Curs Procedura Civila

5/12/2018 Curs Procedura Civila - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/curs-procedura-civila-55a74b82ad569 1/51

pg. 1

CURS PROCEDUR CIVIL ± 05.10.2011

Examen:

1 subiect teoretic (comparaii, corelaii etc.); 10 întrebri tip gril deschis (4 variante); 1 spe.

Bibliograf ie:

Cursul selectiv de licen ± Mihai Viorel Ciobanu, Gabriel Boroi i TraianBriciu;

Curs ± Mihaela Tbârc ± Universul Juridic; Tratatul teoretic i practic de proedur civil ± Viorel Ciobanu ± Editura

Naional (1996-1997); Tratat de procedur civil ± prof. Lei; Tratat de procedur civil ± prof. Deleanu ± doar primul volum.

FORMA, MATERIA I METODA PROCESULUI CIVIL

Procesul civil are 3 momente:

debut ± presupune sesizarea instanei de judecat; desfurare ± dezbaterile; final ± hotrârea judectoreasc.

Sesizarea instanei

Fiind un proces al intereselor private, procesul civil nu poate s debuteze la iniiativainstanei, ci numai la iniiativa prii interesate ± o parte, pentru a-i apra interesele, va

solicita instanei o hotrâre care s oblige cealalt partea s dea, s fac sau s nu fac ceva. Nemo iudex sine acto ± regula.

Excepii:



pg. 2

1. în materia punerii sub interdicie (art. 111 lit. c) N.C.Civ.) ± instana judectoreasc poate s întiineze instana de tutel cu privire la punerea sub interdicie a unei persoane ± a se analiza în corelaie cu art. 165 N.C.Civ.;

2. în materia divorului ± pariale derogri de la regula nesesizrii instanei din oficiu: încredinarea minorilor; contribuia pe care cellalt printe, cruia nu i-au fost încredinai

copiii, trebuie s o acorde pentru creterea copiilor. art. 396 N.C.Civ. ± instana de tutel hotrte, odat cu pronunarea

divorului, i cu privire la încredinarea minorilor (dar nu se specific faptulc se pronun din oficiu);

art. 397 N.C.Civ. ± nu mai exist instituia încredinrii minorului ± ambii prini urmeaz s-i exercite autoritatea printeasc identic;

art. 400 N.C.Civ. ± dar instana trebuie s dispun cu privire la locuinacopilului minor la printele cu care locuiete în mod statornic + cheltuielile

suplimentare pe care acest printe le suport i care trebuie împrite cucellalt so; art. 402 N.C.Civ. ± instana de tutel, prin hotrârea de divor, hotrte i

cu privire la suportarea cheltuielilor minorului de ctre printele la care nulocuiete;

art. 907 N.C.Proc.Civ. ± instana hotrte cu privire la locuina copiluluiminor i la cheltuielile cu creterea acestuia, chiar dac acest lucru nu a fostsolicitat prin cererea de divor.

( N.C.Civ. este, dar nu prevede. N.C.Proc.Civ. prevede, dar nu este. ± Traian Briciu)

Dezbaterile

Sunt cuprinse între momentul sesizrii instanei i momentul pronunrii hotrârii judectoreti.

Exist mai multe accepiuni ale conceptului.

N.C.Proc.Civ. ± o mai mare claritate a noiunii:y cercetarea procesului ± discutarea asupra formalitii cererii, depuneri de

întâmpinri, excepii, probe;y dezbaterile finale.

Principiile dezbaterilor:



pg. 3

contradictorialitatea ± nu este un principiu consacrat expres în actualul Cod, dar rezultdin mai multe aplicaii practice asupra anumitor instituii; contradictorialitatea este unuldintre conceptele care intr în conceptul de proces echitabil (art. 6 CEDO).

Contradictorialitatea = posibilitatea pe care legea le-o ofer prilor de a se pronuna cu privire la actele, susinerile, probele înfiate de ctre parteaadvers.Prevederi în care se regsete principiul contradictorialitii:

art. 114 C.Proc.Civ ± cererea de chemare în judecat corect realizat estecomunicat pârâtului; acesta va formula o întâmpinare prin care va artaaprrile fa de cele invocate de reclamant, excepiile pe care le invoci probele pe care pârâtul înelege s le utilizeze în contra reclamantului;

art. 107 C.Proc.Civ. ± instana nu se va pronuna asupra a nimic decâtdup citarea egal a prilor; dac una dintre pri nu este legal citat,instana va trebui s amâne cauza;

actul pe care una dintre pri înelege s-l depun în dosar trebuiecomunicat i celeilalte pri; contradictorialitatea rezult i din modul în care au loc dezbaterile ± mai

întâi vorbete reclamantul, pe urm pârâtul; dreptul de a da replica ± cu privire la anumite probe (dreptul de a cere

contraproba).

Contradictorialitatea este regula. Orice excepie trebuie prevzut expres de normalegal.

Excepii de la principiul contradictorialitii:

y procedurile necontencioase ± pentru c ele nu presupun opunerea unui dreptunei persoane. Petentul solicit instanei o autorizare, dar nu în detrimentulaltei persoane.

y în materia ordonanei preediniale ± aceasta poate fi judecat chiar i frcitarea prilor. Aceasta se explic prin faptul c exist anumite valori maiimportante de protejat, ce in de celeritatea procesului.

y în materia msurilor asigurtorii ± poprirea.Dar niciuna dintre excepii nu presupune analiza pe fond a cauzei.

Contraditorialitatea nu se suprapune cu prezena fizic a persoanei în faa

instanei.Conform N.C.Proc.Civ., de principiu, recursul de va judeca fr a mai fi citate

prile. Aceasta nu presupune c cererea de recurs nu a fost depus de ctre una dintre pri sau c ea nu a fost transmis celeilalte pri. Prevederile N.C.Proc.Civ. afecteazdoar principiul oralitii.

Art. 14 N.C.Proc.Civ. consacr în mod expres principiul contradictorialitii.



pg. 4

dreptul la aprare ± este consacrat i în Costituia României + CEDOy art. 6 CEDO ± nu este reglementat expres, dar reprezint o component de baz

a unui proces echitabil.

Are dou componente:

dreptul de a asigura prilor un mecanism procesual care s le permit prilor exprimarea punctului de vedere i administrarea dovezilor necesare pentru aprarea drepturilor lor ± principiul egalitii armelor în proces;

+ dreptul de a ataca hotrârile considerate nedrepte;+ dreptul de a recuza instana, atunci când exist suspiciuni cu privire laafectarea neprtinirii instanei;

dreptul de a fi asistat sau reprezentat de ctre un avocat sau de ctre unconsilier juridic (în cazul persoanelor juridice).

( Dac nu deschizi ochii, deschizi punga. ± Traian Briciu)

Ajutorul public judiciar ± un instrument prin accesarea cruia chiar i o persoan care nu are disponibiliti materiale poate s aib acces la un avocat.Instana este cea care îl acord, dac persoana se încadreaz în anumite limite devenit care îi permit accesul, i se concretizeaz în primul rând prin acordarea unuiavocat din oficiu.

Limitele de venit în care se poate acorda ajutorul social ± venitul net pemembru de familie de 500 lei, pentru ajutor integral, i 800 lei, pentru ajutor parial.

N.C.Proc.Civ. ± principiul dreptului la aprare este meninut, fiindreglementat expres în art. 13. În recurs, cererile i concluziile nu pot fi formulate isusinute decât prin avocat sau, în cazul persoanei juridice, de ctre consilierul juridic ± astfel, se restrânge într-un sens dreptul la aprare, i se lrgete într-un altul.

rolul activ al judectorului ± diferenele de prestaie dintre pri justific un rol activmai accentuat al judectorului. Judectorul nu trebuie s stea pasiv fa de desfurarea procesului, ci trebuie s struie, prin toate mijloacele posibile, la aflarea adevrului. El poates cear administrarea de probe pe care prile nu le cer, s dea explicaii prilor privinddrepturile lor i exerciul acestora etc.

y art. 118 C.Proc.Civ. ± dac pârâtul nu este asistat de ctre avocat, la prima zi deînfiare instana îi va pune în vedere s arate excepiile, dovezile i toatemijloacele sale de aprare, atrgându-i atenia asupra faptului c neinvocarea lor atrage decderea din acest drept.

y proces de tip inchizitorial ± procesul în care judectorul are un rol activ.

y proces de tip acuzatorial ± procesul în care judectorul are un rol pasiv.



pg. 5

principiul disponibilitii prilor ± prile i numai prile au dreptul de a decidedac declanaz sau nu procesul; reclamantul stabilete cu cine anume vrea s se judece;reclamantul este cel care stabilete ce dorete s fac instana.

y instana nu ar putea s aduc pri noi nu în proces;

y instana nu poate s adauge sau s scad din obiectul cererii reclamantului;

y art. 129 al. (6) C.Proc.Civ. ± în toate cazurile, judectorii hotrsc numai asupraobiectului cererii deduse judecii ± toate cazurile, mai puin cele prevzute delege.

Excepii: atunci când un ter atac un act administrativ, trebuie introdus în cauz,

chiar din oficiu, de ctre instan, i beneficiarul ± Legea 554/2004 (legeacontenciosului administrativ);

dac se ridic o excepie de nelegalitate a actului administrativ, trebuie

chemat în proces, chiar din oficiu, de ctre instan, chiar dac partea nu ocere, emitentul actului ± Legea 554/2004 (legea contenciosuluiadministrativ).

y prile au dreptul s atace sau s nu atace hotrârea pronunat, s încheietranzacii etc.

în cazul copiilor minori, reprezentarea i orice acte de dispoziie fcuteîn numele lor vor putea fi cenzurate de ctre instan.

oralitatea dezbaterilor ± acest principiu nu trebuie absolutizat. Oralitatea va cpta ovalen mai mare când se va da curs prevederii legale privind înregistrarea procesului.Prile pot cere oricând stenografierea edinei.

publicitatea ± procesele se defoar în principal în public. Acest principiu reprezint ogaranie asupra bunei desfurri a procesului.

Acest principiu are limitele sale, datorit necesitii soluionrii rapide a unor cauze.

Judecata în camera de consiliu presupune o desfurare a procesului care nuasigur prezena publicului, ci doar a pilor, dac se prevede necesitatea citrii lor.

Aciunea în anulare a hotrârilor AGA se judec în camera de consiliu ± pentru

protecia datelor privind activitatea societilor comerciale.Exist i alte excepii, atunci când dezbaterea public ar vtma ordinea,moralitatea public sau prile ± de exemplu: ascultarea minorului de ctre judector înainte de a decide cu privire la stabilirea msurilor ce se iau cu privire la autoritatea printeasc. În astfel de situaii, se dispune dezbaterea în edin secret.

Pronunarea hotrârii se va face totui în public, chiar dac dezbaterile au avutloc în camera de consiliu.



pg. 6

În N.C.Proc.Civ. legiuitorul a împrit defurarea procesului în dou mari faze:cercetarea procesului i dezbaterea final. Doar aceasta din urm va mai avea loc înedin public, cercetarea procesului desfurându-se în camera de consiliu.

Dac prile doresc, i pledoaria final se poate face tot în camera de consiliu,dar pentru aceasta este necesar acordul tuturor prilor.

principiul distriburii aleatorii i continuitii completului de judecat ± cauzele sedistribuie în mod aleatoriu prin programul Ecris sau prin metoda ciclic, dac programulnu funcioneaz. Dac un judector este desemnat într-o cauz, el trebuie s judeceaceast cauz pân la sfâritul procesului. Înlocuirea judectorului se face doar pentrucauze temeinice (moarte, concediu prelungit, mutare la alt instan).

termenul se d aleatoriu ± dar acest principiu nu va mai fi utilizat în curând, urmând ca

judectorul s dea primul termen în funcie de coninutul dosarului.

HOTRÂREA JUDECTORESC = actul final al procesului care cuprinde trei pri: o parte în care se prezint ce s-a întâmplat în faa instanei, o a doua parte constituitdin considerente i o a treia parte ± dispozitivul (arat ce anume a dispus instana).

Dispozitivul este partea cea mai important a hotrârii judectorreti, fiind partea carese pune efectiv în executare. Considerentele explic dispozitivul, dar nu fac parte din acesta.Dispozitivul trebuie s fie clar, concis i nu trebuie s cuprind motivri.

Hotrârea trebuie s rspund la toate argumentele incovate de pri.

Materia procesului este reprezentat, în principal, de conflictul dintre pri. Materia procesului este constituit de toate confictele latente care nu îi gsesc o alt rezolvare.

Metoda procesului ± judectorul are la dispoziie o construcie juridic oferit dereclamant i o alt construcie juridic oferit de ctre pârât. Judectorul trebuie s adopte unadintre cele dou construcii juridice sau s elaboreze o a treia construcie juridic. În acestscop, judectorul trebuie s ia cunotin de faptele din dosar, s administreze probele i selaboreze construcia juridic respectiv, încadrând-o juridic în textele propuse de ctre pri.

