02/20/111

1

GRAFICA PE CALCULATOR

Anul I semestrul IIL 201

A 056 Petrica Iancu p_iancu@chim.upb.roF 211 Tiberiu Dinu Danciu tiberiu_danciu@yahoo.comF 301 Răzvan Sorin Onofrei razvan_onofrei@yahoo.com

02/20/112

2

CURS 6Cotarea in

desenul tehnic

02/20/113

Cotarea desenelorCotarea este opertia de inscriere pe desenul unei piese a

dimensiunilor formelor geometrice simple din care estealcatuita

Cotele determina cu precizie valorile dimensiunilor reale alepieselor sau ansamblelor

Cotele se înscriu pe desen în două moduri ca dimensiuni:- nominale, rezultate din calcul şi stabilite conform unor criterii

funcţionale sau constructiv tehnologice a pieselor, se înscriupe desenele de proiect sau de documentaţie tehnică;

- efective, rezultate din măsurarea directă a pieselor se înscriupe desenele de releveu.

Cotele se înscriu pe desene cu cifre arabe şi cu dimensiuneanominală prevăzută în standard, exprimate în milimetri.

02/20/114

Cotarea desenelorElementele cotării: (SR ISO 129:1994)Liniile de cotă sunt trasate cu linie continuă subţire

paralel cu liniile de contur ale piesei, la distanţă deminim 7mm, delimitate de săgeţi plasate la una sau laambele extremităti

Linia de cotă poate fi :- linie dreaptă paralelă cu elementul cotat - arc de cerc, concentric cu arcul cotat - linie frântă - linie de cotă cu braţ de indicaţie pentru înscrierea cotelor şi a

altor date suplimentare

02/20/115

Cotarea desenelor

02/20/116

Cotarea desenelorElementele cotării:Liniile ajutătoare se trasează cu linie continuă subţire

indică suprafeţele între care se înscriu cotele, sunt în general perpendiculare pe liniile de cotă si le depăsesc cu 2-3 mm; se pot trasa înclinat la 60º fată de linia de contur

Linii ajutatoare

02/20/117

Cotarea desenelorElementele cotării:Liniile de indicatie se trasează cu linie continuă subtire

se sprijină pe o suprafată printr-un punct îngrosat, peo linie de contur printr-o săgeată sau pe o linie de cotăsi servesc înscrierii unor prescriptii, notatiiconventionale sau cote;

02/20/118

Cotarea desenelorElementele cotării:Dimensiunea cotei reprezintă valorile numerice ale

dimensiunilor elementelor cotate exprimate în milimetri, seînscriu deasupra liniilor de cotă la 1-2 mm de preferintă spremijlocul lor având dimensiunea nominală de minim 3,5 mm

02/20/119

Cotarea desenelorElementele cotării:Săgeţile se sprijină pe liniile ajutătoare de cotăO linie de cotă se poate termina cu o singură săgeată în

următoarele cazuri:– la cotarea razelor de racordare– la cotarea diametrelor a căror circumferinţă nu este

completă– la cotarea elementelor simetrice reprezentate în proiecţii

combinate, vedere-secţiune sau numai pe jumătate– la cotarea unor elemente simetrice faţă de o axă,– la cotarea faţă de un punct de origine

02/20/1110

Cotarea desenelor

02/20/1111

Exemple cote

02/20/1112

Cotarea desenelorModuri de dispunere a cotelorCotare in serie: pentru fiecare cota se alege un alt

punct de referinta

02/20/1113

Cotarea desenelorModuri de dispunere a cotelorCotare fata de un element comun: pentru toatecotele se foloseşte aceeaşi bază de cotarea) Cotare in paralel

b) Cotare suprapusa

02/20/1114

Cotarea desenelorModuri de dispunere a cotelorc) Cotare suprapusa pe doua directii

