Curs Planificare Media (2)

8/13/2019 Curs Planificare Media (2)

1/51

Planificare media

Lect. univ. dr. Daniela Aurelia Duma

Univ. de Vest Vasile Goldis Arad


2/51

MASS-MEDIA

UN SISTEM DE LIVRARE A

MESAJELOR


3/51

DE CE EXISTA MASS-MEDIA

Mass-media exist n primul rndpentru a oferi coninutul mesajului de

divertisment, de informare, unui publiclarg.

Ea transporta anunturile i le livrezapersoanelor care cumpara in primulrand mass-media, pentru calitateainformatiilor si divertismentului sidoar in ultimul rand pentru tipurile de

reclame pe care le livreaz.


4/51

Publicitate in mass-media

De multe ori publicul parcurge un ziar sau orevista, oprindu-se s se uite sau s

citeascorice anunuricare par interesante. Alteori, ei cauta n mod deliberat intr-un

vehicol media informatii despre un anumittip de produs. De exemplu in revistele de constructii Astfel ziarele si revistele tind s serveasc drept

cataloage pentru cititori.


5/51

Indiferent de tipul audienei vizate de masasau de nisa, la care ageniile de publicitate

doresc s ajung, este necesar ca cineva safaca planul de achiziionarea de mass-media nainte de publicare sau de difuzare.

Ageniile de publicitate nu i pot permite s

cumpere difuzare mass-media intr-un modaleator, capricios sau impulsiv ele trebuie sacumpere dupa un plan bine facut.

Nevoia de planificare


6/51

Funcia de planificare este o operaiemajor n ageniile de publicitate

precum i la companiile client.

Funcia de planificare


7/51

Mediu / vehicul media

n discuiile pe acest subiect, dou cuvintesunt folosite uneori ca i cum ar nsemna

acelai lucru: mediui

vehicul media


8/51

Mediu / vehicul media

Un mediuse refer la o clas de operatoriide transport, adica este un grup detransportatori care au caracteristici similare cum ar fi: televiziune, ziare, reviste sau radio.

Un vehicul mediaeste un operator detransport anume. De exemplu ziarul Adevarul,este un vehicul

ntre cotidiene, National Geographic este unvehicol in cadrul revistelor in timp ceRealitatea TV este un vehicul n cadrulmediului de televiziune.


9/51

PLANIFICARE MEDIA


10/51

PLANIFICARE MEDIA

Procesul deplanificare mediaconstntr-o serie de deciziile luate pentru a

rspunde la ntrebarea: "Care sunt cele mai bune mijloace media

unde sa postez mesajul meu pentru a

oferi potenialilor cumprtori informatiidespre marca, produsul sau serviciuluioferit de mine?"


11/51

PLANIFICARE MEDIA

n acest context larg, un planificator ncerca arspunde la ntrebri specifice, cum ar fiurmtoarele: n ce mediu (sau a mass-media) ar trebui s

plasez anunurile? De ct de multe ori ar trebui s apara fiecare

anun? Cand ar trebui s apar anunurile? Este cazul s apar anunurile? Pe care pieele i in ce regiuni? Ci bani ar trebui s fie cheltuiti pe fiecare

mediu?


12/51

PLANIFICARE MEDIA

Fiecare ntrebare reprezint anumite tipuride probleme care trebuie rezolvate.

Unele probleme sunt relativ simple "In ce zi a sptmnii, ar trebui s fie afiate

spoturile de televiziune?"

Alte probleme sunt mult mai dificile In care vehicul media va fi cel mai eficient sa

apara anunurile noastre astfel incat acestea sainfluenteze comportamentul de cumpraresiconsum al potentialilor clienti?"


13/51

Planul media

Cnd toate ntrebrile au fost puse sideciziile luate, recomandrile raionale suntorganizate ntr-un document scris, numitmediaplan.

Planul, daca este aprobatde ctre client,devine un plan pentru selectarea iutilizarea mass-media.

Odat ce clientul a aprobat planul, acestaservete ca un ghidpentru achiziionareade mass-media.


14/51

Planul media

Media planul ar trebui s fie gndit ca unproces sau o serie de decizii care ofer celemai bune rspunsuri posibile la un set de

probleme. Un planificator se loveste de faptul c o

soluie la o problem dat, nu garanteazc va funciona si alta data, atunci cnd alifactori sunt luati n considerare.

