curs_anul_3_sem2_2015

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015

http://slidepdf.com/reader/full/cursanul3sem22015 1/37

ANUL IIIsemestrul II

CURS DECURS DETEOLOGIE PASTORALĂTEOLOGIE PASTORALĂ

(rezumat)(rezumat)

Preafericitul Părinte DANIEL CIOBOTEAPreafericitul Părinte DANIEL CIOBOTEAPATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNEPATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Bucureşti

2015

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


PASTORALA DIRECTĂ SAU SPECIALĂ (I)1.Parohia ca formă de organizare a vieţii ecleziale2.Instalarea preotului în parohie3.Cunoaşterea şi organizarea parohiei. Vizitele pastorale şi importanţa

lor pentru cunoaşterea parohiei4.Colaboratorii preotului în activitatea pastorală (cântăreţul bisericesc,

epitropul, membrii Consiliului şi Comitetului parohial)5.Colaborarea preotului cu autorităţile bisericeşti şi civile6.Cultul divin – mijloc de pastoraţie colectivă7.Pastoraţia familiei (pastoraţia candidaţilor la căsătorie şi a tinerilor

căsătoriţi)8.Pastoraţia copiilor şi a tineretului9.Pastoraţia adulţilor10. Pastoraţia bătrânilor

11. Pastoraţia bolnavilor12. Pastoraţia în mediul urban13. Pastoraţia în mediul rural

2

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


I. PAROHIA CA FORMĂ DE ORGANIZARE A VIEŢII ECLEZIALE

Precizări terminoloiceparoi/ka = şedere sau stabilire în ţară străină.

paroike/w = a locui pe lângă, a fi vecin cu sau a locui în mijlocul sau printre străini 1.

- aşa se numeau comunităţile evreieşti împrăştiate prin lume după cucerirea ţării de

către romani şi distrugerea templului din Ierusalim. A fost preluat, la început, de

primele comunităţi creştine care, ca şi evreii în ţară străină sau printre păgâni, erau

socotite drept comunităţi străine de modul de viaţă al celorlalţi.

- desemna, la început, comunităţile creştine de la sate.

!en!"l teoloic: parά oι kίa – pe lângă casă # cei ce locuiesc în jurul Casei Domnului

!iserica". #e aceea, !iserica se construieşte, pe cât este posi!il, în mi$locul comunităţii.

enori$ % e(gxw/rios = situat la ţară sau de la ţară&. 'ermenul desemna, la început,

comunităţile creştine de la sate. (u timpul, a devenit sinonim cu cel de parohie.

P$ro%i$ e!te com"nit$te$ cre&tinilor orto'oc&i( clerici &i mireni( !it"$tă )e "n

$n"me teritori" &i !"*or'on$tă centr"l"i e)$r%i$l 'in )"nct 'e +e'ere

c$nonic( ,"ri'ic( $'mini!tr$ti+ &i )$trimoni$l( con'"!ă 'e "n )reot )$ro%

n"mit 'e c%iri$r%"l -$r%ie)i!co)"l !$" e)i!co)"l e)$r%iei re!)ecti+e).

*nfiinţarea, organi+area, scim!area limitei teritoriale şi desfiinţarea de paroii se apro!ă

de către (onsiliul eparial, ţinând cont de cerinţele misionare şi pastorale din teritoriu.

Cre'incio&ii 'in )$ro%ie

1 -e+i Dictionnaire grec-français, editat de . A. /aill0, aris, 1234, p. 153&.2 Ibidem, p. 647.3 tatutul pentru organi!area şi funcţionarea "isericii #rtodo$e %omâne, apro!at de 8fântul 8inod, prin9otărârea nr. 5742 &2 noiem!rie &;;4, recunoscut de către <uvernul omâniei prin 9.<. nr. 6)17ianuarie &;;2 şi pu!licat în >onitorul ?ficial@, nr. 6;, && ianuarie &;;2, p. 1).

3

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


're)t"ri:

- !eneficia+ă de asistenţă religioasă

- aleg şi pot fi aleşi în organismele paroiale

- !eneficia+ă de a$utor filantropic, după posi!ilităţi

/n'$toriri

- susţinerea, întărirea şi mărturisirea credinţei /isericii ?rtodoe

- vieţuirea potrivit învăţăturii de credinţă ortodoă

- participarea la sfintele slu$!e

- împărtăşirea cu 8fintele 'aine

- împlinirea faptelor milei creştine

- întreţinerea şi a$utarea !isericii şi a slu$itorilor

aroiile, în /iserica ?rtodoă omână, în funcţie de condiţiile pastoral%misionare şi de

numărul credincioşilor, sunt de trei c$teorii clasificarea pe categorii se apro!ă de către

ermanenţa (onsiliului Bparial".

Pe '"r$t$ $cti+ită0ii lor /n )$ro%ie( )reo0ii &i 'i$conii !"nt '$tori $ loc"i /n

)$ro%ie( /n c$!e )$ro%i$le( $colo "n'e $ce!te$ e1i!tă( !$" /n c$!e /nc%iri$te &i

$" 're)t"l l$ 2olo!in0ă r$t"ită $ "nei $n"mite !")r$2e0e 'e teren(

)ro)riet$te$ )$ro%iei( $)ro*$tă 'e centr"l E)$r%i$l. Navetismul preoţilor

este una din cauzele insuccesului în activitatea pastorală.

reotul tre!uie să cunoască !ine paroia şi să o organi+e+e în aşa fel încât viaţa creştină şi

activitatea misionară să se desfăşoare corect şi complet din punct de vedere: lit"ric,

$'mini!tr$ti+ , 2il$ntro)ic şi c"lt"r$l3mi!ion$r. copul principal şi permanent al

activităţii preotului este mântuirea credincioşilor& în ba!a legăturii veşnice a lui 'ristos

cu "iserica a. #in această perspectivă, cea mai mare !ogăţie a vieţii este pre+enţaântuitorului 9ristos în fiecare creştin. Activităţile care servesc acestui de+iderat sunt:

1. articiparea la 8fânta Citurgie şi la celelalte slu$!e.

&. *nnoirea vieţii creştinilor prin spovedanie şi vieţuire curată şi sfântă.

). 8ta!ilitatea familiei creştine.

4

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


5. articiparea tinerilor la viaţa /isericii.

6. <ri$a permanentă pentru viaţa !ătrânilor.

7. Antrenarea paroiei în activităţi de a$utorare a altor paroii mai sărace sau a unor

persoane singure şi nea$utorate.

4. (eia succesului pastoral se concentrea+ă în cuvântul >participare@. Bste foarte

important ca toţi oamenii să fie luaţi în seamă şi fiecare să vadă că nu este uitat.

Alături de )reot"l )$ro%, la !una desfăşurarea activităţii pastoral%misionare

contri!uie ceilalţi )reo0i &i 'i$coni !l",itori, c4ntăre0ii *i!erice&ti, precum şi

organismele deli!erative A'"n$re$ )$ro%i$lă" şi eecutive Con!ili"l P$ro%i$l &i

Comitet"l )$ro%i$l".

? paroie este !ine organi+ată atunci când nu numai preotul, ci şi întreaga paroie

au un comportament pastoral%misionar. Divelul de organi+are, din acest punct de vedere,

se reflectă în inten!it$te$ )$rtici)ării cre'incio&ilor l$ $cti+ită0ile )$ro%iei &i

'ez+olt$re$ con&tiin0ei 'e enori$&. Acestea tre!uie organi+ate potrivit unui program,

propus de preot şi de (onsiliul paroial, la care este invitat să ia parte fiecare credincios.

Comitet"l )$ro%i$l, prin mem!rii săi, are rolul de a capacita credincioşii să se

implice în viaţa paroiei, în cadrul 8erviciilor ce funcţionea+ă potrivit 8tatutului /isericii

?rtodoe omâne:

- social

- misionar

- cultural

- pentru tineret

- administrativ-gospodăresc

Activitatea principală într%o paroie, fără a le negli$a pe celelalte, tre!uie să rămânăl$t"r$ !2in0ito$re !$" %$ri!m$tică, de mi$locire a arului sfinţitor necesar mântuirii,

pentru că, în ultimă instanţă, activitatea preotului nu urmăreşte altceva decât mântuirea

5

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


credincioşilor încredinţaţi spre păstorire. #e aceea a fost numită paroia 5tot$lit$te$

cre'incio&ilor c$re !e /m)ărtă&e!c 'in $cel$&i )otir65.

7n'"%o+nicire$ )$ro%iei( în toate activităţile ei, este scopul prim al pastoraţiei.

Agricultura şi cultura fac deopotrivă parte din activitatea misionară, care tre!uie să

conţină toate aspectele vieţii umane, întrucât omul are vocaţia de a sfinţi spaţiul în care

trăieşte.

P$ro%i$ e!te *ine or$niz$tă /n moment"l /n c$re +izi"ne$ lit"rică 'in

'"minici &i !ăr*ători )e c$re cre'incio!"l o /nt4lne&te /n loc$&"l 'e c"lt !e

e1tin'e )e!te !ă)tăm4nă /n $2$r$ loc$&"l"i 'e c"lt.

P$ro%i$ )o$rtă c%i)"l )reot"l"i c$re o con'"ce. De +re'nici$ l"i

'e)in'e /n m$re mă!"ră c$ $colo !ă 2ie o *i!erică +ie.

odelul de organi+are a paroiei se va vedea în viaţa credincioşilor, în organi+area

şi gospodărirea familiilor credincioşilor. *n acest sens, preotul va pune la dispo+iţie:

o !i!liotecă !ine organi+ată cărţile cele mai importante să fie în casele

credincioşilor, iar în !i!lioteca paroiei 6%1; eemplare", cu reţea de internet

dvd%uri cu filme creştine

video%proiector

staţie de amplificare

sală de întruniri care poate fi şi sală de pră+nuiri"

#e asemenea, vor organi+a cerc"ri c"lt"r$l3)$!tor$le.

(reotul va avea o evidenţă pastorală a activităţii parohiei& pe săptămâni şi luni ,

în care va consemna planul şi reali+ările lui, ariva acestuia conţinând toate activităţile lui.

)a vi!ita alte parohii bine organi!ate& pentru a se inspira din re!ultatele acestora&

va participa la colocvii şi seminarii pe teme pastorale şi va iniţia asemenea seminarii . 8e

va a!ona la pu!licaţiile speciali+ate care îl pot a$uta. riorităţile cunoştinţelor de ordin

pastoral vor fi cele duovniceşti. ? importanţă deose!ită se va acorda modului în care

credinţa ortodo$ă a inspirat şi promovat cultura românească. *ntreaga cultură

4 r. rof. 8piridon (ândea, (arohia ca teren de activitate pastorală a preotului , în >itropolia ?lteniei@,EII 137;", nr. 6%7, p. &25.

