pentru a fi folosite însubteranul minelor grizutoase.

Una din cele mai răspândite metode de asigurare a protecţiei la explozii a maşinilor electrice, aparatelor şi echipamentelor este închiderea sau includerea părţilor conducătoare de curent ale acestora în capsulări solide, rezistente, capabile să reţinăpresiunea exploziei fără distrugere şi fără deformaţii remanente şi care nu transmitexplozia mediului exterior.

Mediul cu pericol de explozie, aşa numitul gaz grizu, este capabil să pătrundă îninteriorul capsulării aparaturii, poate să se aprindă şi să conducă la efecte dinamicepericuloase. ar datorită faptului că toate !oncţiunile "legăturile# exterioare ale capsulăriisunt executate sub o formă specială de fante, !ocuri calibrate, efectele dinamice nu setransmit din capsulare în mediul încon!urător.

 $ltfel spus, îmbinarea capsulării se realizează prin interstiţii de forme geometrice şidimensiuni precise. $ceste interstiţii au proprietatea de a răci flacăra şi produsele rezultatedintr%o explozie interioară, datorită absorbţiei de căldură de către materialul flanşelor şi adestinderii adiabatice. $stfel răcite, gazele arse şi particulele de metal produse şi încinsede explozie, la ieşirea lor din capsulare, nu sunt capabile să producă aprindereaamestecului explozi& din atmosfera încon!urătoare. ' astfel de execuţie a aparaturii poartădenumirea de capsulare antideflagrantă.

(apsulările antideflagrante şi toate piesele de susţinere sunt supuse calcululuimecanic, care ţine cont de presiunea maximă a exploziei ce apare în interiorul capsulării,cu un coeficient de siguranţă de ),*.

Ter!in&'&gieCa8)$'are antie*'agrant, 99.+ip de protecţie a aparaturii în care prţile care pot aprinde atmosfera explozi&

sunt plasate într%o capsulare ce poate să suporte presiunea dez&oltat pe durata explozieiinterioare a unui amestec explozi& şi care pre&ine transmiterea exploziei la atmosferaexplozi&ă ce încon!oară capsularea.

)

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 2/11

V&'$!-olumul total intern al capsulării. +otuşi pentru capsulări la care conţinutul este

esenţial în funcţionare, &olumul care trebuie considerat este &olumul care rămâne liber.entru corpuri de iluminat, &olumul este determinat fără lămpile montate.

 Î!6inare antie*'agrant,/ocul unde suprafeţele corespondente a două părţi ale unei capsulări

antideflagrante se suprapun şi împiedică transmiterea exploziei interioare la atmosferaexplozi&ă care încon!oară capsularea.

L,+i!ea :!6in,rii antie*'agrante ; L<(alea cea mai scurtă printr%o îmbinare antideflagrantă de la interiorul la exteriorul

capsulării.

Di)tan+a ; '< (alea cea mai scurtă printr%o îmbinare antideflagrantă, când lăţimea 0/0 a îmbinării

este întreruptă de găuri destinate trecerii şuruburilor de asamblare a părţilor de capsulareantideflagrantă.

Inter)ti+i$ e :!6inare antie*'agrant, istanţa dintre suprafeţele con!ugate ale unei îmbinări antideflagrante. entru

suprafeţele cilindrice care formează îmbinări cilindrice, interstiţiul este diferenţa întrediametrele găurii şi componentele cilindrice.

Inter)ti+i$' e=8eri!enta' !a=i! e )e%$ritate ;MESG<  "pentru un amestecexplozi&# este interstiţiul maxim al unei îmbinări de 1* mm lăţime prin care se împiedicăorice transmitere a unei explozii în urma a )2 &erificări făcute în condiţiile specificate cuamestecuri de gaze bine precizate.

 A%$!$'are e 8re)i$ne3ezultatele unei aprinderi într%un compartiment sau o subdi&iziune dintr%o capsulare

a unui amestec gazos precomprimat de o aprindere anterioară în alt compartiment saualtă subdi&iziune.