Aceasta este ceea ce face ca planificareamedia sa consume mult efort dar sa fie siplacuta


15/51

Planul media

Un plan media este concepute n mod exprespentru a satisface nevoile unui agent de publicitate la un moment dat n scopuri de marketing specifice.

Planul de azi: Nueste o copie a planului de anul trecut,

nici nueste pur i simplu un formular gol cu spaiicare pot fi completate cu date rapid selectate.

Fiecare plan de mass-media ar trebui s difere decele anterioare pentru acelai produs.


16/51

Personalizarea planurilor

Planurile sunt personalizate, adaptate, deoarece piata este rareori la fel de la an la an. concurentii rareori isi pastreaza activitatile de

marketing de anul trecut. Ei schimba mesajele lor, schimba cheltuielile de introducere pe pia a acestora, introduc marci noi, sau suspenda distribuirea de mrci vechi.

Iar consumatorii sunt intr-o contiuna schimbare de petrecere a timpului liber, sau cumprarea unor noi tipuri de produse.


17/51

Personalizarea planurilor

Ca rezultat, fiecare situaie de introducerepe pia prezint noi oportuniti, precum inoi probleme.

Introducerea pe pia aduce multe situaii deschimbare, noi abordri de planificare sunt

n mod constant necesare pentru a inepasul cu concurenii si cu atat mai multpentru a o lua inaintea lor.

Planificarea media este de asemeneaafectat de noi tipuri de cercetare sauanaliz necesare pentru a ine la curent cu olume n continua schimbare.


18/51

Un plan media ar trebui sinclud urmtoarele elemente:

Obiectivele Media ce sarcini de mass-media sunt ateptate s efectueze

Analiza concurenial niveluri de cheltuieli, media utilizate, calendarul

Analiza audienei pietei tinta impreuna cu recomandari Obiceiurile de consum de mass-media ale publicului tinta Realizarea seleciei media-

motive de selectare a diverselor elemente i a vehiculelor media Strategia media-

Cum va realiza planul obiectivele stabilite Desfasuratorul planului, Bugetul, Indicatori de frecvena si atingere planificata.


19/51

Planul media poate conine inplus urmtoarele subiecte

Raionamentul pentru care au fost selectate anumite reviste; cost, acoperire, compoziia, i costul pe mia (CPM) atat pentru

publicaiile care au fost recomandate cat si pentru cele care au fostluate n considerare dar nu sunt recomandate

Punctarea listei de preturi si justificarea pentru media alocata Sezonalitatea marfurilor Estimri detaliate de cost pentru productie Alte mass-media considerate dar nerecomandate Alternative de imprimare i planurile de difuzare considerate dar

nerecomandate lista detaliata a publicatiilor Alternative de planuri, cu diferite niveluri de buget, mai sus si mai

jos decat nivelul stabilit Flexibilitea in deciziile privind datele de publicare si anulare Rspunsuri la ntrebrile anterioare ale clientului Orice altceva planificatorul crede ca poate deveni o ntrebare sau o

problem n timpul prezentarii, pe baza discuiilor anterioare cuclientul i directorii de cont


20/51

Transformari in planificareamedia


21/51

1. Selectivitate

Unii marketeri considera c formele tradiionale demass-media, sunt mai puin eficiente acum dect ntrecut deoarece mass-media trebuie s fie mult maiselectiva. nu mai vorbim de o masa de cititori, telespectatori ci de o

masa de segmente foarte mici.

Prin urmare, ageniile de publicitate trebuie sdefineasc piee mult mai precis dect acestea au

fost definite n trecut.


22/51

1. Selectivitate

n mod tradiional, planificarea media s-a invartiti injurul modului n care mass-media poate ajunge lapersoanele potrivite.

La inceput se vorbea despre segmente largi cum arfi "femeile n vrst de 18-49", Aceste caracterizri demografice largi cuprind o serie

aproape nelimitat de stiluri de via, interese, i chiar iobiceiurile care sunt relevante pentru activitatea de

marketing. In planificarea de azi, planificatorilor li se impune sa

identifice grupuri mai mici de utilizatori de produse i Sa gaseasca media cea mai buna pentru a ajunge la ei.


23/51

2.audienta fragmentata

Modificrile din societate sunt rapide, dimensiunea unui grup int sau/i a compoziiei

sale se poate schimba usor si repede, Tehnologia a fcut economic posibil ca

anumite vehicule media sa fie vazute degrupuri tot mai mici de oameni. Audienta fragmentata a devenit caracteristic

dominant in mass-media, n special deteleviziune, n primii ani ai secolului 21.