6

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


românească de inspiraţie creştină poate deveni mediu şi mijloc misionar , când preotul

discerne în ea rodirea credinţei strămoşeşti.

II. IN89ALAREA PREO9:L:I 7N PAROHIE

Bste un eveniment important în viaţa paroiei şi a preotului. Ar fi de dorit ca

instalarea să o facă ciriarul care l%a irotonit sau cel puţin delegatul său, care va

pre+enta pe preot în faţa credincioşilor şi autorităţilor locale. Instalarea preotului are două

părţi:

;. 8ă+4r&ire$ 82intei Lit"r%ii &i )rezent$re$ no"l"i )reot )$ro%

8ăvârşirea 8fintei Citurgii se face împreună cu protopopul şi delegatulciriarului. 8lu$!a tre!uie !ine pregătită duovniceşte şi din punct de vedere liturgic.

reotul va avea veşmintele şi sfintele vase frumoase şi curate, invitaţii tipărite, un pliant

structurat pe şase feţe, care va conţine:

1. pre+entarea !isericii fotografie"

&. pre+entarea preotului, cu date din viaţa lui

). citate din Doul 'estament sau din 8finţii ărinţi despre preoţie

5. date istorice despre !iserică şi paroie şi programul misionar de viitor

6. programul instalării

7. arta cu locali+area paroiei şi căile de acces la !iserică

Invitaţia tre!uie să fie clară, solemnă, eprimând so!rietate şi !ucurie, cu un aspect

misionar.

*n !iserică, locurile din faţă vor fi re+ervate pentru autorităţile !isericeşti şi civile.

#upă 8fânta Citurgie, delegatul ciriarului citeşte deci!ia de numire.

Proto)o)"l urmea+ă la cuvânt, iar discursul său se va constitui pe !a+a

următoarelor idei:

• pre+entarea cipului luminos al preotului nou instalat !iografie şi

caracteri+are".

7

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


• încredinţarea preotului o!ştii credincioşilor pentru a%l primi cu respect şi

dragoste fiască şi a asculta de el ca de slu$itorul lui #umne+eu.

• pe credincioşi, fii şi fiice duovniceşti, îi încredinţea+ă preotului ca unui

părinte spiritual.

• va arăta !ucuria şi sfinţenia momentului.

#acă se consideră oportun depinde de timp şi persoană", se dă cuvântul unui membru

din consiliul parohial& care adresea+ă un cuvânt de !un venit noului preot.

#acă este de faţă fostul preot , i se mulţumeşte acestuia şi i se dă posi!ilitatea de a%l saluta

pe noul preot.

Fltimul cuvânt îl are )reot"l no" in!t$l$t.

Ideile principale ale cuvântării lui vor fi:

mulţumire adusă lui #umne+eu % (are l%a cemat la slu$irea preoţească

mulţumire adusă părinţilor după trup, care l%au născut şi crescut, preoţilor şi

profesorilor – care l%au format spiritual

mulţumire adusă ciriarului – care l%a numit în paroie

mulţumire adusă persoanelor pre+ente – care au venit la acest moment solemn

din viaţa paroiei şi a preotului va arăta apoi, în puţine cuvinte, că are conştiinţă misionar-pastorală,

eprimând aceasta cu a$utorul referirilor scripturistice din Bpistolele astorale

ale 8fântului avel sau cu citate din opera 8finţilor ărinţi despre misiunea

preotului.

va eprima dorinţa de a conlucra cu credincioşii pentru mântuirea lor şi spre

!inele paroiei şi al localităţii. #in cuvintele preotului, toată lumea tre!uie să

simtă că are de%a face cu un ărinte spiritual al comunităţii.

predica va dura 16, maimum &; de minute.

Bste recomanda!il ca la sfârşitul acestor cuvântări să se ofere celor pre!enţi iconiţe cu

sfântul ocrotitor al !isericii paroiale. Bste de dorit ca familia preotului să fie pre+entă

8

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


la 8fânta Citurgie şi la ceremonia de instalare. reoteasa, copiii şi părinţii vor fi

îm!răcaţi în ţinută solemnă şi cuviincioasă.

<. A$)$ 2ră0e$!că

#upă înceierea slu$!ei, următorul moment al instalării este $$)$.

asa nu tre!uie să fie nici prea săracă, nici prea a!undentă. Bste mai întâi de toate

un prân+ spiritual şi un prile$ de a consolida !ucuria din !iserică. (u toate acestea,

masa nu tre!uie să lase impresia de +gârcenie a celor ce au pregătit%o.

*n organi+area mesei vor fi avute în vedere următoarele lucruri:

■ so!rietate în ce priveşte forma şi aspectul paarelor

■ feţe de masă şi tacâmuri curate

■ persoanele care servesc la masă să ai!ă eperienţă■ masa pregătită va fi filmată sau fotografiată înainte de a începe agapa

■ discursurile se vor ţine după aperitive sau după felul doi:

nu mai mult de trei%patru luări de cuvânt

vor!itorii tre!uie rugaţi să fie mai concentraţi în idei

mai întâi va vor!i autoritatea locală sau repre+entanţi ai unor

instituţii locale

mărturia unui coleg, profesor sau prieten al preotului preotul nou instalat mulţumeşte celor care au organi+at agapa

Bste !ine ca "n $!emene$ e+eniment !ă 2ie con!emn$t /n 5C$rte$ 'e

Ono$re $ P$ro%iei6. 8e vor face fotografii cu cele mai importante momente, constituind

ulterior un al!um. 8e va pu!lica, eventual, un articol în revista !isericească locală sau în

+iarul local, însoţit de o fotografie a preotului şi a participanţilor la eveniment în grup, în

faţa !isericii".

Ca sfârşitul agapei, preotul mulţumeşte participanţilor asigurându%i că se roagă

pentru sănătatea şi mântuirea lor.

Ca plecare, preotul va oferi invitaţilor câte o iconiţă sau câte o carte de rugăciuni.

9

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


(eremonia va fi organi+ată de protopop, cu spri$inul preotului, însă nu tre!uie

uitaţi oamenii care au contri!uit la reuşita evenimentului şi nici copiii care, în primul

rând, tre!uie implicaţi mai întâi în cult (re+ul, 'atăl nostru, cântări la cinonic etc.", iar,

apoi, un cor de copii este !ine venit să cânte câteva cântări la agapă.

In!t$l$re$ /n )$ro%ie $ )reot"l"i e!te "n e+eniment mi!ion$r 'e

m$1imă im)ort$n0ă &i( /n con!ecin0ă( in!t$l$re$ tre*"ie )reătită c" m"ltă

'ăr"ire &i *"c"rie( $+4n' cre'in0$ &i con&tiin0$ că in+it$t"l cel m$i m$re e!te

Hri!to! Domn"l # Pă!tor"l Cel ="n.

Bste recomandat ca, după instalare, preotul să%i vi+ite+e pe toţi enoriaşii săi, dacă e

posi!il cu oca+ia vi+itelor pastorale îndătinate (răciun, /o!otea+ă, sfeştanii etc.".

III. C:NOA>9EREA >I ORGANIZAREA PAROHIEI

Bste o condiţie preala!ilă a unui program pastoral eficient şi de aceea este necesară

urmărirea ei în mod sistematic şi persistent. (unoaşterea tre!uie să vi+e+e mai multe

planuri:

■ spiritual

■ al componenţei confesionale

■ moral

■ istoric

■ cultural

■ socio%economic

*n acest scop, vor fi consultate toate i+voarele de informare privind istoria paroiei

şi activitatea pastorală a înaintaşilor, pentru a lega în mod organic activitatea pre+entă cucea precedentă, în direcţia intensificării şi amplificării acesteia.

Preot"l +$ /ntocmi o monor$2ie $ )$ro%iei , acolo unde nu s%a făcut de mai

multă vreme. *n vederea cunoaşterii mai !une a istoricului paroiei, se va apela la

persoane mai în vârstă sau la alţi preoţi din vecinătate. rogramele misionare%pastorale pe

10

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


care le sta!ileşte preotul, împreună cu consiliul paroial, au mai multe şanse de reuşită

atunci când trecutul şi pre+entul paroiei sunt !ine cunoscute. *n acest contet, este

necesară o !ună cunoaştere a terenului în care va fi semănată sămânţa lui 9ristos. *n !a+a

acestei cunoaşteri temeinice a paroiei în evoluţia şi istoria ei, preotul va putea sesi+a

mutaţiile din ultimele decenii survenite în comportamentul credincioşilor.

-iaţa duovnicească poate fi promovată cu mai mult succes dacă în cunoaşterea

paroiei se ţine cont de reactivarea unor virtuţi de seamă ale enoriaşilor . 're!uie găsite

puncte de spri$in po+itive din trecut, care să suscite o renaştere spirituală pentru timpul

pre+ent. (unoaşterea paroiei nu este un scop în sine, ci este premisa unei activităţi

pastorale, care pleacă de la concretul situaţiei pentru a aduce speranţă şi înnoire spirituală

în viaţa credincioşilor, care se confruntă astă+i cu pro!leme noi. 're!uie reţinut însă

faptul că, indiferent de intensitatea scim!ărilor, scopul pastoraţiei de îndrumare pe caleamântuirii rămâne acelaşi. olul preotului este să înţeleagă neca+urile prin care trec

credincioşii, să fie solidar cu ei, să%i console+e şi să%i îndrume în speranţă.

9re*"ie c"no!c"tă re$lit$te$ concretă( 'eo$rece 5n" )ornim 'e l$ om"l

i'e$l &i conte1t"l i'e$l( ci 'e l$ om"l re$l &i conte1t"l re$l6( i$r o )$!tor$0ie c"

$'e+ăr$t mi!ion$ră e!te ce$ c$re 2$ce leăt"r$ /ntre te1t"l 8cri)t"rii &i

conte1t"l re$l /n c$re trăie!c cre'incio&ii.

#e o importanţă deose!ită sunt cerc"rile )$!tor$le tem$tice, desfăşurate pe

+one, care oferă posi!ilitatea de cunoaştere a paroiei şi a +onei încon$urătoare. Aceste

cercuri tematice confirmă şi completea+ă informaţiile din +onă. 8e impune apoi şi o

anali+ă cu alţi factori de răspundere: primar, medic, cadre didactice. 8e recomandă ca

preotul să ţină legătura cu toate persoanele şi instituţiile care îl pot a$uta în activitatea sa.

