SCALELE DE INTELIGENSCALELE DE INTELIGENŢĂŢĂ WECHWECHSLSLEERR

Dr. Mihaela Minulescu Dr. Mihaela Minulescu

©©

Testul W.A.I.S - RTestul W.A.I.S - R Scala de Inteligenţă pentru Adulţi Wechsler - Scala de Inteligenţă pentru Adulţi Wechsler -

Revizuită, Revizuită, primprimaa formă: Scala de Inteligenţă Wechsler-Bellevue, formă: Scala de Inteligenţă Wechsler-Bellevue,

1939 (prima formă revizuită, WAIS, va apare în 1939 (prima formă revizuită, WAIS, va apare în 1955). 1955).

un instrument complex, cuprinde seturi de sarcini şi un instrument complex, cuprinde seturi de sarcini şi probleme standardizate pentru evaluarea probleme standardizate pentru evaluarea potenţialului persoanei de a realiza un potenţialului persoanei de a realiza un comportament rezolutiv, cu scop şi eficient. comportament rezolutiv, cu scop şi eficient.

Pentru autor, informaţia obţinută din teste de Pentru autor, informaţia obţinută din teste de inteligenţă "inteligenţă "este relevantă în măsura în care este relevantă în măsura în care stabileşte şi reflectă tot ceea ce se poate defini ca şi stabileşte şi reflectă tot ceea ce se poate defini ca şi capacitate generală pentru comportament capacitate generală pentru comportament inteligentinteligent." ( D. Wechsler, 1981, Manual WAIS -R) ." ( D. Wechsler, 1981, Manual WAIS -R)

Teoria lui W. asupra inteligenţeiTeoria lui W. asupra inteligenţei nu s-a putut face o distincţie suficient de limpede nu s-a putut face o distincţie suficient de limpede

între ceea ce se descrie în legătură cu ce măsoară între ceea ce se descrie în legătură cu ce măsoară testele şi felul în care sunt interpretate ca măsurând, testele şi felul în care sunt interpretate ca măsurând, deci felul în care se defineşte inteligenţa. deci felul în care se defineşte inteligenţa.

istoric, tendinţa în definirea inteligenţei a depins de istoric, tendinţa în definirea inteligenţei a depins de centrarea autorilor pe o unică abilitate, - fie ea centrarea autorilor pe o unică abilitate, - fie ea abilitatea de a raţiona abstract, sau de a învăţa, a se abilitatea de a raţiona abstract, sau de a învăţa, a se adapta etc., adapta etc.,

s-a ajuns treptat la concluzia că fiecare dintre ele s-a ajuns treptat la concluzia că fiecare dintre ele caracterizează secvenţe ale comportamentului uman caracterizează secvenţe ale comportamentului uman care poate fi interpretat ca "inteligent" într-un sens care poate fi interpretat ca "inteligent" într-un sens sau altul. sau altul.

În acelaşi timp inteligenţa nu este întotdeauna În acelaşi timp inteligenţa nu este întotdeauna adaptativă şi nu include întotdeauna gândirea adaptativă şi nu include întotdeauna gândirea abstractă. Inteligenţa are multe faţete şi este şi multi-abstractă. Inteligenţa are multe faţete şi este şi multi-determinată. determinată.

Pornind de la aceste considerente, Pornind de la aceste considerente, D.Wechsler consideră că D.Wechsler consideră că inteligenţa inteligenţa trebuie înţeleasă ca o funcţie a trebuie înţeleasă ca o funcţie a personalităţii ca întreg şi răspunde la personalităţii ca întreg şi răspunde la mulţi alţi factori, nonintelectivi, alţii mulţi alţi factori, nonintelectivi, alţii decât cei incluşi în conceptul de decât cei incluşi în conceptul de abilitatea cognitivăabilitatea cognitivă ( (Intelligence Intelligence Defined and Undefined, 1975Defined and Undefined, 1975).).

factor intelectualfactor intelectual

Prin factor, W. înţelege, Prin factor, W. înţelege, în sens larg, orice influenţă sau agent care în sens larg, orice influenţă sau agent care

contribuie la un anume rezultat;contribuie la un anume rezultat; în sens restrâns, în psihometrie, se referă la în sens restrâns, în psihometrie, se referă la

anumite deprinderi cognitive care sunt anumite deprinderi cognitive care sunt cuprinse în definirile unor concepte precum cuprinse în definirile unor concepte precum gândire abstractă, fluenţă verbală, memorie gândire abstractă, fluenţă verbală, memorie spaţialăspaţială etc. Dar ultimele trebuie înţelese ca etc. Dar ultimele trebuie înţelese ca rechizite pentru comportamentul inteligent (nu rechizite pentru comportamentul inteligent (nu ele singure determină comportamentul ele singure determină comportamentul inteligent pentru că inteligenţa generală inteligent pentru că inteligenţa generală implică şi alţi factori).implică şi alţi factori).

contribuţia factorilor de personalitatecontribuţia factorilor de personalitate

Wechsler se sprijină în teoria sa pe două tipuri de Wechsler se sprijină în teoria sa pe două tipuri de dovezi provenite din practică: dovezi provenite din practică:

1.1. experienţa acumulată în clinică s-a ajuns la concluzia că experienţa acumulată în clinică s-a ajuns la concluzia că indivizi cu scoruri similare nu sunt cu necesitate egali în indivizi cu scoruri similare nu sunt cu necesitate egali în ceea ce priveşte abilitatea de a face faţă efectiv mediului; ceea ce priveşte abilitatea de a face faţă efectiv mediului;

2.2. 2. rezultatele studiilor de analiză factorială întotdeauna 2. rezultatele studiilor de analiză factorială întotdeauna lasă neexprimat un procent semnificativ din varianţa lasă neexprimat un procent semnificativ din varianţa comportamentuluicomportamentului..

Aceste dovezi pot fi justificate prin influenţele Aceste dovezi pot fi justificate prin influenţele trăsăturilor de personalitate şi a altor trăsăturilor de personalitate şi a altor componente non-intelective precum : componente non-intelective precum : anxietatea, persistenţa, conştiinţa scopului, alte anxietatea, persistenţa, conştiinţa scopului, alte dispoziţii conative. Aceşti factori sunt importanţi dispoziţii conative. Aceşti factori sunt importanţi dar nu se substituie abilităţilor fundamentale.dar nu se substituie abilităţilor fundamentale.

repere W.A.I.S.repere W.A.I.S. 1939,1939, apare în S.U.A. apare în S.U.A. Scala de Inteligenţă Wechsler - Scala de Inteligenţă Wechsler -

BellevueBellevue, destinată vârstelor între 10 - 60 ani. , destinată vârstelor între 10 - 60 ani. 1944 apare cartea lui Wechsler "1944 apare cartea lui Wechsler "The measurement of The measurement of

Adult IntelligenceAdult Intelligence". ". Prima revizie, Prima revizie, 19551955, nu aduce modificări de structură. , nu aduce modificări de structură.

Apar doar ameliorări legate de conţinutul probelor, Apar doar ameliorări legate de conţinutul probelor, instrucţiunilor de aplicare şi eşantionarea pentru instrucţiunilor de aplicare şi eşantionarea pentru etaloane (1700 adulţi, eşantion reprezentativ pentru etaloane (1700 adulţi, eşantion reprezentativ pentru populaţia S.U.A.) Această populaţia S.U.A.) Această revizie este prima care este revizie este prima care este denumită W.A.I.Sdenumită W.A.I.S. substituind rapid forma W - B.. substituind rapid forma W - B.

Manualul testului, în 1955, "Manualul testului, în 1955, "Manual for the Wechsler Manual for the Wechsler Adult ScaleAdult Scale", editat de The Psychological Corp. N. Y. ", editat de The Psychological Corp. N. Y.

Ultima revizuire a fost publicată în 1981, W.A.I.S.- R. Ultima revizuire a fost publicată în 1981, W.A.I.S.- R.

W.A.I.S. - RW.A.I.S. - R Această ultimă formă prezintă modificări Această ultimă formă prezintă modificări

mai substanţiale, deşi majoritatea mai substanţiale, deşi majoritatea conţinutului lui WAIS 1955 a fost reţinuti. conţinutului lui WAIS 1955 a fost reţinuti.

Unii itemi au fost revizuiţi, la alţii s-a Unii itemi au fost revizuiţi, la alţii s-a renunţat şi s-au adăugat unii noi. Ordinea de renunţat şi s-au adăugat unii noi. Ordinea de administrare a itemilor a fost adesea administrare a itemilor a fost adesea modificată pentru a reflecta schimbările în modificată pentru a reflecta schimbările în dificultatea itemilor. S-a modificat şi dificultatea itemilor. S-a modificat şi scorarea în la anumiţi itemi. În general se scorarea în la anumiţi itemi. În general se apreciază că aproximativ 80% din itemii apreciază că aproximativ 80% din itemii variantei moderne WAIS - R sunt reţinuţi din variantei moderne WAIS - R sunt reţinuţi din WAIS 1955, intacţi sau cu modificări uşoare.WAIS 1955, intacţi sau cu modificări uşoare.

S-a realizat o nouă etalonare.S-a realizat o nouă etalonare.

valoare şi utilitatevaloare şi utilitate

Valoarea şi utilitatea instrumentului lui Wechsler sunt Valoarea şi utilitatea instrumentului lui Wechsler sunt evidenţiate prin datele din cercetările extinse privind evidenţiate prin datele din cercetările extinse privind validitatea IQ-ului în diferite arii de comportament validitatea IQ-ului în diferite arii de comportament (succes academic, vocaţional şi realizare profesională, (succes academic, vocaţional şi realizare profesională, retardare mentală, factori prenatali şi nutriţionali, etc.). retardare mentală, factori prenatali şi nutriţionali, etc.).