În cazul în care încadrarea nu corespunde textelor de lege propuse de pri, judectorul poaterespinge cererea sau o poate pune în discuia prilor, pentru a recalifica cererea. Totodat, judectorul are un drept suveran de apreciere a unor concepte neclarificate de textele legale.Acest drept nu poate fi cenzurat de ctre instana de recurs; numai judectorul fondului poateface astfel de aprecieri.



pg. 7

NORMELE DE PROCEDUR CIVIL

În cadrul procedurii civile, exist trei categorii de norme:

norme de organizare judectoreasc ± stabilesc cu privire la organizarea sistemului judiciar, statutului magistrailor, compunerii i constituirii completelor de judecat

norme de competen ± stabilesc atribuiile instanelor, atât fa de alte organe jurisdicionale sau cu activitate jurisdicional, cât i între ele:

norme de competen general ± norme ce stabilesc atribuiile instanelor fa de alte organe cu activitate jurisdicional;

norme de competen material ± norme care stabilesc atribuiile întreinstanele judectoreti în raport de ierarhia acestora;

norme de competen teritorial ± norme care stabilesc atribuiile

instanelor în raport de delimitarea teritorial a instanelor de acelai grad. norme de procedur propriu-zis ± stabilesc asupra modului de desfurare a

procesului, redactarea actelor de procedur, termenele procedurale, precum i cele cu privire la executarea hotrârilor.

Art. 304 C.Proc.Civ. prevede dou motive de recurs: când instana nu a fost alctuitconform dispoziiilor legale i când hotrârea s-a dat cu înclcarea competenei instanei.

Normele de procedur sunt de dou categorii:y norme de ordine public ± norme imperative;y norme de ordine privat ± norme dispozitive.

Diferena dintre cele dou o face regimul nulitii actului sau a decderii, dac estevorba despre termen. Înclcarea normelor de ordine public este sancionat prin nulitateaabsolut, care poate fi invocat de ctre oricare dintre pri, de instan din oficiu sau de ctre procuror, dac particip la proces i pe tot parcursul procesului. Înclcarea normelor de ordine privat poate fi invocat numai de ctre partea vtmat i într-o limit de timp, care, de regul,este dat de prima zi de înfiare, dup realizarea nelegalitii.

Normele de organizare, ca regul general, sunt de ordine public. Exist o singur

excepie ± normele privind recuzarea (art. 27C

.Proc.C

iv.). Normele de competen general i de competen material sunt de ordine public. Normele de competen teritorial sunt, în general, de ordine privat ± excepii: normele privind starea i capacitatea persoanelor i cele prevzute de art. 13-16 C.Proc.Civ.

Normele de procedur propriu-zis ± reguli de delimitare a normelor de ordine publicde cele de ordine privat:

formularea utilizat de legiuitor;



pg. 8

natura valorii protejate.Art. 89 C.Proc.Civ. ± citaia, sub pedeapsa nulitii, va fi înmânat prii cu cel

puin 5 zile înaintea termenului de judecat ± norm de ordine privat.Art. 284 C.Proc.Civ. ± termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotrârii ±

norm de ordine public.

Aplicarea în timp a normelor

Normele speciale nu pot fi modificate prin norme generale, decât dac acestea din urm prevd în mod expres abrogarea sau modificarea primelor.

Art. 178 N.C.Civ. ± cazurile de instituire a curatelei; art. 179 N.C.Civ. ± competenainstituirii curatelei este dat instanei de tutel. Art. 44 C.Proc.Civ. ± în caz de urgen,instana poate numi un curator special. Rmân în continuare valabile textele din C.Proc.Civ.,fiind norme speciale.

Normele de organizare sunt de imediat aplicabilitate, dac legea nu prevede altfel. Normele de competen ± instanele legal investite potrivit legii vechi rmâncompetente, legea nou aplicându-se numai cererilor formulate dup intrarea ei în vigoare.

Normele de procedur propriu-zis ± cile de atac sunt supuse, sub aspectul cii deatac, termenului i motivelor, legii de la momentul pronunrii hotrârii.

Regimul nulitii ± dac un act este nul sub imperiul legii sub care a fost fcut, chiar dac legea nou nu mai prevede cauza de nulitate, el va rmâne nul sau anulabil. Valabilitateaactului se judec dup acelai raionament.

Probele ± sunt admisibile doar probele permise de lege la momentul svâririi actelor.

Art. 26 N.C.Proc.Civ. ± condiiile de admisibilitate i puterea doveditoare a probelor preconstituite i a prezumiilor legale sunt guvernate de legea în vigoare la data faptelor juridice ce fac obiectul probaiunii. Administrarea probelor se face conform normelor în vigoarela data administrrii lor.

Cile de atac ± N.C.Proc.Civ. ± hotrârile sunt supuse cilor de atac, motivelor itermenelor prevzute de legea sub care a început procesul.

ACIUNEA CIVIL

Dreptul subiectiv = posibilitatea prii de a avea o anumit conduit, adic s cearceva cuiva s fac ceva sau s cear cuiva s se abin de la ceva, s pretind celorlali oconduit corespunztoare dreptului su i s solicite fora coercitiv a statului pentru a-idetermina pe teri s aib o conduit corespunztoare dreptului su.

A treia component a dreptului subiectiv civil este dreptul la aciune.



pg. 9

Aciunea civil nu trebuie confundat cu cererea de chemare în judecat.Aciunea civil = ansamblu de mijloace procedurale menite s duc la realizarea

dreptului dedus judecii.Aciunea civil este dematerializat. Ea cuprinde toate mijloacele procedurale prin

care poate fi pus în valoare dreptul la aciune.

Elementele dreptului la aciune:y prile;

y obiectul;y cauza.

Cauza aciunii presupune scopul demersului judiciar. Cauza cererii reprezint temeiulde drept al cererii formulate în instan.

Cauza trebuie s fie licit i s nu aib caracter fals (demersul judiciar s nu fie supus

unui alt scop decât cel declarat).

CONDIIILE EXERCIIULUI ACIUNII CIVILE

Aceste condiii se verific anticipat de ctre instana de judecat.

1. Cel care solicit (reclamantul) s invoce sau s af irme un drept.

Aceast condiie trebuie privit ceva mai larg, legiuitorul protejând expres i anumitesimple situaii juridice ± exemplu: cazul aciunilor posesorii.

Condiia nu este prevzut expres în lege, rezultând din doctrina în domeniu.Condiia nu presupune ca reclamantul chiar s aib un drept, ci doar s afirme

existena unui drept.

Dreptul invocat trebuie s f ie un drept actual. Drepturile supuse unui termen sauunei condiii suspensive nu pot fi deduse în judecat. Cererea ar fi respins ca prematur. Dar aceast hotrâre nu are autoritate de lucru judecat, putându-se introduce o nou cerere de

chemare în judecat la împlinirea termenului sau realizarea condiiei.

Aciunile preventive ± aciuni prin care în mod expres legiuitorul recunoatelibertatea de a se deduce judecii drepturi care sunt înc sub termen.

Dac reclamantul ar atepta împlinirea termenului, s-ar expune riscului unor prejudiciimai mari. Totodat, o astfel de aciune nu îngreuneaz situaia pârâtului, ci doar îl împiedic sexpun reclamantul riscului unor prejudicii.



pg. 10

Exemple ± art. 110 C.Proc.Civ.: cerere pentru predarea unui imobil închiriat înc înainte de împlinirea termenului

prevzut în contract pentru finalizarea contractului, cu precizarea c hotrârea va putea fi pus în executare numai la termenul prevzut în contract pentru terminarea locaiunii;

formularea unui cereri privind plata la termen a unei obligaii de întreinere sau uneialte obligaii cu caracter periodic, cererea putând fi fcut chiar înainte de îndeplinireatermenului de scaden;

cererile mai pot fi introduse dac au ca obiect executarea la termen a unor obligaii, oride câte ori se va considera c cererile sunt îndreptrite pentru a preîntâmpinareclamantului o pagub iminent i însemnat dac ar atepta împlinirea termenului.

2. Existena unui interes.

Regula este c cine nu are un interes nu poate sesiza instana de judecat. Interesultrebuie s fie determinat (nu cu caracter general), legitim (s fie legat de protecia unui dreptsau a unei situaii juridice protejate), personal, nscut i actual.

În cazul în care instana va constata lipsa interesului, ea va respinge cererea, fr o maiexamina în fond, ca fiind fcut de o persoan care nu prezint interes.

Au fost considerate ca lipsite de interes: apelul fcut de ctre o parte care a fost prezent la proces în care s-a invocat c alta nu a

fost legal citat (nu se justific un interes personal); în cazul contestaiei la un tablou de distribuire a creanelor, atunci când creditorul de

pe locul IV susinea c el trebuia s fie pe locul III, potrivit reglementrilor în vigoare;în realitate, nici mcar creana primului nu putea fi acoperit de ctre sumele rezultatedin executare, prin urmare instana a considerat c aciunea nu este susinut de uninteres.

3. Calitatea procesual de f olosin.

Calitatea procesual este de dou feluri, activ i pasiv, i reprezint identitateadintre reclamant i titularul dreptului dedus judecii, precum i identitatea dintre pârât i cel

obligat în raportul de drept dedus judecii.C

alitatea procesul reprezint traducerea în plan procesual a realitilor din plan substanial.La aciunile reale, problema calitii se unete, de cele mai multe ori, cu problema

fondului => unirea excepiei cu f ondul.Exist aciuni în care legea stabilete în mod clar care sunt persoanele care au calitate

procesual activ i, uneori, i pasiv. Exist îns i instituia transmiterii calitii



pg. 11

procesuale. Odat început procesul civil, nu este obligatoriu s aib calitate procesual doar ceicare au început procesul.

În cazul divorului, calitate procesual nu pot avea decât dou persoane: soii. Dacunul dintre cei doi soi moare în timpul procesului, procesul de divor, teoretic, înceteaz. N.C.Proc.Civ. ± art. 914 ± când cererea de divor se întemeiaz pe culpa pârâtului ireclamantul decedeaz în timpul procesului, succesorii acestuia pot continua aciunea, iar instana poate pronuna divoul, doar dac acesta se întemeiaz pe culpa exclusiv pârâtului.

Art. 382 N.C.Civ. ± cstoria este desfcut la data decesului, chiar dac motenitoriireclamantului continu aciunea.

Art. 483 N.C.Civ. ± aciunea în stabilirea maternitii ± calitate procesual activ o aucopilul sau motenitorii copilului. Au calitate procesual proprie motenitorii. Calitate procesual pasiv au mama i motenitorii ei. La fel se întâmpl i în cazul aciunii înstabilire a paternitii.

Aciunea în tgduirea paternitii ± art. 429 N.C.Civ. ± calitatea procesual activ:soul mamei, mama, tatl biologic i copilul; motenitorii acestora pot introduce aciunea i,a fortiori, pot s o i continue. Calitatea procesual pasiv: când este introdus de soul mamei,împotriva copilului; mama i copilul introduc aciunea împotriva soului mamei; tatl biologic introduce aciunea împotriva soului mamei i copilului.

Revocarea donaiei pentru ingratitudine ± art. 1024 N.C.Civ. ± aciunea areurmtoarele caracteristici: calitatea procesual activ revine în principal donatorului;motenitorii acestuia pot continua aciunea, ei pot i s introduc aciunea, dar numai întermen de cel mult 1 an de la data morii donatorului, dac donatorul nu a cunoscut cauza; dacdonatorul a cunoscut cauza, motenitorii pot introduce cererea în termenul de 1 an de la data la

care donatorul a cunoscut cauza i numai cu condiia ca donatorul s nu-l fi iertat pe donatar.Calitatea procesul pasiv revine donatarului i poate fi continuat împotriva motenitorilor.Dac donatarul decedeaz înainte de a fi introdus aciunea împotriva lui, ea nu poate fiintrodus direct împotriva motenitorilor.

În unele situaii, între interes i calitatea procesual exist o strâns legtur. De celemai multe ori, interesul este cel care genereaz i calitatea procesual. De exemplu, în cazulanulrii unui act, calitate procesual are o orice persoan care justific un interes.

S

unt i situaii în care legea recunoate calitate i unor persoane care nu fac parte dinraportul juridic dedus judecii i nici nu justific un interes. De exemplu, procurorul poateformula aciuni privind drepturile unor persoane precum minorii, puii sub interdicie saudispruii (art. 45 C.proc.civ.). Exist i situaii în care legiuitorul stabilete calitatea procesual civil în sarcina unor organisme care nu acioneaz în nume propriu i nici înnumele lor ± de exemplu: organismele de protecie a consumatorilor, sindicatele (legea le



pg. 12

creeaz i dreptul i interesul). Nu este îns permis aceast substituire în calitatea altuiadecât dac legea o prevede în mod expres.