U7, )a$ %a8a% %$ a%+i&nare ra8i,Uşă sau capac pre&ăzut"ă# cu un dispoziti& care permite deschiderea sau

 închiderea printr%o simplă operaţie, de exemplu mişcarea unui mâner sau în&ârtirea uneiroţi. ispoziti&ul trebuie să fie montat în aşa fel încât operaţia să aibă două faze4

% una pentru blocare sau deblocare

% una pentru deschidere sau închidereU7, )a$ %a8a% *i=at ;,< 8rin 8ie)e *i'etate

Uşă sau capac la care deschiderea sau închiderea necesită desfacerea mai multor piese filetate " şuruburi, prezoane, bolţuri sau piuliţe# .

U7, )a$ %a8a% *i'etat ;,<

Uşa sau capac care se asamblează la o capsulare antideflagrantă printr%o îmbinare

antideflagrantă filetată.1

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 3/11

Di)8&>iti( e r,)$*'are

ispoziti& considerat ca parte integrantă a capsulării antideflagrante, destinatrăsuflării acestei capsulări în timpul funcţionării.

Di)8&>iti( e renareispoziti& considerat ca parte integrantă a capsulării antideflagrante, destinat

scurgerii condensului, fie în mod automat, fie acţionat manual.ispoziti&ele de răsuflare şi dispoziti&e de drenare nu sunt destinate dega!ăriipresiunii dez&oltate prin explozii interioare.

C&ni+ii te"ni%e )8e%i*i%e 8ri(in rea'i>area %a8)$',rii antie*'agrante

+oate îmbinările antideflagrante, fie că sunt permanent închise sau sunt destinatesă fie uneori deschise, trebuie să corespundă în lipsa presiunii cerinţelor următoarelor prescripţii4

% suprafaţa îmbinărilor trebuie să fie în aşa fel prelucrate încât rugozitatea lor medie 0 3a 0 să nu depăşească 5,6µm.

% suprafaţa îmbinărilor poate fi prote!ată împotri&a coroziunii prin ungere cuunsoare, electroplacare sau acoperire chimică.

  Mi!loacele folosite nu trebuie să modifice nici caracteristicile şi nici calitatea îmbinării. 7u se admite &opsirea, întrucât &opseaua este inflamabilă.

 Îmbinările antideflagrante pot fi nefiletate " plane, cilindrice, cu cep# şi filetate. Îmbinările nefiletate trebuie să corespundă solicitărilor mecanice care li se aplică.

/ăţimea îmbinărilor nefiletate nu trebuie să fie mai mică decât &alorile cuprinse în tab. )./ăţimea îmbinărilor pentru bucşe cilindrice metalice îmbinate prin presare "aleza! cu

strângere cel puţin medie# în pereţii capsulării antideflagrante metalice cu &olume mai micide 1222cm6  poate fi redusă la *mm, dacă se realizează o construcţie care pre&inedeplasarea bucşelor la solicitările impuse de încercările pre&ăzute în standardul specific.

7u se admit interstiţii intenţionate între suprafeţele îmbinărilor cu flanşă. În cazulcând datorită abaterilor de prelucrare, se formează un interstiţiu între suprafaţa unei îmbinări, aceasta nu trebuie să depăşească în nici un loc &alorile maxime date în tab. ).entru suprafeţele cilindrice, interstiţiul este diferenţa între diametrele găurii şicomponentei cilindrice.

Măsurarea lăţimii îmbinării şi a interstiţiului maxim în cazul îmbinărilor nefiletate, seface cu şublerul, micrometre de interior şi de exterior şi trusa leră.

 Îmbinările cu cep " fig.),1,6,8# 9 pentru determinarea lăţimii / a îmbinărilor cu cep seiau în considerare următoarele4

% fie numai partea cilindrică9 în acest caz interstiţiul părţii plane nu trebuie să

depăşească interstiţiul maxim specificat în tab.) "fig.),1,6#. acă este pre&ăzută ogarnitură de etanşare pe partea plană " fig.1# interstiţiul se măsoară între suprafeţele părţiicilindrice. acă garnitura de etanşare este din metal sau un material compresibil acoperitcu metal "fig.6#, interstiţiul se măsoară între fiecare faţă a părţii plane a îmbinării şigarnitură. :nterstiţiul părţii plane a îmbinării este măsurat după comprimarea garniturii4lăţimea / este măsurată înaintea comprimării garniturii,

% fie şi partea cilindrică şi partea plană " fig.8#. În acest caz, lăţimea ;l< pe parteaplană trebuie să fie de cel puţin 5mm, iar lăţimea ;d< pe partea cilindrică trebuie să fie celpuţin egală cu !umătatea din &aloarea minimă a lăţimii / indicată în tab.).