S-au realizat de asemenea multiple studii de tip analiză S-au realizat de asemenea multiple studii de tip analiză factorială, pe diferite grupe de vârstă, identificându-se factorială, pe diferite grupe de vârstă, identificându-se trei factori de bază: trei factori de bază: un factor denumit "un factor denumit "de comprehensiune verbalăde comprehensiune verbală", ", un factor de "un factor de "organizare perceptivăorganizare perceptivă" " un factor "un factor "de memoriede memorie" (Cohen, 1957, Matarazzo, " (Cohen, 1957, Matarazzo,

1972, Zimmermann, 1973, Gertin, 1971). 1972, Zimmermann, 1973, Gertin, 1971). De asemenea, studiile confirmă şi posibilitatea de a separa De asemenea, studiile confirmă şi posibilitatea de a separa

testele din WAIS în scale verbale şi scale de performanţă. testele din WAIS în scale verbale şi scale de performanţă. Cercetările indică de asemenea corelaţii substanţiale Cercetările indică de asemenea corelaţii substanţiale între WAIS şi Scalele Stanford- Binet.între WAIS şi Scalele Stanford- Binet.

administrareadministrare

Testul este destinat persoanelor de la 16 ani Testul este destinat persoanelor de la 16 ani în sus şi normele furnizate de autor până la în sus şi normele furnizate de autor până la grupa de vârstă 70 - 74. Autorul consideră că grupa de vârstă 70 - 74. Autorul consideră că rezultatele persoanelor dincolo de această rezultatele persoanelor dincolo de această vârstă pot fi raportate la etaloanele grupei vârstă pot fi raportate la etaloanele grupei existente. existente.

Timpul de administrare cere de la 60 la 90 de Timpul de administrare cere de la 60 la 90 de minute. minute.

De obicei se administrează întreg testul într-o De obicei se administrează întreg testul într-o singură şedinţă. Pentru subiecţi în vârstă care singură şedinţă. Pentru subiecţi în vârstă care pot obosi repede şi îşi pierd interesul sunt pot obosi repede şi îşi pierd interesul sunt necesare 2 sau mai multe şedinţe. necesare 2 sau mai multe şedinţe.

Material pentru W.A.I.S.Material pentru W.A.I.S.

o cutie cu:o cutie cu: Caiet: modele aranjare de imaginiCaiet: modele aranjare de imagini Caiet: modele pentru cuburi, completare Caiet: modele pentru cuburi, completare

imagini, probleme de aritmeticăimagini, probleme de aritmetică Cutie cu cuburiCutie cu cuburi Elemente: componente pentru asamblare Elemente: componente pentru asamblare

de obiecte (manechin, mână, profil, de obiecte (manechin, mână, profil, elefant)elefant)

Grilă corecţie pentru testul CodGrilă corecţie pentru testul Cod Foaie de înregistrare a rezultatelorFoaie de înregistrare a rezultatelor ManualManual

W.A.I.S. R, cuprinde 11 teste:W.A.I.S. R, cuprinde 11 teste:

6 formează 6 formează Scala VerbalăScala Verbală 5 5 Scala de performanţăScala de performanţă Ordinea de prezentare şi administrare pentru subiect Ordinea de prezentare şi administrare pentru subiect

este, este, prin alternareprin alternare. următoarea:. următoarea: 1. 1. InformaţieInformaţie 2. 2. Completarea Completarea

imaginiiimaginii 3. 3. Serii numere de memoratSerii numere de memorat 4. 4. Aranjarea Aranjarea

imaginilorimaginilor 5. 5. VocabularVocabular 6. 6. CuburiCuburi 7. 7. AritmeticăAritmetică 8. 8. Asamblarea Asamblarea

obiectuluiobiectului 9.9. Comprehensiune Comprehensiune 10. Codare 10. Codare 11. 11. SimilitudiniSimilitudini

Descrierea scalelor verbale:Descrierea scalelor verbale: InformaţieInformaţie

Scala cuprinde Scala cuprinde 29 de itemi29 de itemi care acoperă o plajă largă de care acoperă o plajă largă de informaţie despre care se presupune că adultul are informaţie despre care se presupune că adultul are posibilitatea să o obţină în cultura actuală. Se evită posibilitatea să o obţină în cultura actuală. Se evită cunoştinţe specializate sau academice. Un item a fost cunoştinţe specializate sau academice. Un item a fost considerat ca eligibil dacă prezenta o frecvenţă a reuşitelor considerat ca eligibil dacă prezenta o frecvenţă a reuşitelor crescătoare odată cu nivelul intelectului. crescătoare odată cu nivelul intelectului.

Ordinea itemilor corespunde celei a dificultăţilor în creştere Ordinea itemilor corespunde celei a dificultăţilor în creştere pentru populaţia generală studiată. pentru populaţia generală studiată.

Valoarea testuluiValoarea testului: dă gradul de extensiea informaţiei : dă gradul de extensiea informaţiei generale a subiectului, indicând interesul pe care îl are faţă generale a subiectului, indicând interesul pe care îl are faţă de lumea din jur. Este unul dintre testele care se menţine de lumea din jur. Este unul dintre testele care se menţine bine de-a lungul creşterii în vârstă. Are o corelaţie bună cu bine de-a lungul creşterii în vârstă. Are o corelaţie bună cu nota totală. Corelaţii mai scăzute cu Serii de memorat, sau nota totală. Corelaţii mai scăzute cu Serii de memorat, sau Cuburile.Cuburile.

Itemii sunt saturaţi de factori sociali şi culturali.Itemii sunt saturaţi de factori sociali şi culturali. Exemple de itemiExemple de itemi: 1. Care sunt culorile drapelului românesc? : 1. Care sunt culorile drapelului românesc?

2. Ce formă are o minge? 15. La ce folosesc hainele? 24. Ce 2. Ce formă are o minge? 15. La ce folosesc hainele? 24. Ce sunt vasele sanguinesunt vasele sanguine

Serii de numere de memoratSerii de numere de memorat

I: prezentate oral, serii de la 3 la 9 numere care trebuie reproduse oral de subiect. I: prezentate oral, serii de la 3 la 9 numere care trebuie reproduse oral de subiect. II: subiectului i se cere să reproducă alte serii formate de la 2 la 8 numere, dar în II: subiectului i se cere să reproducă alte serii formate de la 2 la 8 numere, dar în

ordinea inversă a citirii. Când subiectul eşuează la două serii consecutive, se ordinea inversă a citirii. Când subiectul eşuează la două serii consecutive, se întrerupe administrarea. întrerupe administrarea.

De exempluDe exemplu: 5 - 8 - 2 şi seria creşte cu câte un număr. Invers, 5 - 8, şi seria creşte : 5 - 8 - 2 şi seria creşte cu câte un număr. Invers, 5 - 8, şi seria creşte cu câte un număr. Există 2 variante pentru prima şi pentru a doua încercare.cu câte un număr. Există 2 variante pentru prima şi pentru a doua încercare.

Tip de probă răspândit pentru scalele de dezvoltare, începând cu scala lui Binet şi Tip de probă răspândit pentru scalele de dezvoltare, începând cu scala lui Binet şi reviziile ei, dar şi pentru investigarea psihiatrică. reviziile ei, dar şi pentru investigarea psihiatrică.

Are o Are o corelare mai slabă cu celelalte probe de inteligenţăcorelare mai slabă cu celelalte probe de inteligenţă. . Foarte bun pentru evidenţierea nivelelor inferioare: cu excepţia cazurilor cu Foarte bun pentru evidenţierea nivelelor inferioare: cu excepţia cazurilor cu

tulburări speciale, boli organice, adulţii care nu pot reţine cel puţin 5 cifre în ordine tulburări speciale, boli organice, adulţii care nu pot reţine cel puţin 5 cifre în ordine directă şi 3 în ordine inversă sunt în 90% din cazuri debili mental. O dificultate directă şi 3 în ordine inversă sunt în 90% din cazuri debili mental. O dificultate deosebită în rezolvarea probei are o semnificaţie diagnostică. Deficienţele de deosebită în rezolvarea probei are o semnificaţie diagnostică. Deficienţele de memorie constituie simptome clinice în unele cazuri de boli organice sau în alte memorie constituie simptome clinice în unele cazuri de boli organice sau în alte boli. O scădere marcată a memoriei apare adesea ca un prim indiciu.boli. O scădere marcată a memoriei apare adesea ca un prim indiciu.

Testul indicş rapid dacă subiectul posedă un minim necesar pentru reuşita bazală Testul indicş rapid dacă subiectul posedă un minim necesar pentru reuşita bazală în orice tip de activitate. Notele slabe sunt asociate deseori cu deficitele de atenţie în orice tip de activitate. Notele slabe sunt asociate deseori cu deficitele de atenţie (mai ales pentru ordinea inversă), definită ca "lipsă de control mental" în sensul (mai ales pentru ordinea inversă), definită ca "lipsă de control mental" în sensul lipsei de concentrare.lipsei de concentrare.

Rezultatul aplicării depinde de calmul şi atenţia examinatorului. Proba nu se aplică Rezultatul aplicării depinde de calmul şi atenţia examinatorului. Proba nu se aplică când subiectul este obosit. Poate fi influenţată de factorul auditiv.când subiectul este obosit. Poate fi influenţată de factorul auditiv.

Corelaţia cu nivelele superioare de inteligenţă este slabă.Corelaţia cu nivelele superioare de inteligenţă este slabă.

VocabularVocabular

Cuprinde 35 de cuvinte de dificultate în creştere Cuprinde 35 de cuvinte de dificultate în creştere care sunt prezentate atât oral cât şi în scris. care sunt prezentate atât oral cât şi în scris. Subiectul este rugat să definească pe fiecare dintre Subiectul este rugat să definească pe fiecare dintre ele.ele.

Se consideră că din definirea unui cuvânt se poate Se consideră că din definirea unui cuvânt se poate aprecia aprecia gândirea subiectului şi mediul său culturalgândirea subiectului şi mediul său cultural. . Nu se ia în considerare eleganţa stilului. Este dată o Nu se ia în considerare eleganţa stilului. Este dată o listă de criterii care permite notarea răspunsurilor listă de criterii care permite notarea răspunsurilor diferite. Înregistrarea se face cuvânt cu cuvânt. diferite. Înregistrarea se face cuvânt cu cuvânt.