02/20/1115

Cotarea desenelorModuri de dispunere a cotelord) Cotare in coordonate

02/20/1116

Cotarea desenelorModuri de dispunere a cotelore) Cotare combinata

02/20/1117

Cotarea desenelorZone interzse de cotare

02/20/1118

Cotarea desenelorSoluţii de cotare în spaţii înguste

02/20/1119

Cotarea desenelorCotarea teşiturilor

02/20/1120

Cotarea desenelorCotarea adânciturilor

02/20/1121

Cotarea desenelorCotarea filetelora) la filetele cilindrice standardizate se cotează diametrul cel mai mare (d - la filetul exterior sau D – la filetul interior), cota fiind precedată de simbolulspecific profilului filetului : M20, G3/4, etc si lungimea filetului L

02/20/1122

Cotarea desenelorCotarea filetelorb) la filetele cu degajare, în lungimea utilă a filetului este inclusă şi degajarea

02/20/1123

Cotarea desenelorCotarea filetelorc) la găurile filetate înfundate se cotează obligatoriu şi adâncimea găurii alături de lungimea utilă a filetului

02/20/1124

Cotarea desenelorCotarea filetelord) la filetele conice standardizate linia de cotă se trasează la aproximativ jumătate din lungimea filetului, iar înaintea simbolului filetului se scrie litera “K”

02/20/1125

Tema in clasa

Sa se coteze piesa urmatoare

02/20/1126

Tema in clasa

Sa se coteze piesa urmatoare

02/20/1127

Reprezentarea si cotarea flanselor

Flanşele sunt piese sau porţiuni de piese sub formă de plăci care se folosesc,în general, pentru asamblarea conductelor, tuburilor, ţevilor sau a altor piese dincomponenţa instalaţiilor prin care circulă fluide.

Flanşele sunt prevăzute cu o gaură centrală, comună cu cea a piesei cu care seasamblează, şi cu găuri de prindere pentru şuruburi sau prezoane.

După forma geometrică flanşele sunt:a) cilindrice (circulare sau rotunde): au un număr par sau impar de găuri dispuse pe un cerc, de obicei, echidistanteb) pătrate: au patru găuri de prindere situate pe cercul purtător al centrelorc) triunghiulare: sunt flanşe care au trei găuri de prindere dispuse pe un cercpurtător al centrelor, în colţurile unui triunghi echilaterald) romboidale, la care cele două găuri de prindere sunt amplasate pe diagonalamare a unui romb cu colţurile rotunjitee) ovale, care au forma unui oval şi cele două găuri de prindere dispuse pe axamare a acestuia

02/20/1128

Tema in clasa

Sa se coteze piesa urmatoare (cu sectiune)

02/20/1129

Cotarea desenelorReprezentarea flansei cilindrice Elemente de cotare

pentru o flansa:

-Diametrul pe care sunt plasate gaurile-Diametrul exterior-Diametrul gaurilor-Diametrul gatului flansei interior si exterior-Raza de racordare-Tesitura flansei-Inaltimea flansei

02/20/1130

Cotarea desenelorReprezentarea flansei cilindriceCand traseul de sectionare nu trece prin gauri se face rabatere

02/20/1131

Cotarea desenelorReguli de reprezentare a flanselor

- la flanşele cilindrice, pătrate şi triunghiulare, centrele găurilor de prindere suntdispuse pe un cerc trasat cu linie punct-subţire numit cerc purtător al centrelor

- raza de racordare a colţurilor flanşelor pătrate, triunghiulare, dreptunghice,romboidale, etc. se ia egală de diametrul găurii de prindere, iar centrul razei coincidecu axa găurii de prindere

- când planul de secţionare nu trece prin axa găurilor de prindere, acestea sevor rabate în planul de secţionare şi se vor reprezenta în secţiune cu linie punctsubţire peste haşuri

- construcţia grafică a flanşelor se începe întotdeauna cu trasarea cerculuipurtător al centrelor. Se trasează, apoi, găurile de prindere, razele de racordare alecolţurilor, (unde este cazul) şi apoi tangentele la aceste raze, după care sedesenează şi celelalte elemente constructive

02/20/1132

TEME cotare

Să se execute cele 3 proiecţii (cu secţiunile necesare) pentru următoarele piese (desenul se realizează la scara 1:1, păstrând dimensiunile piesei)

Observatii:1. 1 sectiune (in vederea din fata) si 2 vederi2. traseu de sectionare si denumire sectiune3. cote