6

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 4/11

  +abelul )

+abelul )L,+i!ea !ini!, a :!6in,rii 7i inter)ti+i$'$i !a=i! 8entr$ %a8)$',ri in gr$8a I

Ti8$' :!6in,rii

L,+i!ea!ini!, a :!6in,ri i

Lmm

Inter)ti+i$' !a=i!mm

entru un &olum

cm6

V  ≤ )22

entru un &olum

cm6

)22 = V  ≤ *22

entru un &olum

cm6

*22 = V  ≤ 1 222

entru un &olum

cm6V  > 1 222

 Îmbinări plane,cilindrice sau cu cep

5   0,30 – – –  

?,*   0,35 0,35 – –  

)1,*   0,40 0,40 0,40 0,40

1*   0,50 0,50 0,50 0,50

 Îmbinăricilindricepentruarboriimaşinilorelectrice

rotati&ecu4

/agăre dealunecare

0,30 0,30 – – –  

0,35 0,35 0,35 – –  

0,40 0,40 0,40 0,40 0,40

0,50 0,50 0,50 0,50 0,50

0,60 0,60 0,60 0,60 0,60

/agăre derostogolire

2,8*   0,45 – – –  

0,50 0,50 0,50 – –  0,60 0,60 0,60 0,60 0,60

0,75 0,75 0,75 0,75 0,75

0,80 0,80 0,80 0,80 0,80

@ig.)A8 Îmbinări cu cep.8

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 5/11

)% interiorul capsulării9 1% garnitură de etanşare9 6% garnitură de etanşare metalicădin material comprimabil în&elită în metal9 8%partea cilindrică.

acă suprafaţa unei îmbinări plane este pre&ăzută cu găuri destinate pentrutrecerea şuruburilor pentru a asamblarea părţilor componente ale unei capsulăriantideflagrante, &aloarea minimă a distanţei ;l< până la marginea găurii trebuie să fie egalăsau mai mare decât4

% 5mm dacă lăţimea îmbinării / este mai mică de )1,*mm9% Bmm dacă lăţimea îmbinării / este egală sau mai mare de )1,*mm, dar mai micăde 1*mm9

% ?mm dacă lăţimea îmbinării este egală sau mai mare de 1*mm.istanţa ;l< se determină după cum urmează4). entru îmbinări plane cu găuri în exteriorul capsulării " fig.* şi C#, distanţa ;l<

este măsurată între fiecare gaură şi marginea interioară a capsulării.1. entru îmbinări plane cu găuri în interiorul capsulării " fig.5# distanţa ;l< se

măsoară între fiecare gaură şi marginea exterioară a capsulării.6. entru îmbinări plane unde, la marginea găurilor, îmbinarea constă dintr%o parte

cilindrică şi o parte plană " fig.B#, distanţa ;l< este egală cu9

% suma lăţimii ;a< pe partea cilindrică şi a lăţimii ;b< pa partea plană dacă distanţa ;f<este mai mică sau egală cu )mm şi dacă interstiţiul părţii cilindrice " i# este mai mic sauegal cu 2,1 mm.

- /ăţimea ;b< pe partea plană, dacă nici una din condiţiile de mai sus nu este îndeplinită.

8. Îmbinări cu cep unde, la marginea găurilor îmbinarea constă numai din parteaplană în măsura în care se admit îmbinări plane " fig.? şi fig.)2#. istanţa ;l< este lăţimeape partea plană între interiorul capsulării şi o gaură, atunci când gaura este în afaracapsulării " fig.?# sau între o gaură şi exterior atunci când gaura este în interiorul capsulării"fig.)2# .