Proba are şi valoare clinicăProba are şi valoare clinică. De exemplu definiri . De exemplu definiri paralogice realizate de schizofreni.paralogice realizate de schizofreni.

Corelaţia cu scala totală este foarte ridicată, la fel Corelaţia cu scala totală este foarte ridicată, la fel cu restul testelor. Performanţa la test se menţine cu restul testelor. Performanţa la test se menţine foarte bine cu vârsta, cu o descreştere la bătrâneţefoarte bine cu vârsta, cu o descreştere la bătrâneţe

De exemplu: "a asambla", "domestic", "a genera".De exemplu: "a asambla", "domestic", "a genera".

Raţionament aritmeticRaţionament aritmetic

14 probleme asemănătoare celor din şcoala elementară; 14 probleme asemănătoare celor din şcoala elementară; fiecare e prezentată oral; trebuie rezolvată fără utilizarea fiecare e prezentată oral; trebuie rezolvată fără utilizarea creionului şi hârtiei.creionului şi hârtiei.

Testul corelează foarte strâns cu inteligenţa generală. Sunt Testul corelează foarte strâns cu inteligenţa generală. Sunt defavorizaţi mai ales subiecţii care lucrează manual şi / sau defavorizaţi mai ales subiecţii care lucrează manual şi / sau sunt analfabeţi. Cunoştinţele cerute nu depăşesc 7 clase.sunt analfabeţi. Cunoştinţele cerute nu depăşesc 7 clase.

Combinarea notei obţinute la testul Combinarea notei obţinute la testul InformaţiiInformaţii şi la şi la Raţionament aritmeticRaţionament aritmetic, face posibilă , face posibilă estimarea reuşitei estimarea reuşitei şcolare a subiectuluişcolare a subiectului. . De asemenea, reacţiile emoţionale şi De asemenea, reacţiile emoţionale şi fluctuaţiile de atenţie pot influenţa negativ rezultatelefluctuaţiile de atenţie pot influenţa negativ rezultatele..

Corelaţiile dintre testul de raţionament aritmetic şi scala Corelaţiile dintre testul de raţionament aritmetic şi scala completă variază cu vârsta şi prezintă o împrăştiere mare la completă variază cu vârsta şi prezintă o împrăştiere mare la persoanele vârstnice. Notele descresc cu vârsta. persoanele vârstnice. Notele descresc cu vârsta.

Sunt daţi timpii limită. După 4 eşecuri consecutive, proba se Sunt daţi timpii limită. După 4 eşecuri consecutive, proba se întrerupe.întrerupe.

De exempluDe exemplu: Câte ore vor fi necesare pentru pe persoană : Câte ore vor fi necesare pentru pe persoană pentru a străbate pe jos 24 kilometri dacă merge cu 3 pentru a străbate pe jos 24 kilometri dacă merge cu 3 kilometri pe oră? (timp 30 sec.).kilometri pe oră? (timp 30 sec.).

ComprehensiuneComprehensiune Există în total 16 itemi ce vizează Există în total 16 itemi ce vizează gândirea cotidiană dar şi gândirea cotidiană dar şi

abilitatea de a exercita judecăţi sociale în situaţii practiceabilitatea de a exercita judecăţi sociale în situaţii practice; de ; de asemenea, asemenea, gradul în care persoana a fost expusă la cultura gradul în care persoana a fost expusă la cultura dominantădominantă..

Testele de comprehensiune sunt utilizate în multe scale de Testele de comprehensiune sunt utilizate în multe scale de inteligenţă.inteligenţă.

Clinic sunt utile în diagnoza psihopatiilor, a schizofreniilor Clinic sunt utile în diagnoza psihopatiilor, a schizofreniilor (apar răspunsuri bizare sau perverse) şi oferă - având în (apar răspunsuri bizare sau perverse) şi oferă - având în vedere comportamentul subiectului la teste - informaţii vedere comportamentul subiectului la teste - informaţii semnificative privind caracteristicile culturale şi sociale. semnificative privind caracteristicile culturale şi sociale.

Itemii nu recurg la cuvinte rare sau dificile. Persoanele cu un Itemii nu recurg la cuvinte rare sau dificile. Persoanele cu un vocabular sărac şi cei care nu obişnuiesc să-şi traducă ideile vocabular sărac şi cei care nu obişnuiesc să-şi traducă ideile în cuvinte obţin scoruri scăzute.în cuvinte obţin scoruri scăzute.

Testul se menţine bine cu vârsta şi chiar atunci când Testul se menţine bine cu vârsta şi chiar atunci când rezultatele încep să scadă, diminuările de performanţă sunt rezultatele încep să scadă, diminuările de performanţă sunt mai puţin dramatice decât la alte teste.mai puţin dramatice decât la alte teste.

De exempluDe exemplu, “De ce spălăm hainele?”, “Ce spune proverbul , “De ce spălăm hainele?”, “Ce spune proverbul cu o rândunică nu se face primăvarăcu o rândunică nu se face primăvară?”?”

SimilarităţiSimilarităţi

Există în total 14 itemi. Probele specifice solicită Există în total 14 itemi. Probele specifice solicită abilitatea abilitatea de a vedea relaţii dintre lucruri şi idei şi de a le categoriza de a vedea relaţii dintre lucruri şi idei şi de a le categoriza în grupe logiceîn grupe logice. Măsoară . Măsoară capacitatea de a forma unităţi capacitatea de a forma unităţi conceptuale din materialul verbal şi de a exprima aceste conceptuale din materialul verbal şi de a exprima aceste concepte în cuvinte.concepte în cuvinte.

Este considerată una dintre cele mai bune probe, nu este Este considerată una dintre cele mai bune probe, nu este influenţată de factorul de limbaj, saturată în factorul "influenţată de factorul de limbaj, saturată în factorul "gg". ".

Terman sublinia că omul reuşeşte să facă distincţie între Terman sublinia că omul reuşeşte să facă distincţie între asemănările de esenţă şi cele superficiale numai atunci asemănările de esenţă şi cele superficiale numai atunci când se apropie de vârsta mentală adultă. Proba face o când se apropie de vârsta mentală adultă. Proba face o diferenţă între răspunsuri “superioare” şi cele “inferioare”, diferenţă între răspunsuri “superioare” şi cele “inferioare”, notându-le diferit. Persoanele din a doua categorie prezintă notându-le diferit. Persoanele din a doua categorie prezintă o capacitate intelectuală uniformă, dar nu ne putem o capacitate intelectuală uniformă, dar nu ne putem aştepta la o muncă intelectuală de nivel superior; în timp ce aştepta la o muncă intelectuală de nivel superior; în timp ce cei din prima categorie par a avea mai multe posibilităţi.cei din prima categorie par a avea mai multe posibilităţi.

De exemplu:De exemplu: "În ce fel sunt asemănătoare portocala şi "În ce fel sunt asemănătoare portocala şi banana? 6. "nasturele şi fermoarul"?banana? 6. "nasturele şi fermoarul"?

II. Prezentarea scalelor de performanţă.II. Prezentarea scalelor de performanţă.Completarea imaginiiCompletarea imaginii

Probele măsoară deschiderea persoanei la detaliile Probele măsoară deschiderea persoanei la detaliile vizuale şi abilitatea dea prinde înţelesul detaliilor vizuale şi abilitatea dea prinde înţelesul detaliilor într-o imagine completă. De asemenea, într-o imagine completă. De asemenea, performarea la scală cere şi memorie vizuală.performarea la scală cere şi memorie vizuală.

După cuburile Kohs, este considerat cel mai bun După cuburile Kohs, este considerat cel mai bun test de performanţă. Este util în evaluarea nivelelor test de performanţă. Este util în evaluarea nivelelor de inteligenţă. Performanţa se menţine bine cu de inteligenţă. Performanţa se menţine bine cu vârsta, spre deosebire de majoritatea testelor de vârsta, spre deosebire de majoritatea testelor de performanţă. Principala limită este faptul că face performanţă. Principala limită este faptul că face mai greu distincţia între nivelele superioare de mai greu distincţia între nivelele superioare de inteligenţă pentru că notele au tendinţa să se inteligenţă pentru că notele au tendinţa să se acumuleze în partea superioară a totalului de acumuleze în partea superioară a totalului de distribuţie. Este eficient în depistarea debilităţilor distribuţie. Este eficient în depistarea debilităţilor mentale.mentale.

Aranjarea imaginilorAranjarea imaginilor Probele cer persoanei să evalueze relevanţa socială Probele cer persoanei să evalueze relevanţa socială

a situaţiilor prezentate în imagini, să anticipeze a situaţiilor prezentate în imagini, să anticipeze consecinţa acţiunilor şi să distingă esenţialul de consecinţa acţiunilor şi să distingă esenţialul de detaliile irelevante. Intervine de asemenea şi detaliile irelevante. Intervine de asemenea şi abilitatea de a planifica şi, mai ales, abilitatea dea abilitatea de a planifica şi, mai ales, abilitatea dea sesiza o situaţie de ansamblu: înainte de a începe sesiza o situaţie de ansamblu: înainte de a începe aranjarea subiectul trebuie să înţeleagă aspectul aranjarea subiectul trebuie să înţeleagă aspectul global, ideea generală. global, ideea generală.

Faptul că imaginile descriu anumite experienţe Faptul că imaginile descriu anumite experienţe sociale practice îl apropie de "inteligenţa socială" şi, sociale practice îl apropie de "inteligenţa socială" şi, întra-adevăr, cei care reuşesc la această scală sunt întra-adevăr, cei care reuşesc la această scală sunt rareori debili mental, chiar dacă au avut rezultate rareori debili mental, chiar dacă au avut rezultate mai slabe la alte scale. mai slabe la alte scale.

Performanţa nu se menţine cu vârsta.Performanţa nu se menţine cu vârsta.