24/51

Rata de penetrare a serviciilor deteleviziune prin cablu este de 79% inRomania, cel mai ridicat nivel din Europa deSud-Est, studiu publicat de furnizorul suedez de servicii

de telecomunicatii Ericsson, realizat in Romania,Serbia, Bulgaria si Grecia.[1]

Iar pachetul de baza pentru cei mai multifurnizori contine in jur de 75 de canale.

[1]http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/12/09/2009

http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/http://www.zf.ro/zf-24/romania-are-cea-mai-mare-rata-de-penetrare-a-televiziunii-prin-cablu-din-balcani-3029542/


25/51


Acesta proliferarea de posturi a erodat n modsemnificativ audiena reelelor in ultimii ani,deoarece totalul orelor vizionate nu a crescut

Rezultatul este o segmentare de audien pana laun nivel foarte mic, care nu poate fi relevant pentruageniile de publicitate. vnztorii de destinaii de vacan vor face publicitate cu

siguran pe Travel Channel, dar majoritatea clienilor lor,

nu urmaresc acest post. Provocare este de a livra publicitatea la acesti

clienii poteniali n alte locaii, mai puin evidente imai puin direcionate, dar mult mai populare.


26/51

3. Aparitia si dezvoltarea internet-ului

Este uor de vzut c publicitatea de masa estemodul de a comunica cu pieele mari sau mici.

ns consumatorii de astzi doresc sa afle despre

noile produse mult mai multe informaii dect pot ficomunicate cu mass-media tradiionale. Consumatorii se ateapt sa obina aceste

informaii suplimentare de pe Internet, planuri de marketing trebuie s ia n considerare si

aceasta cale pentru a intarii informatiile oferite depublicitatea n mas.

Tv-ul in pereche cu Internetul a adus deja un gradde interactivitate ridicat.


27/51

4. Aparitia de noi tehnologii si noimodalitati de plata

Inregistrarea automata a emisiunilor tv de pe oricepost care elimina pauzele publicitare si formeaza unaltfel de canal Tv este si ea o realitate.

Creterea televiziunii digitale interactive in viitoreste evidenta. Forma viitorul poate fi vzut astzi. Televiziunea digital

aduce o imagine mai clar i posibilitatea de a urmariicanale pay-per-view pentru filme.

Pentru aceste facilitati clientul plateste suplimentareliminand astfel necesitatea sustinerii financiare aprogramelor prin difuzare de publicitate Daca aceste medii nu accepta forme de publicitate, exist

implicaii negative pentru marketingul produselor de

consum.


28/51

Schimbarea rolululuiplanificatorului media

Astzi, planifcarea se claseaz nfuncie de creativitateaoamenilor din

departementele de planificare media. Fata de primii ani ai planificarii, astazi

exista mult mai multe informatiipentru cei care urmaresc media

S-au dezvoltat multe sistemepentru aghidaplanificatorii in luarea deciziilor.


29/51

Schimbarea rolulului

planificatorului media

Planificarea de azi a devenit an de an un proces multmai complex i mai important

Planificatorii de azi trebuie s aib o baz mai mare

de cunotine de la care pleaca in a formula planuride media. Planificatorii nu numai c trebuie s tie mai multe

despre media, dar, de asemenea, trebuie s tiemai multe despre marketing si cercetare demarketing.

Cel mai important, planificatorii sunt chemati nunumai pentru a lua decizii, dar, de asemenea, s-iapere aceste decizii ca fiind cele mai bune care ar fiputut fi luate dintre toate alternativele Acestea trebuie sustinute cu argumente palpabile


30/51

Motivele schimbarii

Apariia conceptului de marketing, a schimbat planificarea media dintr-o activitate izolata

la una n strns legtur cu planificarea de marketing. O modalitate de a evalua un plan media este de a

msura eficienta modul n care aceasta contribuie laatingerea obiectivelor de marketing. Dezvoltarea de noi tehnici de cercetare a audienei .

exista mai multe date care ajuta planificatorii sa aleagntre alternative

nu este att de mult o problem de a plasa anunturilepe anumite vehicule media ci este o chestiune de adovedi c deciziile au fost optime n circumstaneledate


31/51

Ce trebuie sa stie unplanificator media

Planificatorul de astazi trebuie s aibcunotine ridicate de nelegere a

activitatii de marketing, sa fie familiarizat cu cercetarea, sa aiba un grad ridicat de cunostiinte de

calculator, perspicacitate sa stie limbajul precum si regulile de

planificare foarte bine.