@ig.*,5,C Dăuri în peretele unei îmbinări plane. :%:nteriorul capsulării

*

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 6/11

@ig.B,?,)2 Dăuri în peretele unei îmbinări cu cep.)% interiorul capsulării9 1%partea cilindrică

5

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 7/11

 Î!6in,ri 8rin %ane'$ri tri$ng"i$'are

 Îmbinările prin caneluri triunghiulare trebuie să aibă4

a# cel puţin cinci caneluri tr iunghiulare complet anga!ate9

b# un pas mai mare sau egal cu ),1* mm, şi

c# o deschidere unghiu lară de 52E "F*E#. Îmbinările prin caneluri triunghiulare nu trebuie ut ilizate în cazul părţilor af late în mişcare.

acă interstiţiul maxim de construcţie al producătorului este diferit de cel prezentat în tabelepentru o îmbinare plană a&ând aceeaşi lungime "determinată prin multiplicarea pasului cu numărulde caneluri triunghiulare#, interstiţiul maxim de construcţie trebuie precizat în certificat şi aparaturamarcată cu ;G<. Huplimentar, această condiţie pentru utilizare sigură trebuie să fie specificată îninstrucţiunile producătorului.

G

G

α 

Y  ≥ *T 

+est length I  Y 

),*

T  ≥ ),1* mm

α  I 52E "F*E#

Fig$ra 1 ? E=e!8'$ e :!6inare 8rin %ane'$ri tri$ng"i$'are

 Î!6in,ri *i'etate Îmbinările fi letate trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din +abelele 6 sau 8.

Ta6e'$' @ ? Î!6in,ri %i'inri%e *i'etate

asul   ≥2,C mma

@orma filetului şi calitateaa!usta!ului

(alitatea toleranţelor medie sau fină, conform :H' ?5*%) şi:H' ?5*%6b

@ilete anga!ate   ≥*

 $dâncimea anga!ări i

-olum =)22 cm6

-olum >)22 cm6

≥* mm

≥B mma acă pasul depăşeşte 1 mm, pot fi necesare măsurii speciale pentru fabricare "de exemplu, mai multe spire anga!ate#

pentru a se asigura că aparatura electrică corespunde încercării pentru netransmitere a unei aprinderi interioare.

b  Îmbinările cil ind rice fi letate care nu sun t confor me cu :H' ?5*%6 în ceea ce pri&eşte forma fi letulu i saucalitatea a!usta!ului, sunt permise dacă încercarea pentru netransmitere a unei aprinderi interioare estecorespunzătoare, când lăţimea îmbinării fi letate specificate de producător este redusă cu proporţianecesară prescrisă în standarde

C

 IEC 1940/03

)5(60

25,1

5

°±°=

α

mmT 

încercar de Lungimea

T Y 

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 8/11

Ta6e'$' ? Î!6in,ri *i'etate %&ni%e

asul   ≥2,? mm

Hpire pre&ăzute pe fiecare parte   ≥*b

@ilete anga!ate c

a @iletul intern şi extern trebuie să aibă aceeaşi dimensiune nominală, conicitate şi aceeaşi formă de filet.

b @iletele trebuie să fie conforme cu cerinţele din $7H:J$HMK L).12.) pentru filete cu pas normal, şi trebuiefabricate astfel încât să fie rezistente la smulgere.

c @iletele realizate în conformitate cu acest tabel &or asigura mai mult de 6,* filete complet anga!ate.

).

Garnit$ri e etan7are.Darniturile din material compresibil sau elastic folosite pentru a etanşa o îmbinare,

de exemplu pentru a împiedica intrarea umezelii sau prafului sau pre&eni scurgerea unuilichid, trebuie folosite suplimentar la îmbinarea antideflagrantă şi nu inclusă în aceasta" fig.)),)1,)6,)8#

Darnitura de etanşare trebuie să fie montată în aşa fel încât să se menţinăinterstiţiul prescris şi lăţimea prescrisă a îmbinărilor antideflagrante. $ceste prescripţii nuse aplică la intrările de cablu.

@ig.)),)1,)6,)8 Darnituri de etanşare

)%interiorul capsulării9 1,6 garnituri de etanşare 9 8%partea cilindricăB

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 9/11

 Î!6in,ri %i!entate Îmbinările cimentate sunt admise numai pentru asigurarea etanşării capsulării

antideflagrante din care fac parte. (onstrucţia capsulării trebuie să fie executată în aşa fel încât rezistenţa mecanică a ansamblului să nu fie determinată numai de ciment.

