Curs Nr 2 Socul
description
Transcript of Curs Nr 2 Socul
ŞOCUL
Definiţie: Şocul este un proces hemodinamic şi metabolic, cu alură acută, rezultat dintr-un DEZECHILIBRU dintre lichidul intravascular şi patul vascular
Cauze: infecţii traumatisme hemoragii deshidratări întoxicaţii
Semne clinice: extremităţi reci, cianotice, palide, umede. puls ungheal absent modificări ale TA, pulsului, PVC tulburări de ritm cardiac tulburări respiratorii (frecvenţă, amplitudine) tulburări de conştiinţă (irigare cerebrală) oligurie, anurie febră (absentă)
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 1
Mecanisme de producereAgentul agresiv
În cadrul tulburărilor hemodinamice sistăm la la: a) Faza catabolică: când se produce o simpaticotonie cu reglare endocrină şi secreţie de ADH =» eliberare de catecolamine → vasoconstricţie arteriolară şi venulară cu centralizarea circulaţiei → ţesuturi ischemiate.
Sunt sacrificate o serie de organe:Primul organ sacrificat este RINICHIUL, prin scăderea perfuziei renale şi îl caracterizează prin:
oligurie retenţie azotată acidoză hiper K
urmează FICATUL şi INTESTINUL SUBŢIRE, apoi urmează celelate organe.b) Faza anabolică: (de recuperare), cu reglare neuroendocrină, când debitul tisular se ameliorează, se îndepărtează metaboliţii acizi, se instalează anabolismul proteic şi prin tratament adecvat de reechilibrare hidroelectrolitică, în câteva săptămâni, şocul dispare.
În cadrul tulburărilor metabolice, asistăm la modificarea metabolismului hidroelectrolitic cu retenţie de cationi şi fenomenul de transmineralizare
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 2
Tulburărimetabolice(secundare celor neuroendocrine)
Reacţii neuroendocrine
Tulburări hemodinamice
NaCa oCl
K
SO4
PO4
Mg
fiind afectată pompa de sodiu => eliberarea din celulă a enzimelor proteolitice → autoliza celulei.Raportul lactat pirurvat inversat = 10/1Dacă nu se intervine rapid în tratamentul corect al şocului, el devine ireversibil (şoc tardiv), când intervine moartea celulei → deces.
Clasificarea şocului
Broock ¤ hemoragiiHipovolemic (scade V sanguin) ¤ deshidratări
¤ plasmoragii
¤ toxicNormovolemic ¤ alergic(scăderea funcţiei inimii ¤ neurogensau patului vascular) ¤ metabolic
Altă clasificare:După cauza de producere
cauze centrale – insuficienţă de pompă cardiacă
¤ şocul cardiogen¤ tromboze¤ infarct miocardic¤ aritmii¤ embolii
cauze periferice – scăderea întoarcerii venoase prin:
o pierdere de lichide¤ şocul hipovolemic
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 3
Şoc
o pierderi sanguine¤ şocul hemoragic
o pierderi plasmatice¤ şocul traumatic¤ arsuri
o pierderi de apă + electroliţi¤ şocul hipovolemic
Redistribuirea sângelui în patul vascular (pooling)
¤ şocul septic (infecţii bacteriene şi virale)¤ şocul vasogenic (anafilactic, anestezic)¤ şocul neurogen (durere, spaimă, călduri,
afecţiuni ale măduvei spinării)
Şocul neurogen
Se produce prin scăderea bruscă a tonusului arteriolar → colaps → vasodilataţie → hipotermie arterială → stagnarea sângelui în vene (pooling)Sechestrarea sângelui → reacţie simpatoadrenergică → vasoconstricţie → scăderea perfuziei tisulare → scăderea fluxului cerebral.
