UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

EXTRAVERSIE ŞI NEVROTISM.

CORELAŢIE ÎNTRE TESTUL EYSENK ŞI

SCALELE C.P.I.

1

Coordonator ştiinţific: Profesor Mitrofan Nicolae

Studentă: Călugăroiu Ana-Maria

Psihologie

2005

Cuprins

Introducere………………………………………………............…………...pag 3

Partea întâi

Implicaţii teoretice:descrierea conceptelor şi prezentarea instrumentelor

1. Concepţia lui Eysenck privind personalitatea………………………......pag 6

2. Definirea conceptelor de extraversie/introversie şi nevrotism………...pag 10

3. Eysenck Personality Inventory-descrierea chestionarului…………….pag 14

4. C.P.I.-concepţia lui H. Gough privind evaluarea personalităţii….........pag15

5. Prezentarea celor 18 dimensiuni ale personalităţii normale. Prezentarea

scalelor : conţinuturi şi atribute în comportamentul interpersonal…….pag 19

6. Validarea profilului C.P.I. în vederea utilizării datelor………………..pag 34

7. Modelul cuboid din 1987……………………………………………...pag 35

8. Cercetări desfăşurate cu chestionarul C.P.I……………………………pag 38

2

9. Adaptarea C.P.I. pentru mediul cultural românesc……………………pag 43

Partea a doua

Partea metodologică : ipoteze, eşantion, rezultate

1. Obiectivul cercetării…………………………………………………pag 45

2. Ipotezele cercetării…………………………………………………..pag 46

3. Descrierea procedurii de lucru……………………………………….pag 47

4. Prezentarea rezultatelor cercetării…………………………………..pag 48

5. Discuţii şi recomandări……………………………………………..pag 75

Bibliografie………………………………………………………………….pag 77

Anexe………………………………………………………………………..pag 79

Introducere

Ideea pentru lucrarea de faţă a apărut după o lungă perioadă de informare în

legătură cu marile instrumente de psihodiagnoză. Am decis să fac o cercetare

pornind de la California Psychological Inventory (C.P.I.) deoarece este

instrumentul care mi-a stârnit cel mai mult curiozitatea prin complexitatea lui.

Evident, sunt mulţi autori care au demarat o serie de cercetări şi studii pornind de

la C.P.I. Chiar Pitariu, în manualul testului, arată că o serie de autori au ajuns la

concluzia că C.P.I.-ul ar fi cel mai bun inventar de personalitate (Pitariu, pag 5).

Mi se pare firesc ca, în continuare, să se întreprindă demersuri pornind de la acest

instrument. În final, pornind de la dimensiunile măsurate cu C.P.I., de la vectorii

pe care Gough îi identifică (dintre care unul se referă la extraversie-introversie) şi

de la studiile diferiţilor autori am hotărât să mă opresc asupra posibileleor corelaţii

care pot exista între extraversie/introversie şi nevrotism cu dimensiunile măsurate

de C.P.I. Ideea de la care am pornit este că, dacă Gough a identificat în structura

personalităţii trei vectori pornind de la scalele C.P.I., dintre care unul se referă la

extraversie/introversie, atunci, e posibil ca extraversia/introversia, pe care am

hotărât să le măsor cu Eysenck Personality Inventory (E.P.I.), să coreleze cu

3

anumite scale din C.P.I., mai ales cu acele scale care presupun implicarea

subiectului în relaţii sociale, interacţiunea cu ceilalţi, deschiderea spre lume,

siguranţa de sine. Am presupus că e posibil ca extraversia/introversia să coreleze,

în special, cu dimensiunile din prima grupă, dar am studiat şi celelalte corelaţii şi

implicaţiile lor. De asemenea, am presupus că există posibilitatea ca şi

nevrotismul să coreleze cu anumite dimensiuni din C.P.I., mai ales cu acele scale

care se referă la autocontrol, dominarea impulsurilor, la un anumit stil de integrare

a persoanei, la maturitatea socială şi intelectuală a persoanei.

Pornind de la aceste premise, am întreprins demersurile necesare pentru

stabilirea tipurilor de corelaţii între aceste variabile.

Lucrarea de faţă cuprinde două demersuri. Primul demers se referă la descrierea

concepţiilor despre personalitate din prisma celor doi autori, Eysenck şi Gough ;

continuă cu definirea conceptelor de extraversie/introversie şi nevrotism din

prisma teoriei lui Eysenck asupra personalităţii, dar şi din prisma altor autori care

au făcut referiri la aceste concepte ; în continuare este prezentat pe larg inventarul

de personalitate al lui Gough, modul de construire a C.P.I., cele 18 dimensiuni,

modelul cuboid din 1987, precum şi unele studii efectuate de mai mulţi autori

pornind de la C.P.I. Deasemenea, sunt prezentate şi informaţii legate de validarea

C.P.I. pe populaţia românească.

Al doilea demers este cel care presupune partea de cercetare propriu-zisă unde

este specificat obiectivul cercetării, sunt prezentate variabilele, sunt formulate

ipotezele de cercetare, este descris eşantionul pe care s-au aplicat cele două

instrumente. În continuare sunt prezentate rezultatele prelucrărilor statistice în

urma recoltării datelor, toate acestea însoţite de comentariile necesare unei mai

bune înţelegeri a acestora. Sunt prezentate corelaţiile semnificative din punct de

vedere statistic pentru ipotezele noastre (în urma prelucrării statistice a datelor,

ipoteza 1 s-a confirmat parţial, în sensul că toate scalele din prima grupă a C.P.I.

corelează semnificativ cu extraversia, cu excepţia scalei Wb-bunăstare personală ;

ipoteza 2 nu s-a confirmat, în sensul că singurele scale care corelează semnificativ

cu C.P.I., din celelalte trei grupe, sunt Fx-flexibilitate şi Fe-feminitate ; ipoteza 3,

care presupunea existenţa unor corelaţii semnificative între nevrotism şi scalele

C.P.I. nu s-a confirmat în totalitate, adică nu toate dimensiunile corelează cu

4

nevrotismul, dar au fost identificate acele corelaţii smnificative ale nevrotismului

cu : Cs, Sp, Wb, Sc, To, Gi, Ac, Ai, Ie, Py, Fe) ; deasemenea sunt prezentate şi

variaţiile scorurilor la cele două instrumente în funcţie de sex şi localitatea din

care provin subiecţii ( subiecţii de sex masculin tind să aibă scoruri mai mari la

toate dimensiunile din C.P.I. şi la cei doi factori, extraversie şi nevrotism, faţă de

subiecţii de sex feminin ; deasemenea subiecţii din Bucureşti înregistrează scoruri

mai mari la toate scalele faţă de subiecţii din provincie); urmează comentariile

legate de confirmarea sau infirmarea ipotezelor de la care am ponit acest demers,

iar, în finalul lucrării, câteva concluzii şi recomandări.

La finalul lucrării este ataşată bibliografia consultată şi sunt anexate şi cele două

chestionare.

Partea întâi

Implicaţii teoretice: descrierea conceptelor şi prezentatea

instrumentelor

1. Concepţia lui Eysenck privind personalitatea

Psiholog britanic de origine germană, Hans Eysenck a dezvoltat o teorie

dispoziţională asupra peronalităţii.

În studiile sale de început, Eysenck a recoltat o mare cantitate de date, care

includeau informaţii obiective despre evenimentele din timpul vieţii subiecţilor şi

date provenind din teste psihologice aplicate subiecţilor, date pe care ulterior le-a

supus analizei factoriale.

5

Teoria lui Eysenck despre personalitate a câştigat acceptare globală şi este

privită ca una dintre sistemele majore după care personalitatea umană este

apreciată, evaluată.

Pentru Eysenck, personalitatea apare ca «suma modelelor comportamentale

prezente sau potenţiale ale organismului, aşa cum sunt determinate de ereditate

sau mediu ; ea devine posibilă şi se dezvoltă prin interacţiunea funcţională a patru

sectoare principale în care sunt organizate patru mari modele comportamentale :

sectorul cognitiv (inteligenţa), sectorul conativ (caracterul), sectorul afectiv

(temperamentul) şi sectorul somatic (constituţia) (după Culda, pag 44).

Din punctul de vedere al autorului, personalitatea este structurată pe patru nivele

interrelaţionale ierarhice :

1. La nivel bazal sunt comportamentele sau actele mentale care apar la

singular

2. Urmează în ierarhie deprinderile sau actele mentale habituale

3. Nivelul al treilea îl reprezintă trăsăturile definite ca şi corelaţii între

comportamentele habituale (o consistenţă observabilă între deprinderile

sau actele repetate ale subiectului)

4. Nivelul ultim, cel mai înalt grad de generalizare, îl reprezintă tipul

personalităţii, definit ca şi corelaţie a trăsăturilor sau « constelaţii

observabile sau sindroame de trăsături ».

Tipul unei persoane determină trăsăturile ei de personalitate, aceste trăsături

determină modurile obişnuite, habituale de a răspunde, iar aceste obiceiuri

determină la rândul lor răspunsurile ei specifice.

Cele patru niveluri descriptive corespund celor patru tipuri de factori derivaţi

prin analiză factorială (Minulescu, pag 276). Analiza factorială este, pentru

Eysenck, metoda fundamentală prin care poate studia structura personalităţii.

Din perspectiva analizei factoriale, tipul de personalitate corespunde unui factor

general, trăsătura corespunde unui factor de grup, deprinderile sau răspunsurile

habituale corespund unor factori specifici, iar răspunsul specific corespunde unui

factor de eroare.

6

Trăsăturile sau dimensiunile primare ale personalităţii, astfel definite

operaţional, sunt conceptualizate de Eysenck ca un continuum dimensional, de-a

lungul căruia putem afirma că o persoană poate fi mai aproape de extremă, altele

de cealaltă, altele se află pe diferite poziţii pe acest continuum.

Clusterul de trăsături pe care le asociază Eysenck extraversiei este diferit de cel

pe care-l asociază introversiei. De exemplu, introversia, ca tip, se exprimă la nivel

de trăsătură prin : persistenţă, rigiditate, subiectivitate, timiditate, iritabilitate,

care, la rândul lor se manifestă în modurile obişnuite şi specifice prin care

persoana răspunde provocărilor realităţii. Trăsăturile asociate extraversiei sunt :

impulsivitate, lipsa reflectării, asumarea riscului, activism, sociabilitate, lipsa

responsabilităţii, expresivitate. Trăsăturile asociate nevrotismului sunt : anxietate,

stimă de sine scăzută, obsesivitate, lipsa autonomiei, tendinţe spre ipohondrie,

nefericire şi vinovăţie. Pentru Eysenck, nevrotismul este o dimensiune de

personalitate bazată pe relativa stabilitate sau instabilitate a sistemului nervos şi

nu o stare clinică sau subclinică care rezultă din conflictele dintre impulsurile id-

ului şi constrângerile realităţii sau ale super-egoului, cum apare în versiunea

psihanalitică.

A defini dimensiunea de personalitate doar prin analiză factorială este

insuficient ; a te baza doar pe chestionare, evaluări sau autoevaluări ale

comportamentului înseamnă să depinzi de date subiective. Eysenck propune şi

utilizează o serie de măsuri experimentale prin care să evite subiectivitatea. Îi este

caracteristică lui Eysenck această abordare experimentală din diverse perspective

ale ipotezelor sale privind comportamentul.

Cercetătorul şi diagnosticianul personalităţii trebuie să utilizeze o varietate de

surse pentru a produce măsurători sigure şi obiective ale comportamentului uman :

« să lucrezi în domeniul personalităţii înseamnă să nu te restrângi într-un sector

mic, ci trebuie să îmbrăţişezi personalitatea în toate aspectele ei. Doctrina

« personalităţii întregi » pare să fie în întregime justificată, în măsura în care

abordări parţiale sunt capabile să conducă doar la întelegeri parţiale. Cercetătorii

trebuie să se bazeze cât mai mult posibil pe toate tipurile de informaţii factuale sau

obiective, incluzând evaluări, auto-evaluări, teste obiective de comportament,

estimări fizice ale sistemului autonom sau ale altor măsurători fiziologice,

7

informaţii biografice sau alte informaţii anamnestice, care pot fi utilizate pentru a

sprijini sau a respinge ipotezele investigate ». (Eysenck, 1953)

În 1967, în lucrarea “The Biological Basis of Personality”, Eysenck

subliniază baza ereditară substanţială a personalităţii. În 1976, în lucrarea  « The

Measuremeants of Personality », afirmă: “Personalitatea este determinată

în mare măsură de genele persoanei; este ceea ce a produs aranjamentul accidental

al genelor parentale şi, deşi mediul poate face ceva pentru a redresa echilibrul,

influenţa sa este sever limitată. Personalitatea este în « aceeaşi barcă » cu

inteligenţa; pentru ambele, influenţele genetice sunt deosebit de puternice şi rolul

mediului este redus în majoritatea cazurilor la a efectua uşoare schimbări şi poate

fi un înveliş”.

Ipoteza pe care Eysenck încearcă să o probeze printr-o multitudine de

experimente de laborator leagă tipurile psihologice de nivelele de activitate ale

diferitelor părţi ale creierului. Încă din 1967, Eysenck spunea că introversia este

influenţtă de sistemul reticulr activator ascendent, nevrotismul este influenţat de

stimularea sistemului limbic cranian (ariile hipocamp-amigdală- hipocamp).

În 1976, afirmaţiile sale sunt reluate şi însoţite de date experimentale :

extraversia este legată de sistemul activator ascendent care acţinează ca un

mecanism de activare controlat de cortex ; nevrotismul este legat de sistemul

limbic şi activarea emoţiilor la nivelul sistemului nervos automat, care reglează

muşchii netezi şi glandele endocrine responsabile de dezvoltarea şi menţinerea

caracteristicilor masculine.

Cauzalitatea genetică este deci mediată de aspectele fisiologice, neurologice şi

hormonale ale organismului persoanei. Cauzele ereditare apar astfel ca

« predispozante », definind tendinţe de reacţii naturale, care fac ca organismul să

simtă, să perceapă, să răspundă stimulării mediului prin anumite modalităţi

specifice.

Există, deci, diferenţe individuale ce se pot identifica la nivelul trăsăturilor şi

tipului şi care permit descrierea personalităţii ; şi există deasemenea posibilitatea

de a găsi explicaţii legate de cauzele acestor diferenţe. În acest sistem conceptual,

conceptele înseşi joacă rolul de piloni ai modelului, respectiv permit reducerea

numărului teoretic infinit de evenimente existenţiale, de fapte psihice, de

8

comportamente reale, la un număr mic de variabile legate între ele prin reguli şi

legi. Aceste concepte şi legăturile logice permit cercetătorului sau

diagnosticianului sa facă predicţia comportamentului.

Eysenck defineşte personalitatea ca «  o organizare mai mult sau mai puţin

stabilă şi suportabilă a caracteristicilor persoanei : temperament, intelect şi fizic,

care determină reglarea, adaptarea sa unică la mediu ». (Ryckman, 1993, p. 278)

Eysenck credea că bazele personalităţii implică genetica, fiziologia şi mediul.

Shackleton (1984) explică această asociere după cum urmează: “indivizii

moştenesc un tip particular al sistemului nervos care-i predispune pe o direcţie sau

alta, forma finală a personalităţii fiind determinată de interacţiunea dintre

predispoziţiile biologice ale persoanei şi condiţiile de mediu întâlnite. În cazul

extraversiei-introversiei, poziţia unei persoane rămâne în primul rând în balanţa

dintre procesele de excitaţie şi inhibiţie din interiorul sistemului nervos central

(Shackleton, 1984, p 50).

Există un număr mare de trăsături de personalitate, dar Eysenck le clasifică în

trei dimensiuni de bază : extraversie-introversie (gradul în care fiecare persoană

este deschisă sau retrasă); stabilitate emoţională-instabilitate emoţională

(nevrotism ; măsura în care fiecare om îsi controlează sentimentele);

adaptabilitate-psihotism (gradul în care fiecare este insensibil sau indiferent).

Dintre aceste trei dimensiuni, vom vorbi mai pe larg despre extraversie-

introversie şi nevrotism, acestea fiind concepte-cheie în această cercetare.

2. Definirea conceptelor de exrtraversie-introversie şi nevrotism

Extraversia şi nevrotismul sunt cele două mari dimensiuni măsurate în Eysenck

Personality Inventory(E.P.I., 1964) şi care păreau să explice destul de bine cele

mai multe diferenţe individuale.

Extraversia, denumită şi extraversie-introversie, se defineşte în principal prin

intercoreleţiile dintre trăsăturile de afirmare, sociabilitate, energie de viaţă şi

dominanaţă. Descrierile care sunt date de obicei privind comportamentul introvert

9

şi, respectiv, extravert reprezintă situaţii quasi-extreme. Eysenck le denumeşte

extreme « idealizate ale unui continuum pe care oamenii reali se pot situa la un

grad mai înalt sau mai scăzut ». De asemenea, insistă pe faptul că aceste descrieri

sunt expresii fenotipe ale personalităţii comportamentale, nu constituţionale,

genotipe.

Extraversiunea în opoziţie cu introversiunea desemnează tendinţele de

exteriorizare, de non-inhibiţie, tendinţele impulsive şi sociale ale unui subiect.

Extravertitul este descris ca un tip sociabil, activ, indolent (nepãsãtor la criticã)

iar introvertitul un tip nesociabil, nonactiv, susceptibil.

În plan descriptiv, Eysenck prezintă introvertul astfel : „ … introvertul prezintă

o tendinţă de a dezvolta simptome de anxietate şi depresie şi este caracterizat de

tendinţe obsesionale, apatie, labilitate a sistemului automat. După propriile lor

afirmaţii, sentimentele le sunt cu uşurinţă rănite, sunt conştienţi de sine, nervoşi,

cu tendinţa spre sentimente de inferioritate, dispoziţii afective, adesea au reverii,

în situaţii sociale se ţin în fundal, suferă de lipsă de somn. În construcţia lor

corporală, creşterea verticală predomină asupra celei orizontale ; efortul de

răspuns este slab şi activitatea colinesterazelor este înaltă. Secreţia salivară este

inhibată. Inteligenţa este comparativ înaltă, vocabularul excelent şi tind să fie

persistenţi. În general, sunt limpezi, dar lenţi… Nivelul de aspiraţie este înalt, dar

tind să-şi subestimeze propria performanţă. Sunt mai degrabă rigizi şi prezintă o

variabilitate impersonală slabă. Preferinţele estetice se îndreaptă spre un tip de

tablouri liniştite, de modă veche. În creaţia artistică produc desene compacte, cu

subiecte adesea cocrete. Nu apreciază pre mult glumele, în special pe cele sexuale.