32/51


33/51

Clasificri importante

mass-media tradiionale,

mass-media netradiionale i mass-media de specialitate


34/51

1. Mass-media tradiionale

ziare,

reviste,

radio canale de televiziune

internet


35/51

Mass-media tradiionale

sunt n mod special bine adaptatepentru livrarea de: tiri, divertisment,

infomatii cu coninut educativ

publicitate la o scar mare (audienta demasa)


36/51

Avatejele mediei traditionale

sunt n msur s livreze audiene mari, la costurirelativ sczute.

pot furniza publicitate pentru tipuri speciale deaudiene, care sunt atrase de editoriale sauprogramele fiecarui mediu.

tind s dezvolte loialitatea puternicn rndulpublicului care revine cu un grad ridicat deregularitate.

anumite tipuri de programe difuzate creaza grademai mari de interesdect alte tipuri de programe,oferind astfel un mediu mai bun pentru transmitereamesajelor promotionale.


37/51

Particularitati- presa scrisa

Ziare excelente tiri locale, editoriale, precum i materialele

publicitare simple si la obiect, servind ca un ghid decumprare pentru cititorii care caut anumite tipuri de

produse.

Revistele sunt mult diferite n capacitatea lor tehnica de a expune

reclame.

Unele, cum ar fi cele de moda sau cele de amenajareacasei, sunt cumprate la fel de mult pentru publicitatea dinele, ca i pentru subiectul lor editoriale.


38/51

Particularitati - radio/tv

Reclame tv au un caracter de intruziune,de rupere a programului urmarit, de celemai multe ori in punctul de maxima aciune

i incearaca sa te convinga sa acorzi atentiemaxima asupra mesajului publicitar.

Urmarirea unui anumit spot depinde mai

mult de ingeniozitatea i valoarea mesajuluidect de apariia in cadrul unui anumitprogram


39/51

Avantaje particulare- internet

Internetul este n primul rnd o forma deinformare. Oamenii se duc la site-ul careconine informaiile pe care le caut (vreme,

sport, tiri, orarele companiilor aeriene,descrierea unui nou automobil

Acest lucru face din internet un mediuextrem de eficientpentru furnizarea unor informaiictre consumatorii

care intenioneaz s cumpere, precum i ofera posibilitatea de a plasa o comanddirect

online.


40/51

2. Media netradiionala Media tradiional se angajeaza ntr-un model de de

comunicare a unor informatii de baza de la transmitatorcatre receptor, pe langa aceste fiind introduse simesajele publicitare.

Aproape orice alt mod de livrarea a mesajului esteconsiderat o medianetradiionala.


41/51

Medianetradiionala

Acesta metoda de a difuza mesajelepublicitare nu sunt de obicei numite mass-media. combinaia de reviste i promovare a vnzrilor(cupoanele aflate in revista de exemplu) este

uneori numit media netraditionala, chiar dacpromovarea vnzrilor nu este clasificatanicaieri ca un mediu de transmitere a mesajelorpromotionale.

publicitatea pe Internet, dei cu siguran nueste unul tradiional, este uneori considerat cafiind un nou mediu.


42/51

Avantajele mediei netraditionale

satisface nevoia unui agent de publicitate dea gasii modaliti alternativede a ajunge la

consumatori n noi locaii la care concurentanu a ajuns inca.

satisface nevoia de venituri suplimentarepentru companii care au o expunere la

dispoziia publiculuii care simt c locaialor ofera o posibilitatea unica de a vindepublicitate


43/51

Media netradiionala cea maifrecvent utilizata

ecrane de televiziune sau postere n aeroporturi,

AeroportTV - Monopoly Media, 59 ecrane, in 2008 un traficde peste 1.2 milioane pasageri cu venituri foarte mari, high

class, ce provin din mediu cosmopolit si au o viata socialaactiva. Metrou

Zoom -Monopoly Media, reteaua de ecrane TV cu circuitinchis de la metrou 700,000 bucuresteni care circula cumetroul, 45 de statii de metrou, 700 de ecrane

fast food-uri, magazine, sali de asteptare, lifturi


44/51

Media netradiionala cea maifrecvent utilizata

Monopoly Media detine o retea de peste2500 de ecrane in 54 de orase in Carrefour,

