7/29/2019 curs_4_alim

1/20

1

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care

se hraneste rational

(I. Gontea)

7/29/2019 curs_4_alim

2/20

2

Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este

alimentaia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru susinerea forelor fizice ale

bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea condiiilor de

vindecare i administrarea alimentelor pe cale natural sau artificial, constituie sarcini

elementare ale ngrijirii oricrui bolnav spitalizat.

Definitie

Alimentatia rationala(stiintifica)=aportul de alimente in concordanta cu nevoile

organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare

fiziologica

Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:

-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare

cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult

-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului

normal,cresterii la copii si celorlalte functii

-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave

-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli

cronice si aparitia recidivelor

-consolidarea rezultatelor terapeutice

Calcularea ratiei alimentareDefinitieproportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav

pe 24/h .

Ratia alimentara se calculeaza in functie de :varsta,sex,greutate corporala,munca

prestata,stare de sanatate sau boala;ea trebuie sa corespunda atat cantitativ cat si

7/29/2019 curs_4_alim

3/20

3

calitativ;sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului.

Ratia alimentara se masoara in calorii.

Necesarul caloric/24h se calculeaza in functie de:

activitate:-in repaus absolut-25 calorii/kg corp

-in activitate minima-35-40cal/kg corp

-in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate

-activitate intensa-45-60cal/kg corp

varsta:

-plus 20-30%pentru copii-minus 10-15%pentru varstnici

Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:

-1g glucide=4,1calorii

-1g proteine=4,1 calorii

-1g lipide=9,3 calorii

Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g

lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h).

Echilibrul intre principiile nutritive

-50-55% hidrati de carbon

-10-15% proteine

-30-40% lipide

Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animala:

-40% protein de origine animala

-60%proteine de origine vegetala

-35%lipide de origine animala

-65%lipide de origine vegetala

7/29/2019 curs_4_alim

4/20

4

stare de sanatate sau boala

-stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare+30%

-stare febrila necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de

temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)

-In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii

Intocmirea foii de alimentatie zilnica

Foaia de alimentatie zilnica=document in care se centralizeazaregimurile alimentare

zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.

Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza

numarul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de

alimentatie la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.

Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi.

Exemplu de foaie de masa

Clinica CHIRURGIE

FOAIE DE MASA

Ziua.luna.anul

Regim Nr.portii Observatii referitoarela hrana din ziuaprecedenta

HidricHidrozaharat

Semilichid

Renal

CardiovascularDiabet

Mixt1000calorii

Total

1010

3

5

55

202

60Medic Asistenta sefa .

7/29/2019 curs_4_alim

5/20

5

Regimurile dietetice

Regimurile dietetic=regimul alimentar al unui bolnav satabilit in functie de boala si

de necesitatile sale.

Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o

compun :

Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :

- hipocalorice

-hipercalorice

Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.

Regimurile dietetice urmaresc: punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:

regim de crutare a intestinului gros in dizenterie

regim de crutare a mucoasei bucale stomatita

regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric

regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza

regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala

acuta;

echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

in colita de fermentatie regim bogat in proteine;

in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati;

in insuficienta cardiaca restrictie de lichide

compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:

se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde

acestei tolerante;

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

in boli infectioase regim bogat in vitamine;

7/29/2019 curs_4_alim

6/20

6

afectiuni osoase regim bogat in calciu;

in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;

indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:

mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase saumorcovi;

Regimurile alimentare

Hidric Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta

Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de

orez,supe diluate si degresate din carne,apa fiarta si racita

Hidro-

zaharat

Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala

acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila

a bolilor infectioase

Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de

compot,zeama de orez

Semilichid Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatiteiepidemice,ciroza hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale

infarctului de miocard

Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de

legume,fructe coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici

cantitativ si frecvente

lactat Indicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in

primele zile dupa hemoragie digestiva superioara; alimentepermise:1000-2000ml lapte,eventual imbogatit cu frisca sau

smantana

Lacto-

fainos

Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe

stomac

7/29/2019 curs_4_alim

7/20

7

vegetarian Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de

legume,smantana,frisca,fainoase

Hepatic Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica

decompensata,neoplasm hepaticAlimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba

fiarta,paine alba prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe

de fainoase,unt1og/zi,ulei20-30g/zi

Renal Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala

Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude

coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu

mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sareCardio-

vascular

Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct

miocardic acu in a doua saptamana de boala;.

alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de

sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de

tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g

Diabet Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;

alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume

uscate,fructe;

necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara

faina,ulei

Hipocalori

c

Indicatiiobezitate,hipertensiune arteriala

Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza

de vaci,carne alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente

Modurile de alimentatie a bolnavului

n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:

7/29/2019 curs_4_alim

8/20

8

activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon

pasiv necesita ajutor

artificial alimentele sunt introduse n organism pe cale artificiala.

Ordinea de servire a mesei:-se va distribui mai intai regimul comun,apoi regimurile tip si la urma se va dispune

aducerea regimurilor individuale

-vor lua masa mai intai pacientii care se vor alimenta singuri,apoi cei care necesita

ajutor.