Scrisul este distinctiv” (după Minulescu, pag 209).

Introvertul este liniştit, retras, introspectiv, are o viaţă interioară bogată. Este

tipul gânditor, indicat pentru cercetare, posedă gândire abstractă dar un spirit de

observaţie mai puţin dezvoltat căci este orientat spre interior şi oarecum rupt de

exterior. Uşor tensionat, căci îi lipseşte uşurinţa exteriorizării bogatei vieţi

interioare. În relaţiile sociale este rezervat şi distant, neîncrezător şi planificat.

Înclinat spre un mod de viaţă ordonat, nu agreează agitaţia, îşi domină

agresivitatea şi nu-şi pierde uşor cumpătul. Tinde să se subaprecieze.

10

Jung precizează că introvertul se orientează nu după „obiect şi datul obiectiv, ci

după factori subiectivi”( Jung, pag 405). Cine are o atitudine introvertă gândeşte,

simte şi acţionează într-un mod care lasă limpede să se vadă că subiectul este în

primul rând cel care motivează, în timp ce obiectului îi revine cel mult o valoare

secundară. Autorul arată că o particularitate caracteristică a introvertitului este

faptul că, urmându-şi deopotrivă înclinarea proprie şi prejudecata generală, îşi

confundă eul cu sinele propriu, ridicându-l pe primul la rang de subiect al

procesului psihic şi înfăptuind astfel acea „subiectivizare maladivă a conştiinţei”

care-l înstrăinează de obiect. Aparent introvertul devalorizează obiectele şi caută

permanent acea imagine de negăsit în realitate, pe care parcă a mai văzut-o

cândva; „alunecă deasupra obiectelor, care nu corespund niciodată ţelului său,

aparent fără să le observe” (Jung, pag 419). Introvertul poate fi descris ca un tip

original, visător şi vizionar, pe de-o parte, şi artist, pe de altă parte. Dacă nu e

artist, adesea e un geniu neînţeles, un mare talent decăzut, un fel de înţelept pe

jumătate smintit, un personaj de roman „psihologic”.

” Extraverţii prezintă o tendinţă spre a dezvolta simptome de conversie isterică

şi o atitudine isterică faţă de simptome. Mai mult, prezintă o energie slabă,

interese înguste, au un prost trecut profesional, sunt ipohondriaci. După propriile

afirmaţii, au o propensiune spre accidente, frecvent absentează de la muncă din

cauza bolilor, au dureri şi neplăceri fizice. În construcţia lor corporală prevalează

creşterea orizontală faţă de cea verticală. Nivelul de aspiraţie este scăzut, dar tind

să-şi supraevalueze performanţele. Nu sunt foarte rigizi şi prezintă o mare

variabilitate intra-personală. Preferinţele lor estetice sunt pentru imagini colorate,

moderne. În creaţia estetică, produc un desen împrăştiat, adesea cu subiect

abstract. Apreciază glumele, mai ales pe cele cu subiet sexual. Au un scris

distinctiv”.

Extravertul este sociabil, îi plac activităţile distractive, are mulţi prieteni, simte

nevoia de a discuta cu oamenii şi nu îi place să lucreze de unul singur. Îşi asumă

uşor riscul, îi place aventura şi se expune pericolelor. Tinde spre emoţii puternice,

doreşte agitaţia şi este în general impulsiv. Îi place să facă glume, este oscilant,

optimist, are tendinţa de a fi agresiv şi îşi pierde cu uşurinţă stăpânirea de sine.

11

Tip artistic, înclinat spre exterior. Concret, alert, cu iniţiativă şi bun organizator.

Tinde să se supraaprecieze şi să accepte doar propriul punct de vedere.

Jung afirma că „extravertul are tendinţa de a renunţa aparent la sine în favoarea

obiectului exterior şi să asimileze subiectul obiectului; în interiorul lui există o

tendinţă intens egocentrică, însă inserarea în datul obiectiv şi asimilarea cu el

împiedică conştientizarea mişcărilor subiective prea slabe. Gândirea extravertită

este, s-ar zice, vrăjită de obiect, este ca şi cum nu s-ar putea să existe fără

orientarea exterioară; pare întotdeauna determinată de datul obiectiv şi capabilă a-

şi formula concluziile doar în acord cu acesta”(Jung, pag 373). Extravertul poate

juca un rol extrem de util în viaţa socială ca reformator, ca acuzator public şi ca

purificator de conştiinţe sau ca propagator de inovaţii importante, asta pentru că

este orientat spre un adevăr universal valabil, spre dreptate şi adevăr.

Pervin(1975) descrie extraversia şi introversia ca „distincţie între acele persoane

care sunt deschise şi neinhibate în opoziţie cu acele persoane care sunt timide şi

inhibate în relaţiile interpersonale”. Această relatare vizeză câteva concepte

generale din teoria lui Eysenck asupra personalităţii: extraverţii au un slab sistem

excitator, dar au puternice procese nervoase şi inhibitorii – asta le dă capacitatea

de atolera stimulii; introverţii sunt opuşi extraverţilor, dar sunt mult mai activi din

punct de vedere cortical, reacţionând rapid la stimuli, dar pe perioade scurte.

„Extraverţii sunt mai impulsivi decât introverţii din cauza activităţii corticale

scăzute”( Shackleton, 1984, p 135).

Eysenck subliniază că cele două tipuri au cel puţin o relaţie de analogie cu

diferenţierea mentală realizată de Freud. Astfel, în cazul extravertului pare să

predomine id-ul ca formaţiune, iar în cazul introvertului supra-egoul.

Nevrotismul, denumit şi instabilitate emoţională, e definit de interrelaţia dintre

trăsăturile de anxietate, depresie, scăzută autoapreciere, timiditate. Tendinţa

generală de a trăi afecte precum teama, mânia, tristeţea, jena, vinovăţia, dezgustul,

reprezintă miezul acestui factor. Reacţiile emoţionale puternice ale instabilului

interferă cu adaptarea sa slabă, conducându-l spre reacţii iraţionale, uneori rigide.

Apatia este caracteristica inversă; la cealaltă extremă a stabilităţii emoţionale,

avem de-a face cu persoane extrem de greu de stimulat emoţional, reacţiile

emoţionale sunt slabe ca intensitate, lente, intră greu în atmosfera emoţională şi au

12

tendinţa de a reveni la starea de apatie, calm „plat” imediat după activarea

emoţională. Dacă este vorba de un instabil extravert, neliniştea şi sensibilitatea

sunt pe primul plan, devine excitabil, chiar agresiv. La cealaltă extremă, reacţiile

emoţiomale sunt lente şi slabe, tendinţa fiind de a-si relua starea iniţială foarte

repede după activarea emoţională. Scorurile înalte la nevrotism pot indica un risc

de a dezvolta tulburări psihiatrice, dar fără ca semnificaţia psihopatologică să fie

obligatorie; pot exista situaţii de scoruri înalte fără ca vreo tulburarea psihiatrică

să fie diagnosticată ca atare. Scorurile scăzute la nevrotism reprezintă stabilitatea

emoţională şi arată faptul că, în faţa stresului, aceste persoane rămân calme,

relaxate, cu un temperament în general egal.

Nevrozismul desemneazã hiperreacţia emoţionalã generalã şi predispoziţia spre

depresie nevroticã sub efectul unui agent stresant. Comportamental, subiecţii

manifestã labilitate emoţionalã, nervozitate, hipersensibilitate, depresie, mania

certurilor şi a criticii. Prezenţa nervozitãţii şi mania certurilor relevã faptul cã în

cazul nevrozismului existã şi tendinţe impulsive.

Într-un studiu realizat de Eysenck, acesta descrie soldatul nevrotic astfel:

„soldatul nevrotic în medie, este o persoană defectivă mintal şi corporal; sub

medie ca inteligenţă, voinţă, control emoţional, acuitate senzorială şi capacitate de

a se afirma. Este sugestibil, lipsit de persistenţă şi lent în gândire şi acţiune,

nesociabil şi tinde să reprime faptele neplăcute”.

3. Eysenck Personality Inventory (E.P.I.)- descrierea chestionarului

„Eysenck Personality Inventory”-Eysenck & Eysenck, 1964, face parte din seria

chestionarelor dezvoltată de Eysenck, fiind al treilea chestionar realizat de autor şi

măsoară două mari dimensiuni de personalitate: extraversie-introversie şi

nevrotism, alături de care este introdusă şi scala minciună, pentru a determina

disimularea. Este realizat în două variante paralele pentru a permite testarea

repetată a aceleiaşi poplaţii. Importantă este puternica corelaţie dintre cele două

mari dimensiuni.

13

Interpretarea propriu-zisă a scalelor înseamnă pentru Eysenck, să meargă

dincolo de statistică pentru a se încerca conectarea dimensiunilor atât cu datele

teoretice cât şi cu cele de laborator. Trebuie să se facă translarea de la nivelul

comortamental sau fenotip, la cel constituţional/temperamental, sau genotip. În

acest sens introduce şi modelul bidimensional al temperamentului, în care variaţia

comportamentului se explică prin intersecţia introversiei cu instabilitatea

emoţională. Astfel, avem următoarele structuri posibile, denumite prin termenul

de temperament: 1.structura temperamentului coleric, care variază în

funcţie de gradul de manifestare al instabilităţii emoţionale( nevrotism) şi al

extraversiei şi cuprinde gradate de la sensibil, neliniştit, agresiv, excitabil spre

schimbător, impulsiv, optimist, activ; 2.structura temperamentală

sangvinică ,care variază în funcţie de gradul de manifestare al extraversiei şi

stabilităţii emoţionale şi prezintă caracteristici gradate de la sociabil, deschis,

vorbăreţ, reactiv spre plin de viaţă, fără griji, conducător; 3.structura

temperamentului flegmatic ,care variază în funcţie de gradul de

manifestare al stabilităţii emoţionale şi al introversiei, descris prin caracteristici de

calm, mereu temperat, de încredere, controlat spre paşnic, reflexiv, grijuliu, pasiv;

4.structura temperamentului melencolic , care variază în funcţie de

gradul de manifestare a inroversiei şi instabilităţii emoţionale, descris ca

liniştit,nesociabil, rezervat, pesimist spre sobru, rigid, anxios, plin de toane/

dispoziţii labile.

4. C.P.I.- Concepţia lui Gough privind evaluarea personalităţii

Inventarul Psihologic California (C.P.I.) a fost proiectat şi experimentat de

Harisson G. Gough. Este unul dintre cele mai răspândite şi mai apreciate

instrumente de investigare a personalităţii, tradus în numeroase limbi şi care a

făcut obiectul unor extinse cercetări interculturale (Anastasi, 1976; Megargee,

1972). C.P.I.-ul este cunoscut ca un chestionar de evaluare obiectivă a

14

personalităţii, cu largă penetrare interculturală. Hough (1988), efectuând un studiu

metaanalitic în care a inclus 37 de chestionare de personalitate, l-a găsit ca fiind

cel mai bun inventar de personalitate.

Preocuparea primară a lui Gough nu a fost crearea şi experimentarea de

instrumente, ci aceea de a dispune de un instrument de evaluare centrat pe

persoană. Autorul se centrează în teoria sa privind modul cum se exprimă

personalitatea umană în relaţie, pe acei termeni pe care oamenii îi utilizează între

ei pentru a descrie moduri de comportament, caracteristici obişnuite, zilnice sau,

pentru a ne referi direct la denumirea dată de autor, pe „conceptele populare”, în

sensul cel mai direct al acestei expresii.

Unul din principalele motive care l-a determinat pe Gough să înceapă

construirea unui nou inventar de personalitate, constă în crearea unui instrument

care să ajute la înţelegerea cazului unic, individual. Autorul dorea un instrument

care să-l ajute pe psihodiagnostician să înţeleagă persoana, cazul viu.

Harisson Gough precizează că scalele C.P.I.-ului au fost construite astfel încât

să aibă doar două funcţii: prima funcţie este aceea de a prezice ce vor spune şi ce

vor face oamenii în anumite contexte ale vieţii lor, iar a doua funcţie ar fi aceea de

a identifica pe acei indivizi care vor fi evaluaţi şi descrişi în maniere semnificative

paritculare şi interpersonale, care reuşesc să-i diferenţieze cu uşurinţă (după

Pitariu, pag 9).

Drept urmare, intercorelaţiile dintre scale vor corespunde intercorelaţiilor dintre

concepte, aşa cum le găsim în limbajul popular, de zi cu zi. Scalele C.P.I. nu pot fi

interpretate ca scalele altor inventare de personalitate care măsoară dimensiuni

distincte, necorelate. La chestionarele care acceptă ca model constructiv teoria

clasică a trăsăturilor, scalele sunt unidimensionale, monofactoriale (dacă două

scale corelează între ele înseamnă că una este redundantă şi se va exclude). În

ceea ce priveşte C.P.I.-ul, nu este formulată nici o cerinţă cu privire la necesitatea

ca scalele să nu coreleze între ele. Păstrând în chestionar două scale care corelează

între ele vom fi capabili, tocmai, să identificăm excepţiile. Gough susţine că un

sector al personalităţii poate include câteva scale, aşa că prin acest chestionar pot

fi desprinse modurile stilistice de expresie a comportamentului.

15

Încă de la început, C.P.I.-ul a fost proiectat astfel încât numărul scalelor sau

dimensiunilor de personalitate pe care se face evaluarea subiectului să nu fie

limitat.

Este vorba de ceea ce se nimeşte un „sistem deschis”, adică un sistem la care se

pot adăuga în timp şi alte scale.

În construcţia scalelor C.P.I. autorul nu a adoptat o viziune formală asupra

personalităţii(fiind sceptic privind posibilităţile de aplicare în practică a poziţiilor

teoretice), ci a adoptat o metodă care porneşte de la situaţiile concrete în care se

cerea utilizat testul. În funcţie de date, va construi măsurători care să se bazeze pe

acele constructe care sunt deja operaţionale în raport cu felul cum se comportă

indivizii în anumite situaţii specifice. Această concepţie era legată atât de tradiţia

empiristă a Universităţii Minesota, cât şi de experienţa anterioară, potrivit căreia

C.P.I.-ul trebuia să fie un instrument simetric faţă de M.M.P.I.; dacă Inventarul

Multifazic de Personalitate Minesota fusese destinat psihopatologiei, trebuia

construit un instrument paralel pentru normalitatea psihică, normalitate care

înseamnă aici persoana în ipostaza ei dinamică, adică în interrelaţionare. De

asemenea, dacă M.M.P.I. fusese construit pornind de la „variabilele” clinice, de la

conceptele derivate empiric din experienţa clinică, trebuiau găsite căile pentru

construirea inventarului de „normalitate psihică”, pornindu-se de la realităţile

fiinţei normale, obişnuite, aflate în interrelaţie.

Perspectiva după care Gough construieşe inventarulde personalitate este dublă:

de la contextul de utilizare şi de la acele concepte care există deja în domeniul

comportamentului interpersonal. Anume, acei termeni pe care-i folosesc oamenii

între ei pentru a-şi descrie modurile de a se comporta, caracteristicile obişnuite,

sau folosind denumirea lui Gough, acele „concepte populare”.

După cum îl defineşte Gough, un „concept popular” nu este doar un termen

utilizat în vorbirea curentă, ci are şi calitatea de a transcende o societate

particulară; utilizând un exemplu al autorului, acesta arată că termenul de

„dominant” era folosit de Plutarh pentru descrierea lui Caesar, dar este folosit şi

astăzi de omul obişnuit când caracterizează, de pildă, un personaj politic cu o

prezenţă socială pregnantă.

16

Autorul se sprijină pe şi caută acele concepte care apar în interrelaţionarea

socială, în viaţa socială curentă, atribute ce le întâlnim în toate culturile şi

societăţile şi care au o releţie directă şi integrală cu formele de interrelaţionare

socială.

Prima sursă pentru identificarea acestor concepte este chiar limbajul cotidian, în

măsura în care acesta a reţinut în formele lui orice informaţie care este

semnificativă pentru supravieţuirea socială.

Pentru Gough, scopul fiecărei scale este de a reflecta cât mai fidel posibil un

aspect, o anumită temă a comportamentului interpersonal.

Pitariu arată că în măsurările psihologice se disting două puncte de vedere în

ceea ce priveşte obiectivele diferitelor scale ce definesc anumite dimensiuni de

personalitate (Pitariu, pag 7). Una dintre aceste orientări este cea definiţională,

care susţine că scalele sunt utilizate la specificarea sau definirea unor variabile cu

conţinut psihologic. Multe din scrierile mai de demult au expus acest punct de

vedere mai mult sau mai puţin explicit, atunci când se refereau la inteligenţă.

Astfel, Boring (1923) afirma că „inteligenţa este ceea ce măsoară testele”, sau, în

exprimarea lui Binet: „inteligenţa este ceea ce măsoară testul meu” ( după Pitariu,

pag 7).

Opusă acestui punct de vedere este orientarea instrumentalistă. Astfel, o scală

sau o dimensiune de personalitate este evaluată dintr-un punct de vedere care este

fundamentat pe baza unui criteriu utilitarist sau pragmatic. De expemplu, scala

care măsoară dominanţa identifică, de fapt, pe acei oameni care sunt descrişi de

ceilalţi ca fiind dominanţi, puternici, siguri pe ei şi plini de resurse interne, în plus,

sunt capabili să facă lucruri care pot fi catalogate consensual ca dominante. Este

destul de clar faptul că C.P.I.-ul aparţine acestei clase de instrumente

psihodiagnostice fundamentate instrumental sau care au în vedere o perspectivă

strict pragmatică.

În 1948, autorul publică primele scale; în 1951 apare prima ediţie de 15 scale

din C.P.I.; în 1957 apare prima ediţie de 18 scale cuprinzând 468 de itemi plus 12

care reapar, în total 480 de itemi centraţi mai ales pe comportamente tipice,

sentimente, opinii, atitudini; studiile ulterioare au condus la o nouă reformulare a

chestionarului în 1987, cu 20 de scale şi un total de 462 de itemi.