*n ce priveşte mi,lo$cele )entr" c"no$&tere$ )$ro%iei, acestea sunt:

• vi+ite pastorale

• slu$!e religioase

• convor!iri cu unele persoane mai repre+entative din paroie

• contri!uţia serviciului de evidenţă a populaţiei

• evidenţa tuturor credincioşilor: fişa pastorală

• scaunul spovedaniei

• pelerina$e şi ecursii

11

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


• şedinţele de consiliu şi comitet paroial

• convor!iri cu preoţii din paroiile vecine.

IV. COLA=ORA9ORII PREO9:L:I 7N AC9IVI9A9EA PA89ORALĂ

C4ntăre0"l *i!erice!c

- omul cu care preotul conlucrea+ă slu$eşte" cel mai mult

- tre!uie să%l a$ute şi să%l complete+e pe preot

- să ai!ă viaţă duovnicească

- să fie !un creştin, să se spovedească şi să se împărtăşească frecvent

- să ai!ă respect faţă de enoriaşi şi faţă de preot şi familia lui

- să ai!ă o voce frumoasă, plăcută şi să cunoască tipicul şi cântările !isericeşti

- să încura$e+e cântarea în comun în !iserică

E)itro)"l

- să ai!ă viaţă duovnicească

- să fie !un creştin, să se spovedească şi să se împărtăşească cât mai des

- să participe la slu$!ele !isericii

- să cunoască regulamentele de funcţionare ale /isericii

Con!ili"l &i Comitet"l )$ro%i$l

- (onsiliul paroial e alcătuit din 4, 3 sau 1& mem!ri, în funcţie de categoria

paroiei, iar (omitetul are un număr du!lu de mem!ri.

- aceştia tre!uie să fie creştini evlavioşi, ataşaţi de !iserică şi devotaţi activităţilor

din paroie

- să participe cu regularitate la sfintele slu$!e

- să se spovedească şi să se împărtăşească cât mai des

12

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


V. COLA=ORAREA PREO9:L:I C: A:9ORI9ĂŢILE

=I8ERICE>9I >I CIVILE

*n relaţiile cu autorităţile civile, preotul va cultiva decenţa şi respectul pentru

responsabilitatea funcţiei autorităţilor civile, căutând să promove+e credinţa

strămoşească, demnitatea umană, solidaritatea, acţiunile sociale de caritate şi culturale, în

spiritul Bvangeliei lui 9ristos.

reotul va evita atitudinea de autosuficienţă şi orgoliu, pe de o parte, sau de

slugărnicie, pe de altă parte. *n relaţiile cu autorităţile civile se va cultiva sobrietatea în

prietenie şi va evita familiaritatea jenantă. *n privinţa pluralismului politic, preotul

tre!uie să ai!ă o po+iţie moderată, evitând atitudinile parti+ane radicale. -a respectali!ertatea şi opţiunea pluralistă a credincioşilor, îndemnându%i să promove+e valorile

creştine în societate şi să apere interesele /isericii, care tre!uie să promove+e etica vieţii

sociale şi să apere demnitatea umană. -a cultiva sensi!ilitatea la suferinţele celor săraci,

ştiind că avocatul lor suprem este 9ristos #umne+eu.

7n r$)ort c" $"torită0ile ci+ile, preotul va susţine acele activităţi care privesc:

• îm!ogăţirea vieţii spirituale

• unitatea familiei

• păstrarea tradiţiilor culturale creştine

• valorile româneşti inspirate de credinţa ortodoă

• programe social%caritative

7n r$)ort"rile c" $"torită0ile *i!erice&ti !")erio$re, preotul va manifesta

respect& ascultare şi cooperare& în folosul "isericii . #e modul în care preotul îşi va

respecta superiorii, depinde respectul de care se va !ucura el însuşi din partea

credincioşilor, în paroia sa. Bste foarte greu pentru cineva să pretindă de la alţii ceea ce

nu oferă el. 8e adevereşte aici cuvântul ântuitorului: Ceea ce vreţi să vă facă vouă

oamenii& asemenea faceţi şi voi lor atei 4, 1&".

13

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


reoţii tre!uie să trăiască relaţia de familie spirituală, fiindcă toţi slu$itorii /isericii

sunt iconomi ai 'ainelor lui #umne+eu. (u cât este mai mare rangul în /iserică, cu atât

este mai mare răspunderea lor Cuca 14, 1;". +itlurile "isericii nu sunt instituite doar ca

să se evite confu!ia şi să se cultive orgoliile& ci să se arate vrednicia şi responsabilitatea

fiecăruia. Atunci când preotului i se spune >prea cucernicul@ se are în vedere faptul că

omul cucernic contrastea+ă cu omul lumesc. Cucernicia sau cuvioşia trebuie să fie

preocuparea principală a preotului şi a parohiei& după modelul epresiei: e încoronea!ă

capul şi se cinsteşte tot trupul, Bste foarte importantă conştienti+area adevărului

menţionat în cuvintele Gericitului Augustin: >8unt episcop pentru voi şi penitent împreună

cu voi@.

'itulatura de >reasfinţitul@, dedicată episcopului, eprimă răspunderea sa totală

pentru promovarea lucrării sfinţitoare a /isericii, precum şi vocaţia de a cema pecredincioşi la sfinţenie. 'itlurile sau apelativele în /iserică repre+intă un memorial şi o

mărturisire a ceea ce este preotul în misiunea sa şi un apel la împlinirea misiunii sale.

*n relaţia cu autorităţile !isericeşti, preotul va încerca să ţină un contact cât mai

dinamic cu arhipăstorul , evitând i+olarea, dar şi ecesul de vi+ite, informând asupra

diferitelor pro!leme şi cerând spri$inul superiorilor ori de câte ori este nesigur de luarea

unei deci+ii. scultarea să nu se manifeste ca un act de supunere oarbă sau făţarnică& ci

ca o stare de responsabilitate şi cooperare în misiunea "isericii care are nevoie de

coordonare şi sprijin, pentru ca ea să devină o afirmare a unităţii /isericii şi o epresie a

pre+enţei roditoare a #uului 8fânt, care creea+ă comuniunea darurilor şi răspunderilor în

/iserică. rincipiul ieraric presupune răspunderea personală şi comunitară, în !a+a celor

spuse de 'ertulian: .nus christianus& nullus christianus .n creştin singur /i!olat0 nu

este creştin".

>aroia nu este o nouă altă" /iserică, astfel încât în fiecare episcopie să fie mai

multe /iserici particulare". aroiile n%au fost înţelese niciodată ca unităţi euaristice

independente în interiorul episcopiei, ci numai ca ramuri organice ale ei mitropolitulIoannis Hi+ioulas al ergamului". re+enţa episcopului în dumne+eiasca euaristie locală

nu va înceta niciodată să fie considerată indispensa!ilă în sinaa euaristică a fiecărei

paroii. #e aceea la dumne+eiasca Buaristie episcopul e pomenit îndată după sfinţirea

(institelor #aruri *ntâi pomeneşte& Doamne1", ca şi cum ar fi pre+ent cu trupul la

14

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


sinaă. #e altfel, orice preot săvârşeşte Citurgia împreună cu întreaga sinaă a

credincioşilor în locul episcopului@6.

VI. C:L9:L DIVIN # MI?LOC DE PA89ORAŢIE COLEC9IVĂ

#esfăşurarea vieţii cultice în /iserica ?rtodoă are un întreit scop, aşa cum întreită

este şi misiunea preotului: latreutic sau cinstitor, adică de preamărire a lui #umne+eu, de

supracinstire a aicii #omnului şi de cinstire a sfinţilor, harismatic, adică de

împărtăşirea arului sfinţitor şi catehetic sau de instruire a credincioşilor în învăţătura de

credinţă şi în asimilarea şi trăirea adevărurilor religios%morale7. ornind în special de la

acest al treilea scop, putem afirma că )rinci)$l"l mi,loc 'e )$!tor$0ie colecti+ă2olo!it /n =i!eric$ Orto'o1ă e!te c"lt"l 'i+in. #e aceea a şi fost numit m$trice $

+ie0ii /n Hri!to!4, în sensul că, prin întreaga sa desfăşurare, îi uneşte pe creştini cu

ântuitorul Iisus 9ristos. #e asemenea, relaţiile interpersonale dintre credincioşi se

!a+ea+ă şi ele, în primul rând, pe comuniunea fiecăruia cu Bl, în special prin

#umne+eiasca Buaristie.

7ntre c"lt"l &i /n+ă0ăt"r$ 'e cre'in0ă $ =i!ericii e1i!tă o leăt"ră

e+i'entă. -lex credendi @ lex orandi. Gormele sale eterne eprimă nu numai

religio+itatea sau pietatea creştinilor, ci şi dogmele /isericii. Bpunerea credinţei în cultul

/isericii este perfectă, în sensul că slu$!ele nu conţin nimic de care /iserica să nu fie

sigură. 8lu$!ele nu speculea+ă, ci afirmă2.

?rtodoia respiră spiritual în ritmul cererii necontenite >#oamne miluieşte@ şi a

doologiei: >8lavă 'atălui şi Giului şi 8fântului #u, acum şi pururea şi în vecii vecilor@,

doologie care se revarsă în valuri ritmate de%a lungul întregii sale vieţi liturgice şi

5 rot. prof. dr. <eorgios #. etallinos, (arohia 2 'ristos în mijlocul nostru, trad. de pr. prof. Ioan I. Ică,Bditura #eisis, &;;5, p. 16.6 -e+i r. rof. #r. Bne /ranişte, 3iturgica generală, vol. I, Bditura Bpiscopiei #unării de os, <alaţi, &;;&,p. 6)%67.7 <eorgios #. etallinos, (arohia1, p. 54.8 (onstantin AndroniJoff, 3e sens de la liturgie, 3a relation entre Dieu et l4homme, aris, Ces Bdition du(erf, 1332, p. &7.

15

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


sacramentale. *n acest sens, cultul ortodo tre+eşte convingerea că raţiunea cea dintâi a

eistenţei ?rtodoiei este aceea de a fi, prin !ote+, credinţă şi viaţă, cântare neîncetată a

frumuseţii acelei comuniuni veşnice de iu!ire, mai presus de minte şi negrăită în care

'atăl, Giul şi #uul 8fânt sunt Fna. entru ?rtodoie, 8fânta 'reime este taina primă şi

ultimă a unităţii în diversitate şi a comuniunii în li!ertate3.

entru ?rtodoie, fiecare 'aină înseamnă întâlnirea personală cu #umne+eu.