Semne clinice: paloare transpiraţii reci slăbiciune sindrom dispeptic TA ↓ bradicardie
Tratament: poziţie Trendelenburg izoproterenol reechilibraare hidroelectrolitică
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 4
Anestezia rahidiană → şoc neurogen, prin blocajul fibrelor preganglionare :
Tratament: poziţie Trendelenburg reechilibrare hidroelectrolitică vasopresoare (efedrină, dopamină) ventilaţie pulmonară eficientă
Şocul cardiogen
Se produce prin scăderea bruscă a D.C. fără o modificare a volumului sanguin total.Se produce prin insuficienţă de pompă cardiacă.
Etiologie: I.M. tamponamentdefect septal intra ventricularanevrism ventricularpneumotorax tahicardii severebradicardii severe
Semne clinice: tegumente palide, reci, cianoticepuls filiformhipotensiune arterialăoligurie tulburări de conştiinţă tardivăPVC = N sau ↓
Tratament:O2
cardiotoniceanalgeticepuncţie pericardică
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 5
xilină în aritmiidigitală în aritmii atrialepronestil în aritmii ventriculare vasoconstrictoare: Izoproterenol 0,5mg în 500ml, gluc 5%
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 6
Şocul septic
Etiologie:Infecţii severe: gram negativ (ginecologice, urinare)
: gram pozitivhipovolemic
insuficienţă cardiacă, prin leziuni toxice
Mecanismul de producere: a) prin sechestrarea de lichide în sp III extracelular,
cu hipovolemie prin pooling şi extravazare de lichid.
Semne clinice:D.C ↓nelinişteagitaţie tahicardie tahipneehipotensiune arterială tegumente reci, cianoticePVC scadeDiureza ↓
Catecolaminele cresc rezistenţa periferică vasculară → perfuzie tisulară scade →, scade consumul de O2 → acidul lactic → consumarea factorilor de coagulare → hemoragii
Tratament:Dextran 70 fenoxibenzaminăcortizoncombaterea infecţiei prin antibioterapie masivă
b) prin acţiunea directă a toxinelor asupra aparatului C-V, cu eliberarea unui polipeptid, factorul depresor miocardic (F.D.M)
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 7
Şoc septic
Mecanismul de producereSe deschid şunturile a – v, → DC, cu supraîncărcarea inimii → dilatarea inimii
Semne clinice: tegumente recidiureză normală apoi oliguriePVC normală febră frison leucocitozăhemoconcentraţie tahicardie insuficienţă cardiacă
Tratament:eliminarea focarului reechilibrare H – E, hematicăcorticoterapie 100-200 mg, la 6 ore trofice hepaticeanti H2 (Axid, quamatel) tonicardiac (digitală)vasodilatatoare (Isoproterenol)vasoconstrictoare (Dopamină)corectarea modificărilor echilibrului A-B transfuzie sanguinăcorectarea acidozei (bic de sodiu 14 ‰)
Şocul anafilactic
Este expansiunea bruscă a patului vascular cu vasodilataţie generalizată ( nu se mai umplu vasele)Reacţie atg - atcInteresează 4 sectoare: ¤ dermul
¤ aparatul respirator¤ tractul gastro-intestinal¤ sistemul cardio-vascular
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 8
Semnele clinice: se datorează eliberării de:histamină → vasodilataţie arteriolarăserotonină → vasoconstricţieSRS (slow reacting substante) → bronhoconstricţiebradichinină → creşte permeabilitatea capilară
Semne clinice: urticarie generalizată + edemeedem glotic + spasm bronşic tuse + status asmatic hipotensiune arterialăpierderea conştiinţeimidriază încontinenţă urinară + fecaleconvulsiideces
Tratament:aşezarea bolnavului în poziţie adecvată (pseudo-trendelenburg)eliberarea căilor respiratorii superioare + O2
adrenalină i.v.calciu romerganaminofilinăalupent, ventolin
Şocul hipovolemic
Apare când se reduce volumul sanguin prin pierderi mari de: sânge (şoc hemoragic), plasmă (arsuri, traumatisme), lichide (dishidratare globală)Şocul hemoragic, se produce prin pierderi interne sau externe de sânge şi depinde de cantitatea , rapiditatea şi durata pierderii sanguine.