17

Referitor la interpretarea chestinarului, Gough subliniază faptul că acesta trebuie

interpretat doar de profesioniştii specializaţi în interpretarea C.P.I., în măsura în

care una dintre criticile cele mai dificile aduse ideii „conceptelor populare” constă

în problema dacă nu cumva aceste cuvinte, în utilizarea lor zilnică, nu au câştigat

un bagaj de înţeles conotativ şi nu cumva este astfel imposibil să le

operaţionalizezi şi să le limitezi la o definire ştiinţifică exactă. Gough recunoaşte

faptul că unele concepte sau cuvinte precum „sociabilitate”, „toleranţă”,

„socializare” pot avea conotaţii diferite la indivizi diferiţi dar, în acelaşi timp, dacă

am redenumi conceptele pentru a le creşte precizia nu am face decât să ajungem la

o pierdere în relevanţă care ar putea periclita principalul scop al chestionarului, şi

anume creşterea comunicării. Gough doreşte să evalueze tocmai constructul, aşa

cum este el definit cultural, cu toate conotaţiile subtile şi cu denotaţia sa

formală(Megargee, 1972). Gough îşi face un punct de sprijin din faptul că aceste

constructe populare sunt universale, atât cultural cât şi în timp. Multe studii,

pornite dintr-un scepticism faţă de o astfel de intuiţie psihologică, arată că C.P.I.-

ul lucrează la fel de bine în spaţii culturale şi sociale diferite de cel american.

Cei mai mulţi utilizatori au tendinţa de a aplica chestionarului o modalitate de

interpretare conform căreia scala este utilizată ca o definire operaţională pentru o

anumită trăsătură, deci interpretează scorurile la scală prin definirea constructului.

Scopul lui Gough este însă să reuşească o predicţie asupra comportamentului, nu

să justifice o teorie asupra personalităţii. Din acest punct de vedere, o serie de

studii s-au centrat asupra validităţii de construct, demonstrând că scalele sunt

legate de ceea ce îşi propun să măsoare.

O altă critică este legată de lipsa de omogenitate a scalelor şi redundanţa

acestora, ele neprezentând toate puritatea factorială caracteristică altor teste, toate

corelând relativ între ele şi cu dezirabilitatea socială. Există de asemenea o serie

de itemi ai testului care sunt comuni pentru mai multe scale. Gough arată că în

scrierea itemilor pentru C.P.I. s-a ţinut seama de cerinţa de a-i face cât mai mult

posibil „ ego syntonici”, adică într-un stil care să-l angajeze afectiv pe subiect şi la

care exprimarea opiniei este un act recompensator. O altă particularitate a itemilor

chestionarului este că aceştia trebuie să fie cât mai subtili, astfel încât manipularea

răspunsurilor să fie redusă cât mai mult. Un item este subtil când apartenenţa la o

18

scală şi direcţia de cotare sunt greu de identificat de către subiect după conţinut. .

Dacă încercăm să identificăm scala sau scalele cărora le corespund anumiţi itemi

va fi foarte dificil.

Gough încearcă să rezolve această problemă prin utilizarea sistematică în

construcţia scalei a analizei conceptuale, care include atât validarea practică cât şi

pe cea de construct şi chiar le depăşeşte.

Încă o critică adusă chestionarului se referă la lipsa de semnificaţie psihologică a

scalelor; conform normelor prescrise de Cronbach(1959), unele criterii utilizate în

dezvoltatea scalelor C.P.I. nu au fost adecvate pentru definirea constructului, un

bun exemplu fiind scala de sociabilitate în care au fost selectaţi acei itemi care

corelau cu un număr de activităţi extracuriculare.

5. Prezentarea celor 18 dimensiuni ale personalităţii normale.

Prezentarea scalelor:conţinuturi şi atribute în comportamentul

interpersonal

Forma de bază a C.P.I., formă pe care o folosesc în această cercetare, cuprinde

18 scale şi este larg utilizată în practica psihodiagnostică. Pentru această formă

cele 18 scale au fost grupate în patru clase de semnificaţii psihologice.

a). Prima grupă cuprinde 6 scale: Do-dominanţa, Cs-capacitate de statut, Sy-

sociabilitate, Sp-prezenţă socială, Sa-acceptare de sine, Wb-stare de confort sau

bine personal; această grupă se referă la dimensiunile personalităţii care intervin

în afirmarea persoanei, imaginea de sine şi adecvarea interpersonală.

b). Cea de-a doua grupă de scale cuprinde tot 6 scale: So-socializare, Sc-

autocontrol, To-toleranţă, Gi-tendinţa de a face o bună impresie şi Co-

comunalitate; această grupă indică acele dimensiuni ale personalităţii care sunt

implicate în opţiunile valorice şi maturitatea interrelaţională a persoanei.

19

c). A treia grupă de scale cuprinde 3 scale: Ac-realizare prin conformism, Ai-

realizare prin independenţă şi Ie-eficienţă intelectuală; grupa evaluează mai ales

nivelul motivaţional în sensul potenţialului de realizare personală şi al focalizării

pe valorile intelectuale.

d). A patra grupă de scale cuprinde 3 scale: Py-intuiţie psihologică, Fx-

flexibilitate, Fe-feminitate; această grupă face trimitere către unele modalităţi

intelectuale care modelează un stil intelectual.

Gough oferă pentru fiecare dintre cele 18 scale, alături de caracteristicile

comportamentului autoevaluat, şi o grupare de adjective care reprezintă modul

cum un comportament este perceput social, deci cum sunt descrise aceste persoane

de către alţii.

1. Dominanţă-Do (Dominance)

Scala a fost construită pentru a identifica persoane puternice şi cu ascendent

social, capabile sa aibă iniţiativa şi să exercite conducerea şi evalueaza aspecte ale

propensiunii de a conduce, persistenţa si initiativa socială.

Scala are 46 de itemi, dintre care 26 îi aparţin exclusiv iar ceilalţi sunt comuni cu

scalele Re, Sa şi Sy.

Conţinuturile itemilor surprind : încrederea şi echilibrul ; propensiunea de a

conduce şi asumarea responsabilitatii ; persuasivitatea şi fluenţa verbală ;

persistenţa tenace alături de simţul datoriei ; tendinţa de a privi lucrurile în faţă, de

confruntare cu realitatea.

Scorurile înalte indică persoane active, sigure pe sine, persistente, care

anticipează, insistă, au încredere şi independenţă. Adjectivele care descriu

percepţia socială sunt diferenţiate pe sexe. Un bărbat dominant este perceput ca

ambiţios, îndrăzneţ, dominant, puternic, optimist, metodic, descurcăreţ,

competent, de încredere, sigur pe sine, stabil, sever. O femeie este percepută ca

fiind agresivă, orgolioasă, cu încredere în sine, revendicativă, dominantă,

puternică, autoritară, energică, vorbăreaţă.

20

Scorurile joase indică o persoană retrasă, inhibată, cu un comportament banal,

indiferentă, lentă în gândire şi acţiune, tăcută, neorganizată, cu tendinţa de a evita

situaţiile de tensiune şi decizie, nesigură. Bărbatul cu scor jos este perceput ca

fiind apatic, indiferent, mărginit, iresponsabil, pesimist, anxios, rigid,

sugestionabil, nesigur. O femeie este percepută ca precaută, amabilă, inhibată,

împăciuitoare, calmă, ştearsă, sfioasă, încrezătoare, discretă.

2. Capacitate de statut-Cs (Capacity for status)

Criteriul extern “statut” a fost definit şi întrebuinţat in validarea empirica a

scalei prin nivelul relative al venitului, educatiei, prestigiului şi puterii atinse in

mediul socio-cultural propriu al subiectului, precum şi calitaţile de ambiţie şi

încredere în sine. Scala evalueaza capacitatea personala pentru statut social,

măsurând calităţi şi attribute personale ce stau la baza acestei propensiuni şi

conduc spre statut social.

Scala are 32 de itemi, dintre care 15 aparţin exclusiv scalei iar 17 sunt comuni cu

Sp, Sc şi sa.

Conţinuturile itemilor reflectă încrederea în sine, echilibrul, sentimentul de

siguranţă, absenţa temerilor sau anxietaţilor, existenţa unor interese literare sau

artistice, gradul de « conştiinţă socială », precum şi interesul de a participa la viaţa

sociala a grupului.

Scorurile înalte descriu persoane ambiţioase, active, eficiente în comunicare,

perspicace ingenioase, multilaterale, ascendente, carieriste, care îşi urmăresc

scopurile personale şi afirmă un câmp larg de interese. Percepţia socială indică un

bărbat : discret, imaginativ, independent, matur, oportunist, simpatic, elogiat,

rezonabil şi progresist. Femeia cu scor înalt este descrisă ca : lucidă, viguroasă,

individualistă, ingenioasă, perspicace, inteligentă, cu interese largi, logică,

multilaterală, schimbătoare.

Scorurile joase indică indivizi cu un comportament timid, apatic, convenţional,

relativ estompat, lent, cu gândire stereotipă, limitat în concepţii şi interese,

stângaci şi penibil în situaţii sociale cu care nu este familiarizat. Percepţia socială

21

descrie bărbatul cu scor scăzut ca : aspru, sumbru, lacom, mărginit, cicălitor,

supărăcios, neliniştit, tensionat, irascibil, lipsit de omenie. Femeia cu scor scăzut

este percepută ca : şireată, acţionează negândit, blândă, sfioasă, molatecă, supusă,

timidă, slabă.

3. Sociabilitate-Sy (Sociability)

Scala este consstruită tot prin metoda criteriului extern de validare şi anume,

iniţial, raportat la numarul de activitaţi extracuriculare la care participa studentul.

Sociabilitatea urma să diferenţieze oamenii cu un temperament exteriorizat,

sociabili, participativi, de cei retraşi, care evită afişarea socială.

Are 36 de itemi, dintre care 9 îi aparţin exclusiv iar 27 sunt comuni cu Sp, Sa, Ai,

Do, Cs.

Conţinutul manifest al itemilor face trimitere către : plăcerea pentru interactiuni

sociale, sentiment de echilibru şi încredere în sine în relaţiile cu ceilalţi, interese

culturale şi intelectuale, toleranţa faţă de ceilalţi asociata cu standarde stricte

pentru sine.

Scorurile înalte indică un comportament participativ, întreprinzător, ingenios, un

individ care se ataşează uşor competitiv, mereu în primele rânduri, fluent în

gândire şi original. Percepţia socială descrie un astfel de bărbat ca : deştept,

încrezător, cu interese largi, logic, matur, deschis, competent, raţional, sociabil,

sigur pe sine. Femeia este descrisă ca : agresivă, încrezătoare, dominantă,

energică, flirtează, deschisă, cu interese largi, vorbăreaţă şi sociabilă.

Scorurile scăzute indică un comportament greoi şi convenţional în societate,

liniştit, neangajat, sugestibil şi influenţabil de reacţiile şi opiniile altora. Percepţia

socială descrie un astfel de bărbat ca : stângaci, aspru, rece, reclamagiu, confuz,

instabil, cu interese limitate, abandonant, superficial, lipsit de familiaritate.

Femeia cu Sy scăzut este văzută ca : precaută, inhibată, blândă, modestă, liniştită,

reţinută, sfioasă, timidă, discretă, retrasă.

4. Prezenţă sociala-Sp (Social presence)

22

Scala a fost construit ape cale raţională, folosind consistenţa internă, pornind de

la un set de itemi legaţi de echilibrul social, verva şi spontaneitatea

comportamentului.

Are 56 de itemi, 17 exclusivi iar 39 comuni cu Sy, Sa, Cs, Py, sau cu Sc şi Gi dar

cotaţi invers pentru acestea din urmă.

Conţinuturile itemilor vizează : plăcerea pentru interacţiuni sociale, o încredere

bine afirmată, spirit deschis, atitudini aerisite faţă de regulile şi prohibiţiile

sociale, paralel cu accentul pus pe îndatorire, moderaţie, conformism.

Scorurile înalte indică un comportament spontan, imaginativ, neformalist, rapid,

cu o natură expresivă şi creativă. Percepţia socială descrie bărbatul cu scoruri

înalte ca : aventuros, caută plăcerea, relaxat şi sigur pe sine, spirit ascuţit,

neconvenţional, neinhibat, schimbător, spiritual. Femeia cu scoruri înalte este

descrisă ca aventuroasă, flirtează, îndrăzneaţă, răutăcioasă, deschisă, caută

plăcerea, spontană, schimbătoare, ingenioasă, spirituală.

Scorurile joase caracterizează un individ precaut, moderat, răbdător, simplu,

modest, oscilant, nesigur în decizii, cu o gândire necreativă. Percepţia socială

descrie un bărbat cu scoruri joase ca : precaut, cooperant, apreciativ, blând,

amabil, cu interese limitate, prefăcut, răbdător, serios. Femeia este percepută ca :

precaută, convenţională, temătoare, gentilă, rezervată, sensibilă, supusă, timidă,

retrasă.

5. Acceptare de sine-Sa (Self acceptance)

Scala este construită prin analiza consistenţei interne şi vizează identificarea

persoanelor care manifestă in un simţ confortabil şi imperturbabil al valorii

personale (manifestată activ sau pasiv în comportamentul social). Evaluează

aspecte legate de simţul valorii personale, acceptarea de sine, capacitatea de a

gândi şi acţiona independent.

În varianta finală are 34 de itemi, dintre care 4 îi aparţin exclusiv iar restul de 30

sunt comuni cu Sp şi Sy.

Conţinuturile itemilor se referă la încrederea în sine, o atitudine lipsită de

rigiditate faţă de prohibiţiile siciale, valorizarea muncii perseverente (sau nu),

23

atenţia faţă de sarcina de muncă (invers), acceptarea candidă a slăbiciunilor

umane.

Scorurile înalte definesc o persoană inteligentă, sinceră şi spirituală,

pretenţioasă, activă, centrată pe sine, insistentă, cu fluenţă verbală, cu siguranţă şi

încredere în sine. Percepţia socială descrie bărbatul cu scor înalt ca : încrezător,

întreprinzător, orgolios, imaginativ, deschis, oportun, adaptabil, sigur, rafinat,

înfigăreţ, sofisticat. Femeia cu scor înalt este descrisă ca : aventuroasă,

argumentativă, orgolioasă, revendicativă, decisă, dominantă, deschisă, sarcastică,

vorbăreaţă, spirituală.

Scorurile joase indică un comportament conservator, ordonat, de nădejde,

liniştit, comod şi convenţional, cu sentimente de culpabilitate şi gata să se

autoblameze, pasiv în acţiune şi limitat ca interese. Bărbatul cu scor scăzut este

perceput ca : aspru, banal, abandonant, nechibzuit, supus, indiferent, tensionat,

neinteligent, negativist, gata să se retragă, cu interese limitate. Femeia cu scor sub

medie este descrisă de ceilalţi prin termeni ca : precaută, convenţională, gentilă,

molatecă, modestă, răbdătoare, împăciuitoare, sfioasă, încrezătoare, discretă,

nepretenţioasă.

6. Sentiment de bună-stare personală (de bine)-Wb (Well being)

Iniţial a fost numită « scală de disimulare », în care a fost inversată cheia de

cotare rezultând scala actuală. Scorurile ridicate reprezintă indivizi sănătoşi şi

stenici, iar scorurile joase indivizi cu o vitalitate diminuată, incapabili să facă faţă

cerinţelor vieţii cotidiene. Scala diferenţiază indivizii care stimulează nevroza de

normali şi de subiecţii care răspund sincer, fiind şi una dintre principalele scale de

validare a testului.

Are 44 de itemi, dintre care 29 aparţin exclusiv scalei.

Conţinutul itemilor se referă la negarea unor simpome fizice sau mentale,

negarea oricăror probleme familiare majore, negarea conflictelor şi preocupărilor

sexuale, negarea unor stări de tensiune, anxietate, afirmări ale independenţei

personale şi sentimentului de suficienţă de sine, afirmarea încrederii în viitor.

24

Scorurile înalte definesc persoane energice, întreprinzătoare, alerte, ambiţioase

şi multilaterale, productive, active, care acordă valoare muncii şi depun efort

pentru propria plăcere. Bărbatul cu scor înalt este perceput social ca : demn de

încredere, conservator, dependent, binevoitor, inhibal, logic, mulţumit, echilibrat,

elogiat, destins, sincer. Femeia cu scor înalt este percepută ca : calmă, capabilă,

lucidă, cinstită, nu se formalizează, matură, amabilă, echilibrată, raţională,

înţeleaptă.

Scorurile joase identifică un comportament fără ambiţie, comod, stângaci,

precaut, apatic şi convenţional, defensiv, caută scuze, limitat în gândire şi acţiune.

Percepţia socială descrie un bărbat cu scor scăzut ca : anxios, lăudăros, distrat,

uituc, grăbit, impulsiv, răutăcios, abandonant, superficial, agitat. Femeia este

descrisă ca : stângace, defensivă, cusurgie, practică, îndărătnică, sarcastică, se

compătimeşte, lipsită de tact, neconvenţională, instabilă.

7. Responsabilitate-Re (Responsability)

Scala identifică persoanele conştiente, responsabile, care-şi iau obligaţiile în

serios şi în care putem avea încredere. Sunt indivizi legaţi de reguli şi ordine, care

consideră că viaţa ar trebui guvernata de raţiune.

Are 42 de itemi, 16 exclusivi iar restul comuni cu Do, Sy, Sc, To, Ai, Ac, Ie.

Conţinuturile manifeste ale itemilor vizează preocuparea pentru obligaţiile

sociale, civice şi morale, accentual pe datorie şi disciplină de sine, dezaprobarea

pentru orice privilegii sau favoritisme speciale, afirmarea echilibrului şi încrederii

în sine şi în ceilalţi.

Un bărabat cu scor înalt este perceput ca : capabil, conştiincios, cumpătat, fidel,

responsabil, serios, stabil, temeinic. O femeie cu scor înalt apare ca :

conştiincioasă, discretă, intuitivă, stabilă, metodică, fidelă, responsabilă,

cumpătată.

Un bărbat cu scor scăzut este descris ca nepăsător, turbulent, iresponsabil,

comod, indiferent, face pe grozavul, risipitor. Femeia cu scor scăzut este

percepută ca : arogantă, neglijentă, nesentimentală, comodă, necuviincioasă,

rebelă, obositoare, sarcastică.