Aciunile colective = acele aciuni prin care un organism sau un grup cu caracter dereprezentativitate solicit instanei de judecat msuri privind protecia sau drepturile unor categorii de persoane nedeterminate personal, ci determinate numai ca gen: consumatori, oameniai muncii, salarizai etc. Ele nu trebuie confundate cu o coparticipare procesual activ care secaracterizeaz prin cumulul intereselor unor persoane.

Dac judectorul constat lipsa calitii procesuale, aciunea va fi respins pentru lipsacalitii procesuale. Aceast hotrâre nu are autoritate de lucru judecat decât în privinacalitii procesuale. Excepia lipsei calitii procesuale este o excepie de ordine public,deci poate fi invocat oricând în cursul procesului.

4. Capacitatea de exerciiu.

Lipsa capacitii de folosin atrage o nulitate absolut ce poate fi invocat pe tot parcursul procesului.

Capacitatea de exerciiu este guvernat de norme de ordine privat i este sancionat prin nulitate relativ. Nulitatea relativ poate fi invocat chiar i de celelalte pri, altele decâtcea care este lipsit de capacitatea de exerciiu, înainte de svârirea actului. Dac îns se judec procesul sau se svârete actul, numai cel care a fost lipsit de capacitate de exerciiu poate invoca nulitatea sa.

Nulitatea pentru lipsa capacitii de exerciiu nu intervine automat; judectorul d un

termen pentru reprezentanii persoanei lipsite de capacitate de exerciu pentru a hotrî dac pstreaz actul.

Instituii incidente:

Reprezentarea ± intervine atunci când persoana nu are capacitate de exerciiu (daceste un minor de pân la 14 ani). În acest caz, persoana va sta în proces prin reprezentant.Dac apar conflicte procesuale între reprezentant i reprezentat, instana va numi uncurator (N.C.proc.civ. ± curatul va fi un avocat).

Asistarea ± intervine în cazul persoanelor cu capacitate de exerciiu restrâns. Acetia pot sta în proces, vor primi citaii personal, dar toate actele procesuale vor trebuisubscrise de cei care îi asist.



pg. 13

Autorizarea ± intervine atunci când reprezentantul unei persoane lipsite de capacitate deexerciu dorete s fac acte de dispoziie. În acest caz, este necesar autorizarea din partea instanei de tutel.



pg. 14

CLASIFICAREA ACIUNILOR:

Dup modalitatea în care sunt deduse judecii:

y aciuni concretizate prin cereri fcute pe cale principal ± au o independen propriei sunt deduse judecii în mod direct, fr a fi legate de un proces deja început. Suntcererile prin care se declaneaz o aciune i care genereaz procesul.

y aciuni concretizate prin cereri fcute pe cale incidental ± au natura juridic a cererilor principale, adic se bucur de independen în ce privete soluionarea lor, dar auspecificul c sunt fcute în cursul unui proces deja început. Sunt astfel de cereri: cerereareconvenional (= acea cerere prin care pârâtul solicit pretenii proprii fa dereclamant), cererile fcute de teri ± intervenie principal (= cererea prin care un tersolicit s fie introdus în proces, deoarece apreciaz c dreptul dedus judecii de ctre

reclamant aparine de fapt lui).

y aciuni concretizate prin cereri fcute pe cale accesorie ± cererile accesorii sunt celecare nu au o independen proprie; ele depind în soluionarea lor de modul în care estesoluionat o alt cerere (principal).

y aciuni concretizate prin cereri fcute pe cale adiional (N.C.Proc.Civ.) ± nu sunt prevzute în actualulCod. Au ca obiect acele cereri prin care se modific cererile iniialformulate. Ele vor urma regimul cererii pe care o modific.

În ce privete competena de judecat, exist regula c cererile accesorii icererile incidentale revin în competena instanei competente s judece cererea principal. Dac, de exemplu, reclamantul solicit revendicarea unui bun de la pârâti bunul valoreaz 1.000.000 lei, competena ar fi a tribunalului în priminstan. O cerere accesorie pentru o sum mai mic datorat dintr-o cauz conexce ar fi trebuit dedus judecii la Judectorie, inând cont de sum, va fi judecattot la tribunal.

În privina cilor de atac ± calea de atac prevzut pentru cererea principal va fi

cea aplicabil i cererilor accesorii i incidentale, chiar dac ele, fiind fcuteseparat, ar putea s atrag o alt cale de atac.

În raport cu scopul aciunii:



pg. 15

y aciunile în realizare de drepturi ± constituie cea mai larg categorie de aciuni.Aciunea în realizare = aciunea prin care reclamantul urmrete ca instana srecunoasc dreptul dedus judecii i s-l oblige pe pârât s se conformeze acestuia.

y aciunile în constatare de drepturi ± sunt reglementate de art. 111 a C.Proc.Civ. Aciunile în constare = aciunile prin care se solicit instanei s constate existenaunui drept al reclamantului sau inexistena unui drept al pârâtului. Reclamantul nusolicit obligarea pârâtului la ceva, ci doar s se recunoasc un drept.

Caracteristici:y vizeaz existena sau inexistena unui drept, nu i a unei situaii de fapt;

y are caracter subsidiar ± aciunea în constatare nu este admisibil ori de câte ori partea are la dispoziie o aciune în realizarea dreptului dedus judecii;

Exemple: o aciune în constatarea cotelor ce revin fiecruia dintre coproprietari ±

este admisibil, deoarece aciunea de ieire în indiviziune, dei estedeschis, totui conduce la realizarea unui alt drept decât cel pe carereclamantul îl deduce judecii prin cererea de ieire din indiviziune(dobândete un drept de proprietate exclusiv prin ieirea din indiviziune).

o aciune în constarea inexistenei unui drept de crean al pârâtuluicontra reclamantului ± dac s-a început executarea din partea creditorului, numai este permis debitorului s formuleze o astfel de aciune, având laîndemân contestaia la executare; dac nu s-a pornit o aciune în executare,se admite aciunea în constatare.

y ea nu constituie titlu executoriu ± în ceea ce privete cererea principal; pentrucererile accesorii în realizare constituie titlu executoriu;

y nu trebuie confundat cu procedurile necontencioase;

Clasif icare: aciuni în constatare declaratorii ± prin care se cere pur i simplu s se

constate existena sau inexistena unui drept.

aciuni în constatare interogatorii ± prin care reclamantul solicit priiadverse s adopte o anumit atitudine care ine în general de un drept deopiune al acestuia (exemplu: aciunea prin care un coproprietar motenitor solicit unui pretins legatar s exhibe sau nu legatul).

aciuni în constatare prin care reclamantul solicit pârâtului s ias dintr-o anumit pasivitate când exercit anumite acte sau fapte care pun îndiscuie dreptul reclamantului.



pg. 16

y aciunile în constituire de drepturi

Dup natura dreptului dedus judecii:

y aciuni reale ± N.C.Civ ± administrarea, concesiunea, folosina sunt consideratedrepturi reale, deci atrag aciuni reale; de asemenea, i aciunea prin care vânztorulsolicit rezoluiunea contractului de vânzare-cumprare pentru neplata preului (art.1368 N.C.Civ.);

y aciuni personale;

y aciuni mixte ± aciunile prin care se apr concomitent i un drept real i un dreptde crean; tot aciuni mixte sunt i cele prin care se tinde la desfiinarea unui act cu

efectul reîntoarcerii bunului într-un patrimoniu cu efect retroactiv. Nu sunt aciuni mixtecele care au un dublu temei, dar decurgând din caliti diferite i anume situaiadualitii de aciuni (atunci când o persoan are la dispoziie pentru realizareaaceluiai scop dou aciuni diferite).

Aciunile personale sunt, în general, de competena instanei de la loculdomiciliului pârâtului.

Aciunile reale sunt de competena exclusiv a instanei de la locul siturii bunului.

Aciunile mixte sunt de competena atât a instanei domiciliului pârâtului, cât ainstanei locului unde se afl bunul. Alegerea instanei se face de ctre reclamant.

Clasificarea este important i pentru stabilirea termenului de prescripie. Calitatea procesul pasiv în aciunile personale o are cocontractantul sau cel care

a produs prejudiciul ± adic o persoan determinat. În aciunile reale calitate procesual pasiv poate s aib orice persoan care a

înclcat dreptul real al reclamantului.



pg. 17

PARTICIPANII LA PROCES

INSTANA DE JUDECAT

Compunerea i constituirea instanei

Compunerea instanei se refer strict la completul de judecat, adic judectorii carecompun acest complet. Constituirea se refer atît la judectori, cât i la ali participani, cumar fi: procurorul, magistratul asistent, asistenii judiciari i grefierul.

y Prim instan ± 1 judector;

y Apel ± 2 judectori;

y Recurs ± 3 judectori.

y Litigiile de munc ± în prim instan: 1 judector i 2 asisteni judiciari care au doar vot consultativ.

y RIL ± 25 judectori: preedintele ÎCCJ, preedintele fiecrei secii, 20 de judectori dela secii, dup cum urmeaz: 14 de la secia interesat în problema de drept ce faceobiectul RIL-ului i câte doi de la celelalte secii. Dac exist mai multe seciiinteresate, preedintele ÎCCJ este cel care decide compunerea.

y Complet de 5 judectori la ÎCCJ ± judec recursurile împotriva unor hotrâri date deÎCCJ i recursurile împotriva hotrârilor date în materie disciplinar de ctre CSM.

INCOMPATIBILITATEA. RECUZAREA. ABINEREA.

Toate trei vizeaz garania de imparialitate.

Incompatibilitatea ± art. 24 C.Proc.Civ. ± norme de ordine public.

Cuprinde trei situaii:

1. Situaia judectorului care, dup ce a luat parte la soluionarea unei pricini, este investitdin nou cu judecarea acelei pricini dup casarea cu trimitere.



pg. 18

y nu intr în caz de incompatibilitate acel judector care a decis în legtur cu oexcepie peremptorie, dar instana de apel sau recurs a decis, legat de problemarespectiv, decizia instanei de apel fiind obligatorie pentru prima instan.

2. Situaia judectorului care este investit s soluioneze în apel sau în recurs o cauz pecare a soluionat-o într-o faz anterioar a procesului.

3. Situaia judectoruliui care a fost martor, expert sau arbitru în aceeai pricin.

y nu intr aici cazul judectorului care a fost avocat în cauza respectiv.

Legea 161/2003 reglemeneteaz i alte cazuri pe care le denumeteincompatibiliti, cum ar fi:

y din completul de judecat nu pot face parte rude pân la gradul IV inclusiv sau so cuuna dintre pri;

y din completul de apel sau recurs nu poate face parte un judector rud pân la gradul IVsau so cu unul dintre judectorii care au judecat cauza într-o faz anterioar.

Incompatibilitile sunt reglementate prin norme de ordine public, de strictinterpretate, iar nerespectarea lor duce la nulitatea absolut a hotrârilor date. Nu se va puteaexercita dreptul de a ataca aceast problem prin contestaia în anulare ± aceasta se poateexercita numai când instana a fost necompetent, nu i când compunerea a fost greit.

Recuzarea. Abinerea.

Art. 27 ± 9 cazuri de recuzare sau abinere ± pot fi grupate în 4 categorii:y prima categorie vizeaz rudenia, fie între judector i parte, fie între judector i

mandatarul prii;y a doua categorie vizeaz interesul magistratului într-o cauz;

y a treia categorie vizeaz dumnia care exist între judector i una dintre pri;

y a patra categorie vizeaz cazurile în care judectorul s-a antepronunat.

Toate aceste cazuri sunt de strict interpretare.

Normele care reglementeaz recuzarea sunt norme de ordine privat, nu de ordine public. Dar judectorul care tie c se afl într-un caz de recuzare este obligat s se abin.Dac nici partea nu l-a recuzat, nici judectorul nu s-a abinut, hotrârea dat este valabil.

Cererea de recuzare se poate face numai de îndat ce a fost cunoscut motivul i înaintede începerea oricrei dezbateri. Nu este vorba de dezbaterile finale, ci orice fel de dezbateri.

Dac motivele de recuzare se ivesc dup începerea dezbaterilor, partea poate s cearde îndat (înainte s fac orice act procedural) recuzarea.



pg. 19

Condiionri ale exerciiului dreptului de recuzare:y nu pot fi recuzai toi judectorii unei instane sau ai unei secii de la o instan ±

textul vizeaz recuzarea în bloc;y nu se poate formula cerere de recuzare a judectorilor de la instana ierarhic superioar

în faa instanei care judec litigiul;y nu se poate formula o nou cerere de recuzare împotriva aceluiai judector pentru

aceleai motive pentru care o cerere anterioar a fost respins.

În cazul apariiei unuia dintre aceste trei cazuri, cererea de recuzare devineinadmisibil. Inadmisibilitatea cererii de recuzare se judec de completul recuzat.

