Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
-
Upload
roxana-vlad -
Category
Documents
-
view
228 -
download
0
Transcript of Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
1/55
Programe şi fonduri structurale
1. Fondurile structurale şi de coeziune – sursă de finanţare a
dezvoltării
Pentru a aborda sursele de finanţare şi rolul lor în dezvoltare se
impune a prezenta câteva consideraţii de natur ă conceptuală.
Există şi se foloseşte în teorie şi practică două noţiuni care pot viza
acelaşi proces şi anume: sursă şi resursă.
În Dicţionarul de neologisme1 se precizează că sursa poate fi un loc
unde se găseşte şi de unde se poate procura un lucru, iar resursa
reprezintă rezerve, surse de mijloace sau posibilităţi care într-o anumită
interpretare poate fi asimilată cu o sursă.
Ţinând seama de aceste considerente, consider ăm că noţiunea de
sursă e mai cuprinzătoare, oferind un cadru mai larg de abordare. De
aceea în cele ce urmează, referirea se va face la surse.
În Europa, conceptul de bază pe care se construieşte teoria
dezvoltării este coeziunea economică şi socială. Unele teritorii deţin
diverse avantaje economice, sociale, demografice care le permit o
dezvoltare continuă şi echilibrată. Există însă şi teritorii în cadrul cărora
nu realizează venituri suficiente. Dezvoltarea inegală a unor teritorii
reflectă slă biciunile economice ale ansamblului şi pot deveni sursă de
instabilitate economică şi politică.
1 Marcu, F., Maneca, C. – Dicţionar de neologisme, Editura Academiei RSR,Bucureşti, 1978, pag. 932 şi 1 047
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
2/55
2
Dezvoltarea în profil teritorial este un proces complex ce apelează
la o serie de surse de susţinere. Aceste surse privite prin prisma
concretizării şi materializării lor se transformă în resurse care antrenate
prin modalităţi raţionale devin factori şi mijloace de dezvoltare. De aceea,
delimitarea şi precizarea categoriilor de surse constituie premise pentru
formularea strategiilor dezvoltării în profil teritorial.
Astfel, stabilirea surselor de finanţare are în vedere existenţa mai
multor categorii ale acestora:
o
sursele proprii bugetului local;o sursele împrumutate;
o finanţările nerambursabile;
o subvenţiile acordate de la bugetul de stat sau alte bugete;
o sursele atrase pe bază de parteneriat public-privat.
Aceste surse sunt de provenienţă internă, dar lor se adaugă si cele care au
susţinere externă, şi anume:• fondurile de pre-aderare;
• fondurile structurale.
Finanţarea UE este condiţionată de un anumit procent de
cofinanţare din partea statului membru, diferenţiat după aria-obiectiv. În
cazul arilor-obiectiv 1, UE poate contribui cu până la 75-85% din totalulcosturilor programului, iar în cazul celorlalte arii-obiectiv nu cu mai mult
de 50%. Există şi prevederi care urmăresc asigurarea protecţiei mediului
(principiul „poluatorul plăteşte”) şi promovarea şanselor egale pentru
femei şi bărbaţi.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
3/55
3
Fondurile de pre-aderare, care s-au utilizat în România în perioada
de preaderarea, au fost:
− PHARE (Poland and Hungary: Assistance for Restructuring
their Economies);
− ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession);
− SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture
and Rural Development).
PHARE a fost primul instrument financiar de preaderare. Prin
acesta s-au asistă ţările candidate în stabilirea instituţiilor democratice şi aeconomiei de piaţă. A fost creat în anul 1989. PHARE a avut următoarele
obiective:
• întărirea administraţiilor şi instituţiilor publice pentru
funcţionarea eficientă în cadru UE;
• promovarea convergenţei cu legislaţia vastă a UE;
•
promovarea coeziunii economice şi sociale.Din 1999, odată cu crearea SAPARD şi ISPA, care au preluat dezvoltarea
rurală şi a agriculturii (SAPARD) şi proiectele de infrastructur ă în
domeniile de mediu şi transporturi (ISPA), aceste orientări au fost
îmbunătăţite permiţând PHARE să se concentreze asupra priorităţilor
cheie care nu erau acoperite de aceste domenii.
ISPA a fost al doilea instrument financiar de preaderare. Acesta a
asigurat suportul financiar pentru investiţii majore în infrastructura de
mediu şi transporturi. În domeniul protecţiei mediului, ISPA s-a
concentrat pe "investiţii masive" legate de directivele de mediu, a căror
implementare a solicitat costuri foarte importante. Ele se refereau la
următoarele domenii: rezerva de apă potabilă, tratarea apelor reziduale,
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
4/55
4
administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase şi respectiv poluarea
aerului. În domeniul transporturilor, ISPA a acordat prioritate investiţiilor
legate de integrarea sistemului ţării beneficiare, în sistemul de
transporturi al Uniunii Europene şi în reţelele trans-europene. De
asemenea, s-au acordat prioritate îmbunătăţirii legăturilor cu alte ţări
candidate, precum şi eliminării lacunelor din sistemul naţional de
transporturi. De asemeni a finanţat dezvoltarea căilor ferate, a şoselelor şi
a căilor de navigaţie.
ISPA a avut următoarele obiective:
−
sprijinirea ţărilor beneficiare în vederea alinierii standardelorde mediu la cele ale UE;
− extinderea şi conectarea reţelelor de transport ale statelor
beneficiare, la cele trans-europene;
− familiarizarea ţărilor beneficiare cu politicile şi procedurile
aplicate Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale Uniunii
Europene.
În perioada 2000 – 2006 acest instrument a dispus de sume de 1
040 milioane de euro (la cursul valutar din 1999) anual. În primii 4 ani de
implementare (2000-2003), ISPA a oferit sprijin financiar, sub formă de
grant-uri la peste 300 de investiţii la scar ă largă în infrastructur ă în cele
10 ţări-candidate la aderare la acea vreme din Europa Centrală şi de Est(Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia,
România, Slovacia, Slovenia). Sprijinul financiar s-a ridicat la valoarea
de 7 miliarde de euro pentru o valoare a investiţiilor de peste 11,6
miliarde de euro (la cursul actual). După lărgirea Uniunii Europene din
2004, Bulgaria şi România au r ămas să beneficieze de fondurile ISPA,
deoarece celelalte ţări s-au calificat, prin statutul lor, ca beneficiare ale
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
5/55
5
Fondurilor structurale şi ale Fondului de Coeziune. Ele au mai beneficiat
de aceste fonduri în anii 2005 şi 2006. Din 1 ianuarie 2005, Croaţia
beneficiază de asemenea de ISPA.
SAPARD a fost al treilea instrument financiar de preaderare.
Acesta a finanţat proiecte destinate dezvoltării rurale.
În perioada 2004-2006, valoarea acestor fonduri s-a situat undeva
în jurul valorii de 650 mil. euro pe an, după cum se vede din Tabelul 7.1.
Tabelul 1.1. Fondurile pre-structurale în perioada 2004-2006- milioane euro -
Contribuţia Uniunii Europene
Anul PHAR
EISPA SAPARD
Total
UE
Cofinanţare
a fondurilor
UE
Total
2004 174 312 161 647 243 890
2005 162 338 161 661 241 9022006 128 364 161 653 219 872
Sursa: Fonduri UE, http://www.mfinante.ro/fonduriUE
Începând cu 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al UE şi
beneficiar ă a fondurilor structurale şi de coeziune.
Fondurile structurale au apărut încă după Tratatul de la Roma,
când a fost creat primul fond, Fondul Social European în 1958, urmat
Fondul European de Orientare şi Garantare a Agriculturii, în 1962, ca
rezultat al primelor politici sectoriale din agricultur ă şi transporturi. Prima
criză energetică din 1974, care a generat o creştere a disparităţilor
economice şi o creşterea a şomajului, subdezvoltarea cronică a unor
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
6/55
6
regiuni şi prima lărgire a Uniunii au determinat crearea Fondului
European de Dezvoltare Regională, în scopul finanţării proiectelor de
infrastructur ă. Reglementările privind acest fond au fost revizuite după
aderarea Greciei (1981) şi Spaniei şi Portugaliei (1986). Extinderea spre
sud a Uniunii Europene a mărit considerabil disparităţile regionale. De
aceea în 1986-1987 au fost create Programele Integrate Mediteraneene pe
o bază de 6 ani. În 1993, numărul fondurilor structurale a crescut la 4 prin
crearea Instrumentului Financiar pentru Orientarea în domeniul
Pescuitului ca o condiţie a integr ării celor două ţări scandinave (Finlanda
şi Suedia). Arhitectura Fondurilor Structurale se stabilizează în jurulsemnării Tratatului de la Maastricht (1993), cele 4 fonduri structurale
fiind corelate cu fondul de coeziune înfiinţat pentru a susţine protecţia
mediului şi extinderea reţelelor de transport european către Grecia,
Portugalia, Spania şi Irlanda.
Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care UniuneaEuropeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi
sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale.
România beneficiază de la data ader ării de fonduri structurale şi de
coeziune în aceleaşi condiţii ca cele aplicabile celorlalte State Membre.
Fondurile structurale sunt gestionate de către Comisia Europeană şi
au ca destinaţie finanţarea măsurilor de ajutor structural la nivelcomunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare,
reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea şomajului de
lungă durată, inser ţia profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării
rurale.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
7/55
7
Fondurile Structurale vizează 3 obiective strategice ale Politicii de
Coeziune Economică şi Socială ale UE:
1. Convergenţa sau reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni
– în acest sens statele pot solicita finanţare pentru regiunile care au
PIB/cap de locuitor sub 75% din media europeană;
2. Competitivitatea regională şi ocuparea for ţei de muncă – în acest
sens statele pot solicita finanţare pentru regiunile care nu sunt
eligibile pentru obiectivul Convergenţă;
3. Cooperarea teritorială europeană – acesta este un obiectiv tematic
care sprijină adaptarea şi modernizarea politicilor şi sistemelor deeducaţie, instruire şi angajare a for ţei de muncă.