25

8. Socializare-So (Socialisation)

Scala este concepută pentru a evidenţia gradul de maturitate socială, integritate

şi corectitudine atins de individ. Scala indică nivelul de maturitate socială,

integritatea morală, capacitatea de a judeca şi respecta normele morale.

Are 54 de itemi, dintre care 28 sunt exclusivi.

Conţinuturile manifeste ale itemilor se referă la sentimentul de căldură,

satisfacţie şi stabilitate familială, ca opus alienării şi resentimentului ; alţi itemi se

referă la sensibilitatea socială şi empatie ca opuse ignorării sau desconsiderării

valorii personale, la optimism şi încredere în sine în contrast cu sentimente de

alienare, inferioritate, disperare, adaptarea familiară şi şcolară opuse

vagabondajului şi opozanţei.

Bărbatul cu scor înalt este perceput ca : adaptabil eficient, onest, corect,

organizat, cumpătat, sincer, temeinic, sănătos, respectuos. Femeia cu scor înalt

este percepută ca : precaută, lucidă, organizată, metodică, rezonabilă,

autocontrolată, modestă, conservatoare, înţeleaptă.

Un bărbat cu scor scăzut este perceput ca : încăpăţânat, iresponsabil, certăreţ,

ignorant, sarcastic, neconvenţional, defensiv, viclean. Femeia cu scor scăzu este

percepută ca : defensivă, nestatornică, neglijentă, nechibzuită, impulsivă,

indiferentă, vicleană, materialistă, necontrolată.

9. Autocontrolul-Sc (Self control)

Scala măsoară gradul de libertate al individului faţă de impulsivitate şi centrarea

pe sine. Deosebirea faţă de scala Re constă în faptul că aceasta măsoară gradul în

care este înţeles controlul, iar alte scale precum So, gradul în care persoana aprobă

şi prezintă astfel de dispoziţii spre autocontrol. Un alt aspect specific al scalei este

faptul că scorurile foarte înalte exprimă în fapt situaţia de control prea strâns al

impulsurilor şi agresivităţii, ceea ce poate conduce la acumulări interne şi

descărcări bruşte sau necontrolate, chiar la incitări minore.

Are 50 de itemi, dintre care numai 12 exclusivi.

26

Conţinuturile itemilor indică o restrângere a mannifestărilor iraţionale şi în

special a agresivitaţii (raţiunea şi logica sunt considerate ca cele mai adecvate

soluţii în situaţii problematice), evitarea conduitelor antisociale sau agresive,

existenţa unei inhibiţii sociale şi chiar a unui grad de modestie care implică o

tendinţă spre autoanulare. Scala indică gradul şi adecvarea autoreglării şi

autocontrolului, dominarea impulsivităţii şi capacitatea de autodisciplinare.

Percepţia socială descrie un bărbat cu scor înalt ca : amabil, logic, sârguincios,

precis, cumpătat, fidel, autocontrolat, critic, demn de încredere. Femeia este

descrisă ca : calmă, modestă, conservatoare, gentilă, moderată, răbdătoare,

liniştită, rezervată, autocontrolată

Un bărbat cu scor scăzut este perceput ca : încrezut, cusurgiu, nesocotit,

încăpăţânat, impulsiv, iritat, coleric, nerealist, individualist. Femeia cu scor sc1zut

este descrisăca : agresivă, arogantă, emotivă, impulsivă, rebelă, obositoare,

sarcastică, colerică, neinhibată.

10. Toleranţă-To (Tolerance)

Scala identifică atitudini sociale permisive, lipsite de prejudecăţi, deschise, care

acceptă pe ceilalţi aşa cum sunt.

Are 32 de itemi, dintre care 9 sunt exclusivi.

Conţinuturile itemilor reflectă deschiderea şi flexibilitatea opuse rigidităţii şi

dogmatismului ; interesul pentru estetic şi scopuri intelectuale ; încrederea ca opus

suspiciunii şi criticismului ; negarea resentimentelor, a tendinţei mizantropice şi

ostilităţii faţă de ceilalţi ; negarea anxietăţii, izolării, alienării ; afirmarea

echilibrului şi încrederii în sine.

Percepţia socială descrie bărbatul cu scor înalt ca : iertător, generos, binevoitor,

independent, neformal, mulţumit, cumpătat, tandru, cu tact, altruist. Femeia este

descrisă ca : calmă, eficientă, intuitivă, lentă, logică, matură, responsabilă,

autocontrolată, cu tact, încrezătoare.

Un bărbat cu scor scăzut este descris de ceilalţi ca : afectat, rece, orgolios,

sâcâitor, insensibil, superficial, plângăreţ, cusurgiu, egocentric. Femeia cu scor

27

scăzut este descrisă ca : arogantă, aspră, autocrată, defensivă, bănuitoare,

nesentimentală, infantilă, supărăcioasă, obositoare, sarcastică.

11. Impresie bună-Gi (Good impresion)

Scala are un scop dublu, la fel ca şi Wb: identificarea disimulărilor, pe de-o

parte, şi a persoanelor capabile să ceeze o impresie favorabilă, interesate de felul

în care reacţionează ceilalţi faţă de ele, pe de altă parte. Scopul ei principal este

acela de a identifica persoanele care doresc să facă impresie bună, preocupate de

ceea ce gândesc alţii despre ele şi care fac ceea ce se aşteaptă alţii.Este una dintre

scalele implicate în validarea profilului.

Are 40 de itemi, dintre care 18 exclusivi.

Conţinuturile manifeste ale itemilor se referă la aprecieri asupra bunei

funcţionări; la virtuţi ; negarea conduitei antisociale, a plângerilor şi eşecurilor

personale; negarea tendinţei agresive, afirmarea încrederii în sine şi siguranţei de

sine cu aspecte de modestie; afirmarea stabilităţii şi a capacitaţii de a face faţă

adversităţii; axarea pe aspectele aprobate social; afirmarea capacităţii de a

întreţine relaţii positive şi a opiniei favorabile despre oameni.

Percepţia socială descrie un bărbat cu scor înalt ca : adaptabil amabil, maleabil,

binevoitor, rezonabil, tandru, cu tact, altruist, cald, prietenos. Femeia cu scor înalt

este descrisă ca : moderată, calmă, conservatoare, modestă, răbdătoare,

împăciuitoare, neliniştită, înţelegătoare.

Bărbatul cu scor scăzut este descris de percepţia socială prin termeni ca :

reclamagiu, cusurgiu, nemulţumit, nesocotit, încăpăţânat, indiferent, sâcâitor,

pesimist, coleric. Femeia cu scor scăzut este descrisă ca : schimbătoare, cinică,

francă, supărăcioasă, pesimistă, sarcastică, încăpăţânată, colerică, perspicace.

12. Comunalitatea-Cm (Comunality)

Este una dintre scalele de validare a profilului. Indică gradul în care reacţiile şi

răspunsurile individului corespund unui model comun, stabilit empiric.

Are 28 de itemi.

28

Conţinuturile itemilor reflectă : o bună socializare ; negarea tendinţei nevrotice ;

comportament şi atitudini convenţionale ; conformism ; optimism.

Bărbatul cu scor înalt este descris ca : prudent, conştiincios, reflexiv, eficient,

precis, organizat, practic, responsabil, temeinic, cumpătat. Femeia cu scor înalt

este descrisă ca : lucidă, de încredere, energică, veselă, practică, raţională, realistă.

Bărbaţii cu scor sub medie sunt descrişi de ceilalţi ca : atrăgător, neglijent,

curajos, îndrăzneţ, uituc, comod, nesăbuit, risipitor. Femeia este descrisă ca :

apreciativă, artistă, stângace, feminină, uitucă, iertătoare, indiferentă,

iresponsabilă, nedemnă de încredere.

13 .Realizare prin conformism-Ac (Achievement via conformance)

Este o scală motivaţională şi atitudinală, reflectând variabilele implicate în

realizarea academică la nivele înalte. Termenul de conformism se referă la o astfel

de orientare, de canalizare a trebuinţei de realizare personală şi nu la ceea ce se

înţelege prin termen în limbaj obişnuit, ca o stereotipie neproductivă. Scopul

scalei este acela de a reliefa acei factori de interes şi motivaţie care facilitează

realizarea în orice cadru unde asemănarea cu modelul sau supunerea faţă de

anumite obiceiuri reprezintă comportamente pozitive.

Are 38 de itemi, 18 aparţinându-i exclusiv.

Conţinuturile manifeste ale itemilor reflectă hotărârea şi plăcerea pentru a se

pregăti şi a avea eficienţă în învaţare ; sentimentul de vitalitate şi eficienţă în

genere ; acceptarea regulilor şi a cerinţelor şi refuzul frivolitaţii şi a

comportamentului nonconformist ; temperarea şi încrederea în propriile

capacităţi ; autoaprecierea privind modul planificat şi muncitor de a se implica în

viaţă.

Scorurile înalte prezintă o persoană capabilă, cooperantă, eficientă, organizată,

responsabilă, fermă, sinceră, persistentă şi muncitoare, care apreciază activitatea şi

realizarea intelectuală. Percepţia socială descrie un bărbat cu scor înalt ca :

ambiţios, capbil, conştiincios, matur, amabil, inteligent, logic, rezonabil, cu

resurse, responsabil. Femeia cu scor înalt este descrisă ca : conservatoare,

29

eficientă, idealistă, întreprinzătoare, amabilă, metodică, logică, de încredere,

rezervată, responsabilă.

Scorurile joase prezintă o persoană vulgară, încăpăţânată, distantă, dificilă,

primejdioasă, înfumurată, care se descurajează uşor sub stresul presiunilor şi

conformismlui, pesimistă în privinţa viitorului profesional. Bărbatul cu scor scăzut

este perceput ca : apatic, bănuitor, practic, insuportabil, caută plăcerea, nesăbuit,

agitat, superficial, schimbător, ostentativ. Femeia este descrisă ca : aventuroasă,

nepăsătoare, uşuratică, cu o atitudine degajată, leneşă, impresionabilă, rebelă,

sarcastică, neinhibată, neghioabă.

14. Realizarea prin independenţă-Ai (Achievement via independence)

Scala identifică acele aspecte ale interesului şi motivaţiei care facilitează

realizarea în orice cadru unde autonomia şi independenţa sunt comportamente

positive, inclusive în pregătirea academică.

Are 32 de itemi.

Conţinuturile manifeste ale itemilor indică: toleranţa crescută pentru ambiguitate

şi refuzul unor atitudini dogmatice sau autoritare; refuzul unor reacţii

convenţionale chiar dacă este vorba de a susţine o opinie nepopulară şi

controversată; plăcerea pentru activităţi independente, chiar dacă nu sunt necesare

din punct de vedere utilitar; afirmarea unei gândiri positive faţă de alţii; afirmarea

unui nivel de edaptare manifest în present; afirmarea unor valori morale bine

dezvoltate.

Scorurile înalte definesc o persoană matură, eficace, puternică, dominantă,

pretenţioasă, independentă şi sigură pe sine, cu abilitate intelectuală şi

discernământ. Un bărbat cu scor înalt este descris ca : prevăzător, independent,

neformal, inteligent, simpatic, raţional, sarcastic, irascibil multilateral. Femeia este

descrisă ca : lucidă, calmă, capabilă, discretă, inteligentă, logică, matură,

originală, raţională.

15. Eficienţă intelectuală-Ie (Intelectual efficiency)

30

Scala indică interesul pentru valori intelectuale opus celui pentru valori practice

şi totodată gradul de eficienţă personală şi intelectuală la care a ajuns individual.

Are 42 de itemi dintre care 22 exclusivi.

Conţinuturile manifeste ale itemilor se referă la : capacitatea de aface faţă unor

situaţii de indeterminare şi ambiguitate ; sentimentul adecvării şi eficienţei

personale ; interesul pentru activitaţi de cercetare ; plăcerea pentru a face planuri

şi a realiza ; importanţa pe care o acordă persoana problemelor intelectuale şi de

cunoaştere ; un comortament flexibil, relativ instabil şi mai puţin organizat.

Scorurile înalte indică persoane eficiente, cu o gândire clară, capabile,

inteligente, progresiste, ordonate, meticuloase şi ingenioase, mereu în alertă şi

bime informate, care acordă importanţă problemelor intelectuale şi de cunoaştere.

Bărbatul cu scor înalt est perceput ca : de încredere, capabil, eficient, anticipativ,

independent, inteligent, rezonabil, autocontrolat, satisfăcut, sincer.

Scorurile sub medie prezintă o persoană prudentă, confuză, comodă, defensivă,

superficială, fără ambiţie, cu o gândire convenţională şi stereotipă, lipsită de

direcţionare şi disciplină de sine. Perceperea socială caracterizează un bărbat cu

scor scăzut ca : uituc, insensibil, stângaci, cu interese limitate, straniu, obositor,

superficial, influenţabil. Femeia este văzută ca : nehotărâtă, stângace, cu interese

limitate, nervoasă, pesimistă, simplă, înceată, tensionată, retrasă.

16. Înclinaţie psihologică-Py (Psychological mindedness)

Scala măsoară modul în care individul se implică şi este sensibil la necesităţile

interne, la cauzele acestora şi la experienţele semenilor.

Are 22 de itemi, 10 exclusivi iar restul comuni cu Sp.

Conţinutul manifest al itemilor reflectă : capacitatea de mobilizare a resurselor

pentru concentrarea tenace pe problemă ; capacitatea de a tolera ambiguitatea şi

dezordinea ; disponibilitatea pentru muncă în genere şi pentru cea de cercetare în

special ; sacrificiul recompensei imediate pentru reuşitele sau ambiţiile pe termen

lung ; interesul pentru aspecte practice ; un mod deschis de a fi, atitudini deschise,

liberale, neconvenţionale.

31

Scorurile înalte indică o persoană atentă, spontană, rapidă, receptivă, vorbăreaţă,

ingenioasă, flexibilă, cu o bună fluenţă verbală şi ascensiune socială, nesupusă

regulilor, restricţiilor şi constrângerilor. Bărbatul cu scor înalt este văzut ca:

distant, evaziv, prevăzător, independent, individualist, preocupat, perseverent,

rezervat, neprietenos. Femeia este văzută ca: rece, capabilă, independentă,

ingenioasă, logică, sigură pe sine, isteaţă, nedemnă de încredere.

Scorurile joase indică o persoană apatică, paşnică, serioasă, prudentă, modestă,

conformistă şi convenţională. Bărbatul cu scor scăzut este descris ca : activ, voios,

energic, cu umor, blând, adaptabil, deschis, vorbăreţ. Femeia este descrisă ca :

generoasă, onestă, convenţională, elogiată, încordată, modestă, caldă, de

încredere, neliniştită.

17. Flexibilitate-Fx (Flexibility)

Scala a fost construită pentru a identifica persoane flexibile, adaptabile, capabile

de schimbare în gândire, conduită, temperament. Ea indică gradul de flexibilitate

şi adaptabilitate al gândirii şi comportamentului unei persoane.

Are 22 de itemi.

Conţinuturile manifeste ale itemilor se referă la : refuzul unor atitudini

dogmatice sau autoritare ; toleranţă înaltă pentru nesiguranţă şi ambiguitate ;

relativă instabilitate ; lipsă de ordine ; un mod relaxat, necritic de a aprecia

standardele morale şi prescripţiile etice.

Scorurile înalte definesc o persoană introspectivă, neformală, aventuroasă, cu

încredere în sine, cu simţul umorului, nesupusă, idealistă, egoistă, sarcastică, cu

concentrare înaltă pe amuzamentul ş plăcerea personală. Bărbatul este perceput

ca: nestatornic, cu o titudine degajată, independent, leneş, optimist, caută plăcerea,

vioi, isteţ, risipitor, spontan. Femeia este văzută ca: neglijentă, îndrăzneaţă,

deşteaptă, imaginativă, individualistă, ingenioasă, răutăcioasă, originală, caută

plăcerea.

32

Scorurile scăzute descriu o persoană precaută, prudentă, neliniştită, harnică,

cenzurată, politicoasă, metodică, rigidă, formală şi pedantă în gândire, cu respect

faţă de autoritate şi tradiţie. Bărbatul cu scor scăzut este descris ca: hotărât,

eficient, încăpăţânat, organizat, metodic, practic, sever, flegmatic, minuţios.

Femeia este descrisă ca: precaută, conşiincioasă, conservatoare, defensivă,

prefăcută, rigidă, lentă, simplă, cu tendinţa de a se autopedepsi.

18. Feminitate-Fe (Femininity/Masculinity)

Scala evaluează feminitatea sau masculinitatea intereselor subiectului.Are 38 de

itemi, dintre care 22 îi aparţin exclusiv.

Conţinutul manifest al itemilor se referă la: preferinţa pentru roluri convenţional

feminine (faţă de cele masculine); emotivitatea şi sensibilitatea interpersonală;

propria modestie, reţinere şi lipsa impulsivităţii ; interesul mai scăzut faţă de

politică, afaceri, realizări sociale.

Scorurile înalte prezintă o persoană apreciativă, calmă, de sprijin, caldă,

temperată, perseverentă, sinceră, care respectă şi acceptă semeni, care se comportă

într-un mod cinstit şi simpatic. Bărbaţii cu scor înalt sunt descrişi ca fiind :

recunoscători, plângăreţi, feminini, formalişti, blânzi, nervoşi, sensibili, liniştiţi.

Femeia este percepută ca : discretă, conştiincioasă, generoasă, gentilă, seviabilă,

matură, autocontrolată, simpatică, cu tact, caldă.

Scorurile joase indică o persoană expeditivă, încăpăţânată, ambiţioasă,

masculină, activă, robustă, frământată, oportunistă în relaţiile cu semenii, deschisă

ş directă în gândire şi acţiune, nerăbdătoare la întârziere. Bărbatul cu scor scăzut

este perceput ca : aventuros, agresiv, îndrăzneş, impulsiv, masculin, deschis, caută

plăcerea, dur, face pe grozavul. Femeia este descrisă ca : vulgară, nesatisfăcută,

leneşă, masculină, agitată, robustă, egocentrică, irascibilă, dură.