'ainele sunt uşi care ne procură accesul spre viaţa dumne+eiască sau, cum aceasta

ărintele #umitru 8tăniloae, >'ainele sunt multitudinea darurilor lui 9ristos *nsuşi@1;.

E2ort"l )$!tor$l tre*"ie !ă !e concentreze )e re$liz$re$ "nei $tmo!2ere

'e r"ăci"ne c4t m$i )"ternice /n tim)"l !2intelor !l",*e, întreţinută, în primul

rând, de râvna celui care slu$eşte, dar şi de gri$a pentru aspectele eterioare care ţin dearitectura !isericii, cântarea !isericească sau odoarele sfinte. *mpreună, toate acestea

constituie cel mai puternic mi$loc de pastoraţie a credincioşilor, care se împărtăşesc de

sfinţenia lui #umne+eu şi se apropie mult mai mult de Bl şi unii faţă de alţii.

Meto'e concrete )entr" re$liz$re$ )$!tor$0iei colecti+e )rin c"lt

1. (ultul divin tre!uie cunoscut şi înţeles

&. Atenţie la modul cum slu$im

). ăstrarea unităţii şi uniformităţii cultului

5. articiparea frecventă a credincioşilor la slu$!ele divine: reală, efectivă şi activă.

6. (ultivarea cântării în comun

7. <ri$a pentru curăţenia şi împodo!irea !isericii şi pentru în+estrarea ei cu

o!iectele liturgice adecvate.

>entru marea ma$oritate a credincioşilor, viaţa religioasă se manifestă şi se

traduce, în primul rând, prin frecventarea sau practicarea formelor de cult, dacă nu sereduce aproape eaustiv la ele. entru credinciosul ortodo, ?rtodoie, adică Kdreaptă

credinţăL sau Klege strămoşească"L înseamnă: !ote+ul pruncilor în apa sfinţită din

cristelniţă, cununiile puse pe capul mirilor în !iserică, îngenuncerea cucernică su!

9 †#ADIBC, atriarul /isericii ortodoe omâne, Comori ale #rtodo$iei, 5$puneri teologice înspiritualitatea liturgică şi filocalică, Bditura 'rinitas, Iaşi, &;;4, p. &6.10 Ibidem, p. );6.

16

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


epitrailul duovnicului pentru spovedanie, sau în faţa icoanelor pentru rugă, KaşteleL

primit cu frică şi cu cutremur la marea săr!ătoare a *nvierii, ageasma sfinţită la

/o!otea+ă, gri$a pentru îndeplinirea soroacelor tradiţionale de pomenire a morţilor,

slu$!ele impresionante din săptămâna sfântă a atimilor, culminând cu roodul

#omnului nostruM (e ar rămâne din ?rtodoie dacă am suprima sau am scim!a cultul eiN

oporul ortodo a intuit deci şi a trăit ?rtodoia prin cultul ei, prin participarea la slu$!ele

şi rânduielile ei de cult, care i%au plămădit sufletul, cu influenţa lor de veacuriO@ 11.

C"lt"l con!tit"ie centr"l &i temeli$ +ie0ii reliio$!e /ntrei.

C$r$cteri!tici

- vecime- nu repre+intă produsul geniului personal al vreunor teologi, al vreunor episcopi

sau al vreunui sinod şi nici creaţia unei singure generaţii creştine

- este opera colectivă şi anonimă a /isericii

- este un mod de epresie al tradiţiei !isericeşti şi al învăţăturii de credinţă

- pe săvârşirea sfintelor slu$!e se întemeia+ă şi se menţine în primul rând legătura

sufletească dintre preot şi credincioşi şi nu arareori acestea constituie singurele

mi$loace şi prile$uri pentru contactul păstorului cu păstoriţii săi.

Re2orm$ c"lt"l"i( )rocl$m$tă "neori( n" e!te nece!$ră. itul liturgic, ca

orice organism al vieţii spirituale, a cunoscut de$a un lung proces evolutiv: prin

adăugarea de noi elemente, dar şi prin simplificarea, prescurtarea sau suprimarea

unor forme devenite inutile. *n această privinţă, întotdeauna a funcţionat în

/iserica ?rtodoă )rinci)i"l ec%ili*r"l"i lit"ric.

Atenţia tre!uie să fie îndreptată nu numai asupra aspectelor succepti!ile de îndreptare sau adaptare, ci şi spre slu$itorii cultului, care tre!uie să cunoască

temeinic şi să pună în valoare !ogăţiile spirituale şi frumuseţea cultului ortodo,

prin modul în care săvârşesc sfintele slu$!e. Interesul credincioşilor pentru cult, ca

11 r. rof. #r. Bne /ranişte, Cultul ortodo$ ca mijloc de propovăduire a dreptei credinţe& a dragostei& a păcii şi a bunei înţelegeri între oameni , în >8tudii 'eologice@, anul -136)", nr. 3%1;, p. 7)).

17

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


şi participarea lor activă la viaţa liturgică pot fi asigurate şi prin respectul sincer şi

profund al slu$itorilor /isericii faţă de cult, prin atitudinea lor demnă în timpul

oficierii şi prin credinţa şi pietatea lor reală şi eemplară pentru credincioşi.

PA89ORAŢIA GR:P:RILOR 8OCIALE

#in punct de vedere pastoral, este necesar ca principiile pastorale să fie adaptate

nevoilor credincioşilor, în funcţie de :

• vârstă

• profesie

• nivel cultural

•

situaţie economico%socială#atorită acestei diversităţi a grupurilor sociale, este necesară şi găsirea celor mai

adecvate mi$loace de activitate pastorală pentru fiecare dintre ele.

PA89ORAŢIA FAMILIEI

Gamilia a ocupat întotdeauna un loc central în învăţătura creştină despre viaţă,

fiind înţeleasă drept comunitate de !a+ă a umanităţii, de care depind de+voltarea,

sta!ilitatea şi, mai ales, eistenţa întregii omeniri.

/iserica tre!uie să acorde o importanţă deose!ită pastoraţiei familiei în întregul ei,

dat fiind faptul că familia este mediul în care se cultivă e$perienţa binecuvântării lui

Dumne!eu pentru om& ca iubire a părinţilor faţă de copii şi a copiilor faţă de părinţi,

5$perienţa familiilor credincioşilor devine astfel aproape de neînlocuit pentru limbajul

însuşi al credinţei, Gaptul că *nsuşi ântuitorul a arătat pre+enţa 8a mai întâi în cadrul

unei familii şi prima minune a fost !inecuvântarea nunţii din (ana <alileii, ne arată

imposi!ilitatea de a face pastoraţie eclesială fără a ne referi la taina familiei.

Bperienţa religioasă do!ândită în familie până la vârsta de 7%4 ani este definitoriepentru întreaga viaţă a persoanei umane.

Gamilia conţine în ea reflee ale tainei paternităţii şi filiaţiei divine, iar /iserica nu

ar putea fi numită metaforic >mamă@ dacă oamenii nu ar eperimenta din familie

dragostea maternă.

18

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


Dumele lui #umne+eu descoperit de Iisus ucenicilor 8ăi este acela de >ărinte@ al

Giului -eşnic, pentru a arăta că paternitatea divină transcende paternitatea !iologică. *n

acest sens, preotul este numit >părinte@ deşi nu este genitor, fiindcă ceea ce dă calitatea de

părinte este iu!irea faţă de copii. Cine nu poate iubi copiii nu poate deveni părinte şi nici

om deplin. Adevăratul părinte este cel care îl iu!eşte pe copil, îl recunoaşte şi menţine

eistenţa acestuia ca persoană. #eşi este Giul -eşnic al lui #umne+eu, ântuitorul Iisus

9ristos a avut şi fii şi fiice duovniceşti cf. atei 13, 15". (opilul suscită în adult

comportamentul de părinte şi descide perspectiva simţirii iu!irii părinteşti a lui

#umne+eu. (opiii cărora le lipseşte iu!irea părinţilor nu pot creşte spiritual în mod

deplin, fără dificultăţi, şi nici deveni uşor părinţi.

/iserica este locul unde, prin lucrarea 8fântului #u asupra sufletului curat al

omului smerit, se simte iu!irea frăţească a lui 9ristos şi iu!irea părintească a lui#umne+eu%'atăl. ântuitorul Iisus 9ristos, după *nviere, îi numeşte pe ucenici >fraţi şi

fii@, arătând astfel că toţi oamenii sunt legaţi de eperienţa familiei. #e aceea familia

creştină mai este numită >/iserica de acasă@, >Bcclesia domestica@".

(roblemele cu care se confruntă familia creştină astă!i sunt epresia seculari+ării

actuale tot mai accentuate a societăţii contemporane, cât şi consecinţa educaţiei ateiste

din timpul regimului comunist. 8intetic, principalele pro!leme cu care se confruntă

familia creştină astă+i sunt:

% slă!irea vieţii spirituale în familieP

% sărăcia şi şoma$ulP

% dorinţa de câştig material imediat, cu orice preţP

% alcoolismul şi drogurileP

% concu!ina$ul şi căsătoriile de pro!ă, infidelitatea con$ugală şi divorţurileP

% plecarea la lucru în străinătate a unuia sau a am!ilor soţiP

% avorturile şi disensiunile din familieP% ofensiva pu!lică a unor manifestări seuale contrare familiei tradiţionaleP

% convieţuirea familiilor tinere în spaţii inadecvate cu părinţii sau cu mai multe

familii în aceeaşi locuinţă".

Având în vedere aceste multiple provocări de ordin pastoral, preoţii tre!uie să

identifice şi să aplice soluţiile care pot a$uta familiile aflate în cri+ă.

19

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


Din punct de vedere practic& pastoraţia familiei se reali!ea!ă prin:

• cunoaşterea acesteia, îndeose!i prin vi+itele pastorale făcute mai ales celor care

nu vin la !iserică.

• convor!iri duovniceşti cu fiecare.

• consilierea mem!rilor familiei şi antrenarea acestora în activităţile organi+ate

de paroie.

• a$utorarea ei spirituală şi socială.

• aplanarea conflictelor.

• sfaturi !une date în situaţii dificile de incertitudine, de+orientare şi

de+integrare". #e eemplu, atunci când soţul devine alcoolic, soţia este cea care

o!servă prima, apoi copiii, care sunt afectaţi în primul rând. reotul este celcare tre!uie să de un sfat !un atât soţiei, cât şi soţului care e stăpânit de această

patimă.

• preotul este cemat să încura$e+e şi să ofere ca model în paroie acele familii

care duc o viaţă creştină autentică. Implicarea acestor familii în activităţile

paroiei poate fi un im!old şi un eemplu pentru familiile care se confruntă cu

unele dificultăţi.

