Curs PSI

08:14 AM 08:14 AM Prof.dr.ing. Mariana Panaitescu 1

INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL

Dupã modul de stingere a incendiilor, aceste instalaţii pot fi de douã categorii :

• de suprafaţã;

• volumice.



Instalaţiile de suprafaţã funcţioneazã în felul urmãtor: trimit la suprafaţa focarului de incendiu substanţa stingãtoare care are rolul de a rãci sau de a opri alimentarea cu oxigenul din aer din zona unde are loc arderea, împedicând astfel ieşirea aburului. În baza principiului rãcirii focarului de incendiu are loc funcţionarea instalaţiei de stingere cu apã.



Instalaţia de stingere cu apã -rãceşte substanţele arzând pânã sub temperatura de aprindere. -Dupã modul de acţionare existã urmãtoarele tipuri de instalaţii de stingere cu apã:instalaţii cu jet cinetic de apã;instalaţii cu apã pulverizatã;instalaţii ce inundã complet volumul protejat al încãperilor.



Instalaţiile de stingere cu spumã – la acest tip de instalaţie, spuma reprezintã agentul

principal de stingere a lichidelor mai uşoare decât apa, lichide care sunt depozitate în tancuri sau sunt scurse

şi acumulate în strat. Acest tip de instalaţii se foloseşte pentru prevenirea şi

respectiv stingerea acestor acumulãri în strat, acoperindu-le cu un strat izolant, împedicând astfel

întinderea incendiului. Aceastã instalaţie se foloseşte numai în cazul în care

este interzisã prezenţa apei ( sodiu sau potasiu metalic , pentaoxidul de fosfor, trioxidul de alluminiu, etc ).

Aplicarea spumelor de stingere este extinsã la o gamã de produse inflamabile, crescându-se în acest scop

eficienta substanţelor spumante.



Instalaţiile de stingere volumicã – în aceastã grupã intrã cele care umplu

volumul liber al încãperilor cu substanţe care nu întreţin arderea, precum aburul

sau gazele inerte.



Instalaţiile cu abur - stingerea incendiilor cu ajutorul aburului se

bazeazã pe reducerea volumului aerului din spaţiul în care are loc arderea.



Instalaţiile cu gaz inert - pe navele petroliere se remarcã folosirea acestui tip de instalaţii,

agentul de stingere fiind gazele de ardere ale combustibilului lichid al motoarelor. Aceste

instalaţii se folosesc pentru stingerea incendiilor în magaziile de mãrfuri generale sau ca mijloc de prevenire a incendiilor în

tancurile petroliere.



Protecţia compartimentelor şi instalaţiilor aferente

Protecţia se realizeazã din faza de proiectare si construcţie. Dintre mãsurile ce se pot lua amintim:

-împãrţirea navei în zone izolate de foc prin pereţi etanşi;material lemnos, ignifugat;-posibilitatea izolãrii unor trasee, oprind astfel propagarea incendiului în alte zone;-toate pompele pentru transfer combustibil , ulei şi separarea combustibilului sã aibã posibilitatea opririi de la distanţã;-aerisirile tancurilor de ulei şi combustibil sã fie protejate împotriva pãtrunderii scânteilor, iar evacuarea gazelor motorului sã aibã parascântei



Toate aceste instalaţii de stins incendii trebuie sã corespundã urmãtoarelor cerinţe principale:

-sã fie oricând gata de funcţionare, indiferent dacã nava se aflã în staţionare sau în marş;-sã nu intensifice prin funcţionare lor procedeul de ardere;-sã fie sigure în funcţionare şi sã aibã fiabilitate ridicatã;-sã acţioneze asupra focarului de incendiu, astfel, încât sã excludã posibilitatea reaprinderii;-sã aibã mijloace de actionare localã dar şi de la distanţã, precum si posibilitãţi de control.