CuburiCuburi Include o măsură a abilităţii de a analiza abstract figuri vizuale şi a Include o măsură a abilităţii de a analiza abstract figuri vizuale şi a

le construi din părţile componente; în esenţă reprezintă o măsură a le construi din părţile componente; în esenţă reprezintă o măsură a abilităţii de a manipula relaţiile spaţiale. Reconstituirile imaginilor abilităţii de a manipula relaţiile spaţiale. Reconstituirile imaginilor date se pot face cu ajutorul unor date se pot face cu ajutorul unor cuburi care au fiecare laturi albe cuburi care au fiecare laturi albe complet, roşii complet complet, roşii complet şi,şi, pe diagonală albe - roşii pe diagonală albe - roşii..

Testul imaginat de Testul imaginat de KohsKohs care considera că proba oferă posibilitatea care considera că proba oferă posibilitatea de a măsura inteligenţa non-verbală. Corelaţia înaltă a testului cu de a măsura inteligenţa non-verbală. Corelaţia înaltă a testului cu celelalte scale, mai ales cu Comprehensiune, Informaţie şi Vocabular celelalte scale, mai ales cu Comprehensiune, Informaţie şi Vocabular pare a-l plasa în rândul probelor care oferă o măsură a factorului pare a-l plasa în rândul probelor care oferă o măsură a factorului intelectual general. intelectual general.

Proba cere şi Proba cere şi analiză calitativă a comportamentuluianaliză calitativă a comportamentului subiectului subiectului pentru că se obţin date privind modul cum rezolvă sarcina: modul în pentru că se obţin date privind modul cum rezolvă sarcina: modul în care urmăreşte desenul - care urmăreşte desenul - acordă atenţie întregului sau acordă atenţie întregului sau descompunerii în detaliidescompunerii în detalii, , atitudinile şi reacţiile emoţionaleatitudinile şi reacţiile emoţionale ( descurajare, abandon, perseverare) dau posibilitatea să distingem ( descurajare, abandon, perseverare) dau posibilitatea să distingem într-un anume grad între într-un anume grad între comportament alert, impulsiv, şi cel comportament alert, impulsiv, şi cel reflexiv şi meticulosreflexiv şi meticulos. .

Clinic, cei care prezintă deteriorări mentale, dar şi cei în vârstă au Clinic, cei care prezintă deteriorări mentale, dar şi cei în vârstă au dificultăţi în a rezolva testele mai ales datorită descreşterii dificultăţi în a rezolva testele mai ales datorită descreşterii capacităţii de sinteză. Acest lucru se observă şi în cazul unor boli capacităţii de sinteză. Acest lucru se observă şi în cazul unor boli mentale.mentale.

Performanţele la probă decad cu vârsta (în genere, după 40 de ani, Performanţele la probă decad cu vârsta (în genere, după 40 de ani, scade treptat performanţa).scade treptat performanţa).

Asamblarea obiectuluiAsamblarea obiectului Proba evaluează capacitatea de a recunoaşte o imagine Proba evaluează capacitatea de a recunoaşte o imagine

întreagă a unui obiect familiar din grămada de parţi separate întreagă a unui obiect familiar din grămada de parţi separate prezentate şi de a asambla părţile pentru a reface imaginea prezentate şi de a asambla părţile pentru a reface imaginea obiectului întreg. Include printre calităţi: un simţ al relaţiilor obiectului întreg. Include printre calităţi: un simţ al relaţiilor spaţiale, coordonare vizual - motorie, persistenţă.spaţiale, coordonare vizual - motorie, persistenţă.

Patru obiecte trebuie re-asamblate din părţile lor componente. Patru obiecte trebuie re-asamblate din părţile lor componente. Subiectul primeşte părţile tăiate în aşa fel încât obiectul nu este Subiectul primeşte părţile tăiate în aşa fel încât obiectul nu este uşor de ghicit dinainte. Primul exemplu este simplu, un uşor de ghicit dinainte. Primul exemplu este simplu, un manechin, apoi modelul devine mai complicat şi numărul de manechin, apoi modelul devine mai complicat şi numărul de bucăţi de reasamblare mai mare (un profil uman, o mână, un bucăţi de reasamblare mai mare (un profil uman, o mână, un elefant).elefant).

Analiza calitativă a comportamentului subiectului la probe este Analiza calitativă a comportamentului subiectului la probe este importantă pentru diagnoză. De exemplu, debilii mental se importantă pentru diagnoză. De exemplu, debilii mental se folosesc de încercare şi eroare pentru a ajunge la combinarea folosesc de încercare şi eroare pentru a ajunge la combinarea diferitelor părţi; alţii, incapabili să sesizeze de la început diferitelor părţi; alţii, incapabili să sesizeze de la început întregul, după un număr de încercări şi erori realizează brusc întregul, după un număr de încercări şi erori realizează brusc figura ce trebuie reconstruită; şi un al treilea tip de figura ce trebuie reconstruită; şi un al treilea tip de comportament care sesizează de la început ce anume trebuie comportament care sesizează de la început ce anume trebuie reconstruit. Proba are o bună valoare clinică.reconstruit. Proba are o bună valoare clinică.

CodCod Proba măsoară viteza vizual-motorie. Scorurile pot Proba măsoară viteza vizual-motorie. Scorurile pot

fi afectate de memoria vizuală, de capacitatea de fi afectate de memoria vizuală, de capacitatea de coordonare şi de abilitatea dea învăţa un material coordonare şi de abilitatea dea învăţa un material nonverbal.nonverbal.

Testele de substituţie precum codul sunt dintre Testele de substituţie precum codul sunt dintre cele mai vechi tipuri de probe psihologice în care cele mai vechi tipuri de probe psihologice în care se cere asocierea anumitor simboluri cu alte se cere asocierea anumitor simboluri cu alte simboluri determinate şi se măsoară aptitudinea simboluri determinate şi se măsoară aptitudinea prin rapiditatea şi precizia punerii în practică a prin rapiditatea şi precizia punerii în practică a asocierilor. Pentru persoanele aliterate proba este asocierilor. Pentru persoanele aliterate proba este destul de dificilă, de asemenea clinic, pentru destul de dificilă, de asemenea clinic, pentru nevrotici sau persoane instabile psihic, mai ales pe nevrotici sau persoane instabile psihic, mai ales pe fondul dificultăţilor de concentrare şi a reactivităţii fondul dificultăţilor de concentrare şi a reactivităţii emoţionale.emoţionale.

coeficient intelectual în evaluarea coeficient intelectual în evaluarea performanţelor la scalele Wechslerperformanţelor la scalele Wechsler

Diferenţa principală între scalele de dezvoltare şi scalele Diferenţa principală între scalele de dezvoltare şi scalele Wechsler, este renunţarea la conceptul de vârstă mentală şi Wechsler, este renunţarea la conceptul de vârstă mentală şi utilizarea definiţiei statistice a normalităţii, aprecierea utilizarea definiţiei statistice a normalităţii, aprecierea nivelului intelectual făcându-se pe baza comparării nivelului intelectual făcându-se pe baza comparării rezultatului subiectului cu media şi abaterea standard a rezultatului subiectului cu media şi abaterea standard a rezultatelor subiecţilor de aceeaşi vârstă.rezultatelor subiecţilor de aceeaşi vârstă.

Autorul reproşează conceptului de vârstă mentală mai Autorul reproşează conceptului de vârstă mentală mai multe neajunsuri începând cu faptul că, după 13 ani nu mai multe neajunsuri începând cu faptul că, după 13 ani nu mai are sens real, diferenţele dintre persoanele de aceeaşi are sens real, diferenţele dintre persoanele de aceeaşi vârstă prezentând variaţii mai mari decât diferenţele dintre vârstă prezentând variaţii mai mari decât diferenţele dintre performanţele medii la grupe de vârstă apropiate. performanţele medii la grupe de vârstă apropiate. Conceptul devine ambiguu şi la analogiile cu alte Conceptul devine ambiguu şi la analogiile cu alte măsurători pentru alte aspecte le creşterii şi dezvoltării măsurători pentru alte aspecte le creşterii şi dezvoltării copilului. Se pot defini vârste de dezvoltare pentru diferite copilului. Se pot defini vârste de dezvoltare pentru diferite funcţii fiziologice sau pentru creşterea corporală; vom găsi funcţii fiziologice sau pentru creşterea corporală; vom găsi curbe de dezvoltare foarte diferite la copii diferiţi, termenul curbe de dezvoltare foarte diferite la copii diferiţi, termenul de vârstă de dezvoltare neavând decât o acoperire relativă de vârstă de dezvoltare neavând decât o acoperire relativă în realitate.în realitate.

...Q.I....Q.I. În plus, datorită faptului că vârsta mentală a ajuns să În plus, datorită faptului că vârsta mentală a ajuns să

capete un înţeles suplimentar de nivel specific delimitat, de capete un înţeles suplimentar de nivel specific delimitat, de cantitate precisă de inteligenţă, el nu devine aplicabil cantitate precisă de inteligenţă, el nu devine aplicabil pentru comparaţii. De exemplu, Wechsler argumentează că pentru comparaţii. De exemplu, Wechsler argumentează că nivelul şi caracterul performanţelor unor copii de 4, 5 ..10 nivelul şi caracterul performanţelor unor copii de 4, 5 ..10 ani, care au aceeaşi vârstă mentală la testul Binet - Simon, ani, care au aceeaşi vârstă mentală la testul Binet - Simon, de ex. 6 ani, nu sunt identice.de ex. 6 ani, nu sunt identice.

De fapt, aceste limite derivă din conceperea inteligenţei ca De fapt, aceste limite derivă din conceperea inteligenţei ca aptitudine specifică. Wechsler, cum am văzut, porneşte de aptitudine specifică. Wechsler, cum am văzut, porneşte de la conceperea inteligenţei ca parte a personalităţii globale, la conceperea inteligenţei ca parte a personalităţii globale, capacitate complexă a subiectului de a gândi raţional, de a capacitate complexă a subiectului de a gândi raţional, de a acţiona cu scop şi a relaţiona adecvat cu mediul său. Astfel, acţiona cu scop şi a relaţiona adecvat cu mediul său. Astfel, inteligenţa este în acelaşi timp energie mentală, inteligenţa este în acelaşi timp energie mentală, aptitudinală, dar şi capacitatea subiectului de a utiliza aptitudinală, dar şi capacitatea subiectului de a utiliza această energie, ceea ce implică alţi factori aptitudinali şi o această energie, ceea ce implică alţi factori aptitudinali şi o puternică contribuţie motivaţională precum şi a altor puternică contribuţie motivaţională precum şi a altor variabile ale personalităţii în ansamblu. variabile ale personalităţii în ansamblu.