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 9
pierderi de 35% = şoc gravpierderi de 45% = şoc ireversibilpierderi de peste 50% = şoc fatal
Semne clinice: tegumente şi mucoase palide, reci, umedesete tahicardie + hipotensiunePVC scăzutăhemodiluţie (din spaţiul extracelular)
Tratament: transfuzii sanguine, sânge izo grup, izo Rh reechilibrare hidroelectrolitică transfuzii plasmăcorectarea hipoxiei şi acidozei îndepărtarea cauzeihemostază chirurgicală
La pierderi de 100 – 200 ml sânge, intervin mecanismele compensatorii.Şocul traumatic: prin pierderi de plasmă, sechestrare de sânge.
Tratamentul şoculuiSe adresează:
cauzei primare tulburărilor hemodinamice tulburărilor metabolice
Evaluarea leziunilor:
1. Tulburările hemodinamice şi metabolice bilanţul pierderilor cateter de PVC (N=5-15cm H2O) aprecierea forţei de contracţie a cordului monitorizarea TA.
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 10
2. Ventilaţia pulmonară amplitudine frecvenţă căi respiratorii libere IOT Traheostomie
3. Coloraţia tegumentelor umede palide calde plăgi fracturi
4. Sonda uretrală monitorizarea D (1ml /kg/h)
5. Examinarea abdomenului + examenul global Sonda gastrică (îmbunătăţeşte întoarcerea
venoasă)
6. Examene de laborator Ht, Hb, pH, ionograma sanguină, PCO2,
SO2, O2 = optim la Ht = 35-40%
Ordinea tratamentului:1.aparatul C-V2.aparatul respirator3.aparatul renal
Tratament în echipă.Tratamentul se fave în ordinea tulburărilor fizico-patologice
1.tratamentul tulburărilor hemodinamice2.tratamentul tulburărilor metabolice3.tratamentul insuficienţelor de organ4.asigurarea somnului, analgeziei, nutriţia,
prevenirea escarelor
A. Terapia cu lichide:
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 11
refacerea V.sanguin + plasmatic asigurarea unei diureze normale menţinerea LEC nutriţie adecvată
Lichide:a) soluţii macromoleculare:
sânge integral plasmă sol.de albumină plasmexpanderi
Sângele integral, la pierderi de peste 1/3 din V + soluţii electrolitice şi volemice
pierderi lente de sânge, nu se transfuzează atenţie la bătrâni şi copii riscul administrării de sânge
Plasma – dublu sau triplu congelată = aport de proteină → presiunii oncotice.Se poate administra rapid fără precizarea grupei sanguine (aduce şi factori de coagulare)
Albumina umană 5%Plasmexpanderi – (soluţii coloidale naturale sau sintetice)
produc pseudoaglutinări, tulburări de coagulare nu se administrează mai mult de 1000 –
1500 ml DEXTRANI - Macrodex
- Dextran 70 şi 40 - Reomacrodex
DERIVAŢI de GELATINĂ - Oxipoligelatină - Gelatină fluidă (Plasmogel)
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 12
- Marisang
b) Soluţii cristaloidepărăsesc rapid patul vascularcorectează volumul intra şi extracelular
Sunt: serul fiziologic 9 ‰ soluţia de glucoză de 5%, 10%, 20% +insulină
1u la 5g glucoză soluţia Ringer soluţia de bicarbonat de calciu 14‰
Ritmul şi cantitatea administrării soluţiilor se apreciază după: TA, PVC, diureză, Ht. Calea de administrare, o venă centrală.