INSTALAŢIILE DE STINS INCENDIUL CU APÃ Instalaţiile din aceasta grupã asigurã stingerea cu apã sãratã sau dulce, prin rãcirea substanţelor arzânde pânã sub temperatura de aprindere. Dupã modul în care acţioneazã asupra focarului de incendiu pot fi împãrţite în:

• instalaţii de stins incendiul cu apa pulverizată (sprinkler, pulverizare brută, stropire, pulverizare finã);

• instalaţii cu jet cinetic de apã, îndreptat asupra focarului de incendiu;

• instalaţii care inundã complet întregul volum liber al încãperilor (inundare).



INSTALAŢIILE DE STINS INCENDIUL CU JET DE APÃ(CINETIC )

Cu jeturi cinetice de apã îndreptate asupra focarului de incendiu se pot stinge incendiile din interiorul încãperilor,

de pe zonele deschise ale punţilor şi platformelor, dar nu se reuşeşte stingerea incendiilor cu produse petroliere, a

echipamentului electric în funcţiune, a lacurilor si vopselelor.

Cu apa nu se pot stinge incendiile substanţelor cum sunt : carbura de calciu, varul nestins, kaliul si natriul, cu care apa poate intra în reacţie chimicã, exotermicã urmatã

de formarea cu aerul a unor amestecuri explozive ce amplifica incendiul.



Acţioneazã de la distanţã asupra focarelor de incendiu cu jeturi cinetice de apã, de debite (2…6) l/s. Cu o astfel de instalaţie sunt prevãzute toate

navele în scopul stingerii incendiilor în încãperile de locuit şi serviciu, pe punţi şi platforme

deschise.Instalaţiile primesc apa de peste bord cu ajutorul pompelor de incendiu racordate la conducte,

care deservesc hidranţii cu furtunuri flexibile şi ajutaje manuale ce dirijeazã apa spre focarul de

incendiu. Pentru stingerea incendiilor pe alte nave sau pe mal, apa este dirijatã din tunuri de apã

(hidromonitoare) care o arunca la distanţe de (60…80) m, pe când din ajutajele manuale apa este

aruncatã la (20…25)m. Distanta de acţiune a jetului de incendiu determinã sarcina necesarã a ajutajelor

de incendiu, care reprezintã (25…32)mca.


INSTALAŢII DE STINS INCENDIULCU APA

Schema de principiu a unei instalaţii cu jet cinetic



. INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU APÃ PULVERIZATÃ

Instalaţiile de stins incendiul cu apã pulverizatã se bazeazã pe principiul rãcirii

suprafeţei carburante, coeficienţa sporitã de pulverizare a apei şi crearea concomitenta a unui strat protector de vapori ce întrerupe alimentarea

cu oxigen a flãcãrii.Instalaţiile pot fi dotate cu sprinklere (care

realizeazã pornirea automata a instalaţiei) sau cu pulverizatoare comandate centralizat (de

drencere cu declanşare manualã).


INSTALAŢII DE STINS INCENDIULTIPURI DE SPRINKLERE



Schema instalaţiei de stins incendiul cu apă pulverizată1 – hidrofor; 2 – pompã de apa dulce pentru alimentare hidrofor; 3 – flotor; 4 – tubulaturã de alimentare cu aer comprimat a hidroforului; 5 – magistralã; 6 –

armãturã de cuplare cu magistrala instalaţiei de stins incendiu cu jet cinetic; 7 – pompã principalã; 8 – armãturi speciale cu reţinere şi semnalizare a circulaţiei apei; 9 – armãturi speciale cu reţinere, semnalizare şi posibilitãţi de închidere

manualã; 10 –sprinklere; 11 – valvulã cu comandã electricã



• INSTALAŢII DE STROPIRE ŞI INUNDARE • La spãrgãtoarele de gheaţã, navele de expediţie şi la

baleniere, pentru pãstrarea substanţelor explozive existã încãperi speciale, amplasate departe de compartimentele maşini şi cãldãri, de echipamentul electric, de tancurile de combustibil etc. Substanţele explozive se pãstreazã în ambalaje antiscânteie aşezate în rafturi. Temperatura lor de pãstrare este minim –5C şi maxim +25C. In scopul prevenirii incendiilor sau exploziilor, la creşterea temperaturii în încãpere peste 30 oC intrã automat în funcţiune o instalaţie de stropire cu debit specific de 24 l/min. pentru fiecare m2 de podea de încãpere. De asemenea, în caz de incendiu se prevede stropirea din încãperile vecine a pereţilor interiori, a pereţilor exteriori şi a bordajelor. Pentru stropirea pereţilor se folosesc tuburi perforate cu debit specific de minim 30 l/min. pentru fiecare metru al perimetrului încãperii.