Q.I.Q.I.

Concepţia sa se reflectă în structura scalelor:Concepţia sa se reflectă în structura scalelor: scala verbală măsoară mai mult factori intelectivi,scala verbală măsoară mai mult factori intelectivi, cea nonverbală, în principal factori nonintelectivi. cea nonverbală, în principal factori nonintelectivi. Scala în întregul ei permite definirea unui Scala în întregul ei permite definirea unui Q.I Q.I

verbalverbal şi unui şi unui Q.I de performanţăQ.I de performanţă , precum şi a , precum şi a unui unui Q.I generalQ.I general prin însumarea rezultatelor le prin însumarea rezultatelor le cele două serii de teste. Se dispune astfel, spune cele două serii de teste. Se dispune astfel, spune Wechsler, de o descriere mai nuanţată a Wechsler, de o descriere mai nuanţată a subiectului, fie copil, fie adult, rezultatul putând subiectului, fie copil, fie adult, rezultatul putând fii utilizat nu numai pentru o etichetare a fii utilizat nu numai pentru o etichetare a subiectului, ci pentru a începe şi un demers subiectului, ci pentru a începe şi un demers terapeutic compensator sau de suport în procesul terapeutic compensator sau de suport în procesul educaţional recuperator.educaţional recuperator.

Utilizarea datelor testului WAIS Utilizarea datelor testului WAIS în psihodiagnoza clinicăîn psihodiagnoza clinică

Scalele WAIS permit posibilitatea de a compara între ele diferitele Scalele WAIS permit posibilitatea de a compara între ele diferitele abilităţi mentale testate. abilităţi mentale testate.

Sunt stabilite modele de asociere între performanţele la probe şi entităţi Sunt stabilite modele de asociere între performanţele la probe şi entităţi nosologicenosologice

Clinic s-a pus problema în ce măsură putem stabili unele modele de Clinic s-a pus problema în ce măsură putem stabili unele modele de diferenţe între notele la subscale şi entităţi clinice specifice. Autorul a diferenţe între notele la subscale şi entităţi clinice specifice. Autorul a determinat existenţa unor indici, respectiv faptul că o notă slabă la determinat existenţa unor indici, respectiv faptul că o notă slabă la un test pare a fi caracteristică unui tip particular de disfuncţie un test pare a fi caracteristică unui tip particular de disfuncţie mentală sau asociată unei stări mentale psihopatologice. mentală sau asociată unei stări mentale psihopatologice.

De exemplu, asocierea dintre o notă scăzută la testele de De exemplu, asocierea dintre o notă scăzută la testele de performanţă şi o notă slabă la cuburi, pare a fi caracteristică condiţiei performanţă şi o notă slabă la cuburi, pare a fi caracteristică condiţiei de "deteriorare organică". S-a stabilit că anumite grupe clinice par a de "deteriorare organică". S-a stabilit că anumite grupe clinice par a avea tendinţa de a avea note scăzute sau ridicate la anumite teste. avea tendinţa de a avea note scăzute sau ridicate la anumite teste. La testele verbale, obţin note mai ridicate cei cu tulburări organice La testele verbale, obţin note mai ridicate cei cu tulburări organice ale creierului, psihoze şi psiho-nevroze. Cu note mai ridicate la ale creierului, psihoze şi psiho-nevroze. Cu note mai ridicate la testele de performanţă se relevă psihopatiile şi cei cu debilitate testele de performanţă se relevă psihopatiile şi cei cu debilitate mentală.mentală.

S-au stabilit şi modelele ce par a fi caracteristice pentru condiţii S-au stabilit şi modelele ce par a fi caracteristice pentru condiţii mentale precum: maladiile organice ale creierului, schizofrenie, mentale precum: maladiile organice ale creierului, schizofrenie, nevroză, psihopatie, debilitate mentală.nevroză, psihopatie, debilitate mentală.

Indicele de deteriorare mentalăIndicele de deteriorare mentală

Condiţia în care anumite scale tind să-şi păstreze Condiţia în care anumite scale tind să-şi păstreze performanţa în raport cu creşterea în vârstă, iar altele performanţa în raport cu creşterea în vârstă, iar altele prezintă tendinţa contrară, a făcut posibilă calcularea prezintă tendinţa contrară, a făcut posibilă calcularea unui coeficient de deteriorare mentală, folosind notele unui coeficient de deteriorare mentală, folosind notele standard de la 8 teste: standard de la 8 teste:

Patru, însumate, reprezintă probele unde vârsta pare Patru, însumate, reprezintă probele unde vârsta pare să nu aibă influenţă asupra performanţei: Informaţii, să nu aibă influenţă asupra performanţei: Informaţii, Vocabular, Asamblare de obiecte, Completare de Vocabular, Asamblare de obiecte, Completare de imagini. imagini.

Se însumează nota de la alte patru, a căror stabilitate Se însumează nota de la alte patru, a căror stabilitate cu vârsta scade dramatic, respectiv: Memoria cifrelor, cu vârsta scade dramatic, respectiv: Memoria cifrelor, Similitudini, Cod, Cuburi. Similitudini, Cod, Cuburi.

Punctajul rezultat se împarte la suma celor 4 teste care Punctajul rezultat se împarte la suma celor 4 teste care rezistă la creşterea în vârstă. Conform indicelui, rezistă la creşterea în vârstă. Conform indicelui, deteriorarea psihometrică indică deteriorarea mentalădeteriorarea psihometrică indică deteriorarea mentală; ; un coeficient pozitiv indică o deteriorare probabilă.un coeficient pozitiv indică o deteriorare probabilă.

W.I.S.C.W.I.S.C. În 1949 apare o extensie a W.A.I.S. În 1949 apare o extensie a W.A.I.S.

denumită Scala W. pentru copii, W.I.S.C.denumită Scala W. pentru copii, W.I.S.C. În 1967, autorul extinde probele la vârste În 1967, autorul extinde probele la vârste

între 4 - 6 1/2 ani, Scala de Inteligenţă pentru între 4 - 6 1/2 ani, Scala de Inteligenţă pentru Preşcolari şi şcoala primară, W.P.P.S.I. În Preşcolari şi şcoala primară, W.P.P.S.I. În 1974 are loc revizuirea W.I.S.C. - R1974 are loc revizuirea W.I.S.C. - R

Mulţi itemi au fost luaţi direct din forma Mulţi itemi au fost luaţi direct din forma pentru adulţi şi s-au adăugat itemi mai uşori pentru adulţi şi s-au adăugat itemi mai uşori de acelaşi tip pentru fiecare dintre teste. de acelaşi tip pentru fiecare dintre teste. WISC R constă din 12 subteste, 2 fiind WISC R constă din 12 subteste, 2 fiind folosite doar ca alternative sau ca teste folosite doar ca alternative sau ca teste suplimentare dacă există timpul necesar suplimentare dacă există timpul necesar pentru ele. pentru ele.

...... W.I.S.C.W.I.S.C. este un test de inteligenţă pentru copii de este un test de inteligenţă pentru copii de la 5 la 5

ani până la 11 - 15 aniani până la 11 - 15 ani. Este considerat cel mai bun test . Este considerat cel mai bun test individual de inteligenţă. individual de inteligenţă.

Definirea inteligenţei este aceeaşi ca pentru testele pentru Definirea inteligenţei este aceeaşi ca pentru testele pentru adulţi şi copii mici. Ele măsoară un tip de inteligenţă adulţi şi copii mici. Ele măsoară un tip de inteligenţă comprehensibilă care nu implică numai sarcini tipice de comprehensibilă care nu implică numai sarcini tipice de rezolvare de probleme ci măsoară şi procesele de gândire, rezolvare de probleme ci măsoară şi procesele de gândire, punctele slabe şi puternice ale personalităţii şi învăţării. punctele slabe şi puternice ale personalităţii şi învăţării.

W.I.S.C. nu are o standardizare puternică. Este standardizat W.I.S.C. nu are o standardizare puternică. Este standardizat doar pe caucazieni şi sunt incluse prea puţine cazuri de doar pe caucazieni şi sunt incluse prea puţine cazuri de retard mental. Wechsler nu foloseşte conceperea retard mental. Wechsler nu foloseşte conceperea quotientului intelectual ca pondere, ci ca deviaţie: quotientului intelectual ca pondere, ci ca deviaţie: rezultatele de Q.I. la test pentru un subiect de orice vârstă rezultatele de Q.I. la test pentru un subiect de orice vârstă dată, pot fi comparate doar cu subiecţi de vârstă similară. dată, pot fi comparate doar cu subiecţi de vârstă similară. Astfel, Q.I nu se schimbă odată cu vârsta.Astfel, Q.I nu se schimbă odată cu vârsta.

administrareadministrare

Forma testului este denumită Forma testului este denumită protocol. În plus de completarea protocol. În plus de completarea protocolului conform rezultatelor protocolului conform rezultatelor subiectului la subteste, examinatorul subiectului la subteste, examinatorul ia note mereu privind ia note mereu privind comportamentul sau performanţa comportamentul sau performanţa neobişnuite ale subiectului; notele neobişnuite ale subiectului; notele sunt confidenţiale şi nu sunt puse în sunt confidenţiale şi nu sunt puse în dosarul cu rezultatele subiectului.dosarul cu rezultatele subiectului.