• organi+area de catee+e liturgice practice, care să vi+e+e pe toţi mem!rii

familiei, tineri şi vârstnici deopotrivă. (atee+a copiilor tre!uie gândită ca un

proiect complementar orei de religie, cu menirea de a%i o!işnui pe aceştia cu

frecventarea !isericii, de a%i încura$a să pună între!ări şi să deprindă elementele

practice, liturgice ale vieţii creştine în acest sens, programul >9ristos

împărtăşit copiilor@, implementat în atriaria omână, repre+intă o

oportunitate pentru dinami+area vieţii paroiale".

• a$utorarea materială se face fie pe cale directă, fie prin mo!ili+area paroiei în

favoarea unei familii".

Fn alt mod de a$utorare a familiei este depistarea unor daruri deosebite ale unor

copii din familii sărace şi susţinerea acestora în cultivarea lor.

aternitatea spirituală şi pastoraţia familiilor au ca scop ridicarea familiei la

demnitatea sfinţeniei şi a eperienţei iu!irii 8fintei 'reimi pentru oameni. (iar dacă nu

20

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


eistă peste tot o viaţă spirituală entu+iastă, putem, adesea, să fim inspiraţi de familiile

practicante, care trăiesc profund credinţa. utem, de asemenea, să le cerem să se roage

pentru noi şi pentru familiile care se află în impas. 8f. Ioan #amascinul spunea că un

căr!une se aprinde când se atinge de unul care arde. Astfel, credinţa este şi ea, într%un fel,

>contagioasă@, comunica!ilă.

rin toate programele şi activităţile organi+ate la nivelul paroiei, trebuie afirmată

şi cultivată sfinţenia căsătoriei& organi!ată solidaritatea în familie şi între familii&

afirmată demnitatea maternităţii& a paternităţii& a filiaţiei şi a fraternităţii& ca daruri

ale iubirii lui Dumne!eu& ce trebuie cultivate.

PA89ORAŢIA CANDIDAŢILOR LA CĂ8Ă9ORIE

8e face prin următoarele metode şi mi$loace:1. (onversaţii particulare şi cu grupuri de candidaţi la căsătorie, cu tineri de$a

căsătoriţi şi cu părinţii tinerilor.

&. 'aina ocăinţei.

). Citeratură teologică pe înţelesul tinerilor.

5. Citeratură !eletristică de inspiraţie creştină.

6. Indicarea unor modele de familii creştine.

7. rograme săptămânale sau lunare privind familia a+i.

4. Bcursii şi pelerina$e.

2. Bplicarea slu$!ei Cogodnei şi a 8fintei 'aine a (ununiei.

3. Daşii – responsa!ili+area lor.

aroia întreagă tre!uie să se !ucure de familia nou întemeiată.

(reotul se va interesa cum poate să-i ajute pe tineri astfel încât aceştia să simtă că

parohia este familia lor duhovnicească& iar ei sunt fiii parohiei .

21

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


PA89ORAŢIA 9INERILOR CĂ8Ă9ORIŢI

ăstorul de suflete

• tre!uie să fie receptiv la pro!lemele tinerilor căsătoriţi şi atent la o!stacolele ce

apar în calea consolidării familiei.

• va com!ate păcatele şi viciile care distrug viaţa familială.

• va organi+a catee+e pentru tinerii căsătoriţi, naşi şi pentru părinţi.

• va încura$a a$utorarea familiilor tinere prin intermediul altor familii mai înstărite şi

cu eperienţă de viaţa familială.

• va cola!ora cu alte instituţii care au drept scop a$utorarea şi consolidarea familiei.

• le va recomanda o literatură adecvată: pastorală, psiologică şi pedagogică, pentru

ca tinerii pe care îi păstoreşte să fie pregătiţi în calitate de viitori părinţi.

PA89ORAŢIA COPIILOR >I A 9INERE9:L:I

Implică următoarele atitudini :

1. cunoaşterea populaţiei de copii şi tineri o listă completă a tuturor copiilor şi

tinerilor, cu vârsta, situaţia lor, dacă părinţii sunt plecaţi sau nu în străinătate".

&. e !ine să cunoaştem şi numele celor care nu vin la !iserică, pentru a merge noi la ei.

). adaptarea lim!a$ului pastoral la nivelul de înţelegere al copiilor şi tinerilor.

5. implicarea altor tineri, a unor grupuri, în gri$a pentru tineri.

6. organi+area de scim!uri de eperienţă cu alţi preoţi sau teologi în privinţa

pastoraţiei copiilor şi a tinerilor.

7. !iserica să le fie pre+entată în aşa fel încât copii şi tinerii să se simtă ca într%o

familie.

6ijloace de pastoraţie folosite de preot:

1. cultivarea simţului filantropic şi misionar su! devi+a >tinerii a$ută pe tineri@.

&. punerea la dispo+iţia tinerilor a unui spaţiu unde s%ar putea întâlni săptămânal,pentru a se cunoaşte reciproc şi pentru a cunoaşte mai !ine viaţa /isericii.

). anali+area factorilor care deturnea+ă pe tineri de la /iserică alcoolismul, drogurile,

violenţa, delicvenţa" şi luarea măsurilor de com!atere a acestora.

5. cunoaşterea pro!lemelor cu care se confruntă tineretul, cola!orând cu instituţiile şi

persoanele interesate în spri$inirea tineretului în societate şoma$, sărăcie etc".

22

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


6. organi+area de ta!ere de tineret şi activităţi filantropice, în cooperare cu alte

paroii sau cu autorităţile locale.

7. programe pentru copii şi tineri de Hiua eroilor, de Hiua naţională 1 decem!rie", de

ramul !isericii, de 8fintele aşti şi Daşterea #omnului.

4. organi+area ciclurilor de predici şi catee+e privind gri$a părinţilor faţă de copii şi

tineri, precum şi respectul copiilor şi tinerilor faţă de părinţi.

2. organi+area de catee+e liturgice practice pentru copii şi tineri, urmate de

concursuri cu premii o dată sau de două ori pe an", pentru a vedea cum au asimilat

aceste catee+e, deoarece nu întotdeauna profesorul de religie reuşeşte, la orele de

religie, să transmită cunoştinţe şi mai ales atmosfera liturgică, să%i pregătească

pentru spovedanie, pentru împărtăşanie, pentru a citi postolul , pentru a%l a$uta pe

preot la unele slu$!e.3. cor !isericesc de copii şi de tineri.

1;. ateliere de artă creştină: pictură, desen, sculptură etc.

11. amena$area unei !i!lioteci şi a unei săli de festivităţi pentru tineri.

1&. ecursii şi pelerina$e la locurile sfinte din ţară şi din alte ţări.

'ineretului i se va acorda o atenţie deose!ită, într%o perioadă în care acest segment

important al paroiei este lipsit de orientare şi speranţă şi este epus multor tentaţii care

vin pe căi străine:

• pro+elitism sectar

• consumul de droguri

• munca forţată

• prostituţia

• migraţia

*n pastoraţia tineretului trebuie ţinut cont de problemele cu care se confruntătinerii şi, împreună cu ei, vor fi ela!orate planuri de activitate, folosind pe cei mai

pricepuţi, ca animatori. 8copul este creşterea spirituală, formarea lor pentru viaţă,

învăţându%i să unească libertatea cu responsabilitatea& acumularea de bunuri materiale

şi spirituale cu dărnicia /oferirea unor bunuri celor săraci0.

23

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


• 8e vor organi+a cicluri de predici şi catee+e privind gri$a părinţilor faţă de copii

şi respectul copiilor faţă de părinţi.

• /i!lioteca va conţine lucrări de teologie, literatură, $ocuri, toate de inspiraţie

creştină. aroia tre!uie, de asemenea, să fie dotată cu discuri, casete şi #-#%uri

cu conţinut religios.

• 8e vor organi+a ecursii şi pelerina$e.

• 8e vor ela!ora programe de cultivare a aptitudinilor şi talentelor practice

participarea la diferite şantiere, cursuri de calculatoare etc.".

• 'inerii vor fi implicaţi în diferite acţiuni filantropice de a$utorare a !ătrânilor,

!olnavilor, orfanilor.

• ?rgani+area unui cor format numai din tineri, care vor cânta diferite părţi din

Citurgie şi vor citi pe rând postolul .

(articiparea tinerilor în viaţa liturgică a "isericii şi antrenarea lor în activităţi

misionare şi culturale sunt cheia pastoraţiei tineretului . e acest plan tre!uie afirmat

faptul că pasivismul este o moarte spirituală a tinerilor.

*n conclu+ie, scopul pastoraţiei cu tineretul este de a a$uta pe tineri să trăiască

realitatea /isericii ca o familie spirituală, să iu!ească /iserica şi să o a$ute, implicându%se

în activităţile ei liturgice, culturale, sociale.

PA89ORAŢIA AD:LŢILOR

-a ţine cont de următoarele coordonate:

1. rofesie şi preocupări complementare.

&. Intensitatea credinţei.

). (apacitatea intelectuală şi sensi!ilitatea fiecăruia în perceperea mesa$ului religios.5. ro!lemele sociale cu care se confruntă adulţii sărăcie, şoma$, alcoolism, violenţă

familială, navetismul, migraţia, stresul etc.".

6. (unoaştere nuanţată a psiologiei persoanei şi a grupurilor.

7. (unoaşterea temeinică a instituţiilor locale şi regionale care ar putea spri$ini pe

preot în pastoraţie, organi+aţii social%caritative.

24

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


4. (ooperarea şi sfătuirea cu alţi preoţi mai eperimentaţi care au mai întâlnit acest

gen de pro!leme.

2. (ola!orarea cu adulţii apropiaţi de /iserică pentru a$utorarea celor în nevoi.

3. Acordarea unei atenţii deose!ite persoanelor indiferente, în pragul disperării, celor

care vor să părăsească /iserica sau celor de+orientaţi din cau+a greutăţilor vieţii.

*n pastoraţia adulţilor afectaţi de patimi este necesară conştienti+area acestora de

către persoanele afectate şi se impune cooperarea cu familia, cu cei apropiaţi, cu medicii şi

cu alte persoane care au eperienţă în astfel de situaţii şi care au avut succes.

6ijloace de pastoraţie a adulţilor:

1. convor!iri personale sau de grup.&. literatură creştină adecvată pentru adulţi despre familia creştină, despre

credinţă şi fapte !une".

). programe culturale creştine pentru adulţi.

5. programe filantropice social%caritative", în a+ile, spitale sau orfelinate prile$ de

a%i sensi!ili+a şi de a cultiva aspectele duovniceşti ale vieţii creştine, dar şi de a le

reduce tendinţele egoiste, prin de+voltarea comuniunii".