Fondurile structurale sunt formate din:
• Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),
care înlocuieşte Fondul European de Orientare şi Garanţie
Agricolă (FEOGA) – componenta «Orientare»;• Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR);
• Fondul Social European (FSE);
• Fondul European pentru Pescuit (FEP), care înlocuieşte
Instrumentul Financiar de Orientare în domeniul Pescuitului
(IFOP).
La acestea se adaugă Fondul de Coeziune, creat în 1993.
Fondurile structurale au alocate din bugetul Uniunii Europene,
pentru perioada 2000-2006, o sumă totală de 286 miliarde Euro.
Finanţarea cu ajutorul acestor instrumente se face, în cea mai mare parte,
sub forma unui ajutor nerambursabil (şi mai puţin ca ajutor rambursabil,
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
8/55
8
ex: subvenţionarea ratelor dobânzilor, garanţii etc.) şi respectând anumite
plafoane.
FEOGA (European Agricultural Guidance and Guarantee Fund –
EAGGF – component «Orientation») a fost un instrumentul de finanţare
al Politicii agricole comune a UE (PAC). Misiunea sa a fost aceea de a
susţine Piaţa produselor agricole şi de a promova restructurarea
agriculturii comunitare.
FEOGA a avut două secţiuni:
−
secţiunea «Orientare» – a contribuit prin subvenţii la raţionalizarea,modernizarea şi ameliorarea structurilor din sectorul agricol;
− secţiunea «Garanţie» – a avut ponderea cea mai însemnată şi
finanţează măsuri de susţinere a preţurilor şi de restituirii la export ce
garantează agricultorilor stabilitatea preţurilor, cu alte cuvinte
subvenţionează agricultura comunitar ă. A avut următoarele domenii
de intervenţie:• investiţii în asociaţiile agricole, în vederea modernizării,
reducerii costurilor de producţie;
• asigurarea calităţii produselor, protejării mediului, etc.;
• sprijinirea tinerilor agricultori şi a formării profesionale în
domeniu;
•
sprijinirea pensionării înainte de vârsta limită;• sprijinirea zonelor mai puţin favorizate;
• măsuri protecţie a mediului în interacţiunea cu agricultura,
inclusiv de conservare a peisajului rural;
• procesarea şi promovarea pe piaţă a produselor agricole;
• dezvoltarea şi utilizarea optimă a pădurilor;
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
9/55
9
• dezvoltarea zonelor rurale prin furnizarea de servicii,
sprijinirea economiilor locale, încurajarea agro-turismului şi
a activităţilor meşteşugăreşti, etc.
Peste 90% din resursele FEOGA a fost utilizată pentru acţiunile de
garantare.
Acest instrument a fost activ în perioada 2000-2006, fiind înlocuit cu
Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
FEADR este instrumentul de tip structural, parte a Politicii
Agricole Comune, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creşterea competitivităţii agricole şi forestiere, de management agricol şi mediu,
de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi diversificare a activităţilor economice
în perimetre ce variază de la zone rurale cu populaţie redusă până la
zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane.
FEDR (European Regional Development Fund – ERDF) estedestinat reducerii dezechilibrelor între diferitele regiuni ale UE. Fiind cel
mai important fond structural în termeni de resurse, FEDR acordă
ajutoare financiare zonelor defavorizate, fiind astfel un important
instrument de corecţie a dezechilibrelor regionale. Principiile alocării
acestui fond sunt: concentrarea pe obiective şi regiuni (pentru
maximizarea efectelor), parteneriatul între Comisia Europeană, statelemembre UE şi autorităţile locale şi regionale (pentru planificarea şi
punerea în practică a intervenţiei structurale), programarea intervenţiei şi
adiţionalitatea contribuţiei comunitare (care nu trebuie să se substituie
celei naţionale). Este fondul structural prin care se finanţează investiţii în
sectorul productiv, infrastructur ă, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi
întreprinderi mici şi mijlocii. Măsuri eligibile sunt:
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
10/55
10
− investiţii productive care permit crearea sau menţinerea de locuri de
muncă permanente;
− investiţii în infrastructur ă, cu diferite scopuri în funcţie de Obiectivul
de intervenţie;
− dezvoltare locală şi a IMM-urilor.
Pentru perioada 2007-2013, FEDR se axează pe un număr limitat de
obiective tematice. Acţiunilor de finanţat vor fi în concordanţă cu
obiectivele Convergenţă, Competitivitate regională şi ocuparea for ţei de
muncă şi Cooperare teritorială europeană pe care FEDR le va finanţa.
FEDR va contribui la finanţare următoarelor acţiuni:1) investiţii productive;
2) infrastructur ă;
3) alte iniţiative de dezvoltare;
4) asistenţă tehnică.
În cadrul Obiectivului Convergenţă, FEDR trebuie să se axeze pe
susţinerea dezvoltării regionale şi locale integrate în următoarele domenii:− cercetare şi dezvoltare economică;
− societatea informaţiei;
− mediu, incluzând investiţii în protecţia mediului;
− prevenirea riscurilor naturale şi tehnologice;
− turism, inclusiv promovarea aşezămintelor culturale şi naturale;
−
investiţii în transport, incluzând reţelele trans-europene;− energie;
− educaţie;
− sănătate
− investiţii directe în IMM-uri.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
11/55
11
Sub Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea for ţei de
muncă, FEDR trebuie să se axeze, în contextul dezvoltării durabile, pe
următoarele priorităţi:
•
inovaţie şi economia bazată pe cunoaştere, prin suportul în
conceperea şi implementarea strategiilor regionale de inovare;
• mediu şi prevenirea riscurilor;
• accesul la transport şi comunicaţii în afara centrelor urbane
mari.
Sub Obiectivul Cooperare teritorială europeană, FEDR, îşi va
concentra asistenţa pe:
o dezvoltarea activităţilor economice şi sociale transfrontaliere
prin strategii comune pentru dezvoltare teritorială durabilă;
o stabilirea şi dezvoltarea cooper ării transnaţionale, incluzând
cooperare bilaterală între regiunile maritime;
o întărirea politicii regionale prin promovarea reţelelor şi
schimburilor de experienţă între autorităţile locale şi regionale.
FSE (European Social Fund – ESF) este principalul instrument al
politicii sociale a Uniunii Europene. Prin intermediul său se acordă
susţinere financiar ă acţiunilor de formare şi reconversie profesională ca şi
celor vizând crearea de noi locuri de muncă. Aproape 75% din
intervenţiile acestui fond se fac pentru reducerea şomajului în rândultinerilor, accentul fiind pus astăzi pe ameliorarea funcţionării pieţei for ţei
de muncă, pe reinser ţia socială a şomerilor, promovarea egalităţii de
şanse şi adaptarea muncitorilor la mutaţiile industriale şi evoluţia
sistemului de producţie. Acest fond contribuie la promovarea
oportunităţilor pentru angajarea for ţei de muncă (şomeri şi grupuri
dezavantajate), prin creşterea mobilităţii lor şi facilitarea adaptării lor la
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
12/55
12
schimbările industriale, precum şi implementarea Strategiei Europene
pentru Ocuparea For ţei de Muncă. Măsuri eligibile sunt:
• asistenţă pentru persoane: instruire educaţională şi vocaţională,
ajutor pentru angajare, educaţie superioar ă în ştiinţă şi cercetare,
informare asupra unor noi surse de locuri de muncă;
• asistenţă pentru structuri şi sisteme: îmbunătăţirea sistemelor de
educaţie şi instruire, modernizarea serviciilor de angajare a for ţei de
muncă, dezvoltarea de sisteme care să anticipeze nevoile de
calificare.
Pentru perioada 2007-2013 FSE, sub ambele obiective, cel de
convergenta si de competitivitatea regională şi ocuparea for ţei de muncă,
va acorda sprijin pentru următoarele obiective:
1) creşterea adaptabilităţii muncitorilor şi întreprinderilor, în
particular prin promovarea:
−
creşterii investiţiilor în resurse umane;− anticiparea şi managementul pozitiv al schimbărilor
economice;
2) creşterea accesului pe piaţa for ţei de muncă, prin:
− modernizarea şi întărirea instituţiilor de pe piaţa for ţei de
muncă;
−
implementarea unor măsuri active de prevenire, asigurândidentificarea timpurie a nevoilor şi suport individualizat;
− acţiuni specifice de creştere a angajării în rândul femeilor,
în scopul reducerii segregaţiei de gen pe piaţa for ţei de
muncă;
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
13/55
13
− acţiuni specifice pentru întărirea integr ării sociale a
imigranţilor şi întărirea ocupării acestora în piaţa for ţei de
muncă;
3)
întărirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi
combaterea discriminării prin:
− soluţii pentru integrarea în piaţa for ţei de muncă a
persoanelor dezavantajate;
− diversitate la locul de muncă combaterea discriminării în
accesul pe piaţa for ţei de muncă.
IFOP (Financial Instrument for Fisheries Guidance – FIFG) a
reunit toate instrumentele financiare acordate sectorului piscicol,
pescuitul fiind o activitate importantă în multe din ţările membre ale UE.