În varianta 1987 (C.P.I.-R) mai apar două scale suplimentare faţă de varianta de

mai sus, din 1972 ; aceste două scale sunt incluse în prima grupare care se referă

la dimensiunile personalităţii care intervin în afirmarea persoanei, imaginea de

33

sine şi adecvarea interpersonală. Aceste scale sunt : Independenţă şi Empatie, dar

nu ne vom referi la ele pe larg deoarece nu fac obiectul acestei cercetări.

Ultima revizie a C.P.I. a fost făcută în 1996, fiind restandardizat cu ajutorul unui

eşantion de 3000 de bărbaţi şi 3000 de femei.

6. Validarea profilului C.P.I. în vederea utilizării datelor

Primul pas în interpretarea profilului şi, în cazul de faţă, primul lucru pe care

trebuie să-l facem pentru a putea folosi scorurile în scop de cercetare, este

validarea fiecărui profil în parte. Deşi nu facem o interpretare calitativă, este

foarte important sa depistăm profilele invalide care ar putea să afecteze

confirmarea sau infirmarea ipotezelor cercetării.

Gough arată că obiectivul diagnozei psihologice nu este să eticheteze o persoană

sau să o stigmatizeze. Funcţia diagnozei este să identifice problemele pe care o

anumită persoană le expune sau le prezintă, sau cu care se confruntă şi să găsească

mijloacele cele mai potrivite pentru soluţionarea lor. C.P.I.este un instrument

specific punerii unui diagnostic psihologic, dar acest diagnostic nu va fi complet

până când nu se realizează determinanţii performanţelor pe scalele care măsoară

diversele dimensiuni ale personalităţii. Autorul este centrat în acţiunea de

psihodiagnoză pe analiza calitativă care are sprijin în datele cantitative.

Validarea sau invalidarea testului nu se referă la faptul că un profil poate sau nu

poate fi interpretabil : orice profil se poate interpreta, însă ţinând seama de scalele

de validare. Scalele de validare sunt Wb, Cm şi Gi.

Pentru început, este important să verificăm dacă s-a răspuns la toţi itemii

testului, deoarece itemii necompletaţi scad validitatea testului. Trebuie controlate

indeciziile, răspunsurile duble, cerându-li-se subiecţilor să evite astfel de situaţii.

De asemenea, referitor la protocolul de răspuns se poate urmări dacă există un

34

anumit model tipic pe care l-a adoptat subiectul pentru a face faţă sarcinii (dacă a

răspuns la itemi predominant cu « da » sau predominant cu « nu »).

Scalele Wb, Gi şi Cm sunt special construite pentru a conferi şi posibilitatea

validării modului în care subiectul a răspuns. Scorurile mici la Wb şi Cm, mai ales

sub 20 de note standard, indică tendinţa subiectului de a răspunde acceptând

(« adevărat ») itemii simptomatici. Ascpectul poate fi verificat şi prin nivelul

scalelor Sc, To, Ai şi Fx, care vor fi foatre mici dacă este prezentă tendinţa de a

accepta itemii nefavorabili. Scorul la Gi este, din acest punct de vedere, şi mai

sigur pentru o falsificare în sensul înrăutăţirii (cu observaţia că acest lucru pare să

fie mai frecvent la bărbaţi decât la femei). Invalidarea unui profil din cauza

disimulării nu ne va pute permite să utilizăm adecvat chestionarul pentru a

diagnostica forţa sau slăbiciunea eului ori pentru a evalua dinamica ţi tendinţele

conflictuale.

În mod obişnuit, un scor Cm sub nota T 25 poate indica : fie că subiectul a

răspuns la întâmplare marcând anapoda răspunsurile ; fie că a încercat să

răspundă, dar nu a înţeles bine conţinutul itemilor din cauza unui Q.I. sub medie.

În afara acestui tip de verificare, protocolul poate fi validat şi din perspectiva

ipotezei că subiectul a falsificat răspunsurile pentru a se pune într-o lumină

favorabilă. În această situaţie apar scoruri mari la toate scalele, în special la Gi.

Astfel de cazuri apar mai ales la subiecţii alcoolici, al căror slab autoreglaj nu le

permite să-şi moduleze suficient reacţiile, asfel că răspund cvasi-automat, folosind

posibilitatea care li se pare cea mai dezirabilă. Evident, există posibilitatea în care

subiecţii mai bine echilibraţi doresc să se pună într-o lumină favorabilă. În această

situaţie scalele nu vor fi atât de pozitivizate, însă tendinţa unui scor ridicat la Gi

este de fiecare dată un indice pentru dorinţa subiectului de a se pune într-o lumină

pozitivă, favorabilă.

Semnificativ este faptul că, în studiile empirice, lotul de subiecţi căruia i se

cerea prin instructaj să falsifice are media pentru scorurile la scalele C.P.I. mai

scăzută decât lotul de alcoolici şi loturile de simulanţi adevăraţi.

Au fost realizate studii şi cu loturi comparative formate din psihologi care au

reuşit să obţină profile echilibrate şi, în acelaşi timp, cu scoruri Gi moderate.

35

7. Modelul cuboid din 1987

Studiind structura factorială a personalităţii, Vernon (1953), a descoperit

existenţa a două dimensiuni fundamentale ale acesteia: extraversiune-

introversiune şi onestitate-neonestitate. Harisson Gough include aceste dimensiuni

în C.P.I. şi dezvoltă un aşa-numit model cuboid.

Megargee (1972), în studiile de analiză factorială pe care le-a condus, a găsit două

grupări majore. Una dintre ele a fost numită extraversiune, încredere în sine,

varietate, afirmare, siguranţă de sine şi echilibru social. Alta a numit-o adaptare

prin conformism social, autocontrol, eficienţă prin disciplină şi integrare

personală. Aceste dimensiuni au fost identificate şi cu ocazia altor studii. Nichols

şi Schnell (1963), pornind de la aceşti doi factori dezvoltă două scale noi :

« Orientarea pe Persoană » şi « Orientarea pe Valori ». Studii mai recente conduse

de Karni şi Lewin aduc unele completări suplimentare referitoare la gruparea

scalelor C.P.I. Ei găsesc că scalele care sunt implicate în evaluarea unui

comportament deschis, cu încredere în sine şi dispoziţii interactive interpersonale,

sunt grupate împreună, într-o singură zonă ; scalele care evaluează un

comportament internalizat al imperativelor sociale şi controlul impulsurilor, sunt

grupate în altă zonă (după Pitariu, pag 29).

Plecând de la constatările menţionate, Gough a dezvoltat modelul cuboid al

personalităţii.

Acest model cuboid, introdus de autor în 1987, este semnificativ din perspectiva

acestei cercetări deoarece Gough oferă un model structural asupra personalităţii,

identificănd trei vectori, dintre care unul are implicaţii în lucrarea de faţă. Vectorii

sunt : vectorul 1, care semnifică stilul interpersonal (extraversie-introversie),

vectorul 2, care semnifică raportarea la normele sociale şi vectorul 3, care

semnifică sentimentul personal de competenţă. Vectorul 1 este semnificativ din

punct de vedere al ipotezelor cercetării de faţă, şi anume, posibilitatea ca cele

două mari instrumente- E.P.I. şi C.P.I. să coreleze semnificativ.

36

Aceşti vectori, măsuraţi prin scale special structutate, sunt în concepţia lui

Gough trei dimensiuni cardinale ale personalităţii, responsabile de stilul personal

care este specific comportamentului desfăşurat al persoanei.

Aceste dimensiuni trebuie înţelese ca un continuum de la un maxim spre un

minim, de-a lungul cărora autorul prezintă şapte nivele de comportament, care

definesc intercorelarea vectorilor la nivelul unei secţiuni transversale ale

modelului cuboid. Intersecţia vectorului1 (extraversia-introversia) cu vectorul 2

(dependenţa-independenţa de norme) prilejuieşte definire a patru stiluri

compoortamentale, denumite de Gough cu literele greceşti alfa (extravert şi

dependent), beta (introvert şi dependent), gama (extravert şi independent) şi delta

(introvert şi independent).

Aceste patru zone ale intersecţiei dintre vectorul 1 şi 2 capătă un specific prin

raportarea la vectorul 3 (încredere-neîncredere în sine) şi variază de-a lungul

acestei dimensiuni ; Gough defineşte şapte tipuri de alfa (de la charismatic la

autoritar, trecând prin nivelul 4 manipulativ), şapte tipuri de beta (de la virtuos la

conformist, trecând prin nivelul 4 convenşional), şapte tipuri de gama (de la

creativ la antisocial, trecând prin nivelul 4 înstrăinat), şapte tipuri de delta (de la

complex la instabil, trecând prin nivelul 4 conflictual). Polul superior este definit

prin contribuţia maximă a încrederii în sine, faţă de polul inferior, definit prin

contribuţia maximă a neîncrederii în sine. Gough a determinat faptul că aceste

patru tipuri sunt relativ egal distribuite în populaţia generală.

Tipul Alfa combină aderenţa la norme cu o orientare către exterior în ceea ce

priveşte relaţiile interpersonale şi este considerat un stil foarte managerial. Sunt

oameni de bază 5n majoritatea organizaţiilor şi au un stil de interacţiune

participativ. Sunt focalizaţi pe sarcini şi productivi. Sunt văzuţi de ceilalţi ca fiind

puternici, ambiţioşi, asertivi, extraverţi şi orientaţi spre acţiune. Ca manageri, ei

sunt centraţi pe atingerea scopurilor organizaţionale, respectarea termenelor limită

şi sunt văzuţi ca fiind influenţi.

Tipul Beta combină acceptarea normelor cu o orientare mai degrabă introvertă

faţă de lume. Sunt persoane percepute ca fiind lente, responsabile, stabile,

dependente, moderate, pricepute şi predictibile. Sunt cei care păstrează normele şi

valorile într-un grup. Ca manageri, ei sunt centraţi tot pe ralizarea scopurilor

37

organizaţionale, dar într-un mod mai lent şi mai aşezat. Sunt persoane care au

nevoie să la fie trasate direcţii de către manageri şi sunt buni în roluri executive.

Tipul Gama combină evaluarea (respingerea normelor) cu o orientare extravertă.

Sunt vizionari, poate acei lideri strategici ce pot schimba orientarea unei

organizaţii. Contestă şi pun sub semnul întrebării status-quourile. Ca manageri,

pun sub semnul întrebării misiunea şi scopurile organizaţionale, preferă să

schimbe directivele organizaţionale şi sunt orientaţi către inovaţie. Sunt pricepuţi

ca inovativi, inteligenţi, aventuroşi.

Tipul Delta combină îndoiala legată de norme cu o orientare detaşată şi introvertă.

Sunt persoane reflexive, detaşate de mediu, preocupate şi perceptive şi au tendinţa

de a fi experţi tehnici sau ştiinţifici. Ca manageri tind să lucreze cel mai bine în

colective mici sau organizaţii mici în care pot fi cumva independenţi.

Modelul cuboid este o încercare, paralelă modelelor circumplexe prezentate, de

a cuprinde personalitatea într-o structură interpretativă geometrică, mai apropiată

de realitatea vie. Nu este deci întâmplător faptul că există deja cercetători care

încearcă să integreze cele două tipuri de date de cercetare. Astfel, Johnson în

1992, încearcă să interpreteze modelul cuboid al C.P.I. în raport cu modelul

circumplex Ab5C.

Interesant pentru cercetarea de faţă este vectorul 1 (extraversie-introversie)

care ne indică posibilitatea ca ipotezele acestui demers să se confirme, în sensul că

Eysenck Personality Inventory să coreleze semnificativ cu unele scale din C.P.I.

În prezent, C.P.I. este unul dintre cele mai bine experimentate instrumente

psihologice de evaluare a personalităţii şi evoluează în mod normal spre

modalităţi care să permită o interpretare aprofundată a datelor în intercorelaţia

dimensiunilor de personalitate.

8. Cercetări desfăşurate cu chestionarul C.P.I.

38

Încă de la apariţia lui, chestionarul C.P.I. nu a încetat să fie obiectul a

numeroase studii, tema acestora fiind, printre altele, măsura în care itemii testului

pot surprinde şi altceva decât cele 18 dimensiuni, astfel spus, ce realitate empirică

îi poate fi relevată psihologului din răspunsurile subiectului. Zeci de programme

de cercetare au pornit de-a lungul anilor la determinarea măsurii în care unele

clusterizări de itemi pot constitui scale noi, care măsoară alte aspecte specifice ale

comportamentului. Încă de la începutul anilor `70 s-au constituit certitudini în

jurul unora dintre ipotezele de cercetare confirmate empiric. Astfel, în 1972

Megargee prezintă scalele « experimentale » Hase, scalele « factorial analitice »,

scalele « teoretice » şi scalele « raţionale » - un total de 35 de scale noi pornind de

la itemii C.P.I.

De asemenea, un număr mare de cercetări realizate cu C.P.I.-ul au încercat să-i

determine valoarea de predicţie pentru realizări profesionale, academice. Din

astfel de date s-au desprins unele cercetări care s-au axat pe factorul creativitate,

în măsura în care realizarea creativă este definitorie pentru nivelul de dezvoltare şi

eficienţă atins de individ.

Semnalăm interesul lui Gough pentru diferenţieri de fineţe între tipuri de

creativitate 7 nivelul de realizare personală, studii care au cuprins un număr

impresionant de cercetători, fie utilizând C.P.I.-ul penteu a obţine date despre

structura personalităţii creative, fie pentru a defini o scală care să măsoare

« temperamentul creativ ». C.P.I.-ul a relaţionat cu numeroase criterii ale

creativităţii, pe un mare număr de loturi de subiecţi. Relaţiile semnificative din

punct de vedere statistic confirmă existenţa unor diferenţe de personalitate între

creativi şi non-creativi. Modelul cel mai consistent care s-a degajat din cercetare

este cel care indică, de exmplu, că subiecţii cei mai creativi au scoruri foarte înalte

la scalele factorului 3 - Fx, Ai şi Py, ceea ce demonstrează clar, în

comportamentul acestora, o respingere a tendinţelor autoritare, rigide şi a

dogmatismului în favoarea unei gândiri independente, a unei atitudini deschise şi

receptive. Astfel de persoane au şi cote mai ridicate la Sp şi Sa, indicând un

comportament afirmativ, dar cu o direcţionare şi spre realitatea interioară. Acestui

model de covarire a scalelor menţionate i se asociază şi scorurile ceva mai scăzute

la Cm şi Sc, care indică independenţa şi atitudinile neconvenţionale.

39

Studile româneşti au utilizat C.P.I. şi probe de abilitate creativă, evidenţiind

caracteristici de personalitate care diferenţiază între creativ şi non-creativ. Astfel,

Minulescu în 1982 a utilizat 10 variabile care s-au dovedit înalt discriminative

între investigatori creativi eficienţi ş non-creativi, non-eficienţi, respectiv scalele

Sp, Cm, Ai, Ie şi Py din C.P.I., împreună cu trei scale din 16 PFQ : C, Q şi QI,

precum şi două măsuri ale găndirii divergente – flexibilitate şi originalitate.

Analiza factorială a reliefat patru componente pricipale responsabile de 89, 91 %

din variaţia comportamentului. Factorul I este o componentă predominant

cognitiv-operaţională ce exprimă un stil rezolutiv eficient, flexibil şi original,

capabil să abordeze, să analizeze şi să extragă semnificaţii deosebite de cele

rutiniere, prin utilizarea unei multitudini de criterii şi operând independent în

câmpul informaţional ; factorul II, apropiat ca pondere, este puternic saturat în

variabilele Q (-), Py (+), Ai (+), Ie (+), reprezintă o componentă atitudinal-

stilistică, tendinţa spre o reflexivitate lucidă, calmă, logică, valorizând

independenţa de spirit şi încrederea în sine, maturitatea rezolutivă. Factorii III şi

IV sunt ceva mai puţin pregnanţi, dar semnificativi (câte 14 procente din varianţă),

reprezintă deasemenea aspecte atitudinale. Factorul III surprinde deschiderea spre

spirit critic, spre nou şi spre neconvenţionalism (saturat în Q1 şi C). Factorul IV

are un conţinut psihologic apropiat de ceea ce am putea denumi drept forţa supra-

eului, prin aspectul de control prin cerinţele exterioare ale socialului asupra

individului, prin saturaţia în Cm şi Ai (-). Pentru astfel de structuri de

personalitate creativă, al căroro interes se centrează pe cercetarea ş rezolvarea

problemelor judiciare complexe, s-a reliefat un stil ale cărui determinante

atitudinale sunt deschiderea spre realism, raţionalitatea lucidă ş echilibrată, cu un

autocontrol flexibil, puternic socializat. Vectorul cognitiv semnifică operarea

mentală într-o manieră flexibilă şi originală cu evenimente, semnificaţii,

înţelesuri.

Scalele experimentale

Scalele experimentale, pentru a măsura «orientarea spre valoare » şi « orientarea

spre persoană », au fost destinate pentru surprinderea a doi factori izolaţi prin

40

analiză factorială. S-au constituit prin administrarea C.P.I.-ului pe un lot de 3000

de persoane şi prin selectarea în mod separat a itemilor care aveau o încărcătură

factorială ridicată numai la factorul I şi, respectiv, a celor care contribuiau

semnificativ numai la factorul II.

Factorul « Vo » - orientare spre valoare, care a fost experimentat de Nichols şi

Schnell (1962), a fost derivat pentru a măsura ceea ce, în urma analizei factoriale,

s-a grupat ca factor prim. Deci, cuprinde o mulţime din itemii testului, cu o

încărcătură înaltă 5n scalele Wb, Re, So, Sc, To, Gi şi Ac. Noua scală factorială a

fost experimentată prin corelări cu scalele M.M.P.I. şi G.Z.T.S, Chestionarul de

preferinţe Edwards, E.P.P.S., S.U.I.B. şi s-au obţinut corelaţii semnificative

pozitive cu scale şi comportamente indicănd : stabilitatea psihică, autocontrolul, o

bună structurare a relaţiilor intrpersonale.

S-au obţinut corelaţii negative cu scalele de neadaptare şi emotivitate.

Factorul « Po » -orientare spre persoană, a fost derivat prin analiza factorială de

către Nichols şi Schnell (1963) ca factor secund. Cuprinde 55 de itemi, evaluând

variaţa comună pentru scalele Do, Cs, Sy, Sp, Sa. Corelează experimental cu scale

din alte chestionare, care indică activism şi deschidere în comportament.