6. catee+e.

7. implicarea în corul !isericii.

4. pelerina$e în ţară şi în alte ţări.

astoraţia adulţilor nu tre!uie să fie o pastoraţie spectaculoasă, ci una de lungă

durată, constantă, plină de ră!dare şi speranţă.

Implicarea adulţilor în viaţa /isericii se va face conştienti+ându%i pe aceştia că

/iserica este a lor şi are nevoie de talentul şi pregătirea fiecăruia. 7iecare credincios

trebuie să simtă că e nevoie de el în viaţa "isericii . 8fântul Ignatie 'eoforul spune: 8ulipsi de la 3iturghia 5uharistică& fiindcă aceasta nu este completă fără tine . reotul

tre!uie să fie conştient de faptul că fiecare om are în faţa lui #umne+eu o valoare infinită,

indiferent de starea în care se află la un moment dat. astoraţia vede tocmai drumurile

spre această valoare infinită. ara!ola cu oaia cea pierdută arată că fiecare om este

25

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


o!iectul celei mai intense preocupări pastorale din partea lui 9ristos%#umne+eu, ăstorul

8uprem, Aripăstorul.

PA89ORAŢIA =Ă9RBNILOR

Cununa bătrânilor sunt nepoţii& iar mărirea fiilor sunt părinţii lor, ilde 14, 7".

re+enţa persoanelor vârstnice în familie nu tre!uie considerată doar ca un prile$

de a primi a$utor din partea lor şi nici o povară pentru ceilalţi.

(a şi în ca+ul copiilor şi tinerilor, este necesar ca fiecare preot să ai!ă o listă

completă a vârstnicilor din paroie, pentru a identifica pro!lemele şi nevoile acestora.

8e va avea în vedere faptul că această perioadă a vieţii este mai intens marcată de

pregătirea pentru >sfârşitul creştinesc@. Această pregătire va fi cultivată prin:1. ugăciune mai intensă.

&. 8povedanie şi *mpărtăşire mai dese.

). *mpăcare cu persoanele în ceartă sau în conflict.

5. *m!ogăţire spirituală prin citire de cărţi religioase, participarea la slu$!ele

/isericii sau ascultareavi+ionarea lor +ilnică la adio'-.

6. (onvor!iri duovniceşti cu alţi !ătrâni mai râvnitori.

7. elerina$e la mănăstirile din ţară şi din alte ţări.

(reotul va încerca să antrene!e bătrânii în viaţa "isericii , eventual să organi+e+e

transportarea lor la !iserică, încât ei să nu fie ascunşii comunităţii parohiale, ci să se

!ucure de atenţia şi afecţiunea paroiei în diverse neputinţe.

Fnii !ătrâni >în putere@ pot fi implicaţi în activităţi culturale sau filantropice,

a$utând pe alţi !ătrâni sau copii. rin aceasta ei depăşesc dificilul sentiment al inutilităţii

şi al uitării iar paroia are de câştigat. aroia câştigă, de asemenea, şi de pe urma

!ătrânilor anga$aţi în activităţi misionare şi se evită o radicali+area a relaţiei dintregeneraţii.

(ei în vârstă:

• pot fi implicaţi în lucrări culturale.

• pot fi implicaţi în programele sociale ale paroiei.

• pot ţine evidenţa mem!rilor şi activităţilor paroiei.

26

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


• pot organi+a cercuri literare.

• pot da sfaturi practice.

• pot face parte din consiliul sau comitetul paroial.

• pot a$uta la pangar, !i!liotecă, arivă.

• pot fi implicaţi în lucrarea misionară a paroiei.

• pot fi adevărate i+voare de informaţii în materie de evenimente istorice şi folclor.

• pot fi implicaţi în cercuri de lecturi duovniceşti sau de vi+ionare şi audiere a unor

materiale cu conţinut duovnicesc

*n ideea de a continua activitatea de îm!ogăţire duovnicească, se impun vi!itele

pastorale la spital sau la domiciliul bătrânilor, făcute cu toată responsa!ilitatea. ot fi

trimise eventual alte persoane, ca delegaţi ai preotului, pentru a arăta că !ătrânii nu suntuitaţi sau negli$aţi. *n cadrul slu$!elor vor fi pomeniţi bătrânii bolnavi sau în suferinţă .

Goarte important este fiecare gest de preţuire Qo felicitare adresată cu oca+ia unui

eveniment din viaţa lor, arivarea cărţilor din !i!lioteca paroiei ciar dacă nu se

pricep", antrenarea lor în îngri$irea grădinii de lângă !iserică etc.R.

6odul în care un popor se poartă cu bătrânii şi copiii arată gradul său de

civili!aţie, (reotul va coopera cu medicul& cu asistentul social& cu alte persoane sau

instituţii care pot fi de ajutor.

/ătrânii pot fi consideraţi ca nişte !unici, după modelul familiei spirituale.

27

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


PA89ORAŢIA =OLNAVILOR

rogramele pastoraţiei misionare de gri$ă faţă de !olnavi sunt tot atât de sfinte şi de

importante ca şi promovarea vieţii liturgice şi duovniceşti. Cercetarea bolnavilor este

parte integrantă din activitatea preotului& cu rol duhovnicesc& pedagogic şi educaţional

pentru întreaga parohie

Indiferenţa sau delăsarea în pastoraţia bolnavilor este un mare păcat şi o contra-

mărturie misionară. 8ectele eploatea+ă aceste lipsuri, iar gri$a faţă de !olnavi arătată de

secte are aproape întotdeauna un scop pro+elitist.

#umne+eu are cu fiecare dintre oameni o pedagogie, o lucrare aparte de a%i apropia

de Bl. e unii oameni îi apropie printr%o sănătate puternică, pentru care ei mulţumesc lui#umne+eu, iar pe alţii îi apropie prin încercări, prin îngăduinţa unor !oli.

're!uie să ne îngri$im deodată şi de vindecarea sufletului, prin 8povedanie, şi de

vindecarea trupului, prin rugăciune, prin 8fântul aslu. Goarte adesea nu ne pocăim de

voie, ci de nevoie. 8u ne pocăim când ne merge bine& ci când suntem încercaţi de

neca!uri şi suferinţe.

(ei patru prieteni care l%au purtat pe slă!ănogul din Bvangelie la 9ristos

repre+intă /iserica, atât clerici, cât şi credincioşi. Du li se dă numele pentru a arăta că ei

repre+intă mulţimea credincioşilor care nu se gândesc doar la ei înşişi şi la sănătatea lor, ci

a$ută şi pe cei !olnavi să se vindece. #e aceea, /iserica, repre+entată prin aceşti patru

oameni care îl aduc pe slă!ănog la 9ristos, se roagă pentru cei !olnavi, pentru cei necă$iţi,

pentru cei întristaţi, pentru cei care sunt imo!ili+aţi la pat, pentru cei în suferinţă, pentru

cei ce nu se mai pot ruga ei înşişi. Bvangelia ne arată că la credinţa acestui fiu

duovnicesc, care se pocăieşte prin suferinţă, s%a adăugat şi credinţa a patru inşi care

credeau puternic că Iisus singur poate să%l vindece. Bvangelia ne ceamă să a$utăm şi noi

pe alţii să vină la 9ristos. Du ştim dacă cei patru care l%au adus pe omul parali+at la9ristos cunoşteau sau nu păcatele lui, dar vedem că nu îl $udecă, ci îl a$ută. Doi foarte

adesea $udecăm pe oameni fără să%i a$utăm. 8u este permis să judecăm pe cineva dacă nu

l-am ajutat . Bvangelia este plină de îndemnuri duovniceşti pentru a creşte spiritual.

8fintele Bvangelii sunt tul!urătoare pentru că ne arată în primul rând câtă

suferinţă era în popor şi cum 8e comportă ântuitorul Iisus 9ristos, despre (are

28

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


proorocul Isaia a spus că este un om al suferinţelor, al durerii, şi prin rănile Cui, noi, toţi,

ne%am vindecat. Iu!irea milostivă a lui #umne+eu este sensi!ilă în faţa suferinţei, pentru

că #umne+eu nu apără !oala şi nici moarteaP ele nu fac parte din timpul lui #umne+eu cel

veşnic. /oala, suferinţa, moartea sunt urmările păcatului.

8ă *ir"im !"2erin0$ 'in interior"l ei

Bistă multă suferinţă astă+i şi, de aceea, tre!uie multă sensi!ilitate pentru a

înţelege suferinţa şi pentru a o alina, dar şi pentru a%i da un sens folositor mântuirii

noastre. 8unt foarte mulţi oameni care, atunci când se află în suferinţă, îşi pun între!area:

#e ce tocmai eu să sufărN 8unt eu, oare, cel mai păcătosN 8unt cel mai rău dintre oameniN

#esigur, 8finţii Apostoli şi 8finţii ărinţi au dat răspunsul la aceste între!ări, dar foarte

adesea răspunsurile lor tre!uie să fie eplicate, pre+entate într%un lim!a$ eistenţial,adecvat contetului cultural în care trăim. Avem de%a face cu o dimensiune foarte

profundă a vieţii, şi anume suferinţa, care în Iisus 9ristos #omnul nu a fost evitată, ci

transfigurată, asumată şi scim!ată în umani+are mai profundă şi într%o !iruinţă pornită

din interiorul suferinţei. 9ristos #omnul nu este impasi!il ca /uda, ci este un ?m al

durerilor, un ?m al suferinţei, aşa cum C%au prevestit proorocii -eciului 'estament, mai

ales proorocul Isaia în capitolul 6): >?m al durerilor ..." prin rănile Cui noi toţi ne%am

vindecatS Isaia 6), ) şi 6". #reptul Iov, care suferă fără nici o vină, este o prefigurare a lui

9ristos, este un om care a primit un ar deose!it de la #umne+eu ca să sufere, deşi nu are

nici o vină. Bl suferă şi ra!dă, dar nu se ră+vrăteşte. #reptul Iov este un om care ra!dă

suferinţa cu credinţă puternică în #umne+eu şi cu o năde$de neîndoielnică. Bl

prefigurea+ă ră!darea în suferinţă a ântuitorului nostru Iisus 9ristos, dar şi a tuturor

drepţilor.

8"2erin0$ 3 *ir"in0ă $!")r$ )ăc$t"l"i

8ensul !i!lic şi patristic al suferinţei tre!uie să stea la !a+a tuturor eplicaţiilor pecare le dăm noi ca păstori de suflete când ne aflăm aproape de cei suferin+i, de cei !olnavi.