IFOP a intervenit în toate regiunile de coastă având drept obiectiv
creşterea competitivităţii întreprinderilor piscicole şi promovarea unui
echilibru durabil între resurse şi capacitatea de exploatare a acestui sectoral economiei comunitare.
A contribuit la adaptarea şi modernizarea industriei pescuitului
prin:
o crearea unui echilibru durabil între resursele marine şi folosirea
lor;
o
creşterea competitivităţii companiilor;o îmbunătăţirea furnizării şi dezvoltării de produse de pescuit şi
acua-cultur ă;
o susţinerea revitalizării zonelor dependente de pescuit.
Măsuri eligibile au fost:
− ajustări ale efortului în sectorul pescuitului;
− modernizarea flotei;
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
14/55
14
− dezvoltarea de ferme de pescuit;
− protecţia zonelor maritime;
− facilităţi în porturile de pescuit;
−
procesarea şi marketingul produselor de peşte;
− promovarea produselor.
Acest instrument a fost activ în perioada 2000-2006, fiind înlocuit cu
Fondul European pentru Pescuit (FEP).
FEP este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de
Pescuit, care se concentrează asupra continuităţii activităţilor de pescuit şiexploatare ratională şi protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de
întreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării şi îmbunătăţirii
calităţii vieţii din zonele dependente de pescuit.
Fondul de coeziune (The Cohesion Fund) a fost creat în 1993
pentru finanţarea unor proiecte în domeniile protecţiei mediului şidezvoltării reţelelor de transporturi într-un număr de patru ţări comunitare
considerate cele mai sărace din UE: Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia.
Obiectivul său îl constituie reducerea disparităţilor între economiile
statelor membre ale Uniunii. Este continuatorul fonfului ISPA. Ţările
beneficiare trebuie să aibă un nivel al venitului pe cap de locuitor sub
90% din media comunitar ă.
Funcţionarea instrumentelor financiare la nivel regional se face
conform sistemului NUTS (Nomenclature of Territorial Units for
Statistics – Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică), care
reprezintă o clasificare ierarhică pe 5 nivele (trei regionale şi două
locale), a structurilor administrative care există în Statele Membre.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
15/55
15
Nomenclatorul a fost creat de către Oficiul pentru Statistică al Uniunii
Europene (EUROSTAT) pentru a plasa structurile administrative diverse
care există în Statele Membre într-o singur ă structur ă coerentă a
distribuţiei teritoriale.
NUTS nu are acoperire legală, este format pe baza unui acord între
Statele Membre şi nu este rezultatul unui proces de uniformizare iniţiat la
nivel european, şi este folosit în legislaţia comunitar ă referitoare la
Fondurile Structurale din anul 1988.
În 2003, Nomenclatorul a fost reformat printr-un Regulament,
pentru a r ăspunde schimbărilor aduse de extindere. Astfel, NomenclatorulUnităţilor Teritoriale pentru Statistică, pentru UE 25 conţine:
1) 89 NUTS I (faţă de 78 în UE 15) – cu o populaţie între 3.000.000 –
7.000.000 locuitori (landurile germane, regiunile din Belgia, Ţara
Galilor, Scoţia, comunităţile autonome din Spania precum
Catalunia, regiunile din Franţa şi din Italia sunt clasificate în
această categorie);2) 1.254 NUTS II (faţă de 210 în UE 25) V cu o populaţie între
800.000-3.000.000 locuitori (departamentele franceze, sub-
diviziunile landurilor germane, landurile austriece);
3) 1.214 NUTS III (faţă de 1093 în UE 15) – cu o populaţie între
150.000-800.000 locuitori (cercurile germane, provinciile spaniole
şi italiene);4) NUTS IV şi V sunt numite şi Unităţi Administrative Locale şi
reprezintă de fapt districte şi municipalităţi.
Spre deosebire de Fondul de coeziune, care funcţionează pe bază
de proiecte, Fondurile Structurale funcţionează pe bază de programe,
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
16/55
16
acestea fiind la rândul lor structurate în funcţie de domeniile şi obiectivele
prioritare ale politicii regionale2.
Utilizarea Fondurilor Structurale implică un cadru complex de
reglementare cu caracter procedural, care asigur ă respectarea principiilor
parteneriatului în toate fazele de elaborare şi implementare a programelor.
În acest sens au fost dezvoltate sisteme de monitorizare, evaluare şi
control foarte riguroase, pentru toate momentele derulării programului.
Statele membre r ăspund de procesul de implementare, monitorizare şi de
eficienţa măsurilor luate.Autoritatea de Administrare r ăspunde de colectarea şi transmiterea
datelor financiare şi statistice cu privire la implementarea măsurilor,
elaborarea raportul anual de implementare, organizarea evaluării la
jumătatea intervalului.
Comitetul de Monitorizare r ăspunde de aprobarea programului,
aprobarea propunerilor de schimbări în cadrul programului aprobareacriteriilor de selectare a operaţiunilor ce urmează să fie finanţate,
monitorizarea şi evaluarea progresului realizat şi aprobarea raportului
anual de implementare.
Comisia Europeană are, în principal, următoarele atribuţii:
r ăspunde de întâlnirea anuală cu Autoritatea de
Administrare; prezintă către statul membru observaţii sau recomandări de
schimbări;
2 Burtică, M., Sabou, Simona, Hahn, Rada Florina – Resource Categories Used inTerritorial Development, The Impact of Romania's Accession to the E.U. on RegionalStructures, Proceedings of the 6th International Symposium of the Romanian Regional
Science Association, Vol.2, Editura Aeternitas Publishing House, Alba Iulia, 2007, pag.12
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
17/55
17
participă ca membru cu statut consultativ în Comitetul de
Monitorizare.
Procesul de evaluare a programului, în diferite faze de
implementare, este complex. El se realizează în trei momente bine
definite. Există o evaluare ex-ante, una intermediar ă şi una finală (ex-
post).
Evaluarea preliminar ă sau ex-ante revine ca responsabilitate
statului membru şi este cuprinsă în planurile naţionale. Aceasta este un
proces care asigur ă aprecieri şi recomandări ale unor exper ţi independenţi(alţii decât planificatorii programului), cu privire la problemele
politicilor. Acest tip de evaluare utilizează instrumente şi modele
matematice şi se bazează pe analiza rezultatelor unor evaluări anterioare,
relevanţa strategiei existente, eficacitatea instrumentelor existente pentru
realizarea politicilor, analiza potenţialului unui teritoriu sau a unui anumit
sector economic, justificarea strategiei, direcţiilor şi priorităţilor şicuantificarea obiectivelor.
Evaluarea intermediar ă cade în sarcina statului membru împreună
cu Comisia Europeană. Autoritatea de Administrare culege date
financiare şi statistice, iar Comitetul de Monitorizare examinează
constatările furnizate şi propune schimbări dacă este cazul.Comisiei Europene îi revine r ăspunderea principală pentru evaluarea
finală, în parteneriat cu statul membru. Ea este efectuată de un evaluator
independent în trei ani de la încheierea perioadei de programare.
Pe lângă aceste categorii de surse de finanţare, pentru dezvoltarea
unui teritoriu, mai pot fi folosite şi ajutoarele.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
18/55
18
Acestea pot fi:
− ajutoare în favoarea dezvoltării;
− ajutoare pentru întreprinderile şi sectoarele aflate în
dificultate.
Ajutoarele în favoare dezvoltării pot fi la rândul lor directe
(subvenţii, bonificaţii, dobânzi, împrumuturi, finanţări) sau indirecte
(reducerea fiscalităţii, vânzarea, închirierea sau concesionarea de clădiri,
crearea infrastructurii ).
În ceea ce priveşte ajutoarele pentru întreprinderi şi sectoare aflate
în dificultate, acestea au ca şi obiectiv asigurarea protecţiei intereseloreconomice şi sociale dintr-o comunitate, ajutarea unor întreprinderi sau
sectoare necesare, dar care se află în dificultate conjuncturală.
Pe lângă surse de finanţare, autorităţile locale dispun şi de alte
instrumente prin care pot să stimuleze dezvoltarea. Dintre acestea
amintim următoarele:o înzestrarea autorităţilor locale cu noi competenţe, cum
ar fi eliberarea de avize, decizii legate de
infrastructur ă;
o acţiunea comunităţilor locale asupra mediului
economic, prin instituirea de zone libere, reţele de
comunicare, acţiuni de comunicare sau campanii de presă (târguri, expoziţii).
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
19/55
19
2. Parteneriatul public - privat în cadrul dezvoltării
Pentru dezvoltarea unei societăţi, esenţial este raportul dintre rolul
administraţiei centrale şi rolul administraţiei locale prin care se asigur ă
armonizarea intereselor naţionale cu cele locale. Autorităţile locale au o
autonomie decizională în procesele de dezvoltare, autorităţile centrale
intervenind doar pentru corectarea eventualelor disfuncţionalităţi.
Autorităţile centrale şi locale lucrează în parteneriat pentru interesele
cetăţenilor.
Nevoile cetăţenilor şi ale localităţilor sunt complexe şi costisitoare.
Administraţia locală nu poate face faţă volumului de investiţii necesare
îmbunătăţirii calităţii vieţii. Complexitatea proiectelor ce se impun trebuie
abordată diferit, atributele autorităţilor publice fiind combinate cu cele ale
sectorului privat.
Cooperarea dintre administraţia publică şi sectorul privat este
obstrucţionată în prezent de complexitatea procesului de luare a
deciziilor, distanţa mare dintre planificarea şi realizarea operaţiunii, lipsa
capacităţilor financiare.
Însă, f ăr ă investiţii private, anumite proiecte devin irealizabile. De
aceea a apărut un nou mod de cooperare între sectorul public şi privat.