Dac este admisibil, exist posibilitatea pentru judectorul recuzat s se abin. Înacest caz, cererea de recuzare i cererea de abinere se vor judeca în acelai timp. Cererea derecuzare i cererea de abinere se judec la aceeai instan dar de ctre un complet din care

nu face parte judectorul recuzat sau care s-a abinut. Judecata va avea loc fr citarea prilor,în Camera de Consiliu, iar judectorul recuzat sau care se abine poate fi consultat. Este interzisinterogatoriul pentru aflarea motivelor de recuzare sau de abinere.

Pe toat durata soluionrii cererii de recuzare sau de abinere, nu se întocmesc actede procedur în cauz.

Soluionarea cererii de recuzare sau de abinere se face printr-o încheiere. Dac seadmite cererea, încheierea nu poate fi atacat prin nicio cale de atac. Dac se respinge cererea,recuzarea poate fi atacat doar împreun cu hotrârea final. Dac se respinge cererea deabinere, încheierea nu poate fi atacat.

Dac se admite cererea, efectul este acela de înlturare a judectorului din cauz,instana care judec cererea dispunând i asupra pstrrii actelor procedurale svârite pân înacel moment.

Dac la instana la care s-a fcut recuzarea nu se poate forma complet de judecare acererii de recuzare, aceasta se va trimite la instana ierarhic superioar, care va judeca cerereade recuzare, iar, dac o va gsi întemeiat, va da cauza în judecat unei alte instane de acelaigrad din raza teritorial a aceleiai instane.

Motivele de recuzare sunt aplicabile i procurorilor, grefierilor, asistenilor judiciarii magistrailor asisteni ± mai puin cazul antepronunrii.



pg. 20

Alte cazuri de greit compunere a completului de judecat

Înclcri ale normelor de organizare judectoreasc ± sunt norme imperative, deci deordine public; nerespectarea lor atrage nulitatea actelor de procedur svârite astfel.

Nulitatea va putea fi invocat: pe cale de excepie, dac procesul nu s-a terminat; pe cale de atac, dac procesul s-a finalizat.

Nu se poate îns ataca o hotrâre pentru greita compunere a completului de judecat prin contestaia în anulare.

Baza legal: art. 6 pct. 1 CEDO ± dreptul persoanei la un tribunal independent iimparial, constituit conform legii.

PRILE

În cazul judecii în prim instan:y reclamant;

y pârât.

În cazul cii de atac a apelului:y apelant;

y intimat.

În cazul cii de atac a recursului:

y recurent;y intimat.

În cazul procedurii necontencioase nu exist pârât, iar reclamantul poart denumirea deÄpetent´.

Drepturile prilor nu sunt enumerate în Cod, dar rezult din textele Codului: de achema în judecat, de a fi citat, de a solicita probe etc.

Art. 129 alin 1. C.Proc.Civ. ± prima îndatorire pentru pri este s urmreascdesfurarea i finalizarea procesului. Ele trebuie s îi exercite drepturile în condiiile,ordinea i termenele prevzute de lege.



pg. 21

Abuzul de drept ± art. 129 C.Proc.Civ. ± drepturile trebuie exercitate conform art. 723C.Proc.Civ. ± drepturile procedurale trebuie exercitate cu bun-credin i potrivit scopuluieconomic i social cu care au fost acestea recunoscute de lege.

Logic, dreptul în sine nu poate fi abuziv, ci numai exerciiul lui poate fi abuziv.

Condiii pentru existena abuzului de drept: dreptul s existe, iar cel care îl exercit s aib deplintatea capacitilor de exerciiu; dreptul s aparin celui care îl exercit; dreptul s fie exercitat în fomele sale exterioare, prevzute de lege; actul, dei respect formele exterioare, s urmreasc un alt scop decât cel pentru care a

fost recunoscut dreptul; reaua-credin a celui care genereaz un astfel de act.

Exemple de abuz de drept:

recuzarea tuturor judectorilor unei instane, pentru obinerea unei amânri; invocarea excepiei de neconstituionalitate a unor texte fcut pentru

obinerea suspendrii de drept a procesului; cauza fals ± introducerea unei cereri de chemare în judecat cu alt scop decât

acela de a câtiga procesul.

Sanciunea ± exist uneori anumite acte care, prin frecvena lor, au generat o anumitreglementare. De exemplu, imposibilitatea recuzrii în bloc a tuturor judectorilor dintr-oinstan ± remediu pentru recuzarea tuturor judectorilor unei instane în scopul obinerii uneiamânri.

În realitate, abuzul de drept este un delict civil; singurul mod prin care se poatesanciona este cererea de despgubiri ± realizat în chiar cadrul procesului sau printr-un proces separat.

Art. 1081 C.Proc.Civ. ± sanciune pentru abuzul de drept: amenda civil.Exist i o tez conform creia nu trebuie s existe numai aceast protecie post-

factum. Instana ar putea, dincolo de daune, s nu dea curs actului fcut prin abuz, adic s îlresping ca inadmisibil. Punerea în practic a acestei teze este îns dificil.

Drepturile potestative ± unii autori consider c exist i în procedura civil, în zona

actelor de dispoziie:y introducerea cererii de chemare în judecat;

y renunarea la proces;y posibilitatea de a renuna la dreptul de a fi citat cu 5 zile înainte.

Drepturile potestative nu sunt susceptibile de abuz ± spun unii autori.



pg. 22

Coparticiparea procesual (litis consortium): activ sau pasiv ± art. 47 C.Proc.Civ.

Coparticiparea procesual decurge din acelai obiect procesual sau dac drepturile sauobligaiile prilor au aceeai cauz.

În practic, se recunoate i coparticiparea când drepturile i obligaiile nu auaceeai cauz, dar au cauze aflate în strâns legtur ± art. 64 C.Proc.Civ. ± dou cereri distinctear putea fi unite dac între cauzele lor exist o strâns legtur (conexitate).

Coparticiparea nu trebuie îns confundat cu conexitatea.

Ca regul, coparticiparea este o facultate. Exist îns i situaii în care coparticipareanu este o facultate, ci o necesitate decurgând fie din natura obiectului dedus judecii, fie dinnatura efectelor hotrârii ± de exemplu: cererile de partaj.

Efectele coparticiprii:

principiul independenei procesuale ± cererile, actele fcute de ctre un coparticipantnici nu profit, dar nici nu vatm drepturile altui coparticipant;

excepia extinderii efectelor actelor procesuale ale unor coparticipani asupra altora ± se poate produce prin dou modaliti: prin natura juridic araportului dedus judecii sau printr-o dispoziie expres a legii.

Când natura juridic a raportului sau prevederile legale implic extindereaefectelor i asupra celorlali coparticipani, se extind numai efectele pozitive,nu i efectele negative, iar dac sunt acte potrivnice, atunci se vor lua înconsiderare actele cele mai favorabile.

dac coparticipanii au un singur reprezenttnt, se va comunica acestuia un singur exemplar din cererea de chemare în judecat, întâmpinare, cerere reconvenional etc.

Art. 114 C.Proc.Civ. ± dac sunt mai muli participani, iar numrul lor estefoarte mare, judectorul învestit cu judecarea cererii ar putea s dispun reprezentarea lor prin mandatar i îndeplinirea obligaiilor de citare numai în raport cu mandatarul.

plata taxelor de timbru ± dac sunt mai muli reclamani care formuleaz o cerereinvocând un drept comun, ei nu vor trebui s plteasc decît o singur tax de timbru,

suficient pentru toi.



pg. 23

TERI PARTICIPANI LA PROCES ± INTERVENINEI

Acetia nu trebuie confundai cu cei care particip la proces nedisputându-i drepturi proprii.

Interveniile sunt de dou feluri:y intervenii voluntare;y intervenii forate ± atunci când una dintre prile în proces dorete atragerea unui

ter.

INTERVENIA VOLUTAR

Intervenia voluntar este de dou feluri:

y intervenie voluntar principal ± în interes propriu ± se produce atunci când terulintervine în proces invocând un drept propriu, care poate fi chiar dreptul dedus judeciiîn cererea principal, sau un drept aflat în strâns legtur de conexitate cu acesta;

y intervenie volunatar accesorie ± în interesul altuia ± cea prin care un ter intr în proces pentru a formula aprri în favoarea uneia dintre prile implicate, dar prinaceasta urmrind protejarea unui drept propriu care nu face parte din obiectul judeciii pe care nici nu îl deduce judecii, dar care ar putea fi pus în discuie de soluia pronunat în cererea principal.

În realitate, în ambele cazuri interesul terului este propriu.

Termenul pentru cererea de intervenie principal ± aceasta poate fi fcut în faa primei instane, pân la dezbateri. Ea poate fi fcut i în apel, dar, în acest caz, este necesar i acordul prilor în cauz (în apel). Prin urmare, nu poate fi fcut cererea de intervenie principal direct în recurs.

Cererea de intervenie principal nu se poate face nici în faa instanei pentrucontestaia în anulare sau pentru revizuire.

Intervenia accesorie nu conine cereri proprii, fiind o simpl aprare, prin urmare ea poate fi fcut în prim instan oricând, în apel, chiar i direct în recurs i, în opiniamajoritii autorilor, chiar i în revizuire sau în contestaie în anulare.

Forma cererii ± în ceea ce privete forma cererii de intervenie principal, ea trebuiefcut în forma cererii de chemare în judecat ± fiind o veritabil cerere de chemare în judecat,



pg. 24

doar c fcut pe cale incidental. În ce privete cererea de intervenie accesorie, ea trebuiefcut asemenea cererii de chemare în judecat, mai puin pretenia.

Atât cererea de intervenie principal, cât i cea accesorie, sunt supuse uneiproceduri de admitere în principiu. Numai dac sunt admise în principiu, terul devine parteîn proces.

Pentru admiterea în principiu, instana verific urmtoarele aspecte, la cererea deintervenie principal:

y existena unui drept propriu al terului;

y legtura dintre dreptul propriu invocat de interveninent i dreptul dedus judecii sau,dup caz, identitatea dintre acestea;

y dac cererea de intervenie este fcut într-un domeniu în care este admisibil;

y dac cererea este fcut în termen.

Pentru admiterea în principiu, instana verific, la cererea de intervenie accesorie,numai existena unui interes al intervenientului în legtur cu judecarea cauzei.

În ceea ce privete admisibilitatea cererii de intervenie principal, s-a consideratc ea nu este admisibil în:

y litigiile de munc, mai exact litigiile privind conflictele de drepturi care vizeaz numairaporturile individuale de munc. Atunci când vorbim de drepturi colective, soluia numai este corect.

y în cazul arbitrajului, deoarece litigiul arbitral este angajat în baza unei convenii întrereclamant i pârât. Terul poate îns s încheie un compromis cu cei doi.

y litigiile de contencios-administrativ, atunci când vorbim de contencios obiectiv, adicaciunile prin care prefectul atac actele autoritilor publice locale ca nelegale. Uneorieste îns posibil ca un interes colectiv s vizeze i un drept propriu, subsecventinteresului general, deci soluia nu trebuie admis în mod absolut.

În ceea ce privete admisibilitatea cererii de intervenie accesorie, ea esteadmisibil, în principiu, în toate domeniile. Exist îns un domeniu în care ea nu este admisibil:în materia aciunilor vizând starea i capacitatea persoanelor (divorul, stabilirea paternitii,

tgada paternitii etc.). Îns, pe capetele de cerere cu coninut patrimonial, se pot face cereride intervenie.

Dac instana constat c sunt întrunite condiiile de admisibilitate în principiu, vadispune o încheiere de admitere în principiu, iar, din acest moment terul, este parte la proces.Tot prin încheiere se i respinge cererea de admitere în principiu.



pg. 25

Încheierea de admitere sau de respingere în principiu are un caracter interlocutoriu ± instana nu mai poate reveni asupra ei, fiind inut pe tot parcursul procesului de ea. Ea poate fiatacat numai odat cu fondul cauzei.

N.C.Proc.Civ. ± împotriva încheierii de admitere sau de respingere în principiu se poate face apel de îndat (în termen de 5 zile) i se judec în 10 zile.

Efectele pe care le produce admiterea cererii de intervenie:

terul devine parte în proces, dobândind drepturi proprii; cererea de intervenie va fi comunicat celorlalte pri, iar, în ceea ce privete

intervenia principal, prile implicate în proces vor putea depune întâmpinri saucererei reconvenionale fa de cererea de intervenie;

odat intrat în proces, intervenientul principal ar putea, la rândul su, s cheme pri în proces ± poate formula cereri de chemare în garanie.