Descriere scaleDescriere scale Sunt Sunt 6 scale verbale6 scale verbale care permit măsurarea unui care permit măsurarea unui

Q.I. verbal şi Q.I. verbal şi 6 de performanţă6 de performanţă care permit care permit măsurarea unui Q.I. de performanţă, scale măsurarea unui Q.I. de performanţă, scale dispuse şi administrate alternativ, în următoarea dispuse şi administrate alternativ, în următoarea ordine astfel:ordine astfel:

1. 1. InformaţieInformaţie 2. 2. Completare imaginiCompletare imagini 3. 3. Similitudini Similitudini 4. 4. Aranjarea imaginilorAranjarea imaginilor 5. 5. AritmeticăAritmetică 6. 6. CuburiCuburi 7. 7. VocabularVocabular 8. 8. Asamblarea Asamblarea

obiectuluiobiectului 9. 9. ComprehensiuneComprehensiune 10. 10. CodareCodare ((Serii de numere de memoratSerii de numere de memorat) ) (Labirint)(Labirint)

Subtestele verbaleSubtestele verbale

InformaţieInformaţie: măsoară o gamă de cunoştinţe învăţate şi fapte : măsoară o gamă de cunoştinţe învăţate şi fapte generale: răspunsurile corecte depind de educaţia formală.generale: răspunsurile corecte depind de educaţia formală.

ComprehensiuneComprehensiune: măsoară judecata, simţul comun şi abilitate : măsoară judecata, simţul comun şi abilitate raţionării practice; răspunsurile corecte depind de măsura în care raţionării practice; răspunsurile corecte depind de măsura în care subiectul are o varietate de experienţe practice.subiectul are o varietate de experienţe practice.

AritmeticăAritmetică: Măsoară abilitatea numerică şi aritmetică; măsoară şi : Măsoară abilitatea numerică şi aritmetică; măsoară şi memoria auditivă de termen scurt; răspunsurile corecte depind de memoria auditivă de termen scurt; răspunsurile corecte depind de abilitatea de concentrare.abilitatea de concentrare.

SimilarităţiSimilarităţi: măsoară abilitatea de rezolvare a problemelor verbal : măsoară abilitatea de rezolvare a problemelor verbal - abstracte; bun predictor pentru succesul şcolar al celor orientaţi - abstracte; bun predictor pentru succesul şcolar al celor orientaţi verbal, care fac parte din clasa de mijloc.verbal, care fac parte din clasa de mijloc.

VocabularVocabular: măsoară cunoştinţe legate de cuvinte, verbalizare sau : măsoară cunoştinţe legate de cuvinte, verbalizare sau vocabular; este influenţat de nivelul educaţional; este un bun vocabular; este influenţat de nivelul educaţional; este un bun predictor pentru succesul şcolar al celor din clasa de mijloc, predictor pentru succesul şcolar al celor din clasa de mijloc, orientaţi verbal.orientaţi verbal.

MemorieMemorie: măsoară memoria secvenţială auditivă de termen scurt : măsoară memoria secvenţială auditivă de termen scurt şi depinde de capacitatea de concentrare; este vulnerabil la şi depinde de capacitatea de concentrare; este vulnerabil la anxietatea subiectului.anxietatea subiectului.

Subtestele de performanţă:Subtestele de performanţă: Completare imaginiCompletare imagini: măsoară abilitatea de a identifica vizual : măsoară abilitatea de a identifica vizual

detalii obişnuite zilnice.; implică de asemenea abilitatea de a detalii obişnuite zilnice.; implică de asemenea abilitatea de a separa esenţialul de neesenţial (detalii vizuale).separa esenţialul de neesenţial (detalii vizuale).

Aranjare imaginiAranjare imagini: măsoară conştiinţa socială, abilitatea de a : măsoară conştiinţa socială, abilitatea de a gândi secvenţial abilitatea de a înţelege comportamentul uman în gândi secvenţial abilitatea de a înţelege comportamentul uman în termeni de cauză - efect şi abilitatea de a potrivi părţile unui întreg.termeni de cauză - efect şi abilitatea de a potrivi părţile unui întreg.

CuburCuburi: măsoară abilitatea de a rezolva probleme abstract, i: măsoară abilitatea de a rezolva probleme abstract, coordonarea vizual - motorie şi relaţiile spaţiale. Testul este cel mai coordonarea vizual - motorie şi relaţiile spaţiale. Testul este cel mai puternic dintre cele de performanţă pentru măsurarea inteligenţei puternic dintre cele de performanţă pentru măsurarea inteligenţei bazale non-verbale.bazale non-verbale.

Asamblare obiecteAsamblare obiecte: măsoară coordonarea vizual - motorie, : măsoară coordonarea vizual - motorie, relaţiile spaţiale şi abilitatea dea potrivi părţile unui întreg.relaţiile spaţiale şi abilitatea dea potrivi părţile unui întreg.

CodareCodare: Măsoară coordonarea vizual - motorie, dexteritatea : Măsoară coordonarea vizual - motorie, dexteritatea manuală şi flexibilitatea (abilitatea la schimbări conceptuale); este manuală şi flexibilitatea (abilitatea la schimbări conceptuale); este considerat a fi un indicator al potenţialului pentru "o nouă învăţare" considerat a fi un indicator al potenţialului pentru "o nouă învăţare" pentru că răspunsurile corecte depind de flexibilitatea subiectului; pentru că răspunsurile corecte depind de flexibilitatea subiectului; măsoară de asemenea memoria vizuală.măsoară de asemenea memoria vizuală.

LabirinLabirint: măsoară abilitatea de planificare şi anticipare şi t: măsoară abilitatea de planificare şi anticipare şi coordonarea vizual- motorie.coordonarea vizual- motorie.

Aspecte specifice privind Aspecte specifice privind interpretarea scorurilorinterpretarea scorurilor

Dacă determinăm existenţa unei diferenţe Dacă determinăm existenţa unei diferenţe semnificative la scorurile subscalelor - crescător semnificative la scorurile subscalelor - crescător sau descrescător - legat de ceea ce măsoară sau descrescător - legat de ceea ce măsoară scalele, e posibil să identificăm scalele, e posibil să identificăm problemele de problemele de învăţare, de personalitate şi de rezolvare de învăţare, de personalitate şi de rezolvare de problemeprobleme. Pot exista deviaţii semnificative ale . Pot exista deviaţii semnificative ale scorurilor legate de scorurilor legate de tulburări ale emotivităţii, tulburări ale emotivităţii, retardul mental, disabilităţi pentru învăţare, retardul mental, disabilităţi pentru învăţare, diferenţe de ordin culturaldiferenţe de ordin cultural. .

De obicei, o “diferenţă uşoară” înseamnă 5 sau mai De obicei, o “diferenţă uşoară” înseamnă 5 sau mai multe puncte de la media teoretică de 10, sau 4 multe puncte de la media teoretică de 10, sau 4 sau peste de la media scorului la probele Verbale sau peste de la media scorului la probele Verbale sau de Performanţă.sau de Performanţă.

Calculare Q.I.Calculare Q.I. Când se administrează W.I.S.C., fiecare din Când se administrează W.I.S.C., fiecare din

rezultatele la cele 12 subteste duce la un rezultatele la cele 12 subteste duce la un scor brutscor brut: numărul de răspunsuri corecte : numărul de răspunsuri corecte obţinute de un subiect la fiecare dintre obţinute de un subiect la fiecare dintre subteste. Fiecare scor brut din cele 12 poate subteste. Fiecare scor brut din cele 12 poate fi transformat în scor normat - prin referinţe fi transformat în scor normat - prin referinţe la normele din manual. Poate fi constituit la normele din manual. Poate fi constituit scorul normat verbal prin însumare, şi scorul normat verbal prin însumare, şi transformat în Q.I verbal prin normele din transformat în Q.I verbal prin normele din manual. La fel se procedează pentru manual. La fel se procedează pentru calcularea scorurilor brute şi normate la calcularea scorurilor brute şi normate la testele de performanţă, care prin însumare, testele de performanţă, care prin însumare, vor da scorul normat pentru convertirea în vor da scorul normat pentru convertirea în Q.I. de performanţăQ.I. de performanţă

......

Prin adunarea scorului normat verbal Prin adunarea scorului normat verbal cu cel de performanţă, se obţine un cu cel de performanţă, se obţine un scor normat totalscor normat total, care poate fi , care poate fi convertit în Q.I. general prin referire convertit în Q.I. general prin referire la normele din manual.la normele din manual.

Q.I-ul mediu (verbal, de performanţă, Q.I-ul mediu (verbal, de performanţă, total) este 100, deviaţia standard total) este 100, deviaţia standard pentru fiecare este 15. Scorul normat pentru fiecare este 15. Scorul normat are media 10 şi deviaţia 3.are media 10 şi deviaţia 3.

aspecte deontologiceaspecte deontologice Testele W.I.S.CTestele W.I.S.C. sunt instrumente psihologice şi . sunt instrumente psihologice şi

intră sub incidenţa codul deontologic. Cer intră sub incidenţa codul deontologic. Cer timp în formarea specialistului pentru timp în formarea specialistului pentru administrare şi interpretareadministrare şi interpretare. .

În cotarea răspunsului sunt utilizate unele concepte În cotarea răspunsului sunt utilizate unele concepte precum: scor bazal şi scor plafon. precum: scor bazal şi scor plafon. Scorul bazalScorul bazal este punctul din testul dat unde care subiectul nu este punctul din testul dat unde care subiectul nu înregistrează nici o eroare; înregistrează nici o eroare; scorul plafonscorul plafon este este punctul din test de unde nu mai este capabil să punctul din test de unde nu mai este capabil să rezolve cu succes nici un item. Scorul de bază şi rezolve cu succes nici un item. Scorul de bază şi scorul plafon sunt locurile de unde începe şi se scorul plafon sunt locurile de unde începe şi se termină cotarea. O astfel de procedură la test va termină cotarea. O astfel de procedură la test va conduce spre o variaţie a scorului la test (sau conduce spre o variaţie a scorului la test (sau subtest) între scorul bazal (împreună cu punctele subtest) între scorul bazal (împreună cu punctele precedente cu care subiectul poate fi creditat) şi precedente cu care subiectul poate fi creditat) şi scorul plafon.scorul plafon.