Partenerii sunt:
- sectorul privat (investitori, bancheri);
- sectorul public (autoritatea locală sau centrală);
- organizaţii nonguvernamentale.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
20/55
20
Parteneriatul poate fi definit ca un acord între două sau mai multe
organisme, cu scopul realizării unui obiectiv cu impact pozitiv asupra
dezvoltării locale şi asupra pieţei locale a for ţei de muncă.3
Parteneriatul public-privat reprezintă colaborarea dintre sectorul
public şi sectorul privat, fiecare contribuind la planificarea şi mobilizarea
resurselor provenite din diverse surse pentru atingerea obiectivelor
politicilor de dezvoltare. Parteneriatul permite asocierea unor interese
multiple şi gruparea resurselor necesare pentru aplicarea în practică a
unor strategii care sunt adaptate caracteristicilor socio-economice ale
teritoriului.Apariţia parteneriatului public-privat este legată de domeniul
dezvoltării urbane, de dinamica proiectelor urbane cu caracteristici
comune ambelor sectoare (public şi privat). Rolul fiecărui sector este clar
definit. Rolul sectorului public este asigurarea planificării fizice,
achiziţionarea respectiv vânzarea terenurilor, realizarea infrastructurii şi
finanţarea unor activităţi. Rolul sectorului privat este contractarea unorlucr ări în infrastructura urbană, locuinţe, utilităţi publice şi finanţarea
unor activităţi conexe acestora.
Tr ăsăturile parteneriatului public-privat sunt:4
- una sau mai multe autorităţi publice sunt implicate;
- unul sau mai mulţi parteneri privaţi sunt implicaţi;
-
partenerii lucrează împreună pentru îndeplinirea unuiobiectiv de comun acord;
- colaborarea se realizează într-un cadru organizaţional
realizat de păr ţile implicate;
3 Matei, Lucica – Strategii de dezvoltare economică locală, Abordare managerială, Ed.Politeia-SNSPA, Bucureşti, 2004, pag.1064 Profiroiu, Alina, Racoviceanu, Sorina, Ţar ălungă, N. – Dezvoltarea economică locală, Ed.
Economică, Bucureşti, 1998, pag.42
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
21/55
21
- în cadrul colabor ării, fiecare parte îşi păstrează propria
identitate;
- există o participare cu resurse din partea păr ţilor implicate;
-
păr ţile îşi asumă riscurile proiectului şi îşi împart profiturile,
în concordanţă cu participarea fiecăreia.
Scopul principal al unui parteneriat public-privat este de a realiza un bun
de interes public. Pe lângă acesta apar şi o serie de scopuri derivate, cum
ar fi:
•
formularea obiectivelor şi mobilizarea resurselor necesare;• utilizarea experienţei diver şilor actori care apar într-o
dezvoltare teritorială;
• organizarea programelor de dezvoltare;
• identificarea şi utilizarea avantajelor pe care le ofer ă relaţiile
de cooperare dintre sectorul public şi cel privat;
•
identificarea elementelor ce caracterizează diverse teritorii,astfel încât să se poată realiza acţiuni cu eficienţă ridicată.
Plecând de la descrierea componentelor şi a dimensiunilor
parteneriatului, McQuaid dezvoltă ideea că cea mai importantă
dimensiune a parteneriatului o constituie scopul partnershipului,
continuând cu tipul actorilor, structura (de la contracte la cooperareneformală) şi mecanismele de implementare. El distinge parteneriatele pe
baza criteriilor folosite de parteneri atunci când stabilesc parteneriatul5:
- interesul comun;
5 Profiroiu, Alina. – Parteneriatul public-privat şi dezvoltarea urbană, Lucr ările celui de-alPatrulea Simpozion Naţional al Asociaţiei Române de Ştiinţe Regionale – cu participareinternaţională, 2004, Galaţi, Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2004, pag.523
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
22/55
22
- natura complementar ă a rolurilor acestora;
- împăr ţirea profitului şi a riscului;
- finanţare comună.
În cadrul unui parteneriat public-privat, primul aspect care trebuie
rezolvat îl reprezintă stabilirea unui obiectiv comun pentru toate păr ţile
implicate. Obiectivul final al parteneriatului poate fi diferit. Astfel,
autorităţile publice sunt interesate în a îmbunătăţii condiţiile de viaţă ale
cetăţenilor. Partenerii privaţi vizează, de regulă, obţinerea unui profit.
Păr ţile implicate în cadrul parteneriatului public-privat mobilizează resursele necesare din diverse surse, astfel:
• sectorul public: legislaţie, subvenţii, împrumuturi, garanţii, terenuri
(vânzare, concesionare);
• sectorul privat: ipoteci, împrumuturi, investiţii de capital;
• organizaţiile nonguvernamentale: capacitatea de a mobiliza anumiţi
actori locali.
Interesele în realizarea parteneriatului public-privat apar de ambele
păr ţi. Administraţia publică trebuie să rezolve problemele legate de
asigurarea infrastructurii unui teritoriu, asigurarea de locuinţe pentru
cetăţeni, reducerea săr ăciei, crearea de noi locuri de muncă, protecţia
mediului, protecţia civilă împotriva dezastrelor. Sectorul privat esteinteresat de rezolvarea problemelor legate de infrastructur ă, lipsa de acces
la terenuri, regulamente rigide, obstacole legale, resurse financiare
limitate. Acestea presupun costuri suplimentare pentru realizarea
obiectivelor şi afectează performanţele sectorului privat.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
23/55
23
Motivele pentru care sectorul public şi sectorul privat constituie
asemenea parteneriate sunt multiple, beneficiile fiind de ambele păr ţi.
Astfel, amintim:
a)
beneficiile economice şi sociale – vizează realizarea rapidă a
proiectelor de dezvoltare teritorială, modernizarea economiei şi a
infrastructurii, dezvoltarea pieţei financiare locale, îmbunătăţirea
serviciilor publice pentru cetăţeni, beneficiile tehnologice, dezvoltarea
durabilă;
b) beneficiile politice – vizează un nou rol pentru puterea publică;
c)
beneficiile financiare şi bugetare – vizează limitarea costurilor,împăr ţirea riscurilor între parteneri, reducerea constrângerilor bugetare
prin recurgerea la fondurile private.
Pentru a fi eficient, parteneriatul public-privat trebuie să
îndeplinească o serie de condiţii, astfel:
−
trebuie să existe un obiectiv comun;− partenerii trebuie să obţină avantaje echitabile;
− între parteneri trebuie să existe relaţii de încredere;
− durata parteneriatului public-privat trebuie să fie corelată cu
durata minimă necesar ă realizării proiectului;
− parteneriatul impune raporturi de for ţe echilibrate;
−
parteneriatul public-privat se bazează pe faptul că publiculgarantează interesul general, iar privatul vrea să-şi
rentabilizeze investiţia.
Astfel, apreciem că dezvoltarea unui teritoriu depinde de felul în
care managementul administraţiei publice locale iniţiază parteneriate între
sectorul public, sectorul privat şi sectorul civic.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
24/55
24
Principalele obiective ale parteneriatului public-privat sunt:6
Administraţia publică
locală
Sectorul privat
Obiective
externe
organizaţiei
- apărarea interesului public
şi a reputaţiei
administraţiei publice
- implementarea unor
proiecte de mare amploare
care să r ăspundă planului
politicilor de dezvoltateurbană
- reducerea presiunii
exercitate asupra unor
anumite funcţiuni urbane
insuficient dezvoltate
-
îmbunătăţirea calităţiivieţii din punct de vedere
social, economic şi spaţial
- valorificarea patrimoniului
existent al oraşului (clădiri
şi terenuri)
-
realizarea unui ghid decolaborare cu sectorul
privat care să fie utilizat şi
în alte situaţii
-
obţinerea profitului
- creşterea reputaţiei
- coordonarea proiectului pentru
micşorarea riscurilor şi a mări
profiturile
Obiective - apărarea interesului public - mobilizarea fondurilor publice
6 Profiroiu, Alina, Racoviceanu, Sorina, Ţar ălungă, N. – op. citată, pg. 45
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
25/55
25
interne
organizaţiei
şi a reputaţiei
administraţiei publice
- mobilizarea de fonduri
private pentru realizarea
proiectului
- venituri suplimentare la
buget
- înţelegerea modului de
lucru al sectorului privat
(management financiar,negociere, etc.)
- facilitarea realizării
proiectului pentru evitarea
întârzierilor faţă de graficul
iniţial
pentru creşterea credibilităţii
proiectului
- posibilitatea de a negocia cu
sectorul public pentru a oferi
facilităţi fiscale
- idem pentru anumite schimbări în
regulamentul de urbanism
- creşterea reputaţiei de a fi lucrat
cu administraţia publică
-
repartizarea echitabilă a riscului proiectului
Parteneriatul public-privat este însă obstrucţionat de o serie de
factori care pot fi identificaţi în contextul dezvoltării. Astfel, amintim:
- coordonarea şi comunicarea deficitar ă a politicilor monetare,
fiscale, comerciale, de privatizare cu efect negativ asupra
administraţiei locale;
-
lipsa experienţei manageriale;- proasta comunicare şi promovare a localităţilor şi a politicilor de
dezvoltare conduce la dificultăţi în a identifica partenerii privaţi
potriviţi pentru diferite acţiuni;
- lipsa unor politici locale clar definite şi mediatizate inhibă iniţiativa
privată, datorită incertitudinii şi nesiguranţei;
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
26/55
26
- lipsa unui inventar complet al patrimoniului localităţii, adică
necunoaşterea propriei averi înseamnă neutilizarea întregului
potenţial pentru dezvoltarea unui teritoriu;
-
lipsa comunicării cu populaţia poate determina o evaluare greşită a
rezultatelor estimate.