Drepturile pe care le au intervenienii:

intervenientul principal are independen procesual ± el poate face orice acteconsider de cuviin, solicita orice probe, putând, dup caz, s fac inclusiv acte dedispoziie cu privire la dreptul dedus judecii; dac prile iniiale în proces fac actede dispoziie cu privire la drepturile lor, acestea nu vor afecta cererea de intervenie principal, care se va judeca în continuare.

intervenientul accesoriu va dobândi o poziie procesual dependent de cea a

prii în favoarea creia a intervenit ± el va face orice acte procesuale, mai puincele care contravin interesului prii în favoarea creia a intervenit. Totodat, calea deatac exercitat numai de intervenient, fr partea în favoarea creia s-a intervenit, va ficonsiderat ca neavenit i nu va fi judecat în fond.

intervenienii vor lua procesul în starea procesual care se af l ± ei nu pot solicitarefacerea probelor sau a oricror acte procesuale deja realizate; ei nu pot invoca excepiicu privire la care prile au decis deja s nu invoce nulitatea (nu este cazul nulitilor absolute).

Cererea de intervenie se judec odat cu cererea principal i de ctre aceeaiinstan, ca regul, chiar dac, în cazul în care ar fi fost formulat separat, ar fi atras o altcompeten teritorial sau material ± se realizeaz o prorogare.

Dac cererea de intervenie principal întârzie judecata cererii principale, instana va putea s o disjung, dipunând judecarea separat a cererii de intervenie principal. În acest caz,se va forma un dosar separat, la acelai complet de judecat de la aceeai instan. Prin



pg. 26

urmare, disjungerea nu terge efectul prorogrii. Competena, odat câtigat, nu se poate pierde. Disjungerea nu este o obligaie pentru judector, ci numai o posibilitate. Exist isituaii în care ea nu este posibil. Disjungerea nu este posibil decât în cazul în careintervenientul invoc un drept conex dreptului dedus judecii prin cererea principal.

Cererile de intervenie accesorii nu pot fi disjunse ± pentru c ar fi fr obiect, prindisjungere.

Soluii ± la cererea de intervenie principal, dac dreptul invocat de ter este identiccu dreptul invocat de reclamant, nu se pot admite în tot ambele cereri, dar se pot respingeamândou sau se pot admite amândou în parte (dac nu apar dispoziii potrivnice). Dacdreptul invocat de intervenientul principal nu este identic, ci numai conex, pot fi admise ambelecereri, pot fi respinse ambele sau admise doar în parte.

În cazul intervenientului accesoriu, soarta cererii lui depinde de soarta cererii prii în

favoarea creia a intervenit.

FORMELE DE PARTICIPARE FORAT A TERILOR LA PROCES

1. Chemarea în judecat a altor persoane ± art. 57 i urm. C.Proc.Civ.

= mijloc procedural prin care se poate introduce în proces o ter persoan care ar puteas pretind aceleai drepturi ca i reclamantul.

Exemple:y cesiune de crean ± cedentul introduce o cerere de chemare în judecat împotriva

debitorului cedat, dar acesta solicit chemarea în judecat i a cesionarului;y aciunea în revendicare conform N.C.Civ. ± persoana chemat în judecat de un

coproprietar poate cere introducerea în proces i a celorlali coproprietari;y partajul ± dac se omite de ctre reclamant chemarea în judecat a tuturor

coproprietarilor.

Nu trebuie folosit aceast instituie pentru introducerea în cauz a unor noi pârâi.

Persoanele care pot f ormula cererea ± atât reclamantul, cât i pârâtul pot formulacerere de chemare în judecat a altor persoane. Chiar i intervenientul principal are aceast posibilitate, dar numai dup ce instana a admis în principiu cererea de intervenie.

Termenul în care poate fi formulat cererea de chemare în judecat a altor persoane:



pg. 27

reclamantul ± poate face cererea pân la închiderea dezbaterilor în faa primei instane; pârâtul ± acesta poate formula cererea numai odat cu întâmpinarea, iar, dac

întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfiare.

Art. 135 C.Proc.Civ. ± sanciunea în cazul depunerii tardive a cererii nu estedecderea i nici respingerea ca tardiv a cererii, ci judecarea separat a cererii de chemare în judecat a altor persoane. Judectorul va proceda la realizarea unui nou dosar, pstrând înscompetena i chiar completul de judecat.

În faa instanei de apel, cererea este inadmisibil, nu tardiv ± rezult dininterpretarea textelor din C.Proc.Civ.

S pre deosebire de intervenia voluntar, unde instana se pronun asupraadmisibilitii în principiu printr-o încheiere cu caracter interlocutoriu; în acest caz legea nu mai prevede obligaia instanei de a se pronuna asupra admisibilitii în principiu. Instana va

lua act de cererea de chemare în judecat a altor persoane, iar terul va deveni parte la procesprin simpla depunere a cererii, odat cu realizarea acestui fapt, nu printr-o sentin ainstanei. N.C.Proc.Civ. - i în acest caz instana se va pronuna mai întâi în legtur cuadmisibilitatea în principiu.

Terul chemat în judecat dobândete poziia unui intervenient principal. Prinurmare, el se bucur de independen procesual, putând efectua orice acte de procedur i putând administra orice prob i încheia acte de dispoziie, fr a avea importan dac prinele vatm vreuna dintre pri. Actele de dispoziie ale celorlalte pri nu îi afecteazdrepturile.

Cazul în care procesul continu numai între reclamant i intervenient

Exist un singur caz: când obiectul pricinii este o datorie bneasc, pârâtul recunoateobligaia i declar c o va executa fa de cel care îi va stabili judiciar dreptul. O condiieimportant este ca pârâtul chiar s depun sum, consemnând-o la dispoziia instanei. În acestcaz, procesul va continua între reclamant i intervenient, iar pârâtul va fi scos din proces.

2. Chemarea în garanie ± art. 60 i urm. C.Proc.Civ.

= mijloc procedural prin care prile iniiale pot chema în judecat un ter asupracruia ar putea s se redreseze în ipoteza în care ar pierde procesul.

Prile ar putea s cheme în judecat pe ter pentru o garanie sau o despgubire.



pg. 28

Domeniul de aplicare al instituiei: el este generat de prevederea art. 60 care vizeazdreptul de garanie sau de despgubire pe care îl are partea care pierde procesul împotriva unuiter.

Exemple:y garania de eviciune ± prin care poate fi adus în proces vânztorul;

y fideiusorul ± poate fi chemat în judecat pentru a onora obligaia persoanei pe care ogarantez; fideiusorul va chema ulterior în garanie persoana pentru care garantez;

y rspunderea delictual ± comitentul poate fi chemat în judecat pentru fapta prepusului;comitentul îl va chema în garanie pe prepus;

y în cazul greelilor în acte administrative, persoana vtmat i chemat în judecat în baza actului administrativ respectiv poate chema în garanie pe funcionarul care aîntocmit actul în mod greit, dac se dovedete o culp a acestuia.

Cererea de chemare în garanie este o cerere care poate f i f ormulat i în afara

unui proces. Nu exist reguli care s împiedice chemarea în garanie printr-o cerere separat.

Argumente pentru cererea de chemare în garanie:y reducerea timpului de realizare a despgubirii ± în cazul în care formuleaz cerere de

chemare în garanie, despgubirea din partea terului se primete odat cu pierderea procesului;

y se presupune c terul chemat în garanie ar putea s vin i s fac aprri în procesul principal în folosul prii care l-a chemat în garanie.

Exist i situaia în care chemarea în garanie nu este o opiune, ci o obligaie.În materia eviciunii, vechiul C.Civ prevedea c cel care era chemat în judecat printr-oaciune în eviciune era obligat s atrag în proces pe cel care rspundea pentru eviciune.Altfel, acesta din urm îi putea opune exceptio mali procesus.

Art. 1705 C.Civ. ± cumprtorul chemat în judecat de un ter care pretinde c aredrepturi asupra lucrului vândut trebuie s îl cheme în cauz pe vânztor. În cazul în care nu a fcut-o, fiind condamnat printr-o hotrâre intrat în puterea lucrului judecat, pierde dreptul de garanie dac vânztorul dovedete c existau motive suficiente pentru a se respinge cererea.

Art. 2310 C.Civ. ± fideiusorul care a pltit o datorie nu are aciune împotriva debitorului principal care a pltit ulterior aceeai datorie fr ca fideiusorul s îl fi întiinat cu privire la plata fcut.

Termenul în care poate fi formulat cererea de chemare în garanie: reclamantul ± poate face cererea pân la închiderea dezbaterilor în faa primei instane; pârâtul ± acesta poate formula cererea numai odat cu întâmpinarea, iar, dac

întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfiare.



pg. 29

Sanciune: nechemarea în garanie în termen atrage judecarea separat a cererii dechemare în garanie. Competena rmâne câtigat de instana care judec cererea principal.

Legea prevede i posibilitatea ca cel chemat în garanie s cheme i el pe cineva îngaranie. Dar numrul de chemri în garanie este de maxim dou astfel de posibiliti.

Cererea de chemare în garanie se judec împreun cu cererea principal. Dar, dacinstana constat c judecarea cererii principale este întârziat prin judecarea cererii de chemareîn garanie, atunci poate dispune judecarea separat a acesteia din urm.

Poziia procesual ± chematul în garanie se bucur de o poziie procesualindependent. În realitate, el este un pârât într-o cerere de chemare în judecat incident.

Soluii:

dac cererea de chemare în garanie e fcut de pârât:

dac instana admite cererea reclamantului, instana poate admite sau respingei cererea în garanie fcut de pârât;

dac instana respingere cererea reclamantului, instana va respinge automat icererea de chemare în garanie ca rmas fr obiect sau lipsit de interes.

dac cererea de chemare în garanie e fcut de reclamant:

dac instana admite cererea reclamantului, instana poate admite sau respingei cererea în garanie fcut de pârât;

dac instana respingere cererea reclamantului, instana va respinge automat icererea de chemare în garanie ca rmas fr obiect sau e lipsit de interes.

Cel chemat în garanie poate suporta cheltuielile de judecat doar ale prii care l-achemat în judecat, deoarece doar cu aceast parte se afl într-un raport procesual.

Art. 2931 C.Proc.Civ. ± apelul provocat ± în caz de coparticipare procesual, precum iatunci când la prima instan au intervenit tere persoane în proces, intimatul este în drept,chiar dup împlinirea termenului de apel, s declare apel împotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat în prim instan i care nu este parte în apelul principal, dac acestadin urm ar fi de natur s produc consecine asupra situaiei sale juridice în proces.

3. Artarea titularului dreptului ± art. 64 i urm. C.Proc.Civ.



pg. 30

= mijloc procesual specific numai pârâtului; reclamantul nu poate uza de acest mijloc procesual.

Condiii: aciunea promovat de reclamant s fie o aciune real; pârâtul s fie detentorul bunului ce face obiectul litigiului ± el trebuie s dein lucrul

pentru altul; cererea s fie fcut odat cu întâmpinarea sau, cel mai târziu, la prima zi de înfiare,

în cazul în care întâmpinarea nu este obligatorie.

Cererea nu presupune o etap de admisibilitate în principiu.

Poziia procesual pe care cel artat ca titular al dreptului poate s o aib dup ce estechemat în proces:

y dac el recunoate susinerile pârâtului i dac reclamantul este de acord cuschimbarea pârârului în cauz, pârâtul iniial va fi scos din proces, iar, în locului lui, varmâne cel indicat ca titular al dreptului, procesul continând în acest mod;

y dac el nu se prezint la proces sau se prezint, dar nu recunoate susinerile pârâtuluicum c el ar fi titular al dreptului ± legea prevede c cel artat ca titular al dreptului va ficitat în continuare în cauz, el dobândind poziia unui intervenient principal;

y dac el vine în instan, recunoate susinerile pârâtului, dar reclamantul nu este deacord cu înlocuirea pârâtului ± în acest caz, soluiile difer:

procesul va continua între reclamant i pârât, iar, dac susinerile pârâtuluise vor adeveri, cererea se va respinge ca fcut împotriva unei persoane fr

capacitate procesual pasiv; terul va rmâne în proces, alturi de pârât, terul dobândind poziia unui

intervenient principal, hotrârea urmând a-i fi opozabil ± soluia a fost preluat i de N.C.Proc.Civ.



pg. 31

REPREZENTAREA PRILOR ÎN JUDECAT

Prile pot sta în judecat:y personal;

y prin reprezentare.

Reprezentarea este de dou feluri:

y prin mandatar care nu este avocat ± trebuie avute în vedere urmtoarele aspecte:

f orma mandatului ± procur dat sub semntur legalizat sau, în modexcepional, în faa instanei. Nu este necesar forma autentic.

coninutul mandatului ± procura trebuie s fie dat pentru exerciiul dreptului

de chemare în judecat i pentru reprezentarea în judecat (ad litem) => procurspecial.

Procura general poate servi i la reprezentarea în judecat, în dousituaii:

y în cazul unui prepus;

y în cazul în care mandantul nu are nici domiciliul, nici reedina în ar.