Materialele folosite pentru cimentare trebuie să fie conform H3 K7 522C?%24122*."stabilitate termică adec&ată pentru temperatura maximă la care sunt supuse în regimul

nominal al aparaturii electrice# şi să nu fie elastice.(alea cea mai scurtă printr%o îmbinare cimentată de la interiorul spre exteriorul uneicapsulării antideflagrante de &olum - trebuie să fie

≥6 mm dacă - ≤ )2 cm6

≥5 mm dacă )2 cm6 = - ≤ )22 cm6

≥)2 mm dacă - > )22 cm6

 Î!6in,ri e ar6&ri Îmbinările antideflagrante la arborii maşinilor electrice rotati&e trebuie să fie

realizate în aşa fel încât să nu se uzeze în funcţionare normală. Îmbinarea antideflagrantă poate fi4

-  îmbinare cilindrică-  îmbinare labirint-  îmbinare cu un organ flotant/ăţimea îmbinării în cazul unui arbore cu un lagăr de alunecare trebuie să fie cel

puţin egală cu diametrul arborelui fără să depăşească însă 1* mm.acă se foloseşte o îmbinare cilindrică sau o îmbinare labirint la o maşină electrică

rotati&ă cu lagăre de alunecare, cel puţin o faţă a îmbinării trebuie să fie din material carenu produce scântei "de ex. alamă# ori de câte ori întrefierul între stator şi rotor este maimare decât !ocul radial minim "N#, specificat de producător " fig.)*#. Drosimea minimă a

materialului care nu produce scântei trebuie să fie mai mare decât întrefierul. În cazul arborilor cu lagăre cu rulmenţi, !ocul radial maxim "m# nu trebuie sădepăşească două treimi din interstiţiul maxim admis , indicat în tab.).

?

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 10/11

@ig.)*. Îmbinări pentru organe de maşini electrice rotati&e.

 Î!6in,ri'e i>&'at&are'&r 7i 8,r+i'&r %are tran)!it '$!ina' capsulare în general este formată din mai multe părţi componente4 carcasă,

capac, uşi, intrări de cablu, ti!e, axe, arbori, izolatoare, &izoare. În situaţia în care în interiorul unei capsulări se află aparate de măsură sau lămpi de

control, sau în cazul corpurilor de iluminat, în componenţa capsulării intră şi părţi care

transmit lumina "&izoare#.Materialul pentru părţile care transmit lumina de la corpurile de iluminat sau pentruferestre de control "din sticlă sau material plastic# ale capsulărilor antideflagrante, trebuiesă corespundă prescripţiilor H3%K7 522C?%2 "rezistenţă mecanică, stabilitate termică,rezistenţă la agenţi chimici, etc#.

/a montarea părţilor care transmit lumina trebuie să se ia măsuri pentru a nu seproduce tensiuni mecanice interne în materialul acestora. /ăţimea îmbinării şi interstiţiul îmbinării antideflagrante trebuie să respecte pre&ederile din tab. ) ., în cazul îmbinărilor plane, sau pre&ederile pentru îmbinările filetate în cazul în care &izorul se fixează pecapsulare cu acest tip de îmbinare.

 În cazul în care se preferă îmbinarea cimentată, părţile care transmit lumina pot fi

cimentate direct în peretele capsulării pentru a forma cu acesta un ansamblu inseparabil,fie într%o ramă metalică, în aşa fel încât ansamblul să poată fi înlocuit fără a deterioracimentul şi trebuie să respecte pre&ederile referitoare la îmbinările cimentate.

(imentarea directă în peretele capsulării este admisă pentru geamurile corpurilor de iluminat. În cazul altor echipamente electrice, cimentarea directă este admisă numaicând suprafaţa &izibilă a părţii care transmite lumina nu depăşeşte4

% 1* cm1 9 Îmbinările părţilor care transmit lumina pot conţine o garnitură dacă aceasta este

din metal sau dintr%un material comprimabil neinflamabil cu un în&eliş metalic.rescripţiile referitoare la construcţia şi montarea pe capsulare a părţilor care

transmit lumina îşi păstrează &alabilitatea şi în cazul izolatoarelor de trecere.

Organe e a)a!6'are'rganele de asamblare accesibile din exterior şi necesare pentru asamblarea

părţilor componente ale unei capsulări antideflagrante trebuie să fie organe de asamblarespeciale "şuruburi cu cap hexagonal sau cu cap cilindric şi locaş hexagonal în carcaseprotectoare#, conform prescripţiilor H3 K7 522C?%2.