Parteneriatul public-privat are două dimensiuni: dimensiunea
politică, în care se conturează obiectivele unui teritoriu şi dimensiunea
operaţională, în care se încearcă realizarea obiectivelor propuse.
Dimensiunea politică implică punerea de acord asupra obiectivelor,
asupra rolurilor instituţiilor şi susţinere pentru acţiunile desf ăşurate. Cu
cât un parteneriat este mai complex, cu atât mai mult participarea
cetăţenilor este importantă. Astfel, cetăţenii trebuie să fie încurajaţi să-şi
manifeste grija pentru comunitate; trebuie identificate punctele forte şi
punctele slabe ale comunităţii; trebuie constituite organizaţii civice, încadrul cărora interesele membrilor şi interesele comunităţii să se traducă
în ţeluri comune; continuitate în politică.
Dimensiunea opera ţ ional ă – cooperarea poate lua trei forme:7
- iniţiativă privată pentru beneficiul public - organizaţiile private pot
acţiona de sine stătătoare pentru nevoi publice. Acestea trebuie fiesă beneficieze de suportul administraţiei sau să lucreze direct cu
administraţia. Două sau mai multe organizaţii ( de exemplu, două
firme de afaceri, o firmă şi o organizaţie nonprofit, sau o fundaţie, o
organizaţie nonprofit şi o asociaţie de cartier) pot forma, de
asemene un joint-venture;
7 Profiroiu, Alina, Racoviceanu, Sorina, Ţar ălungă, N. – op. cit., pag. 47
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
27/55
27
- iniţiativa administraţiei pentru facilitarea sau încurajarea activităţii
private în interes public - administraţia poate facilita acţiunea
privată prin înlăturarea piedicilor din calea acesteia şi o pot încuraja
oferind informaţii, stimulente şi servicii suport. Deşi aceste
iniţiative nu cer un acord formal, totuşi acestea pot fi formulate pe
baza consultării cu organizaţiile în cauză;
- Joint-venture între guvern şi organizaţii private - guvernul şi
organizaţiile sectorului privat pot lucra împreună prin înţelegeri
informale, planuri adoptate de comun acord, relaţii de cooperare sau
contracte legale. Oricare dintre păr ţi poate iniţia un joint-venture,dar ambele trebuie să participe în mod voluntar. Un astfel de joint-
venture poate angrena guvernul şi o firmă privată, guvernul şi o
organizaţie nonprofit sau guvernul, o firmă şi o asociaţie
comunitar ă.
Astfel, dezvoltarea unui teritoriu depinde de modul în caremanagementul administraţiei publice locale poate iniţia parteneriate între
sectorul public, sectorul privat şi sectorul civic, bazat pe strategii de
dezvoltare şi care să determine creşterea nivelului de trai al cetăţenilor.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
28/55
28
3. Modalităţi de interconexiune între diferitele tipuri de surse
necesare dezvoltării
România a beneficiat de fonduri de la Uniunea Europeană acordate
prin intermediul instrumentelor financiare de preaderare (PHARE, ISPA
şi SAPARD). Aceste fonduri au fost acordate până la 1 ianuarie 2007,
data ader ării efective la UE, şi au fost înlocuite de la acea dată cufondurile structurale şi de coeziune. Dat fiind mecanismul de
implementare a proiectelor de preaderare, României îi vor fi transferate
fonduri de preaderare şi după anul 2007. În Tabelul 7.2. sunt prezentate
estimările de sume care urmează a fi transferate României prin
intermediul fondurilor de preaderare, precum şi sumele de cofinanţare
aferente acestora.
Tabelul 3.1. Intr ările de fonduri de preaderare şi cofinanţarea acestora în
perioada 2007-2008
– milioane euro –
2007 2008
Sume
transferate
de la
bugetul UE
Cofinanţare
Sume
transferate
de la
bugetul UE
Cofinanţare
Total
general1.094 226,4 875,9 232,3
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
29/55
29
din care:
PHARE 421,1 27,8 338,7 58,3
ISPA 512,1 143,4 375,9 118,8
SAPARD 160,8 55,2 161,3 55,2
Sursa: Fonduri UE, http://www.mfinante.ro/fonduriUE
De asemenea, România va trebui să asigure cofinanţarea pentru
fondurile primite de la UE prin intermediul instrumentelor financiare
post-aderare. Tabelul 7.3. prezintă o estimare a fondurilor pe care
România urmează să le primească prin intermediul acestor instrumente,
precum şi cofinanţarea aferentă acestora.
Tabelul 3.2. Fonduri de la bugetul Uniunii Europene şi cofinanţarea
acestora – estimare plăţi
– milioane euro –2007 2008
Sume de
la
bugetul
UE
Cofinanţarea
din resurse
bugetare
interne
Sume de
la
bugetul
UE
Cofinanţarea
din resurse
bugetare
interne
Acţiuni
structurale –
total, din care:373,0 19,0 734,5 303,0
Fonduri
Structurale, din
care:
359,0 14,0 618,5 265,0
FEDR 269,0 10,0 464,0 199,0
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
30/55
30
FSE 90,0 4,0 154,5 66,0
Fondul de
Coeziune, din
care:
14,0 5,0 116,0 38,0
Infrastructura de
transport7,0 2,5 58,0 19,0
Infrastructura de
mediu7,0 2,5 58,0 19,0
Sursa: Fonduri UE, http://www.mfinante.ro/fonduriUE
De la 1 ianuarie 2007, data ader ării la Uniunea Europeană,
România trebui să transfere anual o sumă reprezentând contribuţia sa la
bugetul comunitar.
Principiile de programare a fondurilor structurale sunt:
1) Complementaritate: acţiunile comunitare trebuie să fie
complementare sau să contribuie la operaţiunile naţionalecorespondente.
2) Parteneriat : acţiunile Comunitare trebuie realizate printr-o strânsă
consultare între Comisie şi Statele Membre, împreună cu autorităţi
şi organisme numite de Statele Membre, cum ar fi autorităţi
regionale şi locale, parteneri economici şi sociali. Parteneriatul
trebuie să acopere pregătirea, finanţarea, monitorizarea şi evaluareaasistenţei financiare. Statele Membre trebuie să asigure asocierea
partenerilor relevanţi la diferite stadii ale programării.
3) Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate
proiectelor alese de Comisie. Principalele priorităţi ale programului
de dezvoltare sunt definite de autorităţi naţionale/regionale în
cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor şi managementul lor
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
31/55
31
sunt sub responsabilitatea exclusivă a autorităţilor naţionale şi
regionale.
4) Adi ţ ionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate înlocui cheltuieli
structurale publice sau altele echivalente ale Statelor Membre.
Bugetele Programului pot include atât fonduri UE cât şi fonduri
naţionale din surse publice sau private.
5) Compatibilitate: Operaţiunile finanţate de Fonduri Structurale
trebuie să fie în conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum
şi cu politicile şi acţiunile UE, inclusiv regulile privind concurenţa,
achiziţiile publice, protecţia mediului, eliminarea inegalităţilor, promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei.
6) Multianualitate: acţiunea comună a Comunităţii şi Statelor
Membre trebuie să fie implementată pe o bază multianuală printr-
un proces de organizare, luare de decizii şi finanţare bazat pe
formularea de strategii integrate şi coerente multi-anuale şi
definirea de obiective concrete.7) Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva
obiective prioritare; de fapt, o mare parte a cestora acoper ă un
număr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea
lor, iar resursele r ămase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care
se confruntă cu dificultăţi în toată Uniunea Europeană, f ăr ă a
satisface criterii geografice speciale.
Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada
2000-2006 au fost:
• Obiectivul 1 (teritorial): a promovat dezvoltarea şi ajustările
structurale ale regiunilor care au înregistrat întârzieri în dezvoltare, prin
furnizarea de infrastructur ă de bază şi încurajarea investiţiilor în activităţi
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
32/55
32
economice de afaceri.A fost finanţat prin FEDR, FSE, IFOP şi FEOGA
Orientare. A acoperit zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al căror PIB pe
locuitor este sub 75% din media UE.Obiectivul 2 (teritorial): a sprijinit
conversia economică şi socială a zonelor care se confruntau cu dificultăţi
de natur ă structurală. A fost finanţat de FEDR şi FSE.A acoperit zonele
NUTS nivel III (nivel-judeţ) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbări
socio-economice în sectoarele industrial şi de servicii, zone rurale în
declin, zone urbane în dificultate şi zone dependente de pescuit.Obiectivul
3 (tematic): a sprijinit adaptarea şi modernizarea politicilor şi sistemelor
de educaţie, instruire şi angajare a for ţei de muncă. A fost finanţat deFSE. A acoperit întregul teritoriu al Uniunii Europene, cu excepţia
regiunilor Obiectiv 1.
Uniunea Europeană a iniţiat diverse programe, astfel:
− INTERREG III: promovează cooperarea cross-border şi transnaţională
pentru stimularea dezvoltării economice regionale şi încurajarea planificării regionale echilibrate. De asemenea, co-finanţează cooperarea
interregională între parteneri regionali care nu împart o graniţă comună,
dar au caracteristici similare socio-economice şi sunt interesaţi să facă
experienţelor lor (finanţat de FEDR);
− URBAN II: se concentrează pe sprijinirea strategiilor inovative pentru
regenerarea oraşelor şi zonelor urbane în declin (finanţat de FEDR);− LEADER+ : sprijină capacităţile entităţilor locale în zonele rurale şi
încurajează introducerea de strategii integrate pentru dezvoltare rurală
durabilă (finanţat de FEOGA Orientare);
− EQUAL: sprijină dezvoltarea resurselor umane într-un context de
oportunităţi egale, prin eliminarea factorilor care duc la inegalităţi şi
discriminări în piaţa muncii (finanţat de FSE). Prin promovarea
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
33/55
33
parteneriatelor de dezvoltare cuprinzătoare între parteneri publici şi
privaţi, se concentrează pe discriminare bazată pe origine etnică,
dizabilitate, vârstă, orientare sexuală, religie, lipsă de calificare.