Procura este considerat a f i dat pentru toate actele necesare judecii, dac nu prevede contrariul. De la aceast regul, exist dou limite:actele de dispoziie (nu pot fi fcute decât în baza unei procuri speciale iautentice) i limitarea dreptului de a pune concluzii (care nu revinemandatarului care nu este avocat ± pledoaria reprezint un monopol al juritilor).

De la aceste limite, exist trei excepii:y mandatarul care este doctor sau liceniat în drept i reprezint interesele

soului sau rudelor pân la gradul IV inclusiv;y mandatarul care reprezint o rud pân la gradul IV inclusiv sau soul,

care nu este liceniat în drept, dar care poate pune concluzii, îns numaila judectorie;

y mandatarul al crui drept de reprezentare decurge dintr-o lege sau dintr-ohotrâre judectoreasc; de exemplu: printele care îi reprezint copilul,ipoteza curatorului.

A pune concluzii = orice dicuie litigioas a speei.

y prin consilier juridic, în cazul societilor comerciale;



pg. 32

y prin mandatar avocat ± trebuie avute în vedere urmtoarele aspecte:

f orma mandatului ± împuternicire emis de avocat în baza contractului deasisten judiciar. În cazul în care se fac acte de dispoziie, avocatului nu îieste impus obligaia de a prezenta o procur în form autentic, dac dreptul dea face actele de dispoziie rezult din contractul su de asisten juridic(deoarece acest contract are valoarea de înscris autentic).

avocatul care a reprezentat partea în prim instan va putea s declare apel saurecurs, chiar dac nu mai are împuternicire i pentru reprezentarea în calea deatac, dac drepturile prii ar fi prejudiciate prin neutilizarea cii de atac.

Încetarea mandatului ± el nu înceteaz prin moartea prii sau incapacitateamandantului; el va dinui pân la retragerea lui de ctre motenitori sau de ctre reprezentaniiincapabilului.

Renunarea la mandat nu poate fi opus intanei i nici celeilalte pri decât de lacomunicare, în afara cazului în care renunarea s-a fcut în edin public. Partea care arenunat la mandat trebuie s întiineze instana i cealalt parte cu 15 zile înainte deedin.



pg. 33

PROCURORUL

Natura participrii procurorului la procesul civil ± opinii contrare în doctrin:y parte sui generis;

y parte ce are o configuraie special în proces, ca reprezentant al celorlalte pi în proces;

Formele de participare a procurorului la procesul civil:

y declanarea procesului civil ± art. 45 C.Proc.Civ. ± procurorul poate formula aciuniîn justiie atunci când acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor minorilor, persoanelor puse sub interdicie sau dispruilor.

Art. 1 din Legea contenciosului administrativ ± dreptul procurorului de a introduce

aciuni în contencios administrativ.Faptul c procurorul declaneaz litigiul nu înseamn c partea care este titularul

dreptului nu va figura în proces. Partea va putea s-i exercite toate drepturile procesuale, indiferent de poziia procurorului.

y participarea la un proces început de alii ± sunt cazuri în care necesitatea procuroruluide a particpa la proces este prevzut expres de lege; de exemplu: cererile de expropriere,cererea de punere sub interdicie etc.

Neparticiparea procurorului atrage sanciunea nulitii actelor svârite f r participarea lui.

Procurorul poate participa la un proces civil ori de câte ori consider necesar.

y exerciiul cilor de atac ± nu se refer exclusiv la procesele declanate de ctre procuror sau la care acesta a participat.

Dac procurorul a luat parte la judecat, termenul cilor de atac curge de lacomunicare. Dac a participat, termenul curge de la pronunare.

Procurorul poate ataca orice hotrâre ± nelegalitatea în sine a unei hotrâri estemotiv suficient pentru a-i permite s fac acest lucru.

y solicitarea de punere în executare silit a unor hotrâri judectoreti ± se refernumai la acele categorii de persoane pentru care se poate introduce aciunea: minori, pui sub interdicie sau disprui.

Nu este necesar ca hotrârea s provin dintr-un proces declanat de procuror saula care acesta a participat.

Punerea în executare poate viza numai hotrâri judectoreti, nu i alte acte de punere în executare.



pg. 34



pg. 35

COMPETENA INSTANELOR JUDECTORETI

Felurile competenei:y general;

y material;

y teritorial.

Competena material stabilete atribuiile între instanele judectoreti, înfuncie de poziionarea acestora pe trepte ierarhice.

Competena teritorial stabilete competena instanelor între instane de acelaigrad, în funcie de poziionarea lor teritorial.

Competena general ± se va discuta la seminar; nu se va da la examen.

Dat fiind faptul c anumite cauze pot fi soluionate în mod amiabil, în practica judectoreasc mai veche a aprut o confuzie; de exemplu, în problemele de partaj succesoral,acesta putându-se face i în faa notarului. Totui, prile se pot adresa instanei de judecat, chiar dac nu exist neînelegeri între ele. Procedura notarial nu este o procedur prealabil obligatorie.

Competena material ± este reglementat de norme de ordine public; înclcarea lor va putea fi invocat de ctre pri, de instan, din oficiu, sau chiar de ctre procuror.

Modificare a C.Proc.Civ. intervenit în noiembrie 2010 ± invocarea acestei excepii nu poate avea loc decât la prima zi de înfiare, cel mai târziu, i înainte de începereadezbaterilor asupra fondului (in limine litis).

Competena material a judectoriei

Judectoria este instan cu plenitudine de competene ± tot ceea ce nu estereglementat în competena unei anumite instane, va fi de competena judectoriei.

Art. 1 pct. 1 C.Proc.Civ. ± judectoriile judec în prim instan toate procesele i

cererile , în afar de cele date de lege în competena unor alte instane.

Contencios administrativ special ± norme speciale care nu ar aparine în principiudreptului comun, dar prin care se stabilete totui competena judectoriei. Exemple:

y contravenia;

y în materia Legii fondului funciar ± Legea 18/1991 ± plângerile în materia comisiilor consitituite în baza acestei legi.



pg. 36

N.C.Proc.Civ. ± tribunalele vor fi instane cu plenitudine de competen, nu judectoriile.

Competena tribunalelor

Judec în prim instan, în apel i în recurs.

Art. 2 C.Proc.Civ. ± enumerare a pricinilor pe care tribunalele le judec în priminstan.

Art. 2. pct. 1 lit. a.) a fost abrogat prin Legea 71/2011, de punere în aplicare a N.C.Civ.Aceast liter prevedea c procesele i cererile în materie comercial al cror obiect are ovaloare de peste 100.000 lei, precum i procesele i cererile în aceast materie al cror obiect este neevaluabil în bani sunt în competena tribunalului.

Art. 2 pct. 1 lit. b.): procesele i cererile în materie civil al cror obiect are o valoare de peste 500.000 lei sunt în competena tribunalului.

Prin urmare, judectoria a dobândit în competena sa cauzele dintre societicomerciale între 100.000 i 500.000 i toate cele care nu sunt evaluabile în bani.

Alte cauze care, chiar dac depesc 500.000 lei, sunt în competena judectoriilor:

y partajele judiciare i toate cererile în materia succesoral;y litigiile în materia fondului funciar;

y aciunile posesorii sau petitorii formulate de terii vtmai în drepturile lor prinaplicarea legilor în materia fondului funciar.

Tribunalul este competent în materie de:

y litigii de munc i asigurri sociale (cu excepia celor date în competena altor instane);

y cereri în materie de contencios administrativ (în afara celor date în competena curilor de apel;

În materia contenciosului administrativ, tribunalul este instan cu plenitudine decompeten.

y cereri în materie de creaie intelectual i proprietate industrial;

y cereri în materie de expropriere.



pg. 37

RIL ± prin cereri de expropriere se îneleg numai acele cereri fcute în bazaLegii 33/1994, nu i exproprierile fcute înainte de aceast dat.

y cereri pentru încuviinarea, nulitatea sau desfacerea adopiei; y cereri pentru despgubiri privind erorile judiciare produse în procesele penale ± indiferent

de valoarea lor; y cereri pentru recunoaterea, precum i cele pentru încuviinarea executrii silite a

hotrârilor date în ri strine.

Tribunalul, ca instan de apel, judec hotrârile pronunate de judectorii în priminstan, mai puin atunci când hotrârea nu este susceptibil de apel. În acest caz, tribunalul judec direct recursul. Exemple de astfel de cauze:

cauze evaluabile în bani, dar a cror valoare este pân la 100.000 lei;

aciunile posesorii; aciunile în evacuare; înregistrrile în materie de acte de stare civil; msurile asigurtorii; contestaiile la executare; ordonanele preediniale; contraveniile .a.

Sunt i cauze care nu sunt susceptibile de nicio cale de atac; de exemplu: preteniile privind plata unor sume de bani de pân la 2.000 lei inclusiv ± de competena judectoriei.

Cauze date de norme speciale în competena tribunalului:

litigiile în materie de societi comerciale; litigiile privind insolvena.

Competena se stabilete în funcie de natura princinii sau în funcie de valoareaobiectului pricinii.

RIL: în cererile privind anularea, nulitatea absolut, rezoluionea, reziliearea unuicontract sau a unui alt act juridic, cererea este considerat evaluabil în bani, chiar dac nu existun capt de cerere referitor la repunerea prilor în situaia anterioar. ÎCCJ a explicat soluia,artând c, din punct de vedere intelectual, repunerea prilor în situaia anterioar se producede drept, ca un efect al desfiinrii contractului. Din punct de vedere al substanei dreptului, nuconteaz dac s-a solicitat sau nu repunerea în situaia anterioar, pentru c ea oricum se produce. ÎCCJ a mai artat i c acel capt de cerere privind restituirea prestaiilor este necesar numai în ceea ce privete posibilitatea executrii hotrârii ± deci instana nu se va pronunaasupra restituirii prestaiilor ex oficii, ci numai la cererea prilor. Prin urmare, ÎCCJ s-a prununat numai în legtur cu valoarea cererii, nu i cu privire la pronunarea din oficiu.



pg. 38

ÎCCJ a considerat c sunt considerate ca evaluabile în bani i cererile privind pronunarea unei hotrâri care s in loc de contract de vânzare-cumprare, atunci când o parte a refuzat s-l mai încheie.

Art. 112 pct. 3 C.Proc.Civ. prevede c reclamantul indic valoarea obiectului cerereii,

dup aprecierea sa. Aceast evaluare fcut de reclamant poate fi îns contestat fie de ctre pârât, fie chiar de ctre instan, din oficiu. Dac este contestat valoarea, se va recurge la altemijloace de evaluare (înscrisuri, expertiz etc.).

Valoarea care conteaz pentru determinarea competenei este cea de la momentul introducerii cererii de chemare în judecat. Orice mrire sau micorare a valorii aceluiaiobiect intervenit în cursul procesului nu are efect asupra competenei instanei legal învestite.În schimb, dac se dovedete c evaluarea de la momentul introducerii aciunii a fost unaeronat, instana îi va declina competena, întrucât nu a fost legal învestit.

În caz de conexare a unor cauze, nu se cumuleaz valoarea cereilor conexate,competena fiind pstrat de instana în faa crora s-au conexat.

Dac mai muli reclamani formuleaz cereri împotriva aceluiai pârât, dar în bazaunor raporturi juridice distincte, valoarea cererilor nu se cumuleaz. i reciproca este valabil ± dac un reclamant formuleaz cereri împotriva mai multor pârâi, dar în baza unor raporturi juridice diferite, cererile nu se conexeaz.

Dac cererea are mai multe capete, având o pretenie principal i mai multe accesorii,competena va f i atras de valoarea cererii principale.

De asemenea, valoarea dobânzilor la suma principal nu va fi luat în calcul lastabilirea competenei. Exist i o tez contrar, care ia în calcul i dobânzile, dar doar celecare au curs pân la data introducerii cererii de chemare în judecat. Practica este împrit înaceast privin. N.C.Proc.Civ. reia cea de-a doua soluie.

Cererile incidentale i cererile accesorii sunt în competena instanei care judeccererea principal ± art. 17 C.Proc.Civ.

Competena Curii de Apel

Curtea de apel judec pricini în prim instan, în apel sau în recurs.

În prim instan îns, competena ei este foarte mic, în principal în litigiile de contencios administrativ, atunci când actul administrativ atacat provine de la o autoritatesau instituie central.

Atunci când vorbim de aciuni care vizeaz acte administrative prin care se stabilescimpozite, taxe i alte contribuii, competena va fi stabilit dup valoare ± pân la 500.000 lei,la tribunal; ce depete suma de 500.000 lei, la curtea de apel.



pg. 39

Curile de apel judec apelurile pronunate împotriva hotrârilor pronunate detribunale în prim instan. Ca instane de recurs, curile de apel judec recursurile împotrivahotrârilor pronunate în apel de tribunal sau a hotrârilor fr posibilitate de apel pronunateîn prim instan de tribunal.

Curile de apel au i competene speciale, de exemplu, în materie de insolven.