02/20/1133

TEME cotareT6-1 Flanşă triunghiulară cu gât

Φ50

Φ 303x45

Φ12

16

R5Φ 80

R12

02/20/1134

TEME cotareT6-2 Flanşă pătrată (sectiune cu rabatere la 45)

Φ 80

4x45

Φ30

16

R6

R545

81Φ50

R12

02/20/1135

TEME cotareT6-3 Flanşă ovală

R12

R6

Φ60

Φ30

Φ50

4x45

R5

80

15

02/20/1136

TEME cotareT6-4 Flanşă rotundă

Φ100 Φ 20

Φ40

R3

2x45

10

30

4xΦ10

Φ80

02/20/1137

TEME cotareT6-5 Corp robinet (Alegeti dimensiunile)

Sa se reprezinte in vedere unul din obiectele de mai sus.Desenul va avea ponderea separata la nota finala!!

02/20/1138

6 gauri Ф100Ф 600

Ф 200

Ф 250

300

250

Grosime perete 8mm

T-6.6 Capac cu flansa rotunda

Sa se reprezinte vederea de sus si vederea din fata cu sectiune, la scara 1:10 utilizand notiunile de desen tehnic invatate. Desenul va avea ponderea separata la nota finala!!

45o

300

6 gauri Ф10

4 gauri Ф5

Ф 1200

02/20/1139

Notarea starii suprafetelorÎn procesul de obţinere a suprafeţelor unei piese, prin diferite procedeetehnologice (strunjire, frezare, turnare, forjare, etc.), acestea (suprafeţele) rezultă cumici asperităţi (microneregularităţi), uneori neobservabile cu ochiul liber. Ansamblulacestor microneregularităţi ale suprafeţei rezultate în urma unui proces tehnologic senumeste rugozitate .Simbolurile utilizate pentru indicarea rugozităţii suprafeţelor sunt prezentate

- simbolul de bază (fig. a);- simbolul din figura b se foloseşte când îndepărtarea de material este obligatorie;-simbolul din figura c se foloseşte atunci când se interzice îndepărtarea de material. -dacă trebuie să fie indicate caracteristicile speciale ale suprafeţei atunci la braţul celmai lung al simbolului de bază se completează cu o linie ca în fig. d- dacă pentru toate suprafeţele piesei este cerută aceeaşi stare a suprafeţei,atunci se foloseşte simbolul din fig. e.

02/20/1140

Notarea starii suprafetelorIndicarea rugozităţii pe desen

02/20/1141

Inscrierea tolerantelor pe desenO dimensiune a unei piese nu poate fi executată cu exactitate din cauza impreciziei procesului de execuţie, mijloacelor de măsurare, uzurii sculelor de lucru şia erorilor umane. Totuşi, dacă dimensiunea piesei este executată între douădimensiuni limite, atunci piesa poate fi considerată bună şi îşi poate îndeplini rolulfuncţional în ansamblul din care face parte.Câmpul de toleranţă este zona cuprinsă între liniile care reprezintă dimensiunile minimă şi maximă. Poziţia acestuia faţă de linia zero este definită printr-o abatere simbolizată cu una sau două litere din alfabetul latin (majuscule pentru alezaje şi minuscule pentru arbori), iar mărimea este dată de numărul din simbol

02/20/1142

02/20/11

Inscrierea tolerantelor pe desenÎn procesul de asamblare, două piese cu aceeaşi dimensiune nominală, pot fiasamblate în aşa fel încât una dintre piese să fie cuprinsă de cealaltă. Piesa cuprinsă se numeşte arbore (sau tip arbore), iar cealaltă alezaj (sau tip alezaj)

02/20/1143

02/20/11

Inscrierea tolerantelor pe desenÎn procesul de asamblare, două piese cu aceeaşi dimensiune nominală, pot fiasamblate în aşa fel încât una dintre piese să fie cuprinsă de cealaltă. Piesa cuprinsă se numeşte arbore (sau tip arbore), iar cealaltă alezaj (sau tip alezaj)

02/20/1144

Inscrierea tolerantelor pe desenComponentele unei dimensiuni liniare tolerate se indică pe desen în următoareasuccesiune:a) dimensiunea nominală;b) simbolul câmpului de toleranţă;