Propunerile legislative ale Comisiei Europene privind politica de
coeziune pentru perioada 2007- 2013 vizează:
a) mai buna orientare către orientările strategice comunitare;
b) mai buna concentrare a resurselor către cele mai puţin
dezvoltate regiuni;
c)
mai buna descentralizare în administrarea fondurilor;d) bugetul propus pentru politica de coeziune – 308 mld euro;
e) programe operaţionale finanţate dintr-un singur fond – FEDR
sau FSE si adresat unui singur obiectiv.
Obiectivele comunitare în perioada 2007-2013 sunt:
•
Obiectivul 1: Convergenţă;• Obiectivul 2: Competitivitate regională şi ocupare a for ţei de
muncă;
• Obiectivul 3: Cooperare teritorială europeană.
Obiectivul de convergen ţă are scopul de a accelera dezvoltarea
economica a regiunilor cel mai puţin dezvoltate. Vizează investiţii în:
capitalul fizic şi uman, inovare şi dezvoltarea societăţii bazate pecunoaştere, protejarea mediului şi îmbunătăţirea eficienţei administrative.
Sunt eligibile regiuni NUTS II cu PIB/loc < 75% din media UE 25.
România este eligibilă sub Obiectivul de convergenta. Finanţarea în
cadrul obiectivului de convergenţă se realizează prin Fondul European de
Dezvoltare Regionala, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
34/55
34
Intervenţia prin Fondul de Coeziune se realizează pentru acele state în
care PNB/loc < 90% din media UE 25.
Ariile de intervenţie eligibile sunt:
o
turism – valorificarea patrimoniu turistic cultural, istoric, natural,
îmbunătăţirea ofertei turistice;
o investiţii în transport – reţele trans-europene de transport, legături
la acestea, sisteme de transport nepoluante;
o energie – reţele transeuropene de energie;
o investiţii în educaţie, sănătate şi servicii sociale;
o
investiţii în cultur ă – protecţia, promovarea, conservarea patrimoniului cultural, servicii culturale.
Obiectivul de competitivitate regional ă şi ocupare a for ţ ei de
muncă vizează regiunile mai puţin dezvoltate. Are loc o abordare pe două
niveluri:
−
prin intermediul programelor finanţate prin FEDR, politicade coeziune va susţine autorităţile regionale să anticipeze şi
să promoveze schimbările economice din zonele industriale
şi rurale prin întărirea atractivităţii şi competitivităţii lor;
− prin programele finanţate din FSE, se vor susţine indivizii,
pentru a anticipa şi a se adapta la schimbările economice,
axându-se pe obiectivele stipulate în Strategia europeană deocupare a for ţei de muncă.
Obiectivul de cooperare teritorial ă europeană are ca şi scop
creşterea cooper ării pentru trei nivele:
− cooperare transfrontaliera prin programe comune;
− cooperare între zone transnaţionale;
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
35/55
35
− schimbul de experienţe în interiorul UE.
Acest obiectiv vizează întreg teritoriul Uniunii Europene. Sunt eligibile
toate statele uniunii, unităţile NUTS III, frontierele externe/interne
comunitare pe maximum 150 km. Finanţare se realizează din FEDR.
Priorităţile propuse a fi eligibile sunt:
o strategii comune pentru activităţi economico-sociale
transfrontaliere – IMM-uri, turism, cultura, comer ţ
transfrontalier, mediu, reţele şi servicii transfrontaliere de
transport, apă, deşeuri, energie, informare, infrastructura desănătate şi educaţională;
o stabilirea si dezvoltarea cooper ării transnaţionale –gestionarea
bazinelor hidrografice, creşterea accesibilităţii, prevenirea
riscurilor, reţele ştiinţifice şi tehnologice;
o promovarea reţelelor şi schimbului de experienţă între autorităţi
locale şi regionale.Acţiunile inovatoare sunt un set de măsuri finanţate din bugetul
fondurilor structurale, care au drept scop experimentarea celor mai noi
idei ce pot contribui la diversificarea şi îmbunătăţirea strategiilor de
dezvoltare regională. Fondurile structurale, care finanţează sau au în
vedere finanţarea de acţiuni inovatoare, sunt FEDR, FSE şi IFOP.
Prin FEDR sunt finanţate acţiuni inovatoare ce experimentează 3teme strategice:
• economii regionale bazate pe cunoaştere şi inovare tehnologică;
• e-EuropeRegio: societatea informaţională în serviciul
dezvoltării regionale;
• identitatea regională şi dezvoltarea durabilă.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
36/55
36
Prin FSE sunt planificate acţiuni inovatoare ce au în vedere
formarea şi ocuparea profesională, iar IFOP are în vedere finanţarea de
acţiuni ce se adresează sectorului piscicol. Sunt finanţate de asemenea
studii, proiecte pilot şi schimburile de experienţă. Bugetul alocat acestor
acţiuni este de 1 mld. Euro şi reprezintă 0,5% din bugetul Fondurilor
Structurale.
Deşi Fondurile Structurale sunt susţinute din bugetul Comunităţii,
modalitatea în care sunt cheltuite se bazează pe un sistem de
responsabilitate comună între Comisia Europeană şi guvernele statelor
membre. Comisia negociază şi aprobă elaborarea programelor propuse decătre statele membre şi alocă resursele. Statele membre şi regiunile lor
administrează programele, le implementează prin selecţia de proiecte, pe
care le controlează şi le evaluează.
Comisia este implicată în monitorizarea programelor, face
angajamente de plată şi plăteşte cheltuielile aprobate şi verifică sistemelede control care au fost instituite. Acest sistem de administrare al
fondurilor comunitare se bazează pe principiile subsidiarităţii şi
parteneriatului, cu scopul de a furniza o asistenţă promptă şi eficientă
Managementul programelor implică o serie de aspecte precum:
a) tipuri şi planuri de finanţare;
b)
eligibilitate şi cofinanţare;c) responsabilităţi instituţionale;
d) alocarea fondurilor europene;
e) sisteme de control.
Pentru perioada 2007-2013, Comisia şi-a propus alocarea a 336,1
bilioane de Euro pentru susţinerea celor trei priorităţi ale politicii de
coeziune reformate.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
37/55
37
Repartiţia între cele trei obiective se va realiza astfel:
o aproximativ 78% pentru Obiectivul convergenţă cu scopul de ajuta
cele 12 noi state membre. Limita de absorbţie pentru transferul
financiar spre oricare stat membru în cadrul politicii de coeziune va
fi menţinut la stadiul actual de 4% din PIB naţional, luând în
considerare sumele incluse în instrumentele de dezvoltare rurală şi
instrumentului de pescuit;
o aproximativ 18% pentru Obiectivul de competitivitate regională şi
ocuparea for ţei de muncă. Împăr ţirea între programele regionalefinanţate prin FEDR şi programele naţionale finanţate prin FSE va
fi de 50%-50%;
o aproximativ 4% pentru Obiectivul de cooperare teritorială
europeană.
Principiile după care se stabileşte contribuţia statelor membre sunt:− gravitatea problemei specifice, de natur ă economică, socială,
teritorială;
− protecţia mediului;
− rata mobilizării finanţării private, în particular sub aspectul
parteneriatului public-privat în domeniile vizate.
În adoptarea unui program operaţional trebuie fixată rată maximă şi
valoarea maximă a finanţării de către Fond a oricărui program operaţional
sub fiecare prioritate. Contribuţia din partea fondului trebuie calculată
luând în considerare valoarea totală a cheltuielilor publice.
Contribuţia fondului pentru fiecare prioritate va fi subiectului unei
scale, după cum urmează:
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
38/55
38
o 85% din cheltuielile publice cofinanţate de Fondul de Coeziune;
o 75% din cheltuielile publice cofinanţate de FEDR şi FSE sub
programele operaţionale în regiunile eligibile în cadrul
Obiectivului convergenţă;
o 50% din cheltuielile publice cofinanţate de FEDR şi FSE sub
programele operaţionale în regiunile eligibile în cadrul
Obiectivului competitivitate regională şi ocuparea for ţei de muncă;
o rata de cofinanţare, pentru măsuri specifice finanţate sub alocaţii
financiare adiţionale, trebuie să fie de 50% din cheltuielile publice.
Contribuţia FEDR pentru priorităţile programelor operaţionale
poate creşte astfel:
a) cu 10% pentru cooperare interregională sub Obiectivele
convergenţă şi competitivitate regională şi ocuparea for ţei de
muncă;
b)
cu 5% sub Obiectivul competitivitate regională şi ocuparea for ţeide muncă, unde prioritatea principală vizează arii geografice,
definite după cum urmează:
− state membre insulare eligibile în cadrul Fondului de
Coeziune;
− arii montane definite de legislaţiile statelor membre;
−
arii mai puţin populate (mai puţin de 50 de locuitori pe km);− arii care au fost graniţe externe la 30 aprilie 2004.