Curtea de Apel Bucureti are o competen special în materie de anumite cauze de proprietate intelectual.

Curile de apel judec i: conflictele de competen între tribunalele din raza lor; cererile pentru recuparearea creanelor AVAS.

Competena Înaltei Curi de Casaie i Justiie

Înalta Curte de Casaie i Justiie este divizat în patru secii: Secia I Civil; Secia a II-a Civil; Secia Penal; Secia de Contencios Administrativ.

Competenele se pstreaz pe secii. În cadrul lor, se judec în complete de trei judectori.

La ÎCCJ, se judec recursurile împotriva hotrârilor pronunate de curile de apel.

De asemenea, se judec i alte cereri date în competena ÎCCJ. De exemplu: cererile de strmutare; conflictul de competen între dou curi de apel sau între o curte de apel i o alt

instan.

ÎCCJ are i 4 complete de 5 judectori, dintre care unul civil i unul de contencios

administrativ. Ele judec recursuri împotriva hotrârilor pronunate de ÎCC

J în prim instan.De asemenea, ele judec i recursurile împotriva hotrârilor pronunate de CSM ca instandisciplinar.

La ÎCCJ se soluioneaz i recursul în interesul legii, de ctre un complet special.



pg. 40

În cadrul Înaltei Curi exist i seciile unite, la care trebuie s ia parte cel puin 2/3dintre judectorii ÎCCJ; hotrârile se iau cu majoritate. Seciile unite analizeaz dou categoriide cauze:

cererile de schimbare a jurisprudenei ÎCCJ; cererile privind sesizarea Curii Constituionale cu un control prealabil promulgrii.

COMPETENA TERITORIAL

Competena teritorial este de trei feluri:y de drept comun;

y alternativ ± reclamantul are posibilitatea (discreionar) s-i aleag instana dintreuna sau mai multe variante posibile;

y exclusiv ± este reglementat prin norme de ordine public; celelalte dou suntreglementate prin norme de ordine de drept privat.

Competena teritorial de drept comun

Competena de drept comun revine instanei de la domiciliul sau sediul pârâtului.Dac cererea este îndreptat împotriva unei asociaii fr personalitate juridic,

competena revine instanei de la domiciliul persoanei creia i s-a încredinat preediniasau direcia asociaiei; dac nu exist o astfel de persoan, competena devine alternativ,fiind competent instana de la domiciliul oricruia dintre asociai.

Sediul materiei: art. 5 C.Proc.Civ.

Dac pârâtul nu are domiciliul în ar sau are un domiciliu necunoscut, cererea se va putea îndrepta la instana reedinei sale din ar. Dac nu are nici reedin cunoscut,devine competent instana domiciliului sau reedinei reclamantului.

Domiciliu ± nu locuina declarat în actele publice, ci cea la care persoana locuiete înmod efectiv. Totui, pân la proba contrarie, exist prezumia c locuina din actele publice

este i cea la care locuiete efectiv.

Competena alternativ

Art. 6 C.Proc. Civ. ± dac pârâtul are, în afar de domiciliul su, i o îndeletnicire profesional care impune un sediu sau un loc de desfurare sau desfoar o activitateagricol, comercial sau industrial, cererea este de competena fie a domiciliului pârâtului, fie



pg. 41

a instanei locului unde se desfoar aceste activiti, dar numai în ceea ce priveteobligaiile de ordin patrimonial care sunt nscute din acele profesii sau îndeletniciri sau careurmeaz s se execute la locul unde se desfoar respectivele profesii sau alte îndeletniciri.

De exemplu: un avocat; un notar etc. Pentru obligaiile rezultate din activitatea sa profesional, aciunea poate fi fcut fie la instana domiciliului su, fie la instana sediuluisu.

Art. 8 C.Proc.Civ. ± cererile formulate contra statului sau altor instituii publice, dacaceste instituii au sediul în Bucureti = competen alternativ ± fie se alege instana dincapital, fie instana din oraul reedin a judeului în care domiciliaz reclamantul.

Art. 7 C.Proc.Civ. ± posibilitatea de a alege competena în cazul în care pârât este o persoan juridic ce are o reprezentan; pentru obligaiile ce se execut de reprezentan saucare izvorsc din acte sau fapte încheiate sau svârite de ctre reprezentan, competena este

ori a instanei sediului principal al persoanei juridice, ori a instanei locului unde îi are sediulreprezentana. Regula se aplic i în cazul sucursalelor unei societi.

Art. 9 C.Proc.Civ. ± prevede c, atunci când sunt mai muli pârâi, cererea poate fifcut la instana în raza teritoarial a creia îi are sediul oricare dintre pârâi. Dac dintre pârâi exist i pârâi obligai principal, i pârâi obligai accesoriu, regula se aplicnumai în ceea ce privete pârâii obligai principal. Dac reclamantul renun la aciuneîmpotriva unuia dintre pârâi, acest fapt nu afecteaz competena instanei, dac a fost corectsesizat la introducerea aciunii.

Art. 10 C.Proc.Civ. ± instituie alte cazuri de competen alternativ, în afara instaneidomiciliului pârâtului:

y instana locului prevzut în contract pentru executarea obligaiei, în cazul cererilor privind executarea, anularea, rezoluiunea sau rezilierea unui contract ± nu este vorba deinstana locului prevzut în lege pentru executarea obligaiei.

y în cazul cererii privind locaiunea unui imobil sau a unei prestaii tabulare ± instanade la locului siturii imobilului;

y cererile care decurg dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin ± instana locului de plat(chiar dac locul nu a fost prevzut în cambie, dar rezult din Legea cambiei);

y în cazul obligaiilor comerciale ± instana locului unde a luat natere obligaia sauinstana locului plii ± acest punct a fost abrogat, deci nu se mai aplic decât cauzelor deja existente pe rol;

y în cazul cererilor fcute de descendeni sau acendeni privind plata obligaiilor deîntreinere ± instana domiciliului reclamantului; nu este vorba i de cereri fcute dedebitorul obligaiei de întreinere pentru sistarea sau micorarea întreinerii,reclamantul nefiind cel aflat în nevoie. De asemenea, dac realizarea obligaiei de



pg. 42

întreinere se reclam printr-un capt de cerere accesoriu altei cereri principale,competena nu mai este alternativ.

y aciunile în rspundere delictual ± instana locului unde s-a svârit fapta ilicitgeneratoare de prejudicii.

În materie de asigurri exist o tripl competen posibil: domiciliul asiguratului,locul bunurilor asigurate sau locul unde s-a produs accidentul. Alegerea uneia dintre cele treivariante de competen posibil este nul dac a fost fcut înainte de naterea dreptului ladespgubiri.

Competena exclusiv

Sediul materiei: art. 13, 14, 15 C.Proc.Civ.

Art. 13 ± în cazul cererilor reale privitoare la imobile, competena exclusiv este ainstanei locului unde se afl situate bunurile. Este vorba numai despre cererile reale, nu i cele personale. În cazul în care bunul se afl în circumscripia mai multor instane, competenaaparine tuturor instanelor în raza teritorial a crora se afl imobilul; dac pârâtul domiciliazîn raza teritorial a unei instane, atunci aceasta va fi competent.

În cazul cererilor de partaj judiciar (nu succcesoral), dac în masa partajabil exist maimulte imobile, se aplic prin analogie art. 13 alin. (2) C.Proc.Civ.

Pronunarea unei hotrâri care s in loc de contract de vânzare-cumprare nu intr în

domeniul de aplicare a art. 13, întrucât în acest caz nu se protejeaz un drept real, ci unul decrean.

Art. 14 ± în cazul cererilor privitoare la succesiuni, instana competent exclusiv estecea de la ultimul domiciliu al defunctului: cererile privind validitatea sau executareadispoziiilor testamentare, cererile privitoare la motenire, precum i cererile privind preteniile pe care succesorii le pot avea unii împotriva celorlali, cererile legatarilor saucreditorilor defunctului împotriva motenitorilor sau a executorului testamentar. Nu intr înaceast categorie situaia unui ter care revendic un bun pe care defunctul îl avea în

patrimoniu, nici cererea motenitorilor pentru recuperarea unor creane ale defunctului.

Art. 14 prevaleaz asupra art. 13, datorit caracterului special pe care îl are.

În cazul mai multor succesiuni succesive care nu au fost dezbtute i care trebuiesoluionate în acelai proces, este competent instana celui din urm defunct (soluie preluat i de N.C.Proc.Civ.). (Äcel mai proaspt´ ± T. Briciu).



pg. 43

Art. 15 ± în materie de societate, competena exclusiv este a instanei sediului principalal societii; aceast regul de competen se aplic pân la lichidarea societii.

Art. 16 ± în materie de insolven, competena exlusiv revine tribunalului de la sediul principal al debitorului.

Art. 607 ± în materia divorului, este competent judectoria în circumscripia creiasoii au avut ultimul domiciliu comun, iar dac nu au avut domiciliu comun sau dac niciunuldintre soi nu mai locuiete în raza teritorial a instanei unde a existat domiciliul comun, serevine la regula de drept comun i anume domiciliul pârâtului.

Art. 159 ± competena este de ordine public sau privat. Art. 19 ± prile pot conveni prin înscris sau declaraie verbal în faa instanei ca pricinile privitoare la bunuri s fie judecate de alte instane decât cele care au competena teritorial, cu excepiile prevzute de

art. 13, 14, 15, 16. Prin urmare, excepiile prevzute de art. 13, 14, 15, 16 sunt de ordine public.

Întinderea competenei instanei

Instana învestit cu soluionarea unei cereri este competent s soluionez i aprrile f ormulate de pri în soluionarea cauzei respective, chiar dac acele aprri ar putea fi fcute pe cale separat ca veritabile cereri de chemare în judecat, caz în care ar atrage o

alt competen.

Aceast regul are anumite limite:

y dac aprrile fcute de una dintre pri se constituie în veritabile chestiuni prejudiciale(care trebuie judecate dup o procedur distinct sau exced competenelor puterii judectoreti), instana nu mai este competent s le judece i pe acestea;

y regula: penalul ine în loc civilul;

y excepia de nelegalitate a actului administrativ ± Constituia d soluionarea acestei

excepii în competena exclusiv a instanelor de contencios administrativ.

Instana învestit cu o cerere este competent s judece i incidentele aprute înlegtur cu acea cerere (de exemplu: cererea de recuzare, incompatibilitatea, perimarea, cerereade suspendare a executrii silite fcut odat cu recursul, cererea de suspendare a procesului,cereri privind msurile asiguratorii etc.). Exist i excepii: strmutarea.



pg. 44

Prorogarea de competen

= instituie de drept procesual care trateaz situaiile în care o instan îi extindecompetena asupra unor cereri care în mod normal nu erau în competena sa.

Prorogarea de competen este de trei feluri, în funcie de subiectul de drept caredipune prorogarea:

legal; judectoreasc; convenional.

Cazurile de prorogare legal

art. 9 art. 17

Prorogarea legal se aplic atât în ceea ce privete normele de ordine public, cât i înceea ce privete normele de ordine privat.

Conexarea unor cereri (art. 164) ± presupune reunirea unor pricini între aceleai persoane sau chiar i pri diferite, atunci când obiectul sau cauza cererilor prezint o strânslegtur.

Conexarea unor cereri este determinat de necesitatea unei mai bune administrri a

justiiei, pentru a se evita generarea unor soluii opuse.Pentru a opera conexarea este necesar ca:

- cele dou pricini s se afle în strâns legtur;- cele dou pricini s se afle în faa unei instane de grad egal.

Reunirea celor dou cauze se va face la instana întâi învestit. Dac una dintre instaneare o competen teritorial exclusiv, atunci cauzele se vor reuni la aceasta, chiar dac ea estecea din urm învestit. Dac ambele instane sunt competente exclusiv, atunci conexarea nu poate avea loc.

Conexarea se poate face i atunci când pricinile se afl pe rolul aceleiai instane, dar

la complete diferite.Excepia de conexare poate fi invocat atât de pri, cât i de instan din oficiu, însnumai în faa primei instane.

Litispendena ± situaia în care între dou cauze exist identitate de pri, obiect icauz. Aceasta nu reprezint un caz de prorogare, în opinia catedrei de la Bucureti. În acestcaz, se poate ajunge la situaia unor hotrâri contrarii.



pg. 45

Excepia de litispenden poate fi invocat de ctre pri sau de ctre instan, dinoficiu, chiar dac instanele sunt de grad diferit. Ea poate fi invocat atâta timp cât cauza se aflîn faa instanelor de fond.

Dac se admite excepia de litispenden, cauza se va trimite instanei întâi învestite.Dac una dintre cele dou instane este de grad mai înalt, atunci cauza se va trimite acesteia.

