4 octombrie 2013CURS 1. Contabilitate financiaraOrganizarea contabilitatii entitatilor economice. Contabilitatea financiara a entitatilor economice este o contabilitate de angajamente. Efectele tranzactiilor si a altor evenimente sunt recunoscute atunci cand acestea se produc si nu pe masura ce trezoreria (sau echivalentul sau) este incasata sau platita. In acest fel, aparitia angajamentului (suma de plata, suma de incasat) este inregistrata in contabilitate intr-o prima etapa, urmand ca decontarea angajamentului (plata, incasarea) sa aiba loc intr-o alta etapa.Obiectul activitatii entitatii economice il formeaza: patrimoniul acestora, rezultatele financiare si elementele extrapatrimoniale.

1. Patrimoniul obiect al activitatiiSub aspect juridic, patrimoniul poate fi definit ca fiind totalitatea drepturilor si obligatiilor in expresie baneasca apartinand unei persoane fizice sau juridice. Sub aspect economic, patrimoniul poate fi definit ca reprezentand totalitatea, respectiv universalitatea valorilor corporale (tangibile) si necorporale (netangibile), contabilizate sub forma de bunuri materiale, nemateriale sau financiare, de avere circulanta, de trezorerie (cash, depozite bancare sau alte valori) si creante. Ele trebuie sa apartina subiectului de drept care este intreprinderea si care intra sub incidenta cadrului juridic creat pentru stimularea activitatiilor intr-o economie de piata.Existenta unui patrimoniu presupune imbinarea a doua elemente:a. Persoana fizica sau juridica, ca subiect de drepturi si obligatii;b. Bunurile economice, ca obiecte de drepturi si obligatii.Intre obiectele de drepturi si obligatii, pe de o parte, si drepturile si obligatiile, pe de alta parte, sta persoana fizica sau juridica in calitatea sa de subiect de drepturi si obligatii. Patrimoniul poate deveni obiect de studiu al contabilitatii numai in cazul in care el este investit, adica utilizat in activitatea economica in vederea obtinerii de bunuri si servicii destinate vanzarii, cumpararii sau in activitati administrative ori social-culturale prin care se satisfac necesitati reale ale societatii.Conceptia economico-juridica a patrimoniului presupune ca acesta in contabilitate se dedubleaza ca patrimoniu economic, respectiv juridic. Forma de prezentare a patrimoniului in contabilitate este aceea ca a unei balante cu doua parti egale. In mod conventional, partea din stanga egalitatii poate fi denumita patrimoniu economic, iar cea din dreapta egalitatii, patrimoniu juridic. Deci egalitatea: patrimoniu economic = patrimoniu juridic.Continutul juridic are ca fundament continutul economic, iar continutul economic este suportul material concret al continutului juridic ca provenienta sau sursa de formare a diverselor elemente patrimoniale concrete aflate in stanga egalitatii.Patrimoniul economic este format din bunuri economice ca obiecte de drepturi si obligatii, evaluabile in bani. Ele formeaza substanta materiala a patrimoniului concretizata in bunuri materiale sau corporale (masini, utilaje, marfuri) si ca bunuri nemateriale/ necorporale (brevete de inventii, valori in curs de decontare, creante).Patrimoniul juridic este format din drepturile si obligatiile cu valoare economica reprezentand cauza, convenienta juridica a elementelor patrimoniale concrete si formeaza substanta juridical a patrimoniului.b.ec. = drepturi + obligatiiin contabilitate, bunurile economice sunt cunoscute drept active patrimoniale, iar drepturile si obligatiile ca pasive patrimoniale => active patrimoniale = pasive patrimoniale.

2. Rezultatele financiare obiect al reflectarii contabile Patrimoniul entitatilor economice sufera miscari si transformari complexe in timpul derularii obiectului lor de activitate. Rezultatul poate fi o marime valorica pozitiva denumita profit/ beneficiu atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile sau o marime valorica negativa denumita pierdere in situatia inversa. Transformarile care au loc in patrimoniu genereaza fie cheltuieli, fie venituri. Cheltuielile entitatilor economice reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru: consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza entitatea, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligatii legale sau contractuale. In cazul cheltuielor, se mai cuprind amortizarile si provizioanele constituite, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparate ori alte consumuri legate de evenimente extraordinare.Veniturile entitatilor economice sunt sumele sau valorile incasate sau de incasat din: livrarile de bunuri, executarea de lucrari, prestarile de servicii si din avantajele pe care entitatea a consimtit sa le primeasca (executarea unei obligatii contractuale sau legale din partea tertilor din productia stocata, productia imobilizata, diminuarea sau anularea provizioanelor, vanzarea activelor cedate si din alte operatii extraordinare).Atat cheltuielile, cat si veniturile inregistrate in contabilitate se inchid prin rezultatele exercitiului financiar. Ca atare, rezultatul exercitiului financiar, respectiv profitul sau pierderea, se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii sau platii lor. Ecuatii de echilibru pentru rezultatul exercitiului financiar: pentru determinarea lui pe baza conturilor de rezultate: rezultat = venituri cheltuieli, venituri = cheltuieli +/- rezultat pentru determinarea lui pe baza bilantului contabil patrimonial: rezultat = capitaluri proprii la finele exercitiului financiar N capitaluri proprii la finele exercitiului financiar N-1