• . INSTALAŢIA DE STINGERE CU SPUMÃ• Spuma este o structurã alveolar – pelicularã

dispersatã, formatã printr-o aglomerare de bule de gaz, separate între ele prin pelicule relativ subţiri de lichid şi poate fi consideratã ca o emulsie concentratã de gaz într-un lichid. Ea poate fi obţinutã în urma unei reacţii chimice sau prin introducerea mecanicã a unui gaz într-un lichid. Pentru obţinerea unei structuri alveolar – peliculare stabilitã în timp în lichid se introduc în cantitãţi mici substanţe spumogene.

• Spuma aeromecanicã este un amestec de apã dulce sau apã de mare, substanţa spumogenã şi aer. Substanţele spumogene trebuie sã asigure obţinerea spumelor cu anumite calitãţi.



• INSTALAŢII CU FORMAREA INTERIOARÃ A SPUMEI• În figura de mai jos este reprezentatã schema

instalaţiei de stingere cu spumã cu formare interioarã.• Pentru obţinerea spumei aeromecanice în

instalaţia cu formare interioarã, în staţiile stingãtoare se amplaseazã tancul 1 în care se gãseşte amestecul de substanţã spumogenã cu apã în proporţia necesarã.

• Pentru evacuarea emulsiei din tanc şi formarea spumei, în staţie este montatã o butelie cu aer comprimat 2 , racordatã la magistralã de aer comprimat a navei.



• .INSTALAŢII CU FORMAREA EXTERIOARÃ A SPUMEI• Se utilizeazã în special pentru stingerea incendiilor în

tancurile de marfã ale petrolierelor şi compartimentele de maşini- cãldãri de dimensiuni mari.

• Schema unei instalaţii de stingere cu spumã cu formare exterioarã este prezentata mai jos. Se ramificã o tubulatura 1 de la magistrala instalaţiei de stingere cu apã. Apa este folositã pentru formarea emulsiei cu spumogene şi pentru deplasarea substanţei spumogene din tancul 3 spre amestecãtorul 5. Dispersorul 2 anuleazã energia cineticã a apei la intrarea în tancul 3, pentru a împiedica distrugerea pistonului lichid de separaţie 4. Lichidul pistonului 4 este un amestec insolubil în apã şi substanţa spumogenã, de densitate medie.(fig.25.8).


INSTALAŢII DE STINS INCENDIULCU FORMAREA INT.A SPUMEI


INSTALAŢII DE STINS INCENDIULCU FORMAREA EXT.A SPUMEI



• INSTALAŢII DE STINGERE VOLUMICÃ A INCENDIULUI

Instalaţiile din aceasta categorie reduc conţinutul de oxigen din încãperea protejatã pânã sub limita de 15% de la care înceteazã procesul de ardere. Ca agenţi de stingere sunt folosiţi vapori sau gaze inerte la ardere: abur, vapori de lichide uşor volatile sau pulberi sublimabile, bioxid de carbon, gaze de ardere rãcite. Funcţionarea tuturor instalaţiilor de stingere volumicã este periculoasã pentru oameni. Ele nu se utilizeazã în încãperile de locuit şi de serviciu, iar în celelalte încãperi pornirea este precedatã de semnalizãri de avertizare opticã şi acusticã.

• Proprietãţile fizico-chimice ale agenţilor de stingere sunt diferite, ceea ce face ca domeniile de utilizare, precum şi soluţiile constructive de realizare sã fie diferite.



• INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU BIOXID DE CARBON• Se folosesc pentru stingerea incendiilor în încãperile diesel-

generatoarelor de avarie, în magazii de substanţe explozive sau uşor inflamabile, magazii de pituri, magaziile de marfã şi compartimentele de maşini ale cargourilor, tobele de eşapament, etc. Instalaţia de stins incendiu cu bioxid de carbon nu este admisã ca sistem de bazã pentru magaziile de petrol, întrucât în cazul exploziilor tubulatura sub presiune ridicatã, poate fi uşor avariatã şi scoasã din funcţiune, iar rezervoarele de gaz sunt mult limitate la bordul navei.

• * pistonul de lichid este realizat din substanţe insolubile în apã.• Instalaţiile de stins incendiu cu bioxid de carbon sunt:• de înaltã presiune, pentru care se utilizeazã butelii de 40 litri la presiune

ridicata (12,5…15) MPa, pentru aceste instalaţii depozitarea buteliilor trebuie fãcutã în încãperi izolate, ventilate şi chiar stropite cu apã, pentru ca temperatura în interiorul lor sã nu depãşeascã +45oC;

• de joasã presiune, la care cantitatea necesarã de bioxid de carbon se pãstreazã într-un singur rezervor, la presiunea de lucru de 2 MPa.


INSTALAŢII DE STINS INCENDIULCU CO2



• INSTALAŢIILE DE PREVENIRE A INCENDIILOR CU GAZE DE ARDERE

• In ultimul timp sunt utilizate pe nave instalaţiile cu gaze de ardere a combustibilului lichid, ca principal mijloc de prevenire a incendiilor în magaziile de marfa.



• INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU LICHIDE VOLATILE

• Acest tip de instalaţie utilizeazã derivaţi halogenaţi şi hidrocarburilor aromate (freoni), (fig. 25.10).

• Cei mai utilizaţi sunt:• H 2402 – tetra-fluor- dibrom- metan, cunoscut şi sub

denumirea de R11B1• H 1202 – difluor-clor- brom- metan, cunoscut şi sub

denumirea de R12B12• În fig.25.10. este prezentatã schema principalã a

instalaţiei de stins incendiu cu lichide volatile.



Schema instalaţiei de stins incendiul cu lichide volatile 1 – butelie aer comprimat; 2 – reducţie; 3 – rezervoare lichid volatil; 4 – sticle

de nivel; 5 – supape de siguranţã; 6 – racord alimentare rezervoare; 7 – tubulaturã alimentare cu aer comprimat; 8 – magistralã instalaţie stins

incendiul; 9 – valvule de izolare; 10 – valvule pentru suflare aer pe instalaţie



• INSTALAŢII DE STINS INCENDIUL CU PULBERI ŞI GAZ INERT

• Gazul inert necesar stingerii incendiului se obţine prin sublimarea pulberilor. Transportul pulberilor se face tot cu gaz inert N2 sau CO2, din buteliile 8 (fig. 25.11.) la presiunea de (1,0…1,5) MPa.

• Declanşarea buteliilor se face cu aer comprimat din butelia 6, aflată la panoul 10 din zona incendiului. Instalaţia se proiecteazã astfel încât cu ajutorul aerului comprimat din butelia 6, prin declanşarea acesteia, sã se comande toate valvulele de pe traseu, permiţând deschiderea acestuia.



Schema instalaţiei de stins incendiul cu pulberi şi gaz inert 1 – recipient cu pulbere; 2 – tubulaturã de alimentare a instalaţiei; 3 – valvulã cu

comandã pneumaticã; 4 – valvulã de zonã acţionatã pneumatic; 5 – panou de distribuţie dotat cu furtun flexibil de împrãştiere şi cu butelie de aer comprimat pentru

declanşarea instalaţiei; 6 – butelie de aer comprimat pentru comandã; 7 – sistem pneumatic de declanşare a buteliilor ; 8 – butelii de CO2 sau N2 pentru aerarea

pulberilor şi transportul acestora în zonã; 9 – duze

Curs PSI

Documents

Transcript of Curs PSI