Unsprezece scale experimentale au fost construite de Hase şi Goldberg,

Institutul de Cercetări Oregon, tot pe baza analizei factoriale a itemilor. Scalele

cuprind de la 9 la 27 de itemi şi sunt denumite : extraversie-introversie,

copilărie armonioasă, excitabilitate, conformism-rebeliune,

ascendenţă-submisivitate, nevrotism, spirit rigid-flexibilitate,

încredere în sine, amabilitate-iritabilitate, seninătate-depresie,

psihotism.

Scalele toretice

Scalele teoretice au fost construite pe baza selecţiei intuitive a itemilor, conform

teoriei personalităţii dezvoltată de Murray. Selecţia itemilor a fost realizată de

experţi, păstrându-se cei care, prin confruntarea opiniilor, întruneau consensul a

două treimi dintre specialişti. Cele 11 scale cu un număr de itemi variind de la 11

la 20 au fost denumite : relizare, afiliaţie, autonomie, defernţă,

dominanţă, exhibiţie, evitare, creştere, ordine, joc, înţelegere.

41

Scalele raţionale

Scalele raţionale s-au constituit prin analiza criteriului intern. Selecţia iniţială a

itemilor urma criterii raţionale sau capacitatea intuitivă a autorilor, dar după

administrarea pe un lot de subiecţi au fost păstraţi acei itemi care corelau puternic

cu scorul total.

Sunt şapte scale raţionale alcătuite cu ajutorul unui lot de 108 subiecţi. Cele

şapte scale sunt denumite : dominanţă, sociabilitate, responsabilitate,

deschidere psihologică, feminitate, realizare şcolară, conformism.

Alte categorii de scale

Asociate la aceste scale, Hase a folosit deasemenea 11 scale de stil pentru a

evalua diferite stiluri de răspuns, precum şi 11 scale compuse din itemi

selecţionaţi aleator pentru a furniza o măsură liniară de comparaţie. Cercetările

extensive desfăşurate la Universitatea Oregon au avut ca scop determinarea

capacităţii acestor scale de a anticipa diferite tipuri de comportamente. Rezultatele

unora dintre cercetările experimentale au demonstrat că validitatea scalelor

produse pe baza a diferite procedee de derivare este comparabilă.

O altă scală, dezvoltată de specialiştii unei agenţii de consiliere a piloţilor, are ca

scop măsurarea gradului de deschidere spre consiliere intensivă a delicvenţilor

juvenili. S-a numit « scala de ameliorare » şi a fost construită pe baza criteriului

extern. Analizele primare ale C.P.I.-ului demonstraseră deja că scale precum Sy,

Wb, So, Sc, Ac diferenţiază cel mai bine loturile celor care dăduseră rezultate

bune la programele de consiliere, comparativ cu ceilalţi. Analiza de item a celor

193 de itemi implicaţi în aceste scale, a condus spre păstrarea a 40 dintre ei, care

au demonstrat o maximă capacitate de diferenţiere.

Scala de anxietate, construită de Leventhall (1966), s-a constituit prin

prelucrarea rezultatelor unui lot de studenţi care au cerut asistenţă psihoterapeutică

pentru probleme emoţionale sau sociale, faţă de rezultatele unui lot fără probleme.

24 de itemi au demonstrat o bună capacitate de diferenţiere între cele două loturi,

itemi care au fost supuşi unor proceduri de validare, rămânând doar 22. Scala a

fost în continuare experimentată prin proceduri de validare şi studiere comparativă

42

a datelor, utilizând rezultatele la celelalte scale C.P.I. şi la scalele M.M.P.I.,

precum şi la alte scale clinice. Permite o diagnoză asupra severităţii problemelor

subiecţilor cu note ridicate şi asupra numărului de şedinţe de consiliere.

Scala de empatie este construită de Hogan în 1969, printr-o abordare

raţională combinată cu cea empirică. Pentru a obţine un criteriu pentru empatie,

cere unui număr de şapte psihologi experţi să-şi descrie concepţiile cu privire la

empatie – respectiv, descrierea unei persoane înalt empatice- utilizând tehnica de

sortare Q. pe baza acestor date s-au realizat apoi descrieri pentru evaluări, tot în

sistemul sortării Q. descrierile au fost aplicate unui lot de subiecţi şi au fost

selecţionate acele persoane care au făcut obiectul rangărilor la cele două extreme

ale descrierilor empatiei : înalt empatici şi slab empatici. S-a realizat analiza

răspunsurilor la tot testul C.P.I. şi M.M.P.I. selecţionându-se pe baza datelor

statistice un număr de 64 de itemi pentru o scală care să constituie scala empatiei,

31 de itemi aparţinănd C.P.I.-ului. În afara itemilor care diferenţiau între cele două

loturi, Hogan a inclus şi un număr de 17 itemi despre cre credea că au relevanţă de

conţinut, deşi rezultatul statistic nu era propriu-zis semnificativ. Au fost incluşi şi

itemi pentru a echilibra cheia de scorare adevărat-fals.

s-au desfăşurat o serie de alte studii experimentale, atât pentru a valida scala ca

măsură a empatiei, cât ş pentru a o controla din perspectiva altor posibile

conţinuturi. De exemplu, s-au obţinut diferenţe semnificative pentru loturi

dihotomizate de persoane pentru dimensiunea acuităţii sociale.

Din anii `70, Hogan a a avnsat o teorie asupra dezvoltării morale, în cadrule

căreia empatia, definită operaţional de scala C.P.I., este un construct cardinal. În

alte studii realizate cu ajutorul acestei scale s-au obţinut date despre corelaţia

pozitivă dintre empatie şi consumul de marijuana la nivelul elevilor de liceu şi

colegiu ; deasemenea, dintre empatie şi maturitatea judecăţii morale, dintre

empatie şi socializare.

Toate cercetările sunt consistente, susţinând teoria lui Hogan asupra rolului

empatiei în comportamentul moral. Studiile au identificat comportamente care

reflectă acuitatea percepţiei sociale, maturitatea judecăţii morale, socializarea,

capacitatea de a înţelege modul altora de a aprecia şi de a găndi, receptivitatea,

comportamentul simpatetic şi nerigid, rezonanţa la atmosfera de grup.

43

Aceste scale au fost utilizate mai puţin în consiliere şi selecţie şi mai mult în

cercetare.

9. Adaptarea C.P.I. pentru mediul cultural românesc

Numeroase cercetări pe care le-a generat C.P.I.-ul au justificat utilitatea sa,

indiferent de mediul socio-cultural în care a fost folosit, cu condiţia unei adaptări

interculturale riguroase. Acest lucru este necesar datorită sistemului constructiv

bazat pe « concepte populare », capabil să ofere un caracter predictiv al

comportamentului social de fiecare zi a individului normal.

În acţiunea de adaptare ţi validare interculturală a C.P.I., punctul de plecare îl

reprezintă analiza scalei F/M. după cum spunea Gough, această scală urmăreşte

evidenţierea a tri obiective : (a) difernţierea pe sexe, (b) distingerea persoanelor

normale şi cu tulburări sexuale şi (c) definirea unui sindrom personologic care

poate fi conceptualizat ca « feminin » la un pol şi « masculin » la celălalt pol.

Studiul validităţii scalei F/M au făcut obiectul mai multor studii interculturale, atât

din raţiuni practice, cât şi teoretice : posibilitatea uşoară de a obţine criteriul non-

test (sexul subiecţilor), şi, respectiv, oprirea asupra importanţei controlării

dimensiunii F/M în testarea personalităţii.

Versiunea romănească a C.P.I. a fost realizată operând atât cu varianta originală

a chestionarului, cât şi cu adaptările existente în franceză, italiană, spaniolă,

germană. Traducerea a avut în vedere păstrarea nuanţei lingvistice a fiecărui item

aşa cum a fost el stabilit de autor, utilizarea unor concepte specifice culturii

noastre şi adaptarea itemilor inventarului la realităţile concreta din România.

Itemii scalei F/M nu au suferit modificări majore prin traducere. C.P.I. a fost

validat pe un eşantion de 870 de subiecţi, 570 bărbaţi şi 300 femei, majoritatea

elevi în ani terminali sau studenţi cu vârste între 18 şi 30 de ani (Pitariu, 1981).

În general, corelaţiile sunt satisfăcătoare, demonstrând o similaritate de profil

semnificativă.

44

Partea a doua

Partea metodologică: ipoteze, eşantion, rezultate

1. Obiectivul cercetării

C.P.I.-ul este cel mai cunoscut instrument de evaluare obiectivă a personalităţii

şi, după clasificarea făcută de Hough (1988) este şi cel mai bun inventar de

personalitate. După cum am arătat mai sus, pornind de la C.P.I. s-au derulat

numeroase cercetări şi studii de către o serie de cercetători şi chiar de către

Gough. Deşi i s-au sdus şi o serie de critici, C.P.I. rămâne un instrument

psihodiagnostic de mare fineţe, care poate genera în continuare studii numeroase,

trezind permanent curiozitatea şi interesul specialiştilor.

45

Am ales să studiez măsura în care C.P.I. corelează cu extraversia şi nevrotismul

deoarece au existat studii, realizate chiar de Gough, care atestă prezenţa factorului

extraversie în componenţa chestionarului (vectorul 1 din Modelul Cuboid). Prin

urmare, ceea ce mi-a trezit mie curiozitatea este dacă extraversia şi nevrotismul,

măsurate cu Eysenck Personality Inventory, corelează cu cele 18 dimensiuni din

Inventarul de Personalitate California, mai ales cu prima grupă de scale.

Pornind de la studiile diverşilor autori cu privire la C.P.I. şi de la testul în sine,

principalul obiectiv al lucrării de faţă este a identifica corelaţiile existente între

extraversie şi nevrotism, măsurate cu E.P.I., şi cele 18 dimensiuni de personalitate

măsurate cu C.P.I. După ce voi calcula statistic corelaţiile dintre

extraversie/introversie şi nevrotism cu scalele C.P.I., voi identifica corelaţiile

semnificative din punct de vedere statistic, adică, acele dimensiuni de

personalitate din C.P.I care corelează cu extraversia şi nevrotismul la un nivel mai

înalt. Cu alte cuvinte, obiectivul cercetării este de a identifica corelaţiile

semnificative dintre extraversie şi nevrotism cu cele 18 dimensiuni din C.P.I. şi de

a încerca o explicaţie referitoare la aceste corelaţii. Din documentarea prealabilă

mă aştept ca, cel puţin, între extraversie şi prima grupă de scale a C.P.I. să existe

corelaţii semnificative statistic. Urmează să identific dacă şi celelalte scale

corelează semnificativ cu extraversia şi nevrotismul. De asemenea, legat de

eşantionul pe care urmează să aplic cele două înstrumente, voi identifica ce

diferenţe există între subiecţi din punct de vedere al sexului, localităţii de unde

provin şi al facultăţii unde studiază (cu profil real sau uman).

2.Variabilele cercetării

Variabile independente: factorii extraversie/ introversie şi nevrotism

Variabile dependente: cele 18 dimensiuni de personalitate măsurate cu C.P.I.

46

2. Ipotezele cercetării

Ipoteza 1:

-dacă obţinem scoruri înalte la extraversie, atunci obţinem scoruri înalte şi la

prima grupă de scale a C.P.I.

Ipoteza 2:

-dacă obţinem scoruri mari la extraversie, atunci vom obţine scoruri mari şi la

celelalte trei grupe de scale C.P.I.

Ipoteza 3:

-dacă obţinem scoruri înalte la nevrotism, atunci ele vor corela semnificativ cu

scalele C.P.I.

E posibil ca doar scalele din prima grupă să coreleze pozitiv cu extraversia şi

nevrotismul, dar nu mă voi limita doar la acestea ci voi studia toate corelaţiile

posibile.

După opinia mea, dacă ar exista o corelaţie între extraversie/nevrotism şi prima

grupă de scale, ar trebui să existe o corelaţie şi cu celelalte scale deoarece acestea

corelează între ele, au itemi comuni, iar C.P.I.-ul nu poate fi interpretat decât ca

întreg.

3. Descrierea procedurii de lucru

Caracteristicile eşantionului

Eşantionul pe care am aplicat E.P.I.şi C.P.I. cuprinde 80 de subiecţi, studenţi în

Bucureşti şi în provincie la facultăţile de Psihologie, Drept, Sociologie şi

Construcţii. Subiecţii au fost aleşi aleatoriu din cadrul acestor facultăţi. Vârsta

medie este de 22,7 ani; 19 subiecţi de sex masculin şi 61 subiecţi de sex feminin;

din eşantionul acesta, 30 de subiecţi sunt din provincie şi 50 sunt din Bucureşti;

47

numărul mare de subiecţi de sex feminin se datorează faptului ca subiecţii de sex

masculin nu au fost dispuşi să răspundă itemilor celor două instrumente

motivându-si alegerea prin faptul că ar dura foarte mult să răspundă itemilor celor

două chestionare. De fapt, aceasta a fost principala dificultate în procesul de

aplicare a celor două instrumente.

Procedura de aplicare şi cotare a chestionarelor

Cele două chestionare au fost aplicate pe acelaşi lot de subiecţi, fiecare subiect

răspunzând la itemii fiecăruia dintre cele două instrumente.

Fiecărui subiect în parte i s-a făcut instructajul pentru fiecare dintre cele două

instrumente. Subiecţilor nu li s-a impus o limită de timp.

Aplicarea celor două instrumente s-a desfăşurat pe parcursul a mai multe

săptămâni deoarece mulţi subiecţi renunţau ulterior să mai răspundă itemilor,

motivând că, C.P.I.-ul este prea lung sau prea plictisitor. De asemenea, unele

rezultate nu le-am folosit în urma procesului de validare a profilului, deoarece au

exixtat subiecţi cu tendinţa clară de a falsifica răspunsurile, mai ales în sensul

îmbunătăţirii scorurilor.

În urma aplicării celor două instrumente s-a realizat cotarea pentru fiecare

subiect, apoi datele au fost centralizate şi s-a calculat coeficientul de corelaţie

Pearson dintre extraversie şi fiecare dintre cele 18 dimensiuni ale C.P.I şi dintre

nevrotism şi cele 18 dimensiuni ale C.P.I.

4. Prezentarea rezultatelor cercetării

Ipoteza 1, care se referea la faptul că presupunem că există o corelaţie între

extraversie şi prima grupă de scale a C.P.I., s-a confirmat parţial, în sensul ca

există corelaţii pozitive semnificative între extraversie şi prima grupă de scale, cu

excepţia scalei de buna-stare personală (Wb). De altfel, într-un demers realizat de

Nichols şi Schnell (1963) pornind de la scalele C.P.I., aceştia identifică „factorul

Po” –orientare spre persoană- menţionând variaţia comună a scalelor Do, Cs, Sy,

48

Sp, Sa şi faptul că aceste scale corelează pozitiv cu alte scale din alte chestionare

care indică activism şi deschidere în comportament. Prin urmare,despre ipoteza

noastră, referitoare la posibila corelaţie dintre extraversie şi prima grupă de scale a

C.P.I., nu putem spune că s-a infirmat, ci doar că nu s-a confirmat în totalitate,

între scala Wb şi extraversie nefiind o corelaţie semnificativă din punct de vedere

statistic.

Correlations

DO CS SY SP SA WB E

DO Pearson

Correlati

on

1.000 .463 .562 .449 .449 .354 .345

Sig. (2-

tailed)

. .000 .000 .000 .000 .001 .002

N 79 79 79 79 79 79 79

CS Pearson

Correlati

on

.463 1.000 .419 .427 .277 .376 .316

Sig. (2-

tailed)

.000 . .000 .000 .014 .001 .005

N 79 79 79 79 79 79 79

SY Pearson

Correlati

on

.562 .419 1.000 .556 .519 .408 .397

Sig. (2-

tailed)

.000 .000 . .000 .000 .000 .000

N 79 79 79 79 79 79 79

SP Pearson

Correlati

on

.449 .427 .556 1.000 .414 .504 .423

Sig. (2-

tailed)

.000 .000 .000 . .000 .000 .000

N 79 79 79 79 79 79 79

SA Pearson

Correlati

on

.449 .277 .519 .414 1.000 .254 .360

Sig. (2-

tailed)

.000 .014 .000 .000 . .024 .001

N 79 79 79 79 79 79 79

WB Pearson

Correlati

on

.354 .376 .408 .504 .254 1.000 .143

49

Sig. (2-

tailed)

.001 .001 .000 .000 .024 . .209

N 79 79 79 79 79 79 79

E Pearson

Correlati

on

.345 .316 .397 .423 .360 .143 1.000

Sig. (2-

tailed)

.002 .005 .000 .000 .001 .209 .

N 79 79 79 79 79 79 79

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Corelaţiile semnificative dintre extraversie şi prima grupă de scale a C.P.I. vor fi

prezentate în continuare, urmate de un mic comentariu.

a) corelaţia dintre extraversie şi dominanţă

Correlations

DO E

DO Pearson

Correlati

on

1.000 .345

Sig. (2-

tailed)

. .002

N 79 79

E Pearson

Correlati

on

.345 1.000

Sig. (2-

tailed)

.002 .

N 79 79

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

50

Între extraversie şi nevrotism există o corelaţie pozitivă semnificativă de 0.345,

ceea ce înseamnă că persoanele extraverte, deschise către nou, active, sunt

persoane puternice, dominante, cu posibilitatea de ascensiune socială, capabile sa

exercite conducerea.

b) corelaţia dintre extraversie şi capacitate de statut

Correlations

E CS

E Pearson

Correlati

on

1.000 .316

Sig. (2-

tailed)

. .005

N 79 79

CS Pearson

Correlati

on

.316 1.000

Sig. (2-

tailed)

.005 .

N 79 79

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Corelaţia semnificativă între extraversie şi capacitate de statut (0.316) arată faptul

ca o persoană, cu cât este mai extravertă, mai deschisă, cu atât are o posibilitate

mai mare pentru a dobândi un statut social înalt, manifestând încredere în sine,

echilibru, interes pentru viaţa socială.

c) corelaţia dintre extraversie şi sociabilitate

Correlations

E SY

E Pearson

Correlati

on

1.000 .397

Sig. (2-

tailed)

. .000

N 79 79

51

SY Pearson

Correlati

on

.397 1.000

Sig. (2-

tailed)

.000 .