Dici !oala, nici suferinţa nu sunt fireşti. Ble au devenit >fireştiS sau a doua natură din

cau+a păcatului, dar #umne+eu n%a făcut nici !oala, nici suferinţa şi nu 8e !ucură de

suferinţa nimănui. ăcatul este originea suferinţei, iar ceea ce se transmite ereditar e

înclinarea spre păcat, nu vina lui Adam. #e aceea, când noi spunem în salmul 6;: >*n

29

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


păcate m%a născut maica meaS, tre!uie să înţelegem: păcătos m%a născut maica mea.

Această înclinaţie sau predispo+iţie spre păcat se moşteneşte ca urmare a păcatului

strămoşesc, însă, în 9ristos #omnul, tocmai ceea ce a fost urmare a păcatului % suferinţa %

a fost transformată în mi$loc de îndepărtare de păcat. #eşi 9ristos #omnul este fără de

păcat, asumă suferinţa în mod li!er şi o transformă în !iruinţă asupra păcatului. #in acest

motiv, în ispitele durerii, care sunt cele ale suferinţelor răstignirii, ântuitorul Iisus

9ristos rămâne statornic în ră!dare, cu năde$dea în #umne+eu, ca om % Bl fiind Giul lui

#umne+eu 'atăl %, iar prin această ră!dare Bl !iruieşte suferinţa, dându%i sens ca

ascultare până la capăt, dându%i sensul fidelităţii desăvârşite faţă de #umne+eu şi al unirii

cu #umne+eu. #ar pentru că 8%a smerit pe 8ine în suferinţă, #umne+eu i%a dat Cui un

nume mai presus de orice nume: >ca în numele lui Iisus tot genunciul să se plece, al celor

cereşti şi al celor pământeşti şi al celor de dedesu!tS Gilipeni &, 1;".

Ne+oi$ 'e !oli'$rit$te c" cei !"2erinzi &i !ăr$ci

#rept urmare, este foarte important să reţinem ca adevăr central faptul că !oala şi

suferinţa nu sunt voite de #umne+eu, nu fac parte din cipul lui #umne+eu în om, ci ele

sunt urmare a păcatului şi, de aceea, tre!uie să lucrăm pentru vindecarea !olii şi pentru

alinarea suferinţei. *nsuşi ântuitorul Iisus 9ristos a venit să ne vindece de păcat şi de

!oală. ulţimea de !olnavi vindecaţi de Bl, !olnavi de toate felurile, de !oli sufleteşti şi

trupeşti, ne arată că /iserica, trupul tainic al lui 9ristos, tre!uie să lucre+e în aceeaşi

direcţie % de vindecare a !olilor, de alinare a suferinţelor. Iar atunci când boala nu poate

fi vindecată, atunci ea trebuie transformată într-un mijloc de apropiere mai mare de

Dumne!eu şi de unire cu 5l . *n acest sens, rugăciunile pentru !olnavi tre!uie însoţite de

8povedanie şi de *mpărtăşanie, pentru ca suferinţa şi !oala să fie transformate în

apropiere de #umne+eu şi în unire cu Bl, pentru mântuirea veşnică. (ine se uneşte cu

#umne+eu se mântuieşte, iar cine se desparte de #umne+eu pierde mântuirea.

#e pildă, în momentul morţii ântuitorului pe cruce, tâlarul din dreapta, care s%apocăit, se mântuieşte, iar cel din stânga ântuitorului, care este clevetitor şi ră+vrătit,

pierde mântuirea. *n acest sens, Gericitul Augustin spunea că pe <olgota vede trei oameni

suferin+i: unul (are mântuieşte, altul care se mântuieşte prin pocăinţă şi altul care pierde

mântuirea prin nepăsare duovnicească.

30

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


Aşadar, în toată călău+irea pe care o dăm credincioşilor, în toată îndrumarea

duovnicească, noi tre!uie să avem drept călău+ă această lumină a ântuitorului Iisus

9ristos. 8e constată însă în pastoraţie că, atunci când suferinţa este însoţită de sărăcie

multă, când !olnavul nu are nici !ani pentru medicamente, nici !ani pentru lucrurile

strict necesare şi când mai nimereşte şi într%un spital foarte sărac, suferinţa lui se

amplifică. (a atare, este nevoie, pe lângă rugăciune, pe lângă sfatul duovnicesc !un, pe

lângă 8povedanie şi *mpărtăşanie, de multă solidaritate cu cei suferin+i şi săraci, de

a$utorare a lor cu medicamente şi tratament.

(ând cineva suferă, dacă este încon$urat de prieteni sau de mem!rii familiei cu

afecţiune, suferinţa lui se diminuea+ă, pentru că i se arată solidaritate, simpatie, pre+enţă

iu!itoare, prietenoasă, frăţească. 8uferinţa şi singurătatea se îngemănea+ăP singurătatea se

amplifică din cau+a !olii, iar suferinţa !olii se amplifică din cau+a singurătăţii. #eci, estefoarte important ca preotul să fie pre+ent ca părinte duovnicesc lângă cei !olnavi sau

suferin+i, să cultive prin rugăciune şi sfat !un comuniune duovnicească, de familie

spirituală, mai ales dacă spitalul are capelă sau paraclis.

Me'ic"l &i )reot"l( /m)re"nă l"crători /n 2$0$ *oln$+ilor

edicina modernă acordă prea mare importanţă aparatelor şi anali+elor faţă de

dialogul cu !olnavul. (a atare, foarte adesea, omul stă singur între aparatele care, desigur,

sunt necesare, dar lipseşte tocmai dimensiunea personală a pre+enţei altor persoane lângă

cel !olnav. *n consecinţă, rolul preotului este etrem de important. Am putea spune ciar

că nimeni nu poate înlocui preotul din spitale, iar medicul este cemat să coopere+e cu

preotul, şi preotul cu medicul. *n spitale, în faţa !olnavilor, ei nu sunt concurenţi, ci

împreună lucrători. 're!uie să fie cooperanţi, iar din acest punct de vedere este mare

nevoie de pre+enţa preotului de caritate în spital, este mare nevoie de pre+enţa unei

capele, a unui paraclis, este mare nevoie de literatură duovnicească pentru întărirea şi

încura$area celor !olnavi.Bistă preoţi ortodocşi în ţară şi în străinătate care cultivă dimensiunea spirituală

medicală. 8unt impresionante coneiunile pe care le fac unii medici între sănătate şi

spiritualitate, între ştiinţa medicală şi comportamentul duovnicesc al omului. Bistă un

potenţial de dialog foarte mare. (el mai nimerit este ca această legătură să ai!ă loc mai

întâi în interiorul unei persoane şi apoi între mai multe persoane, unde teologul să fie

31

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


medic şi medicul să fie teolog. Bste vor!a de o sinte+ă creatoare, care tre!uie să dăinuiască

şi, totodată, descoperim şi vocaţia preotului de altă dată, care este sfătuitor în ceea ce

priveşte darul sănătăţii, pentru a a$uta credincioşii. inuni se fac şi atunci când reuşeşte o

operaţie şi atunci când se recomandă cel mai !un tratament.

#e asemenea, este mare nevoie de a mo!ili+a comunitatea de acasă, familia şi

paroia, pentru ca cel !olnav să nu se simtă singur. Du este suficient să se roage doar

preotul de caritate pentru cel !olnav, ci tre!uie ca şi preotul paro şi preoţii slu$itori din

paroia celui !olnav să se roage. reoţii tre!uie să cunoască listele !olnavilor lor din

paroie. (ând un !olnav ştie că întreaga comunitate se roagă pentru el, primeşte o alinare,

o încura$are, o întărire mai mare.

Pror$m"l +in'ecării no$!trerogramul vindecării fiecăruia dintre noi se reali+ea+ă prin lacrimile pocăinţei,

reînnoind !ote+ul prin spovedanie şi prin plinirea iertării păcatelor. Aşa ne vindecăm

sufletul de rănile pe care demonii, păcatul şi patimile ni le imprimă în suflet, din trup. rin

împărtăşirea mai deasă, după ce ne%am spovedit, am primit iertarea păcatelor, refacem

comuniunea cu #umne+eu, ne !ucurăm de pre+enţa Cui iu!itoare, iertătoare şi sfinţitoare.

rin faptul că venim mai des la !iserică, ne aflăm pe drumul cel !un, ne pregătim pentru

cea de%a doua venire a Cui. (ând Bl va plăti ceea ce noi am celtuit. (ând Bl va răsplăti

celor ce şi%au celtuit energia lor, de a dărui !unătatea lor şi de a contri!ui la vindecarea

sufletelor altora, pentru că Bvangelia spune: Kergi, fă şi tu asemeneaML. #e aceea,

Bvangelia este un program de acţiune, nu este o simplă invitaţie la meditaţie. Bste un

îndemn la fapte.

M4nt"itor"l Hri!to! # )$cient

)i!itarea bolnavilor este, de asemenea, foarte importantă, iar ântuitorul Iisus

9ristos ne spune că vom fi $udecaţi după cât am iu!it pe semenii noştri cu iu!iremilostivă, iar Bl devine ântuitorul%pacient. >Am fost !olnav şi nu %aţi cercetatS, spune

Bl cf. atei &6, 5)". Du spune: nu %aţi vindecat, pentru că nu stă în putinţa noastră să

vindecăm, dar stă în putinţa noastră să vi+ităm pe cei !olnavi. #eci, Bl este când #octorul

sufletelor şi al trupurilor noastre, când pacient.

32

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


9ristos #omnul este tainic pre+ent în medicul competent şi credincios care devine

mâna Cui vindecătoare, alegând cel mai !un medicament sau operând în modul cel mai

înţelept şi potrivit cu un !olnav care are nevoie de o intervenţie cirurgicalăP desigur, cu

această conştiinţă şi smerenie creştină % că, de fapt, medicul tratea+ă, dar #umne+eu

vindecă. Bste foarte important să vedem că ântuitorul 9ristos, (are este #octorul

sufletelor şi al trupurilor, lucrând prin mâna medicului, este pre+ent, în acelaşi timp, în

!olnavul care are nevoie de vindecare, de pre+enţă iu!itoare, de cineva care să%l

încura$e+e, ca să nu simtă singurătate multă în timpul suferinţelor mari.