Clinic se pot realiza trei interpretări Clinic se pot realiza trei interpretări diferite:diferite:

diferenţa cantitativă dintre Q.I. verbal şi Q.I. diferenţa cantitativă dintre Q.I. verbal şi Q.I. de performanţăde performanţă

diferenţa cantitativă dintre scorurile la diferenţa cantitativă dintre scorurile la subtestele scalelorsubtestele scalelor

verbalizările subiectului la subtestverbalizările subiectului la subtest De exemplu, dacă realizăm o comparaţie între Q.I De exemplu, dacă realizăm o comparaţie între Q.I

verbal cu Q.I. de performanţă:verbal cu Q.I. de performanţă: Media teoretică pentru fiecare este 100. Foarte rar Media teoretică pentru fiecare este 100. Foarte rar

se întâmplă în realitate ca acelaşi subiect să aibă la se întâmplă în realitate ca acelaşi subiect să aibă la toate scalele acelaşi scor, respectiv să fie Q.I. 100 toate scalele acelaşi scor, respectiv să fie Q.I. 100 la toate cele trei tipuri de Q.I. (verbal, de perf., la toate cele trei tipuri de Q.I. (verbal, de perf., total),. total),.

Gradul în care există o diferenţă între Q.I.-ul verbal Gradul în care există o diferenţă între Q.I.-ul verbal şi cel de performanţă al subiectului sugerează o şi cel de performanţă al subiectului sugerează o deviaţie de la media teoretică.deviaţie de la media teoretică.

Interpretare clinicăInterpretare clinică

Autorii consideră că, din punct de vedere Autorii consideră că, din punct de vedere clinic, o diferenţa de 20 de puncte sau mai clinic, o diferenţa de 20 de puncte sau mai mult poate fi interpretată ca deviere mult poate fi interpretată ca deviere semnificativă. Faptul că Q.I. verbal este semnificativă. Faptul că Q.I. verbal este mai mare decât Q.I. de perf. sugerează în mai mare decât Q.I. de perf. sugerează în plus un set de ipoteze de interpretare. La plus un set de ipoteze de interpretare. La fel şi situaţia inversă. Cu cât este mai mare fel şi situaţia inversă. Cu cât este mai mare diferenţa - începând de la 20 de puncte în diferenţa - începând de la 20 de puncte în sus, cu atât diferenţa în gradul de eficienţă sus, cu atât diferenţa în gradul de eficienţă rezolutivă în diferite tipuri de abilităţi este rezolutivă în diferite tipuri de abilităţi este mai semnificativămai semnificativă

Legătura dintre performanţa Q.I. Verbal şi Q.I. de Legătura dintre performanţa Q.I. Verbal şi Q.I. de Performanţă, mai sus sau mai jos de medie cu 20 de Performanţă, mai sus sau mai jos de medie cu 20 de

puncte şi ipotezele de interpretare posibile.puncte şi ipotezele de interpretare posibile.

1. Q.I.V ridicat (130 -140) şi Q.I.P. în jur 1. Q.I.V ridicat (130 -140) şi Q.I.P. în jur de 100 sugerează: o orientare de 100 sugerează: o orientare academică şi intelectuală, mai academică şi intelectuală, mai scăzută orientarea motorie sau de scăzută orientarea motorie sau de perf.. Cu cât răspunsurile verbale perf.. Cu cât răspunsurile verbale sunt mai stilate şi căutate, sugestia sunt mai stilate şi căutate, sugestia este de intelectualizare poate chiar este de intelectualizare poate chiar tendinţă obsesiv-compulsivă.tendinţă obsesiv-compulsivă.

Q.I. Verbal peste Q.I. Performanţa cu Q.I. Verbal peste Q.I. Performanţa cu 20 şi mai multe puncte20 şi mai multe puncte::

2. Q.I.V. puţin peste 100, Q.I.P. 2. Q.I.V. puţin peste 100, Q.I.P. scăzut (80) sugerează: depresie, mai scăzut (80) sugerează: depresie, mai ales dacă Performanţa suferă ales dacă Performanţa suferă datorită lentorii generale a datorită lentorii generale a subiectului şi testele sub-verbale subiectului şi testele sub-verbale sunt pline cu verbalizări de autp-sunt pline cu verbalizări de autp-pedepsire, rău, păcat etc.pedepsire, rău, păcat etc.

Q.I. Verbal peste Q.I. Performanţa cu Q.I. Verbal peste Q.I. Performanţa cu 20 şi mai multe puncte20 şi mai multe puncte::

3. Q.I. V. mediu sau peste şi Q.I P. sub 3. Q.I. V. mediu sau peste şi Q.I P. sub medie (85 şi mai puţin) cu scoruri medie (85 şi mai puţin) cu scoruri scăzute mai ales la scalele : cuburi, scăzute mai ales la scalele : cuburi, codare. asamblare obiecte (această codare. asamblare obiecte (această ordine) sugerează: traumatism la ordine) sugerează: traumatism la nivelul creierului, imaturitate nivelul creierului, imaturitate fiziologică, şi /sau coordonare oculară / fiziologică, şi /sau coordonare oculară / sau manuală slabă, implicând deci aria sau manuală slabă, implicând deci aria vizual -motorie a creierului.vizual -motorie a creierului.

Q.I. Verbal peste Q.I. Performanţa cu Q.I. Verbal peste Q.I. Performanţa cu 20 şi mai multe puncte20 şi mai multe puncte::

4. Q.I. mediu sau peste şi Perf. sub medie 4. Q.I. mediu sau peste şi Perf. sub medie mai ales la scalele memorie, codare, mai ales la scalele memorie, codare, aritmetică, cuburi, asamblare obiecte şi aritmetică, cuburi, asamblare obiecte şi aranjare imagini sugerează: anxietate. aranjare imagini sugerează: anxietate. atenţie particulară pentru scala memorie atenţie particulară pentru scala memorie care este cea mai vulnerabilă la anxietate. care este cea mai vulnerabilă la anxietate. Cu cât scorul la această scală este mic iar Cu cât scorul la această scală este mic iar la celelalte scale semnificativ mai mare, la celelalte scale semnificativ mai mare, vorbim de anxietate. Cu cât scorul de la vorbim de anxietate. Cu cât scorul de la scala de memorie este mai mare cu atât e scala de memorie este mai mare cu atât e mai probabil ca subiectul să nu fie anxios; mai probabil ca subiectul să nu fie anxios; poate emoţional foarte stabil.poate emoţional foarte stabil.

Q.I. Performanţă este peste Q.I. Performanţă este peste scorul Q.I. Verbal cu 20 şi peste:scorul Q.I. Verbal cu 20 şi peste:

5. Q.I. P. peste 110 şi Vb. uşor sub medie 5. Q.I. P. peste 110 şi Vb. uşor sub medie sugerează: tendinţe de reactivitate prin acţiuni sau sugerează: tendinţe de reactivitate prin acţiuni sau delicvenţă, mai ales dacă verbalizarea este plină delicvenţă, mai ales dacă verbalizarea este plină cu idei agresive, impulsive şi distructive. În cu idei agresive, impulsive şi distructive. În situaţiile cele mai benigne, fără verbalizări situaţiile cele mai benigne, fără verbalizări agresive, poate reprezenta tendinţa spre a face şi agresive, poate reprezenta tendinţa spre a face şi nu a verbaliza sau asculta. nu a verbaliza sau asculta.

În termenii abilităţilor de învăţare, poate În termenii abilităţilor de învăţare, poate reprezenta condiţia mai rară de apraxie verbală, reprezenta condiţia mai rară de apraxie verbală, care se manifestă în probleme de exprimare care se manifestă în probleme de exprimare verbală marcate, cu forţa în performanţa motorie. verbală marcate, cu forţa în performanţa motorie. Diagnosticul diferenţial se poate face în funcţie de Diagnosticul diferenţial se poate face în funcţie de conţinutul - agresiv sau nu - al verbalizărilor şi a conţinutul - agresiv sau nu - al verbalizărilor şi a uşurinţei cu care sunt exprimate.uşurinţei cu care sunt exprimate.

Q.I. Performanţă este peste Q.I. Performanţă este peste scorul Q.I. Verbal cu 20 şi peste:scorul Q.I. Verbal cu 20 şi peste:

6. Q.I. puţin peste 100, Q.I.Vb. adesea sub 90, 6. Q.I. puţin peste 100, Q.I.Vb. adesea sub 90, mai ales când analiza verbalizărilor relevă idei mai ales când analiza verbalizărilor relevă idei ciudate, bizare şi în afara contextului, ciudate, bizare şi în afara contextului, sugerează: schizofrenie, de obicei de tip sugerează: schizofrenie, de obicei de tip simplu. Indivizii paranoizi sau schizofrenia simplu. Indivizii paranoizi sau schizofrenia paranoidă au procese verbale mai intacte dar paranoidă au procese verbale mai intacte dar stranii şi Q.I.-ul lor verbal este de obicei mai stranii şi Q.I.-ul lor verbal este de obicei mai înalt decât Q.I.P.înalt decât Q.I.P.

7. Q.I.P. uşor peste 100, şi Q.I. V. sub 85, mai 7. Q.I.P. uşor peste 100, şi Q.I. V. sub 85, mai ales când verbalizările sunt slabe, greoaie şi ales când verbalizările sunt slabe, greoaie şi cultural sărace: deprivare culturalăcultural sărace: deprivare culturală

Similaritatea dintre Q.I.Verbal şi Similaritatea dintre Q.I.Verbal şi Q.I. Performanţă:Q.I. Performanţă:

8. Mai înalte ambele decât 130, : o 8. Mai înalte ambele decât 130, : o capacitate puternică de rezolutivitate capacitate puternică de rezolutivitate pentru majoritatea domeniilor care pentru majoritatea domeniilor care implică rezolvarea de probleme. implică rezolvarea de probleme. Abilităţi intelectuale puternice. Este Abilităţi intelectuale puternice. Este necesară şi examinarea clinică a necesară şi examinarea clinică a verbalizărilor.verbalizărilor.