N 79 79

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Ştim foarte bine că una dintre caracteristicile persoanelor extraverte este

sociabilitatea, participarea la viaţa socială; de aceea consider că această corelaţie

pozitivă (0.397) între extraversie şi scala “sociabilitate” este una evidentă; această

corelaţie exprimă faptul ca persoanele extraverte sunt persoane sociabile, care

manifestă plăcere pentru interacţiunile sociale, manifestă incredere în relaţiile cu

ceilalaţi, toleranţă faţă de ceilalţi.

d) corelaţia dintre extraversie şi prezenţă socială

Correlations

E SP

E Pearson

Correlati

on

1.000 .423

Sig. (2-

tailed)

. .000

N 79 79

SP Pearson

Correlati

on

.423 1.000

Sig. (2-

tailed)

.000 .

N 79 79

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Corelaţia pozitivă (0.423) între extraversie şi prezenţa socială exprimă faptul ca

persoanele extraverte manifestă plăcere pentru interacţiuni sociale, au un spirit

deschis, o atitudine deschisă faţă de regulile sociale, toate acestea dublate de

moderaţie şi conformism.

52

e) corelaţia dintre extraversie şi acceptarea de sine

Correlations

E SA

E Pearson

Correlati

on

1.000 .360

Sig. (2-

tailed)

. .001

N 79 79

SA Pearson

Correlati

on

.360 1.000

Sig. (2-

tailed)

.001 .

N 79 79

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Acceptarea de sine vizează încrederea în sine, o atitudine flexibilă referitoare la

prohibiţiile sociale, valorizarea muncii perseverente, atenţia faţă de sarcina de

muncă şi acceptarea slăbiciunilor umane. Corelaţia pozitivă (0.385) între

extraversie şi acceptarea de sine arată faptul că peroanele extraverte manifestă

social un simţ confortabil şi imperturbabil al valorii personale.

Referitor la faptul că între extraversie şi sentimentul de bună-stare personală

(Wb) nu există o corelaţie semnificativă, acest lucru poate să însemne că

sentimentul de bună-stare personală, aşa cum este descris de Gough, care se referă

la afirmarea independenţei personale şi sentimentului de suficienţă de sine,

afirmarea încrederii în viitor, negarea unor stări de tensiune, anxietate, teamă nu

este afectat de orientarea predominantă spre exterior sau spre interior a

subiectului. Faptul ca nu există o corelaţie semnificativă între extraversie şi

sentimental de bună-stare personală arată că extraversia nu influenţează acest

sentiment al persoanei de a se simţi confortabil cu ei însăşi, de a se simţi bine în

pielea lor.

53

Correlations

E WB

E Pearson

Correlati

on

1.000 .143

Sig. (2-

tailed)

. .209

N 79 79

WB Pearson

Correlati

on

.143 1.000

Sig. (2-

tailed)

.209 .

N 79 79

Ipoteza 2, care se referea la faptul că e posibil să existe corelaţii între extraversie

şi celelalte scale ale C.P.I. (Re, So, Sc, To, Gi, Cm, Ac, Ai, Ie, Py, Fx, Fe), nu s-a

confirmat, în sensul că extraversia şi aceste scale nu au o variaţie comună.

Singurele scale care prezintă o corelaţie semnificativă cu extraversia sunt scalele

Fx şi Fe: corelaţie pzitivă semnificativă de 0.263, pentru p=0.05 între flexibilitate

şi extraversie ; corelaţie negativă semnificativă de -0.257, pentru p=0.05 între

feminitate şi extraversie ceea ce înseamnă că scoruri înalte la extraversie

corelează cu scoruri scăzute la scala feminitate, şi invers, scoruri joase la

extraversie corespund unor scoruri înalte la scala feminitate.

Correlations

E FX

E Pearson

Correlati

on

1.000 .263

Sig. (2-

tailed)

. .019

N 79 79

FX Pearson

Correlati

on

.263 1.000

Sig. (2- .019 .

54

tailed)

N 79 79

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Faptul că între extraversie şi flexibilitate există o corelaţie pozitivă semnificativă

ne arată că gradul de flexibilitate şi adaptabilitate al gândirii şi comportamentului

unei persoane creşte cu atât mai mult cu cât el este orientat în afară, spre ceilalţi,

este deschis şi sociabil.

Correlations

E FE

E Pearson

Correlati

on

1.000 -.257

Sig. (2-

tailed)

. .022

N 79 79

FE Pearson

Correlati

on

-.257 1.000

Sig. (2-

tailed)

.022 .

N 79 79

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Scala feminitate evaluează feminitatea, respectiv masculinitatea intereselor

prsoanei. Corelaţia semnificativă negativă între extraversie şi scala feminitate

exprimă faptul că scorurilor înalte la scala feminitate, care indică interese

feminine, le corespund scoruri scăzute la extraversie şi scorurilor scăzute la scala

feminitate, care indică interese masculine le corespund scoruri înaltela extraversie.

Referitor la celelalte scale ale C.P.I. (Re, So, Sc, To, Gi, Cm, Ac, Ai, Ie, Py)

care nu corelează semnificativ cu factorul extraversie, putem afirma că extraversia

nu influenţează semnificativ dimensiunile personalităţii care sunt implicate în

opţiunile valorice şi maturitatea interrelaţională a persoanei ; deasemenea

extraversia nu influenţează nici nivelul motivaţional al persoanei (a treia grupă de

scale) şi nici stilul personal al individului, cu excepţia scalei feminitate care

55

corelează semnificativ cu extraversia. În continuare voi prezenta corelaţiile dintre

extraversie şi acele scale C.P.I. care nu corelează semnificativ cu extraversia.

a) corelaţia dintre extraversie şi responsabilitate

Correlations

E RE

E Pearson

Correlati

on

1.000 -.037

Sig. (2-

tailed)

. .747

N 79 79

RE Pearson

Correlati

on

-.037 1.000

Sig. (2-

tailed)

.747 .

N 79 79

Faptul că nu există o corelaţie semnificativă între extraversie şi responsabilitate

exprimă destul de clar că o persoană poate fi conştiincioasă, responsabilă, poate

să-si ia sau nu obligaţiile în serios, indiferent dacă este sau nu orientataă spre

exterior sau spre interior. Cu alte cuvinte, extraversia nu influenţează preocuparea

unei persoane pentru obligaţiile sociale, civice şi morale, disciplină de sine,

datorie.

b) corelaţia dintre extraversie şi socializare

Correlations

E SO

E Pearson

Correlati

on

1.000 -.209

Sig. (2- . .064

56

tailed)

N 79 79

SO Pearson

Correlati

on

-.209 1.000

Sig. (2-

tailed)

.064 .

N 79 79

Extraversia şi socializarea nu corelează semnificativ, ceea ce înseamnă că

maturitatea socială, integritatea morală, capacitatea de a judeca şi respecta

normele morale nu variază odată cu tendinţa persoanei de a se orienta spre interior

sau spre exterior.

c) corelaţia dintre extraversie şi autocontrol

Correlations

E SC

E Pearson

Correlati

on

1.000 -.202

Sig. (2-

tailed)

. .075

N 79 79

SC Pearson

Correlati

on

-.202 1.000

Sig. (2-

tailed)

.075 .

N 79 79

Extraversia şi autocontrolul nu corelează statistic semnificativ, lucru ce înseamnă

că dominarea impulsivităţii şi capaciatea de autodisciplinare nu este influenţată de

extraversie.

d) corelaţia dintre extraversie şi toleranţă

57

Correlations

E TOL

E Pearson

Correlati

on

1.000 .189

Sig. (2-

tailed)

. .096

N 79 79

TOL Pearson

Correlati

on

.189 1.000

Sig. (2-

tailed)

.096 .

N 79 79

Nici între extraversie şi toleranţă nu există o corelaţie semnificativă, adică

persoana poate manifest o atitudine permisivă, deschisă, lipsită de prejudecăţi fără

a fi influenţată de extraversie.

e) corelaţia dintre extraversie şi impresie bună

Correlations

E GI

E Pearson

Correlati

on

1.000 -.078

Sig. (2-

tailed)

. .497

N 79 79

GI Pearson

Correlati

on

-.078 1.000

Sig. (2-

tailed)

.497 .

N 79 79

Faptul că între extraversie şi tendinţa de a face o bună impresie nu există o

corelaţie semnificativă înseamnă că persoanele care doresc să facă o impresie

bună şi care sunt preocupate de ceea ce cred ceilalţi despre ele nu sunt neapărat

persoane extraverte, deschise spre exterior.

58

f) corelaţia dintre extraversie şi comunalitate

Correlations

E CM

E Pearson

Correlati

on

1.000 -.063

Sig. (2-

tailed)

. .582

N 79 79

CM Pearson

Correlati

on

-.063 1.000

Sig. (2-

tailed)

.582 .

N 79 79

Lipsa unei corelaţii semnificative între extraversie şi comunalitate indică faptul că

reacţiile şi răspunsurile unei persoane pot să corespundă unui model comun fără a

fi influenţate de factorul extraversie.

g) corelaţia dintre extraversie şi realizare prin conformism

Correlations

E AC

E Pearson

Correlati

on

1.000 -.146

Sig. (2-

tailed)

. .198

N 79 79

AC Pearson

Correlati

on

-.146 1.000

Sig. (2-

tailed)

.198 .

N 79 79

59

Nici realizarea prin conformism nu corelează semnificativ cu extraversia, adică

acest din urmă factor nu influenţează semnificativ interesele şi motivaţia persoanei

de a se supune faţă de anumite comportamente văzute ca fiind pozitive în anume

contexte.

h) corelaţia dintre extraversie şi realizare prin independenţă

Correlations

E AI

E Pearson

Correlati

on

1.000 -.047

Sig. (2-

tailed)

. .683

N 79 79

AI Pearson

Correlati

on

-.047 1.000

Sig. (2-

tailed)

.683 .

N 79 79

Ca şi realizarea prin conformism, nici realizarea prin independenţă, adică

independenţa în gândire, creativitatea şi valorizarea potenţialului propriu nu este

influenţată de factorul extraversie

i) corelaţia dintre extraversie şi eficienţă intelectuală

Correlations

E IE

E Pearson

Correlati

on

1.000 .112

Sig. (2-

tailed)

. .325

N 79 79

60

IE Pearson

Correlati

on

.112 1.000

Sig. (2-

tailed)

.325 .

N 79 79

Lipsa unei corelaţii semnificative între extraversie şi eficienţa intelectuală, aşa

cum este ea concepută de Gough, arată că interesul pentru valori intelectuale şi

gradul de eficienţă personală şi intelectuală la care a ajuns individul nu este

dependent de factorul extraversie.

j) corelaţia dintre extraversie şi simţ psihologic

Correlations

E PY

E Pearson

Correlati

on

1.000 .185

Sig. (2-

tailed)

. .103

N 79 79

PY Pearson

Correlati

on

.185 1.000

Sig. (2-

tailed)

.103 .

N 79 79

Nici între extraversie şi simţul psihologic nu există o corelaţie semnificativă, ceea

ce arată că persoana se poate implica şi poate fi sensibil la necesităţile interne, la

cauzele acestora şi la experienţele celor din jur, indiferent dacă este sau nu

extravert.

61

Ipoteza 3, care se referea la existenţa unor corelaţii între nevrotism şi scalele

C.P.I. nu s-a confirmat în totalitate, dar a condus la identificarea scalelor cu care

factorul nevrotism corelează semnificativ.

Corelaţiile semnificative statistic dintre nevrotism şi scalele C.P.I. vor fi

prezentate în continuare.

a) între Nevrotism şi Capacitate de statut (Cs) există o corelaţie negativă

semnificativă de -0.331, pentru p=0.01;

Correlations

N CS

N Pearson

Correlati

on

1.000 -.331

Sig. (2-

tailed)

. .004

N 76 72

CS Pearson

Correlati

on

-.331 1.000

Sig. (2-

tailed)

.004 .

N 72 72

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Între nevrotism şi capacitate de statut există o corelaţie negativă semnificativă

ceea ce înseamnă ca scorurilor scăzute la nevrotisn le corespund scoruri înalte la

capacitate de statut ; adică cu cât persoana are un nivel mai scăzut de anxietate,

62

timiditate, deci un nivel scăzut de nevrotism, cu atăt mai mult ea poate dispune de

acele calităţi şi atribute care conduc spre statut social.

b) între nevrotism şi Prezenţă socială (Sp) există o corelaţie negativă semnificativă

de -0.297, pentru p=0.05.

Correlations

N SP

N Pearson

Correlati

on

1.000 -.297

Sig. (2-

tailed)

. .011

N 76 73

SP Pearson

Correlati

on

-.297 1.000

Sig. (2-

tailed)

.011 .

N 73 73

Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Între nevrotism şi prezenţă socială există o corelaţie negativă semnificativă ceea

ce arată că, cu cât o persoană are un nivel scăzut al nevrotismului cu atât mai mult

va manifesta plăcere pentru interacţiuni sociale, un spirit deschis, o atitudine

dechisă referitoare la regulile sociale.

c) între Nevrotism şi Sentimentul de bună-stare Personală (Wb) există o corelaţie

negativă semnificativă de -0.567, pentru p=0.01.

Correlations

N WB

N Pearson

Correlati

on

1.000 -.567

Sig. (2- . .000

63

tailed)

N 76 73

WB Pearson

Correlati

on

-.567 1.000

Sig. (2-

tailed)

.000 .

N 73 73

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Între nevrotism şi sentimentul de bună-stare personală există o corelaţie negativă

semnificativă, adică, scorurilor scăzute la nevrotism le corespund scoruri înalte la

sentimentul de bună-stare personală, ceea ce indică faptul că cu cât o personă e

mai puţin anxioasă, cu atât mai mult ea are posibilitatea de face faţă cu bine

cerinţelor vieţii şi manifestă o încredere mai mare în forţele proprii alături de un

sentiment de mulţumire de sine.

d) între Nevrotism şi Autocontrol (Sc) există o corelaţie negativă semnificativă de

-0.372, pentru p=0.01.

Correlations

N SC

N Pearson

Correlati

on

1.000 -.372

Sig. (2-

tailed)

. .001

N 76 73

SC Pearson

Correlati

on

-.372 1.000

Sig. (2-

tailed)

.001 .

N 73 73

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

64

Între nevrotism şi autocontrol există o corelaţie negativă semnificativă ceea ce

înseamnă ca unui grad înalt de libertate faţă de impulsivitate îi corespunde un grad

scăzut de nevrotism. Cu alte cuvinte, un nivel scăzut al nevrotismului, al anxietăţii

corespunde posibilităţii persoanei de autocontrol, de autoreglare, de a-şi domina

manifestările iraţionale şi în special agresivitatea, de a se autodisciplina.

e) între Nevrotism şi Toleranţă (To) există o corelaţie negativă semnificativă de

-0.324, pentru p=0.01.

Correlations

N TOL

N Pearson

Correlati

on

1.000 -.324

Sig. (2-

tailed)

. .005

N 76 73

TOL Pearson

Correlati

on

-.324 1.000

Sig. (2-

tailed)

.005 .

N 73 73

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Între nevrotism şi toleranţă există o corelaţie negativă semnificativă, ceea ce

inseamnă că manifestarea de către persoană a unor atitudini sociale permisive,

lipsite de prejudecăţi, care-i acceptă pe ceilalţi aşa cum sunt, corespunde unui

nivel scăzut de nevrotism.

f) între Nevrotism şi Impresie bună (Gi) există o corelaţie negativă semnificativă

de -0.434, pentru p=0.01.

Correlations

N TOL

N Pearson 1.000 -.324

65

Correlati

on

Sig. (2-

tailed)

. .005

N 76 73

TOL Pearson

Correlati

on

-.324 1.000

Sig. (2-

tailed)

.005 .

N 73 73

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Între nevrotism şi toleranţă există o corelaţie negativă semnificativă, ceea ce

înseamnă că manifestarea de către persoană a unor atitudini sociale permisive,

lipsite de prejudecăţi, care-i acceptă pe ceilalţi aşa cum sunt, corespunde unui

nivel scăzut de nevrotism. Cu alte cuvinte, cu cât o persoană este mai puţin

anxioasă, mai echilibrată cu atât mai mult va manifesta o atitudine tolerantă faţă

de ceilalţi.

g) între nevrotism şi scala impresie bună există o corelaţie negativă semnificativă

de -0.468, pentru p=0.01

Correlations

N GI

N Pearson

Correlati

on

1.000 -.468

Sig. (2-

tailed)

. .000

N 79 79

GI Pearson

Correlati

on

-.468 1.000

Sig. (2-

tailed)

.000 .

N 79 79

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Corelaţia negativă semnificativă dintre nevrotism şi scala de impresie bună (Gi)

indică faptul că persoanele care au tendinţa să facă o impresie bună, persoanele

66

care sunt preocupate de ceea ce gândesc ceilalţi despre ele sunt acele persoane

care tind să aibă un nivel scăzut de anxietate şi instabilitate.

h) între nevrotism şi scala de realizare prin conformism există o corelaţie negativă

semnificativă de -0.458, pentru p=0.01

Correlations

N AC

N Pearson

Correlati

on

1.000 -.458

Sig. (2-

tailed)

. .000

N 79 79

AC Pearson

Correlati

on

-.458 1.000

Sig. (2-

tailed)

.000 .

N 79 79

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Între nevrotism şi realizare prin conformism există o corelaţie negtivă

semnificativă ceea ce arată faptul că scorurilor scăzute la nevrotism le corespunde

un interes şi o motivaţie adecvate realizării persoanei în orice domeniu. Cu alte

cuvinte, un nivel scăzut al anxietăţii, o toleranţă înaltă la frustrare şi o

autoapreciere crescută pot facilita realizarea în anumite cadre unde asemănarea cu

modelul sau supunerea faţă de obiceiuri reprezintă comportamente pozitive.

j) între nevrotism şi scala de realizare prin independenţă există o corelaţie

negativă semnificativă de -0.287, pentru p=0.05

Correlations

N AI

N Pearson

Correlati

on

1.000 -.287

Sig. (2- . .014

67

tailed)

N 76 73

AI Pearson

Correlati

on

-.287 1.000

Sig. (2-

tailed)

.014 .