Cora, Billa, Kaufland, Real, Artima, Pic,Plaza Romania, City Mall, Metro, BRD,baruri & puburi, McDonalds, clinici medicale,saloane de infrumusetare, CFR, FunLand,

Sensiblu, aeroporturi, Inmedio etc; In Romania exista peste 30.000 panourioutdoor


45/51

Dificultati pentru medianetradiionala

Multe agentii de media recomand clientiilorfolosirea de mass-media netradiionale, dar auexistat probleme n a stabili ce primete clientul inschimbul banilor.

Problemele sunt cauzate din lipsa msurtorilorcontinue ale audienei.

n plus, informaii despre tipul audientei nu existacesta ridicnd semne de ntrebare cu privire laexactitatea i obiectivitate. n cele mai multe cazuri, planificatorii ghicesc

dimensiunile si caracteristicile audienei. Fr msurtori independente, este dificil s se calculeze

un cost pe expunere


46/51

Media de specialitate Revistele de specialitate atrag interesul consumatorilor

prin subiectele specifice, cum ar fi schi, gestionareabanilor, fotografie antichiti, etc.

Astfel de mass-media sunt adesea denumite mass-

media de nidatorit orientrii lor de interes specialdesi de masasi de nisasunt antonime.

Aceste reviste de multe ori atrag cititorii careachiziioneaz revista nu numai pentru materialeeditoriale, dar i pentru informaii cu privire la tipurilede produse promovate.


47/51

Media de specialitate

In aceasta categorie intra de asemenea, publicatiileproductorilor industriali, companii de servicii,angrositi, comerciani cu amnuntul, i cei cumeserii liberale cum ar fi medici, avocati, si

profesori. Acestea iau forma de publicaii care conin chestiuni

editoriale, precum i publicitatea referitoare la piatade specialitate. De exemplu revistele din avion

Aceste reviste sunt adesea oferite gratuit cititorilor,la targuri, expozitii sau alte evenimente fiind pltitein ntregime de ctre clientii agenilor de publicitatecare doresc s ajung la un public specializat.


48/51

Alte forme de mass-media

Unle forme de asa zis mass-media existexclusiv pentru livrarea mesajelorpublicitare.

Ele transporta mesajele de publicitate si nusunt cutate de cititori cum sunt alte formede mass-media.

Aceast publicitate este formata din: marketing direct, panouri publicitare in aer liber, anunturi care apar pe autobuze sau camioane i inserturi n ziare si reviste.


49/51

Alte forme de mass-media

Catalogul. Dei consumatorii se uita la cataloagemai puin frecvent dect in media traditionala,acestea sunt foarte folosite deoarece consumatoriile folosesc ca si ghiduri de cumprturi.

O forma de catalog este cartea de telefon, carerealizeaz publicitatea, dar, de asemenea,transport materie editoriale, adica numere detelefon. Pentru instalatori, de exemplu, s-ar putea folosi n mod

justificat exclusiv cartea de telefon pentru c acesatainformatie nu este cautata pn cnd nu apare o situatiede urgenta. La astfel de ocazii, consumatorul va cutaanunuri n Pagini Auriipentru a gsi un instalator, darprobabil c nu va observa astfel de anunuri n orice altmoment.


50/51

BIBLIOGRAFIE

Petre D., Nicola M. (2004), Introducere in Publicitate, Bucuresti, Ed.Comunicare.ro

Petre D., Iliescu D. (2005), Psihologia Reclamei, Bucuresti, Ed.Comunicare.ro

Iliescu D., Petre D. (2004), Psihologia Consumatorului, Bucuresti, Ed.Comunicare.ro

Russel J. T., Lane, R. W. (2002), Manual de Publicitate, Bucuresti:Teora.

Mihaela Nicola, Dan Petre (2009), Introducere in Publicitate, Bucuresti,

Ed. Comunicare.ro Kotler P. (1998), Managementul marketingului, Bucuresti: Teora.

Kotler P. (1999), Principiile marketingului, Bucuresti: Teora.

Aaker D. (2006), Strategia portofoliului de brand, Bucuresti:Brandbuilders Grup


51/51

Va multumesc !

Curs Planificare Media (2)

Documents

Transcript of Curs Planificare Media (2)