B. Medicaţie vasotropă: Adrenostimulente Adrenoblocante Simpaticolitice
Adrenostimulentele sunt vasopresoare şi se împart în 4 grupe:
1. φ adrenostimulante (VASOXIL) = vasoconstricţie arteriolară.
2. adrenostimulente cu acţiune mixtă φ+β: Noradrenalina, Efedrina, Metaraminolul (în şocul cardiogen)
3. adrenostimulente cu acţiune mixtă φ şi β şi care cresc frecvenţa cardiacă: Adrenalina şi Mefentermina
4. Betaadrenostimulante: Isoproterenol = inotrop şi cronotrop pozitiv cu efect φ blocant periferic.
C. Medicaţie vasodilatatoare:
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 13
se administrează după umplerea vasului cu lichide
scad rezistenţa vasculară şi cresc intoarcerea venoasă
scad efortul inimii cresc D.C ameliorează perfuzia tisulară scad acidoza şi anoxia din ţesuturi
Se împart în 3 categorii:1. Neuroleptice
DHBP (dehidrobenzperidolul) Clorpromazina (φ blocante)
2. φ adrenoblocante hydergin, redergin (φ blocante) izoproterenolul = φ blocant şi β stimulant,
1 mg kg/corp în perfuzii fenoxibenzamina
3. Vasodilatatoare cu acţiune directă asupra musculaturii netede
regitinanitroglicerina 5 – 10 μg/min nitroprusiatul de sodiu 8 – 10 prie.în 250
ml glucoză 5%
D. Medicaţie β blocante Propranolol (Inderal) = diminuă consumul
de O2 şi bradicardizeazăE. Medicaţie cortizonică
doze mici 150 -200 mg/24 ore (potenţiază acţiunea catecolaminelor)
doze mari 20 – 50 mg/kg corp → cresc D.C. şi reduc rezistenţa periferică;inhibă reacţia atg - atc neutralizează efectul edotoxinelor
F. Medicaţie cardiotonică digitala
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 14
G. Medicaţie pentru combaterea acidozei metabolice Bicarbonatul de sodiu 84%, în funcţie de
BE, pH, pCO2, B.S. THAM = acceptor liber de H+
H. Medicaţie pentru combaterea anoxiei tisulare O2, 4 – 6l/min Scăderea temperaturii la 320 C
I. Medicaţie pentru combaterea tulburărilor de coagulare pt.CID = sânge proaspăt. heparină fraxiparină clexane clivarin
J. Medicaţie pentru combaterea tulburărilor hidroelectrolitice bilanţ hidric ionogramă sanguină şi urinară
K. Medicaţie pentru combaterea infecţiei. antibiotice în funcţie de antibiogramă timp
de 7 -10 zile.
Tratamentul insuficienţelor de organ. Combaterea CID = microinfarcte în inimă, ficat,
plămâni, rinichi hipotensiunea arterială hemoliza deshidratarea
funcţională (prerenală) când rinichiul este normal, iar compoziţia sângelui patologică => azotomie + oligurie.Se administrează soluţii bogate în Na,reechilibrăre H-E
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 15
I.R.A.
Organică, când sunt leziuni ale parenchimului renal, rezultă:
N.T.A. cu: - oligurie- azotomie- scade puterea de
concentrare a rinichilor (densitate sub 1015 ureea urinară sub 14 g‰)
Se face proba cu manitol 20 %Dacă la 100 ml manitol 20 % se reia diureza 30 – 40 ml/oră = IRA funcţionază.Dacă D, nu a crescut cu 5o % în 2 ore →IRA organicăFurosemid 20 – 40 mg, i.v.
Tratamentul IRA: restricţie de lichide diminuarea administrării de proteine nu se administrează K corectarea acidozei reducerea medicaţiei cu eliminare renală hemodializă când: - N creşte peste 300 mg%
- K creşte peste 6,5 mEg/- Acidoză: B.S. sub 15 mEg
conf.dr.Teodora Olariu, Cursuri universitare: Şocul 16