Alimentatia activa si pasiva

Obiective

Asigurarea necesitatilor calorice si calitative in functie de varsta si starea

organismului

Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice si

prevenirea cronicizarii unor imbolnaviri

Pregatirea materialelor

- Vesela si tacamuri

- Cana simpla

- Cana speciala cu cioc sau in functie de starea pacientului, tub pentru administrarea

lichidelor

- Tava, carucior pentru alimente

- Alimente conform regimului recomandat

- Servetele de masa

- 2 prosoape (servete) pentru protectia lenjeriei de corp si pat

Pregatirea pacientului

Culegera datelor

7/29/2019 curs_4_alim

9/20

9

- Afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese

- Posibilitatile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicatie de

repaus

- Posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate

alimenta singur-activ, sau este alimentat de alta persoana- pasiv)

- Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare

inainte sau dupa acestea

- Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dupa masa

- Preferintele alimentare ale pacientului

psihica

- se stimueaza autonomia

- se explica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru

evolutia favorabila a bolii

fizica

- se respecta recomandarile cu privire la mobilizarea lui,se asigura pacientul de ajutor

- se ajuta pacientul sa se spele pe maini

-se aseza pacientul intr-o pozitie confortabila in raport cu starea sa generala:

Sezand la masa in salon sau in pat

Semisezand pentru pacientul care se poate ridica putin

In decubit lateral stang daca pacientul este dreptaci, cu capul usor ridicat

Efectuare:

- se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit,

au fost indepartate plostile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon

7/29/2019 curs_4_alim

10/20

10

-se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat

- se ajuta pacientul sa-si spele mainile

-poriile aranjate estetic sunt aezate pe mese mici (4 persoane-in sala de mese).

-se invit pacientii la mas,

-felurile de mncare se servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat.

- nu se ating alimentele cu mna.

-se pregatesc alimentele pe o tava acordand atentie aspectului esthetic pentru

alimentarea in salon

-se imbraca un halat curat si manusi

Alimentarea activ se poate face: n sala de mese,

n salon;

la mas sau la pat.

n salon la mas:

-se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului

(tvi,scuiptori, plosc).

-se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas;

servirea mesei se face ca si n sala de mese.

n salon, la pat:

-se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas.

-se aseaza pacientul in pozitie confortabila sezand sau semisezand

-se Protejeaza enjeria pacientului cu ajutorul unui prosop daca este cazul

-se aseza tava cu alimente in fata pacientului sau se adapteaza o masuta speciala

-se ajuta pacientul sa taie alimentele daca este necesar

-se observa daca pacientul consum toate alimentele

La pat in decubit lateral stang(daca pacientul este dreptaci) :

7/29/2019 curs_4_alim

11/20

11

-se aseaza bolnavul in decubit lateral stang ,cu capul sprijinit pe o perna

-se spala pe maini

- se protejeaza lenjeria de pat cu o aleza iar a bolnavului cu un prosop curat

-se aseaza tava la marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului

-se servesc alimentele pe rand,se taie cele solide

-lichidele se servesc in cani special cu cioc sau cu paiul

Alimentarea pasiv - Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se

alimenteze singuri, trebuie s fie ajutai.

Scop:

vor fi hrnii bolnavii- imobilizai

- paralizai

- epuizai , adinamici

- n stare grav

- cu uoare tulburri de deglutiie

Efectuare

se asezapacientul in pozitie sezand (daca are membrele superioare afectate) sau

semisezand (daca este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava)

se protejaza lenjeria de pat si de corp folosind prosoape curate

se plaseaza tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe o masuta

adaptabila la pat

asezare in partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun, si se verifica

7/29/2019 curs_4_alim

12/20

12

temperatura alimentelor

se ridica cu o mana (stanga) capul bolnavului cu perna si se administreaza supa

cu lingura pe jumatate plina

se asigura ca pacientul a inghitit inainte de a administra o noua cantitate

se rezerva suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie

se taie alimentele in bucati mici fara a le atinge cu mana

se incurajeaza pacientul sa consume alimentele purtand o discutie agreabila

se foloseste lingurita sau o pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau

are tulburari de deglutitie

se bserva permanent faciesul pacientului

Ingrijiri dupa tehnica

se aseza pacientul in pozitie comoda daca nu poate singur

se reface patul, se indeparteaza eventualele firmituri sau se schimba lenjeria

daca este necesar

se verifica daca prezinta senzatie de greata

se ajuta pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale

Reorganizare

se indeparteaza vasele muradare si resturile alimentare

se aeriseste salonul

Notarea procedurii in dosarul de ingrijire

Notati in dosarul de ingrijire cantitatea de alimente si lichide ingerate

Modificarile de apetit: disparitia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor,

7/29/2019 curs_4_alim

13/20

13

nu-i place mancarea, respecta restrictiile religioase, refuza anumite alimente

Prezinta sete exagerata

Acuza senzatie de greata, de rau in timpul mesei sau dupa masa

Acuza senzatia de plenitudine

Refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermis

Recomandari speciale care trebuie comunicate turei urmatoare: mese mici si

dese, in timpul noptii, restrictie alimentare pentru examinarile din zilele

urmatoare

Evaluarea eficacitatii procedurii

Rezultate asteptate/dorite:

Pacientul consuma intreaga cantitate de alimente si se hidrateaza corespunzator

Exprima stare de confort

Respecta regimul alimentar, o parte din simptome au disparut

Rezultate nedorite / Ce faceti

Pacientul nu consuma intreaga cantitate de alimente

Cercetati cauzele: apetit diminuat, conditii necorespunzatoare de servire a

mesei, nu-i plac alimentele, consuma alimente aduse de apartinatori, isirespecta religia

Pacientul refuza anumite alimente, acuza greata

7/29/2019 curs_4_alim

14/20

14

Se consemneaza observatiile si se anunta medical

Alimentarea artificiala

Alimentatia artificial= introducerea alimentelor n organismul pacientului prinmijloace artificiale.

Se realizeaza prin urmtoarele procedee:

sond gastric sau intestinal

gastrostom

clism

parenteral

Scop:-hrnirea pacienilor incontieni

-cu tulburri de deglutiie

-cu intoleran sau hemoragii digestive

-operai pe tubul digestiv i glandele anexe

-cu stricturi esofagiene sau ale cardiei

-n stare grav; negativism alimentar

7/29/2019 curs_4_alim

15/20

15

Alimentarea prin sond gastrica

Materiale

- de protecie: alez, prosoape

- sterile : sond naso-gastric, seringi de 5-10 cm, pens hemostatic

- nesterile : plnie, tvi renal

- bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura corpului, s aib

valoare calorica

Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)

Execuie

- n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric

- se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200-400 ml

pn la 500 ml, nclzit la temperatura corpului

- se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda

- se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de

unde ar putea fi aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav

- se extrage sonda cu atenie

la pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai

mai mult timp pe aceast cale , sonda se introduce endonazal.

sondele de polietilen se menin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciucmaximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)

raia zinic se administreaz n 4-6 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul

de perfuzat utiliznd vase izoterme

Alimentarea prin gastrostom

7/29/2019 curs_4_alim

16/20

16

Gastrostoma =deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul

alimentrii printr-o sond n cazul n care cale esofagian este ntrerupt

-n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane caustice ,

cnd alimentaia artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda

gastric , alimentele vor fi introduse n organism prin gastrostom

-n stom, este fixat o sond prin intermediul creia alimentele sunt introduse cu

ajutorul unei seringi sau prin plnie

-respectndu-se aceleai principii se introduc i aceleai amestecuri alimentare ca n

cazul alimentaiei prin sond gastric

-alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup orarul de

alimentaie al pacienilor , nclzite la temperatura corpului

-cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml

-dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea acestora

-tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se prlinge

adesea pe lng sond , provocnd uneori leziuni apreciabile

-de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent

protector i antimicrobian, pansat steril cu pansament absorbant

Alimentarea prin clism

-se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp

-deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluii

izotonice, substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie

7/29/2019 curs_4_alim

17/20

17

alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47

cu rol hidratant.

Alimentarea parenteral

Materile necesare

-de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez;

-pentru dezinfecia tegumentului tip I

-instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin(se verific

integritatea ambalajului, valabilitatea, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de

scop; pense, mnui , tampoane

-alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii

perfuzabile, tvi renal

perfuzor = trus de perfuzie

pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux

robinete cu dou sau mai multe ci

branul(cateter i.v.)

flutura

benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de

pielea bolnavului

Se face cu substane care:

7/29/2019 curs_4_alim

18/20

18

-Au valoare caloric ridicat

-Pot fi utilizate direct de esuturi

-Nu au proprieti antigenice

-Nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izo- sau hipertone : glucoz 10-20-33-40% ,

fructoz 20% , hidrolizate proteice

Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de

lichide n care pot fi dizolvate principiile nutritive

Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau sol. glucozate i proteice

Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, stareapacientului, de la 50ml/h la 500ml/h

Masurarea greutatii si inaltimii corporala

Scop:

- aprecierea starii de nutritie a pacientului

- stabilirea necesitatilor calorice

-stabilirea dozei terapeutice de medicament

7/29/2019 curs_4_alim

19/20

19

-urmarirea evolutiei unor afectiuni(edeme,ciroza hepatica,insuficienta cardiac)

Indicatii

Toti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea activa este

contraindicata

Contraindicatii

-pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc ,traumatisme

Materiale necesare:

- cantar antropometric,taliometru

Pregatirea pacientului:

- se anunta sa nu manance- pacientul isi goleste vezica urinara

Efectuare

- se verifica functionalitatea balantei

- se imobilizeaza acul balantei

- se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului

- se solicita pacientului sa se aseze pe cantar

7/29/2019 curs_4_alim

20/20

20

-se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile

- se citesc valorile obtinute

- se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se conduce la salon

- se noteaza greutatea in foaia de temperature

Masurarea inaltimii

-se solicita pacientului sa se descalte

-se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai drept

-se coboara cursorul pana la vertex

-se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate

-se invita sa coboare-se ajuta sa se incalte

-este condus la pat

Masurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distanta de la vertex pana la sol

cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi cantar aceeasi

vestimentatie cantaririi anterioare