În România, principiile care stau la baza realizării politicii de
dezvoltare regionala sunt:
o subsidiaritatea;
o descentralizarea;
o parteneriatul.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
39/55
39
Cooperarea transfrontalier ă reprezintă o componenta a politicii de
dezvoltare regională, care are ca scop asigurarea creşterii economice şi
dezvoltării sociale echilibrate şi durabile a regiunilor de frontiera.
Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională în România
sunt următoarele:
a) diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea
dezvoltării echilibrate, recuperarea accelerată a întârzierilor în
domeniul economic şi social a zonelor mai puţin dezvoltate, ca
urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum si preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
b) corelarea politicilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor
prin stimularea iniţiativelor şi prin valorificarea resurselor locale şi
regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile şi al
dezvoltării culturale a acestora;
c)
stimularea cooper ării interregionale, interne şi internaţionale,transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor, precum şi
participarea regiunilor de dezvoltare la structurile şi organizaţiile
europene care promovează dezvoltarea economico-sociala şi
instituţională a acestora, în scopul realizării unor proiecte de interes
comun, în conformitate cu acordurile internaţionale la care
România este parte.
Obiectivele de bază ale politicii de cooperare transfrontalier ă sunt
următoarele:
− promovarea cooper ării între regiunile, comunităţile şi
autorităţile situate de o parte şi de alta a frontierelor, în
rezolvarea unor probleme comune, prin conceperea şi
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
40/55
40
implementarea unor strategii transfrontaliere şi a unor
proiecte care să contribuie la dezvoltarea comunităţilor
respective sub aspectul creşterii nivelului de trai şi al
dezvoltării economice;
− promovarea bunei vecinătăţi, a stabilităţii sociale şi
progresului economic din regiunile de frontier ă, prin
finanţarea unor proiecte cu beneficii vizibile pentru aceste
regiuni;
− sprijinirea realizării descentralizării responsabilităţii, prin
promovarea iniţiativelor locale, realizate în cadrulstrategiilor locale.
Aceste obiective se realizează prin programe care se finanţează din
Fondul naţional pentru dezvoltare regională şi din Fondul pentru
dezvoltare regională.
Construcţia cadrului instituţional privind politica de coeziune şi
instrumentele structurale în România a plecat de la Hotărârea de Guvernnr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea,
implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale, care a stabilit:
• cadrul instituţional la nivelul Autorităţilor de Management,
Autorităţilor de Plată şi Organismelor Intermediare;
• principalele atribuţii ale Autorităţii de Management pentru Cadrul
de Sprijin Comunitar, Autorităţilor de Management pentruProgramele Operaţionale, Autorităţii de Management pentru
Fondul de Coeziune şi ale Autorităţilor de Plată, pe baza
reglementărilor comunitare;
• obligaţia, pentru toate Autorităţile de Management, Autorităţile de
Plată şi Organismele Intermediare, de a constitui unităţi de audit;
•
obligaţia de a respecta principiului segregării adecvate a funcţiilor;
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
41/55
41
• suficientă flexibilitate a cadrului instituţional, în funcţie de
viitoarea dezvoltare a politicii de coeziune şi viitorul exerciţiu de
programare.
Ministerul Economiei şi Finanţelor va avea rolul de Autoritate de
Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar. Autoritatea de
Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar este responsabilă de
coordonarea programelor şi fondurilor, precum şi pentru managementul
efectiv şi eficient al Cadrului de Sprijin Comunitar.
Structura cadrului instituţional pentru implementarea asistenţei UE
este:
a) autoritatea de coordonare – Ministerul Economiei şi Finanţelor;
b) autorităţi de management – Ministerul Dezvoltării, Lucr ărilor
Publice şi Locuinţelor, Ministerul pentru IMM-uri, Comer ţ, Turism
şi Profesii Liberale, Ministerul Transporturilor, MinisterulMediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
c) autorităţi naţionale de plată – Ministerul Economiei şi Finanţelor
(pentru FEDR şi fondul de coeziune) şi Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale (pentru PAC);
d)
organisme intermediare – instituţii delegate de autorităţii demanagement pentru a implementa măsurile din cadrul Programului
Operaţional şi proiectele finanţate de fondurile comunitare.
Tabelul 2.4. prezintă sunt planurile operaţionale şi autorităţile de
management existente în România.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
42/55
42
Tabelul 3.3. Autorităţi de management şi planurile operaţionale pe care le
coordonează
Autorităţi de management Programe operaţionale
- Programe operaţionale
sectoriale -
Ministerul Economiei şi Finanţelor Programe operaţionale pentru
creşterea competitivităţii
Ministerul Transporturilor Programe operaţionale pentru
infrastructura de transportMinisterul Mediului şi Dezvoltării
Durabile
Programe operaţionale pentru
infrastructura mediului
Ministerul Muncii, Familiei şi
Egalităţii de Şanse
Programe operaţionale pentru
dezvoltarea resurselor umane
Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale
Programe operaţionale pentru
agricultur ă, dezvoltare rurală şi pescuit
Ministerul Dezvoltării, Lucr ărilor
Publice şi Locuinţelor
Program operaţional regional
Prelucrare după: Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Guvernul
României, decembrie, 2005
Ministerul Dezvoltării, Lucr ărilor Publice şi Locuinţelor este
autoritate de management (AM) şi elaborează Programul Operaţional
Regional (POR), precum şi toate documentele auxiliare (de ex: Ghidul
Solicitantului).
Ministerul Economiei şi Finanţelor este autoritatea de plată (AP) la
nivel naţional şi Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) sunt
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
43/55
43
organisme intermediare, care vor face legătura între AM şi AP şi
beneficiarii finali, respectiv solicitanţii de finanţări din regiuni.
ADR-urile vor organiza competiţia de proiecte în regiuni precum şi
evaluarea şi selecţia cererilor de finanţare de proiecte corespunzătoare
măsurilor prevăzute de POR. Obiectivele vor fi:
o reducerea disparităţilor interregionale (între regiuni, la nivel
naţional);
o reducerea disparităţilor intraregionale (în cadrul regiunilor, la nivel
regional).
Pentru realizarea acestor obiective este estimată o contribuţie a
FEDR de aproximativ 1 BEURO pentru intervalul 2007-2009, care va fi
împăr ţită între cele 8 regiuni. Desigur pentru finanţarea proiectelor de
dezvoltare trebuie avute în vedere şi alte resurse: fonduri naţionale,
fonduri regionale, precum contribuţia beneficiarilor finali (co-finanţare).
Cheltuielile din fondurile structurale sunt programate prin trei tipuride documente:
− Documentul Cadru de Sprijin Comunitar (DCSC);
− Documentele Unice de Programare (DUP);
− Programele Operaţionale (PO).
DCSC are o structur ă precis reglementată şi cuprinde:• o descriere a situaţiei ţării/regiunii în cauză, însoţită de o analiză şi
o perspectivă asupra contextului internaţional/naţional;
• o strategie de dezvoltare, principalele priorităţi de acţiune şi
obiectivele cuantificabile pentru fiecare prioritate;
• o evaluare prealabilă a impactului socio-economic al operaţiunilor;
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
44/55
44
• un capitol financiar care include o valoare estimativă a totalului
resurselor necesare şi o repartizare estimativă a cheltuielilor
diver şilor parteneri şi diverselor priorităţi;
•
un capitol privind implementarea întregului program, care cuprinde
procedurile de monitorizare şi evaluare a acestuia.
Programele Operaţionale descriu priorităţile unui DCSC pentru o
regiune specifică sau un anumit sector de dezvoltare (transport, educaţie,
sprijin pentru afaceri, etc.).
DUP conţine aspecte atât din DCSC cât şi din PO. În majoritatea
cazurilor DUP implică asistenţă cofinanţată din Fondurile Structurale.
În timp ce priorităţile largi ale unui program sunt identificate în
cooperare cu Comisia din Bruxelles, alegerea măsurilor şi proiectelor este
responsabilitatea statelor membre.
Programul Complement (PC) descrie în detaliu măsurile dejaindicate şi rezumate în cadrul programului. Acestea sunt măsuri de interes
pentru comunităţile eligibile, deoarece proiectele individuale pentru care
se depun cereri de finanţare trebuie să se potrivească cu acestea.
În continuare (Figura 3.1.) se prezintă structura de programare a
FEDR pentru Obiectivul 1:
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
45/55
45
Figura 3.1. Structura de programare a FEDR sub Obiectivul 1
De asemenea, se prezintă structura de programare a FEDR pentru
Obiectivul 2 (Figura 3.2.):
Figura 3.2. Structura de programare a FEDR sub Obiectivul 2
Plan naţional de dezvoltare(PND)
Document Unic deProgramare
ProgrameComplement
Priorită i Priorită iPriorită i
Măsuri Măsuri Măsuri MăsuriMăsuri
Plan naţional de dezvoltare(PND)
Document Cadru deSprijin Comunitar
Programe Operaţionale(sectoriale şi regionale)
ProgrameComplement
Priorită i Priorită iPriorită i
Măsuri Măsuri Măsuri MăsuriMăsuri Măsuri
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
46/55
46
Un buget precis este stabilit pentru fiecare măsur ă, pe care managerii
programelor îl au la dispoziţie pentru a finanţa proiectele individuale.