Cazurile de prorogare judectoreasc

Strmutarea cauzelor ± art. 37 i urm. din C.Proc.Civ.În cazul strmutrii, raportarea se face la fizionomia unei instane sau a locului în care

se afl instana respectiv, problema nefiind de complet. Prin urmare, nu este vorba despre unsimplu incident la compunerea completului.

Exist trei motive de strmutare:

când una dintre pri are printre judectorii sau asistenii judiciari ai unei instanedou rude sau afini pân la gradul al IV-lea; nu se vorbete aici i despre so -competena aparine instanei imediat superioare;

când este afectat sigurana public ± acea împrejurare ce creeaz o prezumie c judecarea cauzei într-un anume loc ar putea s produc o tulburare a ordinii publice ± competena aparine ÎCCJ;

când exist o bnuial legitim ± situaia în care se presupune c neprtinirea judectorilor ar putea fi afectat de împrejurri precum calitatea prilor sauvrmiile locale ± competena aparine ÎCCJ.

Instana va judeca cererea de strmutare cu citarea prilor în Camera de Consiliu.Hotrârea nu se motiveaz i nu se atac cu nicio cale de atac.În timpul soluionrii cererii de strmutare, preedintele instanei care judec cererea

va putea dispune în Camera de Consiliu i fr citarea prilor supendarea procesului de fond ± caz de suspendare facultativ.

În urma admiterii cererii de strmutare, dosarul va fi trimis la o alt instan egal îngrad cu cea la care s-a ivit dosarul de strmutare. Tot prin hotrârea de admitere a strmutrii se

dispune i ce acte procedurale se pstreaz din dosarul strmutat. În cazul în care hotrârea nuspune nimic, se consider c actele deja realizate nu sunt pstrate.

Dac instana de fond judec pricina, chiar dup ce instana de strmutare a dispusstrmutarea cauzei, hotrârea pronunat este nul de drept (se consider desfiinat prinadmiterea cererii de strmutare) ± instana de strmutare trebuie s comunice de îndat



pg. 46

hotrârea instanei de fond. Aceeai este soluia în cazul în care instana de fond a judecatcauza, dei instana de strmutare a dipus suspendarea procesului.

Nu se poate face o nou cerere de strmutare pe motive cunoscute dar neinvocate în prima cerere de strmutare.

În materia recursului ± instana de recurs, atunci când caseaz cu trimitere, poates trimit cauza la aceeai instan sau la o alt instan egal în grad cu cea care a judecatiniial.

În materia recuzrii ± dac toi judectorii unei instane sunt recuzabili sau numrulde judectori recuzabili este suficient de mare cât s fac imposibil judecarea cauzei de ctreinstana în cauz, dosarul va fi trimis la instana superioar în grad.

Delegarea instanei ± art. 23 C.Proc.Civ. ± dac, din pricina unor împrejurriexcepionele, instana competent este împiedicat s funcioneze timp îndelungat, ÎCCJ vadesemna o alt instan de acelai grad s judece pricina.

Art. 229 din Legea de punere în aplicare a N.C.Civ. ± pân la intrarea în vigoare afuncionrii instanelor de tutel, atribuiile acestora cu privire la administrarea bunurilor minorului pot fi delegate de ctre instana de tutel Autoritii Tutelare ± situaie de prorogare de competen în care competena este prorogat în afara instanelor judectoreti.

Prorogarea convenional ± este posibil numai în cazul competenei relative sau

alternative. Prile trebuie s convin s aleag o alt instan decât cea care ar fi legalcompetent. Înelegerea trebuie s fie expres, iar prile trebuie s aib deplin capacitate deexerciiu.

Excepia de necompeten

= mijlocul procedural prin care se invoc înclcarea normelor privitoare la competen.Excepia este de ordine public sau privat, dup cum norma înclcat este de ordine

public sau privat.

Clasif icarea excepiilor de competen ± art. 159 C.Proc.Civ.

Regimul de invocare al excepiei:

y excepia de necompeten general ± poate fi invocat în tot cursul procesului.Persoanele care o pot invoca: prile i judectorul.



pg. 47

y excepia de necompeten material ± nu poate fi invocat decât în faa primeiinstane pân la prima zi de înfiare, iar, dac la prima zi de înfiare încep idezbaterile asupra fondului, excepia trebuie invocat înainte de a începe acestedezbateri. Persoanele care o port invoca: prile i judectorul.

y excepia de necompeten teritorial: dac e de ordine public, se aplic regula de la competena material; dac e de ordine privat, nu poate fi invocat decât de ctre pârât i numai odat

cu întâmpinarea sau, numai dac întâmpinarea nu este obligatorie, la prima zi deînfiare cel mai târziu.

Judectorul este obligat ca, la prima zi de înf iare, s verif ice competena.

Soluia instanei asupra excepiei poate fi: de respingere ± prin încheiere ± instana va continua procesul;

de admitere ± prin sendin sau decizie ± prin aceast hotrâre va declina competena,indicând i instana competent. Totodat, instana va trimite dosarul la instanacompetent. Instana nu este inut s trimit cauza la instana pe care partea o indicdrept competent, ci calific singur care este instana competent.

Hotrârea de declinare a competenei are dou caracteristici importante: nu se atac cu nicio cale de atac ± se aplic numai în cazul în care instana îi declin

competena; ea nu are autoritate de lucru judecat fa de instana la care se trimite dosarul, care nu

va fi inut de calificarea dat de instana de trimitere. Prin urmare, i aceast

instan îi poate declina competena fa de aceeai instan de la care a primitdosarul sau fa de o instan ter.

Conf lictele de competen

Conf lictul negativ de competen

C

onflictul negativ de competen intervine atunci când dou instane îi declinsuccesiv i reciproc competena.Declinrile succesive la alte instane nu genereaz un conflict de competen.

Conf lictul pozitiv de competen



pg. 48

Conflictul pozitiv de competen intervine atunci când dou instane se considersimultan competente în a judeca aceeai cauz ± în caz de litispenden.

Instana care soluioneaz conf lictul = regulator de competen ± instanasuperioar i comun celor dou instane aflate în conflict.

Dac în conflict intr ÎCCJ, declinatorul de competen reprezint i regulator decompeten.

Regulatorul de competen nu se sesizeaz de ctre pri, ci numai de ctre instana de judecat ± sesizare ex officio. Instana competent este instana în faa creia s-a manifestatconflictul de competen: instana care se declar cea din urm competent s judece sauultima instan care i-a declinat competena.

Cererea se judec în camera de consiliu i fr citarea prilor. Hotrârea este

susceptibil de recurs în 5 zile de la comunicare.



pg. 49

ACTELE I TERMENELE DE PROCEDUR

i în materia actelor de procedur se face distincia între instrumentum (actul doveditor)i negotium (operaiunea juridic).

Lovirea de nulitate a lui instrumentum desfiineaz actul i ca negotium, adic dreptoperaiune juridic. Prin umare, în materie procedural, spre deosebire de dreptul substanial,nulitile de form atrag i nuliti de fond.

Actele de procedur se probeaz numai prin ele însele, nu i prin mi jloaceextrinseci.

Actele de procedur trebuie s îmbrace f orm scris. Actele de procedur care se facverbal se menioneaz în încheiere sau în alte acte care se ataeaz încheierii judectoreti.Actele scrise trebuie s fie în limba român sau traduse în limba român.

Legea român permite minoritilor naionale s se exprime în limba matern, însacest fapt atrage autoritilor obligaia de a asigura traducerea gratuit a actelor în limbaromân.

Legalitatea actelor de procedur se verific prin chiar elementele intrinseci ale acestora,instana neputând apela la elemente extrinseci ale actelor.

Termenele în procedura civil:y legale;y judectoreti;

y convenionale ± în materia arbitrajului.

Termenele în procedura civil:y imperative ± sunt acelea pe care fie legea, fie instana le prevede în vederea efecturii

unui act înuntrul lor; exemplu: apelul se face în 15 zile de la comunicare. Termeneleimperative nu se refer la o distincie privind normele de ordine public i cele deordine privat nici la caracterul (imperativ) al normelor care le reglementeaz.

y prohibitive ± cele pe care legea sau judectorul le stabilete în scopul de a nu se efectuaun anumit act înuntrul lor.

Nerespectarea termenelor imperative atrage, în genere, sanciunea decderii, în timp cenerespectarea termenelor prohibitive atrage, eventual, sanciunea nulitii actului.

Termenele în procedura civil:y pe zile;

y pe sptmâni;



pg. 50

y pe ani.Calculul termenelor ± în materia termenelor pe zile, aceste termene se calculeaz fr a

se lua în considerare nici ziua de început a termenului, nici ziua de finalizare a actului; aceste zilevor fi Äzile libere´.

Dac ziua de sfârit cade într-o zi de srbtoare legal sau nelucrtoare, ea se va proroga pân la prima zi lucrtoare. Dar în cadrul termenului se iau în calcul i zilele nelucrtoare dincadrul lui; doar ultima zi este cea vizat.

Curgerea termenului

Momentul de început al termenului este, de obicei, momentul comunicrii actului (art.102 C.Proc.Civ.). Exist i excepii, când termenul nu curge de la comunicare, ci de la un altmoment; exemplu: în cazul ordonanei preediniale curge de la comunicare, dac prile nuau fost citate, sau de la pronunare, dac prile au fost citate.

Exist i 3 cazuri în care legea asimileaz actul comunicrii unor alte acte, creând aa-numita Äechivalen´ sau Äechipolen´ ± ele sunt de strict interpretare:

cazul în care legiuitorul arat c termenele încep s curg i împotriva prii care acerut comunicarea actului de la data la care a cerut respectiva comunicare ± de fapt, estevorba de partea care solicit s se comunice actul i celeilalte pri;

cazul în care legea prevede c partea primete somaia de executare, moment la care seconsider c hotrârea pus în execurtare a fost i ea comunicat ± acest lucru se explic prin faptul c somaia de executare trebuie întotdeauna însoit de titlul care se pune înexecutare;

cazul în care partea creia nu i s-a comunicat hotrârea declar apel sau recurs înainte decomunicare.

Termenele de procedur, ca regul, nu sunt susceptibile de suspendri. Exist cazuride suspendare în anumite situaii expres prevzute de lege.

În ce privete întreruperea, ca regul general, se cunoate un singur caz de întrerupere ± atunci când actul de procedur nu a putut fi svârit în termen dintr-o împrejuraremai presus de voina prii. Actul de procedur va trebui efectuat într-un termen de 15 zile de

la încetarea strii ce a condus la imposibilitatea efecturii. În acelai termen se vor arta imotivele pentru care actul nu a putut fi efectuat în termen i se va cere repunerea în termen.Asupra motivelor de întrerupere, se va pronuna instana competent s analizeze actul de procedur svârit.

În ce privete împlinirea termenului de procedur, ea produce dou efecte:



pg. 51

în cazul termenului impertiv ± imposibilitatea efecturii actului ce trebuia executat întermen = decderea din dreptul de a efectua actul;

în cazul termenului prohibitiv ± posibilitatea efecturii actului de procedur ce nu a pututfi efectuat pân în acel moment.

Sanciunile nerespectrii normelor privind actele i termenele procedurale

Nerespectarea f ormei actului ± sanciunea care se aplic de regul este nulitatea.

Nulitile relative nu pot fi invocate decât de partea care a fost prejudiciat i doar la prima zi de înfiare ce a urmat producerii actului lovit de nulitate.

Nulitatea expres în materie de procedur face s se prezume c partea a fost vtmat, întimp ce, în cazul nulitii virtuale, partea care invoc nulitatea trebuie s dovedeasc vtmarea cei s-a produs.

Exist situaii în care nulitatea intervine direct, instantaneu, i situaii în care nulitateaintervine dup un termen de amânare (dat de instan pentru îndreptarea actului).

Exist i nulitate condiionat de vtmare (art. 105 alin. 2 C.Proc.Civ. ± atunci cândactul a fost efectuat cu nerespectarea formelor legale sau atunci când actul a fost efectuat de ctreun funcionar necompetent) i nulitate necondiionat de vtmare (art. 105 alin. 1C.Proc.Civ. ± se refer la necompetena instanei; nulitatea ce decurge din greita compunere acompletului de judecat; înclcarea normelor prohibitive; neplata taxelor de timbru.).

Nulitatea condiionat de vtmare se va produce numai în urmtoarele condiii:

dac s-a produs o vtmare prii; aceast vtmare s nu poat fi înlturat în alt mod decât prin anularea actului. Dac

legea sau judectorul identific i alte mijloace de înlturare a vtmrii, le va aplica cu precdere.

Proba vtmrii ± cel care invoc nulitatea trebuie s probeze vtmarea; dac nulitateaeste îns expres, se instituie o prezumie legal, simpl de vtmare, dar care permite priiadverse s o rstoarne.

Cauzele de nu

litate

: sediul materiei ± art. 105C

.Proc.C

iv. Exist i cazuri de nulitatedistincte.

Curs Procedura Civila

Documents

Transcript of Curs Procedura Civila