Această a!ordare duovnicească profundă a !olii şi a vindecării este necesară,

pentru că, altfel, riscăm să reducem persoana la individ, la un număr, la un o!iect de

utilitate imediată sau o considerăm importantă după cât este de utilă societăţii. #ar noi

ştim că omul are o valoare veşnică, întrucât este creat după cipul lui #umne+eu (el veşnic viu, deci cemat la viaţă veşnică. -iaţa de aici, de pe pământ, este o pregătire

pentru viaţa cerească veşnică şi atunci preotul tre!uie să arate deodată importanţa

sănătăţii, ca dar al lui #umne+eu, dar şi importanţa mântuirii, care este mai mare dar

decât sănătatea trupească. Iar dacă nu putem a$unge la sănătate trupească deplină, cel

puţin să ne îngri$im de cea mai mare valoare pe care o putem primi, cel mai mare dar,

anume mântuirea şi viaţa veşnică. Această perspectivă a valorii eterne şi unice a fiecărei

persoane umane create după cipul ersoanelor divine veşnice este etrem de importantă

astă+i, într%o lume a seculari+ării, în care dimensiunea sacră a vieţii a slă!it foarte mult.

Bistă astă+i un utilitarism foarte mare, dar eistă puţină convingere în ceea ce priveşte

valoarea eternă şi unică a persoanei umane.

Bste foarte important să reţinem de ce, în rugăciunile /isericii, cererea cea mai

frecventă este: ne rugăm pentru sănătatea şi mântuirea salor. De rugăm pentru

sănătatea şi mântuirea oamenilor, ele fiind două valori esenţiale pentru viaţa persoanei

umane.

(a slu$itori ai lui #umne+eu, ne străduim să a$ungem o pre+enţă a mâinilor vindecătoare, a$utătoare şi alinătoare de suferinţă ale ântuitorului Iisus 9ristos şi să

aducem !ucurie în mi$locul întristării, alinare în mi$locul suferinţei şi pre+enţă părintească

şi frăţească în mi$locul singurătăţii celor !olnavi.

33

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


M4nt"itor"l Ii!"! Hri!to! n" ne /n+$0ă 'o$r )rin c"+inte c"m !ă ne

com)ortăm /n 2$0$ !"2erin0ei( /n 2$0$ mor0ii , ci ne învaţă şi prin modul 8ău de a fi şi

prin modul 8ău de a săvârşi lucrarea 8a mântuitoare. Bste deose!it de important şi

semnificativ faptul că 9ristos #omnul, când 8e întâlneşte cu moartea, o scim!ă în viaţă,

când 8e întâlneşte cu singurătatea, o scim!ă în comuniune, când 8e întâlneşte cu

întristarea şi cu lacrimile le scim!ă în !ucurie. *ntâlnirea Cui cu cortegiul fune!ru a

scim!at viaţa femeii care era copleşită de durere şi a redat viaţă tânărului care era mort.

(u alte cuvinte, Bvangeliile ne învaţă că nimeni din cei ce se întâlnesc cu 9ristos

#omnul, care este I+vorul vieţii, nu rămâne cum a fost, ci se scim!ă % dacă se întâlneşte

cu adevărat cu dumne+eirea Cui. (ând a spus >Du plângeMS, ântuitorul Iisus 9ristos ne%a

arătat că tre!uie să mângâiem familiile îndoliate, să fim sensi!ili la lacrimile celor care

plâng. (u totul surprin+ător este faptul că ântuitorul spune femeii văduve dinBvangelie: >Du plângeMS, dar când a vă+ut pe prietenul său Ca+ăr, a patra +i după moarte,

Bvangelia ne spune că: >Iisus plângeaL, Ioan 11, )6 % cel mai scurt verset din Doul

'estament". #e ce Bl, care plânge atunci când vede o fiinţă dragă că este moartă, îi spune

văduvei >Du plângeMS. Bl plânge, iar ei îi spune să nu plângă. entru ca să ne arate nouă că

lacrimile celuilalt tre!uie mângâiate, şterse, oprite înaintea propriilor noastre lacrimi, ca

să arătăm iu!ire faţă de semeni. A +is >Du plângeMS, pentru că ştia că această femeie era la

capătul puterilor ei sufleteşti şi ca să nu cadă în de+năde$de, să nu fie copleşită de prea

multă durere, îi spune aceasta. Iar la învierea lui Ca+ăr a +is: >Ca+ăre, ieşi afarăMS, cu

lacrimi în oci, pentru că a vrut să ne arate că este ?m şi #umne+eu în acelaşi timp. (a

#umne+eu l%a înviat, după ce ca ?m a plâns, arătând că Bl nu consideră moartea ca

fenomen natural. (i moartea este urmarea păcatului strămoşilor Adam şi Bva, fiind

provi+orie. ?mul care preamăreşte cu adevărat pe #umne+eu este omul cel viu.

?ricine este credincios este luptător cu !oala, cu suferinţa, cu neca+urile. #e aceea

s%a spus că bolnavii sunt martirii vremurilor noastre, Ti noi tre!uie să ne rugăm pentrusănătate, iar dacă doctorii nu pot vindeca !oala, nu tre!uie să de+nădă$duim, ci să ne

rugăm mai mult şi să ne apropiem cu smerenie şi mai mare de 9ristos. 8e întâmplă ca cei

!olnavi să treacă la cele veşnice. *n acest moment intervine ri,$ 2ră0e$!că(

cre&tine$!că( )entr" cei /n'oli$0i. Cum să ne comportăm ca păstori de suflete şi ca

fraţi creştini cu familiile îndoliate9 8ă fim alături de cei care sunt singuri şi copleşiţi de

34

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


suferinţă din cau+a pierderii unor fiinţe dragi. Doi nu putem săvârşi minunile învierii din

morţi ale tuturor persoanelor care mor, dar ceea ce este în mod deose!it important este să

ne rugăm pentru cei care trec la #omnul, ca cei morţi trupeşte prin despărţirea sufletului

de trup să nu se despartă de #umne+eu, ci să trăiască sufleteşte.

*n mod permanent, preotul va iniţia şi coordona activităţi :

1. de spri$inire a !olnavilor săraci pentru sta!ilirea diagnosticului.

&. de a$utorare materială şi spirituală a !olnavilor colecte de !ani, alimente, aine,

rugăciune şi vi+ită la spital".

). va săvârşi rugăciuni pentru ei şi va efectua vi+ite pastorale.

5. le va furni+a literatură adecvată care alină suferinţa şi aduce speranţă carte de

rugăciuni, cărţi duovniceşti".6. 8f. aslu şi 8f. 8povedanie, 8f. *mpărtăşanie.

7. va ţine legătura cu medicii şi cu personalul medical.

4. va menţine legătura cu familiile celor !olnavi.

2. va organi+a un punct farmaceutic.

3. va spri$ini înfiinţarea unui dispensar.

1;. va organi+a periodic predici despre sănătatea ca dar divin şi responsa!ilitatea

umană.

11. conferinţe medicale pentru prevenirea !olilor.

PA89ORAŢIA 7N MEDI:L :R=AN

stă!i aceasta implică& în primul rând& o cunoaştere a credincioşilor care trăiesc

în anonimat& departe de "iserică& i!olaţi& fără vecini cunoscuţi& fără motivaţie

duhovnicească. astoraţia în mediul ur!an va ţine seama de posi!ilităţile şi dificultăţile

eistente în acest contet:• pe lângă slu$!ele o!işnuite, se pot organi+a întruniri cu tineri, !ătrâni,

intelectuali etc.

• se pot folosi mi$loace de comunicare, precum radioul şi televi+iunea.

• se vor întocmi programe folositoare din punct de vedere pastoral.

• se vor organi+a activităţi culturale de inspiraţie creştină.

35

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


• audiţii de mu+ică creştină.

• folosirea înregistrărilor video cu conţinut creştin.

#acă nu eistă o sală de conferinţe a parohiei , se va înciria un astfel de spaţiu

pentru participarea la diferite întâlniri tematice:

• sărăcia în oraş

• alcoolismul

• violenţa

• seculari+area

• delicvenţa

• şoma$ul

•

sectele• emigraţia

*n pastoraţia credincioşilor din mediul ur!an, preotul va coopera cu persoane din

diferite instituţii, pentru o înţelegere cât mai corectă şi mai completă a vieţii ur!ane. #e

asemenea, va ela!ora, împreună cu alţi intelectuali, programe pe termen scurt şi lung de

apărare a credinţei şi de cultivare a filantropiei.

PA89ORAŢIA 7N MEDI:L R:RAL

astoraţia în mediul rural presupune cunoaşterea pro!lemelor reale şi recente din

acest mediu, ivite cu oca+ia apariţiei unor fenomene noi, cum ar fi:

• trecerea de la proprietatea colectivă la cea privată.

• conflictele între familie şi rude.

• procese pentru proprietatea pământului.

•

şoma$ul şi sărăcia.• sentimentul de+rădăcinării, de+orientării şi inutilităţii.

• lipsa mi$loacelor de cultivare a pământului.

• acţiunea pro+elitistă a sectelor.

• furtul şi violenţa.

• alcoolismul.

36

8/16/2019 curs_anul_3_sem2_2015


• mutaţiile survenite în relaţia dintre generaţii din cau+a unor influenţe eterne.

• studiul migraţiei populaţiei tinere pentru lucru, în străinătate.

• !olile e: 8I#A, tu!erculo+ă".

*n ciuda tuturor dificultăţilor, preotul tre!uie să aducă speranţa, să caute soluţii

pentru pro!lemele veci şi noi dintr%o paroie. Cunoaşterea temeinică şi nuanţată a

problemelor din parohie este premisa esenţială a unei pastoraţii reuşite.

Având în vedere faptul că o pastoraţie reuşită nu se poate face de unul singur& de o

mare importanţă sunt cercurile pastorale !onale.

're!uie avută în vedere colaborarea dintre preot şi cadrele didactice din localitate.

(iar şi atunci când situaţia nu poate fi scim!ată în mod spectaculos, pre+enţa

preotului este importantă pentru psiologia mem!rilor paroiei. #e aceea, o contra%mărturie evidentă este navetismul sau a!senţa preotului din paroie.

(astoraţia în mediul rural trebuie să promove!e educaţia duhovnicească

îmbinată cu educaţia de ordin practic şi social& astfel încât 5vanghelia să devină o forţă

de înnoire şi speranţă. #ărnicia cerută de Bvangelie se poate !a+a numai pe ărnicie,

a!negaţie şi cinste, pentru a se constata !ucuria roadelor. "iserica nu trebuie să se

mulţumească numai cu iertarea păcatelor& ci trebuie să ducă o luptă susţinută şi

programată pentru înlocuirea păcatelor cu virtuţi . *n contet evangelic, surorile lui

Ca+ăr, arta şi aria, sunt complementare. rin urmare, latura duovnicească, dacă nu

se întrupea+ă în faptă, nu este credi!ilă.

curs_anul_3_sem2_2015

Documents

Transcript of curs_anul_3_sem2_2015