Programul complement este adoptat de către autoritatea de management,
după consultarea partenerilor implicaţi. Acesta este documentul prin care
se specifică modalitatea în care se vor distribui fondurile disponibile, pe
măsuri şi beneficiarilor finali. Fondurile Structurale doar suplimentează
finanţarea naţională sau regională. Acest lucru înseamnă că nici un
program nu este acoperit în totalitate de bugetul european, şi că există
mereu o cofinanţare naţională, din sectorul public sau privat.Pachetul financiar pentru România cuprinde, pentru perioada 2007
– 2009, următoarele angajamente şi plaţi:
I. Angajamentele:
− ale Uniunii Europene
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
47/55
47
Tabelul 3.4. Angajamente al UE pentru perioada 2007 – 2009
- milioane euro -
Angajamente ale UE 2007 2008 2009 Total
1. Agricultura
− Măsuri de piaţă
− Plăţi directe
− Politica de dezvoltare
rurală
750
250
0
500
1.350
250
500
600
1.550
250
600
700
3.650
750
1.100
1.800
2. Acţiuni structurale− Fonduri structurale
− Fondul de coeziune
1.100600
500
1.8001.000
800
2.5001.400
1.100
5.4003.000
2.400
3. Politici interne
− Politici existente
− Facilitatea Schengen
−
Construcţieinstituţională
420
244
150
26
415
248
150
17
360
252
100
8
1.195
744
400
51
4. Administraţie 67 87,5 87,5 242
Total angajamente 2.337 3.652,5 4.497,5 10.487
Compensări (cash flow
facility)
500 300 0 800
TOTAL 2.837 3.952,5 4.497,5 11.287Sursa: Fonduri UE, http://www.mfinante.ro/fonduriUE
− ale României
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
48/55
48
Tabelul 3.5. Angajamente al României pentru perioada 2007 – 2009
- milioane euro -
Angajamente al României 2007 2008 2009 Total
1. Agricultura
− Măsuri de piaţă
− Plăţi directe
− Politica de dezvoltare
rurală
665
0
500
165
798
0
600
198
931
0
700
231
2.394
0
1.800
594
2. Acţiuni structurale− Fonduri structurale
− Fondul de coeziune
500350
150
820570
250
1.150800
350
2.4701.720
750
Contribuţie la bugetul UE 808 847 892 2.547
TOTAL 1.973 2.465 2.973 7.411
Sursa: Fonduri UE, http://www.mfinante.ro/fonduriUE
II. Plăţi:
− efectuate de Uniunea Europeană
Tabelul 3.6. Plăţi ce vor fi efectuate de UE în perioada 2007 – 2009
- milioane euro -
Plăţi efectuate de Uniunea
Europeană
2007 2008 2009 Total
1. Agricultura
− Măsuri de piaţă
− Plăţi directe
− Politica de dezvoltare
rurală
500
250
0
250
1.065
250
405
410
1.366
250
476
640
2.931
750
881
1.300
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
49/55
49
2. Acţiuni structurale
− Fonduri structurale
− Fondul de coeziune
333
318
15
709
580
129
1.193
882
311
2.235
1.780
455
3. Politici interne
− Politici existente
− Facilitatea Schengen
− Construcţie
instituţională
152
88
54
10
253
149
92
12
314
198
104
12
719
435
250
34
4. Administraţie 67 88 88 242
Total 1.052 2.115 2.961 6.127
Compensări (cash flow
facility)
500 300 0 800
Total (plăţi şi cash flow
facility)
1.552 2.415 2.961 6.927
Fonduri de pre-aderare 809 709 448 1966
TOTAL PLĂŢI 2.361 3.124 3.409 8.893Sursa: Fonduri UE, http://www.mfinante.ro/fonduriUE
− efectuate de România
Tabelul 3.7. Efortul bugetar al României în perioada 2007 – 2009
- milioane euro -
Efortul bugetar al României 2007 2008 2009 Total
1. Agricultura
- Măsuri de piaţă
- Plăţi directe
- Politica de dezvoltare
rurală
583
0
500
83
235
0
100
135
311
0
100
211
1.129
0
700
429
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
50/55
50
2. Acţiuni structurale
- Fonduri structurale
- Fondul de coeziune
68
63
5
226
186
40
492
396
96
786
645
141
Contribuţie la bugetul UE 808 847 892 2.547
(minus) Cash flow facility -500 -300 0 -800
Cofinanţare pre-aderare 270 241 154 665
Total 1.229 1.249 1.849 4.327
Top-up maxim 449 438 449 1.336
TOTAL PLĂŢI 1.678 1.687 2.298 5.663
Sursa: Fonduri UE, http://www.mfinante.ro/fonduriUE
Balanţa netă se va calcula ca şi diferenţă între plăţile efectuate de
UE şi contribuţia României la bugetul Uniunii şi va ar ăta astfel:
Tabelul 3.8. Balanţa netă a României în perioada 2007 – 2009- milioane euro -
Indicatori 2007 2008 2009 Total
1. Plăţi efectuate de Uniunea
Europeană
2.361 3.124 3.409 8.893
2. Contribuţia României la
bugetul UE
808 847 892 2.547
3. Balanţa netă (1 – 2) 1.553 2.277 2.517 6.346
Sursa: Fonduri UE, http://www.mfinante.ro/fonduriUE
Se observă că fondurile alocate României de către Uniunea Europeană vor
creşte de la an la an în perioada 2007 – 2009.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
51/55
51
4. Programele operaţionale aferente fondurilor structurale
Programele operaţionale sunt documente aprobate de Comisia
Europeană care au ca obiectiv implementarea priorităţilor sectoriale şi/sau
regionale cuprinse în Planul Naţional de Dezvoltare care sunt aprobate
spre finanţare prin Cadrul de Sprijin Comunitar.
1. Programul Operaţional de Transport (POT)
Obiectivul general al POT este promovarea unui sistem de
transport în România, care să faciliteze circulaţia rapidă şi eficientă, în
condiţii de siguranţă şi la standarde europene, a persoanelor şi bunurilor,
la nivel naţional şi internaţional.
2. Programul Operaţional de Mediu
Obiectivul global al Programului Operaţional pentru Mediu este de
a îmbunătăţi standardele de viaţă şi calitatea mediului punându-se accent
în special pe respectarea acquis-ului comunitar privind mediul, POS
Mediu urmăreşte reducerea decalajului dintre Uniunea Europeană şi
România în ceea ce priveşte respectarea standardelor de mediu, luând în
considerare două scopuri pe termen lung:
•
Asigurarea accesului general la utilităţile publice de bază;
• Îmbunătăţirea calităţii mediului.
3. Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice
Obiectivul general al Programului Operaţional Sectorial „Creşterea
Competitivităţii economice” (POS CCE) este de a îmbunătăţii
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
52/55
52
productivitatea companiilor româneşti şi de a reducere decalajul faţă de
nivelul mediu al productivităţii în UE. Ţinta este o creştere anuală medie
a PIB pe persoană angajată de aproximativ 5,5%. În acest fel, până în
2015, România va putea atinge 55% din productivitatea medie UE.
4. Programul Operaţional Regional
Scopul POR este de a accelera creşterea economică a Regiunilor
r ămase în urmă. Obiectivul poate fi atins doar printr-o coordonare strânsă
cu acţiunile prevăzute pentru celelalte programe operaţionale. POR va
acorda prioritate regiunilor r ămase în urmă, folosind resurse regionale şilocale. Principalul mijloc de sprijinire a Regiunilor este finanţarea
diferenţiată, astfel încât Regiunile r ămase în urmă să primească
propor ţional mai multe fonduri decât cele dezvoltate.
5. Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane
Obiectivele strategice ale POS DRU sprijină îndeplinireaobiectivelor comune la nivel European, în ceea ce priveşte participarea
sporită pe piaţa muncii a unei for ţe de muncă înalt calificate şi adaptabile,
îmbunătăţirea sistemului educaţional şi creşterea adaptabilităţii acestuia la
cererea pieţei muncii, promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii,
creşterea adaptabilităţii angajaţilor şi a întreprinderilor, asigurarea
calificărilor şi cunoştinţelor necesare integr ării şi mobilităţii pe piaţamuncii şi facilitarea dezvoltării economice. PO urmăreşte promovarea şi
dezvoltarea tuturor formelor de economie socială ca şi modalitate de
asigurare a incluziunii sociale a personalelor care apar ţin grupurilor
vulnerabile, minorităţilor etnice sau populaţiei Rroma.
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
53/55
53
6. Programul Operaţional pentru dezvoltarea capacităţii administrative
Obiectivul specific al acestui Program Operaţional este acela de a
contribui la îmbunătăţirea performanţei administraţiei publice din anumite
sectoare care au un impact direct asupra coeziunii economice şi sociale
din România. Scopul programului operaţional este de a îmbunătăţi
funcţiile de management în administraţia publică.
7. Programul Operaţional pentru Asistenţă Tehnică
Obiectivul Programului operaţional pentru asistenţă tehnică la nivel
naţional este de a asigura sprijin pentru coordonarea şi implementareainstrumentelor structurale în România.
Tabelul alăturat conţine lista Programelor Operaţionale,
Autorităţile de Management, Organismele Intermediare corespunzătoare
precum şi fondul alocat pentru PO respectiv. Suma totală a Fondurilor
Structurale şi de Coeziune alocate României este de 17,264 miliarde
Euro, din care 11,115 miliarde vor fi alocate pentru FS în cadrulobiectivului Convergenţă.
Program
Operaţional
Autoritate de
Management
Organism
Intermediar
Fondul
alocat
PO pentru Creşterea
Competitivităţii
economice
Ministerul
Economiei şi
Finanţelor
Agenţia Naţională
pentru Întreprinderi
Mici şi Mijlocii,
Ministerul Educaţiei
şi Tineretului,
Ministerul
Comunicaţiilor şi
Tehnologiei
FEDR
-
8/16/2019 Curs MPE Programe Si Fonduri Structurale
54/55
54
Informaţie,
Ministerul
Economiei şi
Finanţelor,
Autoritatea
Naţională pentru
Turism
Programul
Operaţional pentruTransport
Minis