@orţa de rupere a şuruburilor şi piuliţelor metalice trebuie să nu fie mai mică de 1827Jmm1 pentru4

% şuruburi cu cap hexagonal9% şuruburi cu cap cilindric şi locaş hexagonal9

% piuliţe hexagonale.Dăurile filetate pentru şuruburile folosite la fixarea unor părţi ale capsulăriiantideflagrante, nu trebuie să străpungă pereţii capsulării. Ouruburile pot străpunge pereţiiunei capsulări antideflagrante, dacă au o parte fără filet care să formeze o îmbinareantideflagrantă cu peretele şi dacă ele de&in nedetaşabile de capsulare "ex. prin nituire,sudare sau altă metodă la fel de eficientă#.

Drosimea metalului în !urul găurilor filetate pentru şuruburi sau prezoane trebuie săfie egală cu cel puţin )J6 din diametrul nominal al şurubului sau prezonului, dar nu maipuţin de 6 mm.

 În cazul şuruburilor strânse în întregime în găuri oarbe, la baza găurii trebuie sărămână liberă cel puţin o spiră completă plus grosimea şaibei de siguranţă.

)2

7/21/2019 CursExdI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/cursexdidoc 11/11

acă pentru uşurarea construcţiei trebuie perforat un perete al capsulări, gaurarezultată trebuie închisă permanent cu un filet "care să respecte pre&ederile îmbinărilor filetate# care &a fi fixat de carcasă în condiţii sigure "sudură, nituire, altă metodă la fel desigură#.

eschiderile nefolosite dintr%o capsulare antideflagrantă trebuie închise, cumenţinerea proprietăţilor antideflagrante ale capsulării, folosind un dispoziti& de închiderecare să poată fi montat sau demontat din exteriorul sau interiorul capsulării.

acă dispoziti&ul de închidere poate fi demontat de la exterior, acest lucru trebuiesă fie posibil numai după dezanga!area unui dispoziti& de reţinere accesibil numai dininterior. e asemenea dispoziti&ul de închidere trebuie fixat prin mi!loace de asamblarespeciale şi să fie de o construcţie specială în care mi!loacele cu care se montează să nupoată fi folosite şi ca mi!loace de demontare.

7u se admite utilizarea şuruburilor, prezoanelor, ştifturilor şi piuliţelor din materialplastic sau metale uşoare.

Di)8&>iti(e e renare 7i r,)$*'areacă sunt necesare dispoziti&e de răsuflare sau drenare, ele trebuie să fie

construite astfel încât să nu poată de&eni nefuncţionale " de ex. in cauza acumulării

prafului sau &opselei#. eschiderile pentru răsuflare sau drenare nu trebuie să fie realizateprin mărirea intenţionată a îmbinărilor plane. acă un dispoziti& poate fi desfăcut în bucăţiel trebuie să fie construit în aşa fel încât să fie imposibilă o reducere sau o mărire adeschiderilor în timpul reasamblării.

Intr,ri e %a6'$ot fi folosite mi!loace diferite pentru a asigura conectarea aparaturii electrice dintr%

o capsulare antideflagrantă, la circuitele exterioare sau altă aparatură electrică. (u toateacestea, producătorul trebuie să pre&adă în documentaţia aparaturii, acele mi!loace caresunt destinate explicit pentru a fi folosite în acest scop, la locurile unde pot fi montate şi nr.maxim permis al acestor mi!loace.

:ntrările de cablu trebuie să fie astfel construite şi montate încât să nu depreciezecaracteristicile specifice tipului de protecţie capsulare antideflagrantă.

Ktanşarea dintre cablu şi corpul intrării de cablu poate fi asigurată prin unul dinurmătoarele mi!loace4

% un inel elastic din elastomer9% un inel de etanşare metalic sau compozit.acă la o intrare de cablu se poate utiliza o gamă de inele de etanşare

compresibile de diferite diametre, aceste inele trebuie să aibă înălţimea axialănecomprimată de 12 mm pentru cabluri cu diametre până la 12 mm şi minim 1* mmpentru cabluri cu diametre mai mari de 12 mm. $tât inelele elastice cât şi intrările de cablu

trebuie marcate cu diametrele minime şi maxime ale cablurilor admise.:nelele de etanşare din elastomeri trebuie executate dintr%un material care săcorespundă &erificării pentru rezistenţa la îmbătrânire.

))