Similaritatea dintre Q.I.Verbal şi Similaritatea dintre Q.I.Verbal şi Q.I. Performanţă:Q.I. Performanţă:

9. Ambele sub 75, cu toate scorurile 9. Ambele sub 75, cu toate scorurile scalelor la 7 şi sub sugerează: scalelor la 7 şi sub sugerează: retardare mentală. Dacă scorurile retardare mentală. Dacă scorurile sunt între 50 şi 75 şi scalele au sunt între 50 şi 75 şi scalele au scoruri între 5 şi 7 este implicată scoruri între 5 şi 7 este implicată posibilitate educabilităţii retardatului posibilitate educabilităţii retardatului mental. Dacă sunt sub 50 şi scorurile mental. Dacă sunt sub 50 şi scorurile scalelor sub 5, accentul se va pune scalelor sub 5, accentul se va pune pe munca de formare.pe munca de formare.

Similaritatea dintre Q.I.Verbal şi Similaritatea dintre Q.I.Verbal şi Q.I. Performanţă:Q.I. Performanţă:

10. se pot deriva de asemenea :10. se pot deriva de asemenea : Un scor Spaţial: suma la Completare Un scor Spaţial: suma la Completare

imagini, Cuburi, Asamblare obiecte.imagini, Cuburi, Asamblare obiecte. Un scor Conceptual: suma scorurilor de Un scor Conceptual: suma scorurilor de

la Informaţii, Similitudini şi Vocabular.la Informaţii, Similitudini şi Vocabular. Un scor Secvenţial: suma de la Memorie Un scor Secvenţial: suma de la Memorie

şi Codareşi Codare

W.P.P.S.IW.P.P.S.I..

1967, prin extinderea probelor la 1967, prin extinderea probelor la vârsta de 4 - 6 1/2 ani, apare şi scara vârsta de 4 - 6 1/2 ani, apare şi scara pentru preşcolari WPPSI (Wechsler pentru preşcolari WPPSI (Wechsler Preschool and Primary Scale for Preschool and Primary Scale for Inteligence - Inteligence - Scala de inteligenţă Scala de inteligenţă pentru copiii preşcolari şi şcolarii pentru copiii preşcolari şi şcolarii micimici ). ).

două categorii de teste, verbale şi două categorii de teste, verbale şi de performanţăde performanţă

Testele verbaleTestele verbale măsoară deprinderile măsoară deprinderile verbale prin 6 probe de: informaţii, verbale prin 6 probe de: informaţii, vocabular, aritmetică, similitudini, vocabular, aritmetică, similitudini, înţelegere, propoziţii. În varianta revizuită s-înţelegere, propoziţii. În varianta revizuită s-a adăugat şi proba "cuiele animalului" care a adăugat şi proba "cuiele animalului" care nu participă la calcularea coeficienţilor de nu participă la calcularea coeficienţilor de inteligenţă.inteligenţă.

Testele de performanţăTestele de performanţă urmăresc evaluarea urmăresc evaluarea deprinderilor vizual - spaţiale prin 5 tipuri de deprinderilor vizual - spaţiale prin 5 tipuri de probe: casa animalului completare imagini, probe: casa animalului completare imagini, labirint, desen geometric, testul de cuburi.labirint, desen geometric, testul de cuburi.

scorare, interpretarescorare, interpretareScorarea necesită reguli speciale, acordându-se şi puncte Scorarea necesită reguli speciale, acordându-se şi puncte

bonus în anumite situaţii timpul total în general este între bonus în anumite situaţii timpul total în general este între 15 şi 30 de minute. 15 şi 30 de minute.

Se obţin: Se obţin: un coeficient de inteligenţă verbală, Q.V., un coeficient de inteligenţă verbală, Q.V., un coeficient de inteligenţă practică, Q.P., un coeficient de inteligenţă practică, Q.P., un coeficient de inteligenţă generală, Q.I., un coeficient de inteligenţă generală, Q.I.,

Prin transformarea scorurilor brute la teste la scorurile Prin transformarea scorurilor brute la teste la scorurile standard oferite de manual ( Media est 100, deviaţia standard oferite de manual ( Media est 100, deviaţia standard de 15; valoarea minimă 41, valoarea maximă 160)standard de 15; valoarea minimă 41, valoarea maximă 160)

nivelele Q.I. au aceleaşi semnificaţii ca pentru adulţi, nivelele Q.I. au aceleaşi semnificaţii ca pentru adulţi, respectiv: peste 130, coeficient deosebit de înalt, astfel: respectiv: peste 130, coeficient deosebit de înalt, astfel:

120 - 129, superior; 120 - 129, superior; 110 - 119, peste medie; 110 - 119, peste medie; 90 - 109, mediu; 90 - 109, mediu; 80 - 89 sub medie; 80 - 89 sub medie; 70 - 79, de limită, marginal; 70 - 79, de limită, marginal; sub 69, deficienţă mentală.sub 69, deficienţă mentală.

Avantaje ale testuluiAvantaje ale testului Avantajele folosirii sale sunt deosebit de importante, a Avantajele folosirii sale sunt deosebit de importante, a

devenit principalul instrument de măsurare a inteligenţei în devenit principalul instrument de măsurare a inteligenţei în toate ţările în care a pătruns.toate ţările în care a pătruns. Testul realizează o bună diferenţiere în cadrul Testul realizează o bună diferenţiere în cadrul

normalităţii şi normalităţii şi separă net copiii cu retard intelectual de separă net copiii cu retard intelectual de normalinormali, permiţând de asemenea un diagnostic optim , permiţând de asemenea un diagnostic optim pentru pentru categoria "celor care învaţă încetcategoria "celor care învaţă încet", punctând ", punctând problemele specifice emoţionale şi perceptive ce contribuie problemele specifice emoţionale şi perceptive ce contribuie la dificultăţile şcolare ale acestor copii.la dificultăţile şcolare ale acestor copii.

Prezenţa unor subteste Prezenţa unor subteste foarte clare verbale şi foarte clare verbale şi nonverbale, favorizează în egală măsură testarea copiilor nonverbale, favorizează în egală măsură testarea copiilor orbi, surzi sau handicapaţi fizicorbi, surzi sau handicapaţi fizic, şi permite , şi permite folosirea doar a folosirea doar a unor subtesteunor subteste, ceea ce dă posibilitatea pentru copiii , ceea ce dă posibilitatea pentru copiii defavorizaţi cultural să nu fie supuşi subtestelor defavorizaţi cultural să nu fie supuşi subtestelor penalizatoare. Se pot folosi şi probe prescurtate, deşi penalizatoare. Se pot folosi şi probe prescurtate, deşi Wechsler nu admite acest procedeu.Wechsler nu admite acest procedeu.

...avantaje...avantaje Structurarea subtestelor ajută la prevenirea Structurarea subtestelor ajută la prevenirea

sau ameliorarea frustrării menţinând un nivel sau ameliorarea frustrării menţinând un nivel motivaţional ridicat, influenţa factorilor motivaţional ridicat, influenţa factorilor negativi, ca oboseala şi eşecul fiind relativ negativi, ca oboseala şi eşecul fiind relativ slabă.slabă.

Avantajele unui Q.I. bazat pe scor standardizat Avantajele unui Q.I. bazat pe scor standardizat statistic şi nu pe vârsta mintală au fost statistic şi nu pe vârsta mintală au fost recunoscute chiar de autorii testului Stanford-recunoscute chiar de autorii testului Stanford-Binet, (cea mai răspândită variantă a testului Binet, (cea mai răspândită variantă a testului Binet din America), care ulterior au adoptat şi Binet din America), care ulterior au adoptat şi ei formula exprimării rezultatelor prin Q.I. şi nu ei formula exprimării rezultatelor prin Q.I. şi nu pe vârstă mintală, aplicând, la revizuirea pe vârstă mintală, aplicând, la revizuirea testului lor, formule de corecţie statistică testului lor, formule de corecţie statistică notelor.notelor.

Principalele limite ale testuluiPrincipalele limite ale testului

derivă în primul rând din limitarea derivă în primul rând din limitarea eşantionului de standardizare, dar nu eşantionului de standardizare, dar nu numai.numai.

deşi în general testul are o bună corelaţie deşi în general testul are o bună corelaţie cu alte teste de inteligenţă folosite pe cu alte teste de inteligenţă folosite pe scara largă (0, 81 cu Stanford-Binet), scara largă (0, 81 cu Stanford-Binet), totuşi, numărul de cazuri aflate la totuşi, numărul de cazuri aflate la extreme este destul de mic, aşa încât el extreme este destul de mic, aşa încât el devine devine aplicabil în special între 8-13,14aplicabil în special între 8-13,14 ani, iar ani, iar copiii supradotaţi obţin copiii supradotaţi obţin întotdeauna scoruri mult mai miciîntotdeauna scoruri mult mai mici (dacă la (dacă la Stanford-Binet obţin Q.I. 160, la WISC R-Stanford-Binet obţin Q.I. 160, la WISC R-140).140).

...limite...limite Se resimte de asemenea absenţa unei Se resimte de asemenea absenţa unei

forme alternative, esenţială în retestare, de forme alternative, esenţială în retestare, de aceea testul nu se aplică din nou decât la aceea testul nu se aplică din nou decât la un interval de minimum 6 luni, unii autori un interval de minimum 6 luni, unii autori indicând chiar un an de pauză minimă.indicând chiar un an de pauză minimă.

Rezultatele pot fi influenţate de unii factori Rezultatele pot fi influenţate de unii factori exterioriexteriori, mai ales că probele includ şi , mai ales că probele includ şi factori non-intelectivi în rezolvare, de aceea factori non-intelectivi în rezolvare, de aceea autorul indică multă grijă în atitudinea şi autorul indică multă grijă în atitudinea şi comportamentul examinatorului, în comportamentul examinatorului, în alegerea locului şi momentului testării, alegerea locului şi momentului testării, asigurarea unor condiţii optime de lucru, asigurarea unor condiţii optime de lucru, stabilirea unor bune relaţii de cooperare.stabilirea unor bune relaţii de cooperare.