N 73 73

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Între nevrotism şi realizare prin independenţă există o corelaţie negativă

semnificativă, adică scorurilor scăzute la nevrotism le corespunde un nivel

adecvat al interesului şi motivaţiei care facilitează realizarea persoanei în acele

situaţii în care autonomia şi independenţa sunt comportamente pozitive. Cu cât o

persoană este mai puţin anxioasă, temătoare, apatică, cu atât mai mult ea va

dezvolta tendinţa de a fi autonomă şi independentă în gândire. Scorurilor scăzute

la nevrotism le corespund scoruri înalte la această scală, ceea ce indică o persoană

matură, independentă şi sigură pe sine, cu abilitate intelectuală şi discernământ.

j) între nevrotism şi eficienţă intelectuală există o corelaţie negativă semnificativă

de -0.516, pentru p=0.01

Correlations

N IE

N Pearson

Correlati

on

1.000 -.516

Sig. (2-

tailed)

. .000

N 76 73

IE Pearson

Correlati

on

-.516 1.000

Sig. (2-

tailed)

.000 .

N 73 73

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed)

68

Corelaţia negativă semnificativă între nevrotism şi eficienţă intelectuală indică

faptul că o persoană cu nivel scăzut la nevrotismului manifestă, în general, interes

pentru valorile intelectuale şi are un grad ridicat de eficienţă personală şi

intelectuală.

k) între nevrotism şi simt psihologic există o corelaţie negativă semnificativă de -

0.347, pentru p=0.01

Correlations

N PY

N Pearson

Correlati

on

1.000 -.347

Sig. (2-

tailed)

. .003

N 76 73

PY Pearson

Correlati

on

-.347 1.000

Sig. (2-

tailed)

.003 .

N 73 73

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Între nevrotism şi intuiţie psihologică există o corelaţie negativă semnificativă

ceea ce arată că, cu cât nivelul nevrotismului este mai scăzut, cu atât gradul în

care persoana se implică şi este sensibil la necesităţile interne, la cauzele acestora

şi la experienţele semenilor este mai mare.

l) între nevrotim şi feminitate există o corelaţie pozitivă semnificativă de 0.401,

pentru p=0.01

69

Correlations

N FE

N Pearson

Correlati

on

1.000 .401

Sig. (2-

tailed)

. .000

N 76 73

FE Pearson

Correlati

on

.401 1.000

Sig. (2-

tailed)

.000 .

N 73 73

** Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).

Între nevrotism şi feminitate există o corelaţie pozitivă semnificativă, ceea ce

înseamnă că scorurilor înalte la nevrotism le corespund scoruir inalte la feminitate,

indicând interese mai mult feminine, iar scorurile scăzute la nevrotism corespund

cu scoruri scăzute la feminitate, indicând interese mai mult masculine.

După ce am calculat statistic corelaţiile dintre extraversie şi nevrotism cu

scalele C.P.I., având în vedere că eşantionul pe care s-au aplicat cele două

instrumente cuprindea subiecţi atât din Bucureşti cât şi din provincie, am

calculat media scorurilor pentru fiecare factor şi fiecare dimensiune măsurată

atât pentru subiecţii din Bucureşti cât şi pentru cei din provincie, cu scopul de

a afla dacă există diferenţe între cele două categorii.

După cum se observă foarte bine în tabelul de mai jos, există tendinţa ca subiecţii

din Bucureşti să aibă scoruri mai ridicate la toate dimensiunile C.P.I. şi la factorii

extraversie şi nevrotism, faţă de subiecţii din provincie, care prezintă scoruri mai

scăzute.

70

Group Statistics

LOCALI

T

N Mean Std.

Deviatio

n

Std.

Error

Mean

DO 1 29 25.1034 5.5828 1.0367

2 50 26.4400 5.8280 .8242

CS 1 29 15.4138 4.2386 .7871

2 50 15.9800 4.3729 .6184

SY 1 29 23.2759 4.5740 .8494

2 50 24.4200 3.8603 .5459

SP 1 29 32.4483 6.3896 1.1865

2 50 32.5600 7.0629 .9988

SA 1 29 20.3103 3.2083 .5958

2 50 20.3600 3.5442 .5012

WB 1 29 30.2414 4.9256 .9147

2 50 29.0400 6.4269 .9089

RE 1 29 23.9310 4.6440 .8624

2 50 25.3000 4.6697 .6604

SO 1 29 34.5517 6.2769 1.1656

2 50 33.9800 5.6658 .8013

SC 1 29 21.6207 5.9246 1.1002

2 50 21.9600 7.7115 1.0906

TOL 1 29 15.9655 4.5315 .8415

2 50 16.8200 4.6365 .6557

GI 1 29 11.9655 5.0034 .9291

2 50 14.2600 5.5432 .7839

CM 1 29 23.1034 3.0041 .5578

2 50 23.7200 2.7924 .3949

AC 1 29 22.4483 4.9251 .9146

2 50 22.9200 4.9973 .7067

AI 1 29 15.9310 4.2167 .7830

2 50 16.0000 3.8861 .5496

IE 1 29 31.6897 6.0303 1.1198

2 50 31.6600 5.4233 .7670

PY 1 29 10.4828 2.5017 .4646

2 50 9.9000 3.1445 .4447

FX 1 29 7.5862 3.9326 .7303

2 50 7.4200 3.6706 .5191

FE 1 29 19.4138 4.9100 .9118

2 50 21.0400 4.2473 .6007

E 1 29 14.6207 4.1267 .7663

2 50 13.4200 3.6927 .5222

N 1 29 9.1034 3.7734 .7007

2 50 9.9800 4.4607 .6308

71

Faptul că subiecţii din Bucureşti au, în general, scoruri mai mari decât cei din

provincie poate fi explicat prin faptul că cei din Bucureşti sunt mai deschişi către

nou, mai încrezători în forţele proprii, mai sociabili, mai adaptabili, mai mulţumiţi

de ei înşişi ca urmare a contextului de viaţă în care trăiesc şi care este oarecum

diferit faţă de provincie.

altă diferenţă privind scorurile este legată de sexul subiecţilor.

Group Statistics

SEX N Mean Std.

Deviatio

n

Std.

Error

Mean

DO 1.00 60 25.7667 5.5704 .7191

2.00 19 26.5263 6.3715 1.4617

CS 1.00 60 15.6833 4.5230 .5839

2.00 19 16.0526 3.6282 .8324

SY 1.00 60 24.2167 4.1132 .5310

2.00 19 23.3158 4.2824 .9825

SP 1.00 60 31.9167 6.8970 .8904

2.00 19 34.4211 6.1942 1.4211

SA 1.00 60 20.3500 3.4338 .4433

2.00 19 20.3158 3.4002 .7801

WB 1.00 60 29.0000 6.0981 .7873

2.00 19 31.0000 5.1532 1.1822

RE 1.00 60 25.8333 4.3028 .5555

2.00 19 21.5263 4.3890 1.0069

SO 1.00 60 35.0500 5.8351 .7533

2.00 19 31.4737 5.2108 1.1954

SC 1.00 60 22.4833 7.1840 .9275

2.00 19 19.7895 6.4513 1.4800

TOL 1.00 60 16.9667 4.3801 .5655

72

2.00 19 15.0526 5.0384 1.1559

GI 1.00 60 13.8000 5.3798 .6945

2.00 19 12.2105 5.5735 1.2787

CM 1.00 60 23.9833 2.1745 .2807

2.00 19 21.9474 4.1025 .9412

AC 1.00 60 23.7833 4.3495 .5615

2.00 19 19.4737 5.3890 1.2363

AI 1.00 60 16.5500 3.8375 .4954

2.00 19 14.1579 3.9898 .9153

IE 1.00 60 31.8500 5.5229 .7130

2.00 19 31.1053 6.0175 1.3805

PY 1.00 60 10.1500 2.8274 .3650

2.00 19 10.0000 3.2830 .7532

FX 1.00 60 7.2833 3.6781 .4748

2.00 19 8.1053 3.9846 .9141

FE 1.00 60 22.2167 3.2264 .4165

2.00 19 14.8421 3.4036 .7808

E 1.00 60 13.4500 3.8639 .4988

2.00 19 15.1579 3.7158 .8525

N 1.00 60 10.1500 4.3093 .5563

2.00 19 8.1053 3.5885 .8233

Din tabelul de mai sus am constatat că de cele mai multe ori subiecţii de sex

masculin prezintă scoruri mai ridicate la toate dimensiunile măsurate faţă de

subiecţii de sex feminin.

altă diferenţă de scoruri între subieţii pe care am aplicat cele două instrumente,

este legată de profilul uman sau real al facultăţii unde studiază. Rezultatele

statistice sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Group Statistics

FACULT

AT

N Mean Std.

Deviatio

n

Std.

Error

Mean

DO 1.00 48 25.3125 6.0359 .8712

2.00 31 26.9355 5.1893 .9320

CS 1.00 48 15.6042 4.6892 .6768

73

2.00 31 16.0323 3.6922 .6631

SY 1.00 48 23.6875 4.1058 .5926

2.00 31 24.4839 4.2259 .7590

SP 1.00 48 31.6667 7.0721 1.0208

2.00 31 33.8387 6.1865 1.1111

SA 1.00 48 20.3125 3.6563 .5277

2.00 31 20.3871 3.0296 .5441

WB 1.00 48 28.6458 5.9088 .8529

2.00 31 30.7742 5.7834 1.0387

RE 1.00 48 25.6458 4.3977 .6348

2.00 31 23.4839 4.8640 .8736

SO 1.00 48 35.1667 5.4317 .7840

2.00 31 32.6774 6.2684 1.1258

SC 1.00 48 22.2292 6.8362 .9867

2.00 31 21.2258 7.4909 1.3454

TOL 1.00 48 16.5417 4.4433 .6413

2.00 31 16.4516 4.8774 .8760

GI 1.00 48 13.8125 5.2861 .7630

2.00 31 12.8065 5.6887 1.0217

CM 1.00 48 23.6458 2.3923 .3453

2.00 31 23.2581 3.5116 .6307

AC 1.00 48 23.8542 4.5100 .6510

2.00 31 21.0323 5.1671 .9280

AI 1.00 48 16.4583 3.7810 .5457

2.00 31 15.2258 4.2325 .7602

IE 1.00 48 31.9583 5.6492 .8154

2.00 31 31.2258 5.6256 1.0104

PY 1.00 48 10.1875 2.5983 .3750

2.00 31 10.0000 3.4059 .6117

FX 1.00 48 7.0625 3.5274 .5091

2.00 31 8.1290 4.0311 .7240

FE 1.00 48 22.2500 3.3739 .4870

2.00 31 17.6452 4.7367 .8507

E 1.00 48 13.0833 3.7803 .5456

2.00 31 15.0645 3.7677 .6767

N 1.00 48 9.8750 4.3935 .6342

2.00 31 9.3226 3.9782 .7145

După cum se observă din datele de mai sus subiecţii de la facultăţile cu profil

uman (notat cu « 1 ») tind să aibă scoruri mai mari la majoritatea scalelor, faţă de

cei de la profil real (notat cu « 2 »). Cei de la profil real au scoruri mai mari la

extraversie şi la prima grupă de scale C.P.I. (la scalele dominanţă, capacitate de

statut, socializare, prezenţă socială, acceptare de sine şi bună-stare personală), în

74

timp ce subiecţii de la profil uman au scoruri mai înalte la celelatte scale şi chiar la

factorul nevrotism. Asta înseamnă că cei de la profilul real au prezină tendinţa de

a fi mai siguri pe sine, mai dominanţi, mai implicaţi în relaţiile sociale şi

extraverţi. Scorurile subiecţilor cu profil uman, faţă de cel real, indică o maturitate

interrelaţională mai înaltă, un potenţial de realizare personală crescut şi o mai

bună focalizare pe valorile intelectuale.

5. Discuţii şi recomandări

După cum am arătat şi mai sus, în demersul meu am pornit de la scalele C.P.I. şi

de la faptul că H.Gough a identificat trei mari vectori ai personalităţii în 1987,

dintre care un factor se referă la extraversie/introversie ; de aici am hotărât că e

posibil ca Inventarul de personalitate al lui Eysenck – E.P.I. să coreleze

semnificativ cu unele scale din C.P.I., mai ales cu acele scale care implică

deschiderea spre lume, sociabilitatea. Legat de acest lucru, am formulat trei

ipoteze de cercetare. Prima ipoteză presupunea faptul că e posibil să existe o

corelaţie statistic semnificativă între extraversie şi prima grupă de scale a C.P.I.

Această ipoteză s-a confirmat parţial, toate scalele din prima grupă corelând

pozitiv semnificativ cu factorul extraversie, cu excepţia scalei Wb (bună-stare

personală). A doua ipoteză presupunea faptul că e posibil ca şi între celelalte scale

ale C.P.I. şi extraversie să existe o corelaţie semnificativă. Nici această ipoteză nu

s-a confirmat în totalitate, dar am reuşit să identific dimensiunile din C.P.I. cu care

extraversia corelează semnificativ. Aceste dimensiuni sunt Flexibilitatea (Fx) şi

Feminitatea (Fe). A treia ipoteză de cercetare presupunea existenţa unei corelaţii

între dimensiunile din C.P.I. şi factorul nevrotism. Dimensiunile de personalitate

75

din C.P.I. nu corelează toate cu nevrotismul, dar am identificat acele dimensiuni

care corelează semnificativ cu factorul nevrotism. Scalele care corelează

semnificativ negativ cu nevrotismul sunt : Cs, Sp, Wb, Sc, To, Gi, Ac, Ai, Ie, Py,

şi scala Fe care corelează semnificativ pozitiv cu nevrotismul. Comentariile

privind fiecare corelaţie sunt prezentate mai sus.

Chiar dacă ipotezele cercetării nu s-au confirmat în totalitate, acest demers a

condus la identificarea dimensiunilor din C.P.I. cu care extraversia şi nevrotismul

corelează semnificativ. De altfel, acesta a fost şi scopul cercetării de faţă.

Pornind de la scorurile obţinute de subiecţi la ambele chestionare, am încercat să

aflu dacă există diferenţe semnificative între subiecţi pe sexe, locul de provenienţă

şi profilul (real sau uman) al facultăţii unde studiază. Rezultatele arată că subiecţii

care provin din Bucureşti au scoruri mai mari la toate scalele C.P.I. şi la factorii

extraversie şi nevrotism, decât subiecţii din provincie. Pe sexe, subiecţii de sex

masculin au tendinţa de a avea scoruri mai ridicate la toate scalele C.P.I. şi la

factorii extraversie şi nevrotism, faţă de subiecţii de sex feminin. O ultimă

diferenţă a fost legată de profilul, real sau uman, al facultăţii unde studiază,

rezultatele indicând faptul că cei de la profil uman tind să aibă scoruri ridicate la

majoritatea scalelor, faţă de cei de la real. Cei de la profil real tind să aibă scoruri

ridicate la prima grupă de scale a C.P.I. şi la factorul extraversie, în timp ce

subiecţii de la profilele umane, au scoruri mai ridicate la celelalte trei grupe de

scale C.P.I. şi la factorul nevrotism.

Consider că, deşi ipotezele cercetării nu s-au confirmat în totalitate, demersul pe

care l-am întreprins este valoros prin faptul că a dus la identificarea dimensiunilor

din C.P.I. cu care extraversia şi nevrotismul corelează semnificativ.

Pornind de la cercetarea de faţă, presupun că ar fi destul de important dacă aceasta

s-ar repeta pe un eşantion suficient de mare pentru a fi considerat reprezentativ

pentru populaţia de studenţi şi, astfel, probabil va fi mult mai uşor să înţelegem, să

diagnosticăm şi să interpretăm comportamentul pornind doar de la datele C.P.I. şi

de la corelaţiile cu extraversia şi nevrotismul. Deasemenea, diferenţele dintre

subiecţi pe sex, profilul facultăţii unde studiază şi localitatea de provenienţă ar

putea completa tabloul personalităţii fiecăruia, mult mai aproape de cel real, dacă

acest demers s-ar concretiza pe un eşantion reprezentativ. Un alt demers important

76

ce ar putea fi întreprins pornind de la rezultatele cercetării ar fi stabilirea unui

profil general al subiecţilor pentru fiecare domeniu de studiu în parte, fapt ce ar

presupune aplicarea celor două instrumente pe un număr suficient de mare de

subiecţi de la fiecare profil de studiu, sau cel puţin de la fiecare facultate în parte.

Aceasta ar servi mai ales ca înstrument în orientarea şcolară şi profesională,

identificându-se măsura în care subiecţii se raportează la indicii generali ali

profilului respectiv.

Bibliografie

1. Culda, O.L. (2001), “Strategii psihologice de explicare a

personalităţii”, Editura Licorna, Bucureşti.

2. Eysenck, H., Eysenck, M. (1999), “Descifrarea comportamentului

uman”, editura Teora, Bucureşti.

3. Jung, C.G. (1971), “Tipuri psihologice”, Editura Humanitas, Bucureşti.

4. Minulescu, M. (1996), “Chestionarele de personalitate in

evaluarea psihologica”, Garell Publishing House, Bucuresti

5. ***(1991), Inventare multifazice de personalitate”, Bucuresti

77

6. Minulescu, M. (2004), “Psihodiagnoza modernă.. Chestionarele de

personalitate”, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti

7. Pitariu, H. D., Albu, M. (1993), « Inventarul de Personalitate

California : prezentare şi rezultate experimentale », în « revista de

Psihologie », tonul 39, numarul 3, pag. 249-263.

8. Roşca, M., (1972), “Metode de psihodiagnostic”, editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti.

9. Şchiopu, U. (2002), “Introducere in psihodiagnostic”, Ed. Humanitas,

Bucuresti

10. Zlate, M. (1997),” Psihologia vietii cotidiene”, Ed. Polirom, Iasi

11. Zlate, M.(1999), “Eul şi personalitatea”,Editura trei, Bucureşti.

12. http: // users.net2000.com.an/~bosco/rmit_portofolio.htm

13. www.a2zpsychology.com/great_psuchologists/eysenck_mpi.htm

14. www.psihiatrie.org/artb/epidemiologia-tulbur-1.php?idr=146

15. www.itemsoft.ro/modules/news/article.php?storyid=4

16. www.okkosoft.com/psiho/epi/index

78

79