Curs IT

39
7/23/2019 Curs IT http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 1/39 Tehnologia informaţiei şi comunicării ICT – Information and Communication Technology reprezintă totalitatea procedeelor de colectare, memorare, prelucrare şi transmitere a datelor în formă digitală, cu ajutorul calculatorului personal, a reţelelor de calculatoare şi altor echipamente.

Transcript of Curs IT

Page 1: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 1/39

Tehnologia informaţiei şi comunicării

ICT – Information and Communication Technology

reprezintă totalitatea procedeelor de colectare, memorare,prelucrare şi transmitere a datelor în formă digitală, cu ajutorulcalculatorului personal, a reţelelor de calculatoare şi altor

echipamente.

Page 2: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 2/39

Tipuri de calculatoare

1. Microcalculatoarele = calculatoare personale (Personal Computer- PC

2. Minicalculatoarele sunt calculatoare de dimensiuni medii,compuse din module structurate cu funcţii specifice.

3. Mainfraime operează cu !iteze ridicate şi administrează un !olum

foarte mare de date. Permit acces multiutilizator (pot suporta suteşi chiar mii de utilizatori simultan. "n general ele funcţionează fără întrerupere, ceea ce presupune accesul controlat de date şi unsistem de protecţie adec!at.

4. upercalculatoarele sunt cele mai puternice, comple#e şi scumpe

sisteme electronice de calcul, care pot e#ecuta peste un $ilion deinstrucţiuni pe secundă. %u procesorul format dintr-un număr marede microprocesoare (de ordinul miilor.

Page 3: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 3/39

Tipuri de calculatoareTipuri de calculatoare per!onaleper!onale

&es'top

o)er *aptop(note$oo'

&in punct de !edere al mărimii, !itezei de lucru, costuri, utilizări specifice

calculatoarele personale sunt+

Ta"let #C calculator personal porta$il cu funcţii şicaracteristici similare laptop-ului, ce utilizează unecran tactil ca dispoziti! principal de introducere adatelor în general este folosită o tastatură !irtualăşi un stilou ca înlocuitor de mouse.

Page 4: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 4/39

#$% &#er!onal $igital %!!i!tant'com$ină facilităţile de calcul, telefonfa#

cu cele de reţea/olosesc un stilou special în locultastaturii (recunoaşterea scrisului dem0nă

#alm #C 1 utilizat ca $loc notes, agendătelefonică, calculator de $uzunar, calendar.

(acilităţi Posi$ilitatea transferului de date prin PC 2ecunoaşterea scrisului de m0nă %cces internet

Page 5: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 5/39

martphone  1 telefon mo$il cu funcţii a!ansate decalculator, ce au un sistem de operare ce permite

instalarea aplicaţiilor şi conectarea cu alte dispoziti!e.3ajoritatea acestor dispoziti!e !ă permit să trimiteţi şi săprimiţi e-mail-uri, să na!igati pe )e$, să deschideţidocumente, să ascultaţi muzică şi să !izionaţi !ideoclipurişi fotografii.

Page 6: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 6/39

Componentele unui calculator din punct de )edere !tructural*

+%,$-%, 

 1 partea materială -

 %nsam$lul elementelorfizice şi tehnice cuajutorul cărora datelese pot culege, !erifica,transmite, stoca şi

prelucra.Exemple+ monitorul,tastatura, mouse-ul,$o#ele etc

/(T-%, 

 1 partea logică 1

 %nsam$lul programelorcare controleazăfuncţionarea corectă şieficientă a elementelorhard

0emple*

programele, sistemul deoperare

Page 7: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 7/39

nitatea Centrală de #relucrare &C#' este alcătuită din

4nitatea de Comanda si Control (4CC 4nitatea %ritmetico-*ogica (4%*

(uncţiile proce!orului+

 2ealizează calculele şi operaţii logice

  5#ecută instrucţiuni indi!iduale pentru programe şicontrolează operaţiile efectuate de alte componente alecomputerului.

Page 8: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 8/39

nitatea de memorie &M'  = memorie internă = memorieprincipală este folosită pentru stocarea datelor şiinstrucţiunilor programelor.

Cea mai mică unitate de mă!ură a informaţiei  este itul ($inar6 digit 1 7 sau 8.Cea mai mică unitate de mă!ură a memoriei este1 yte &octet ' 23 "iţi "iti

Multipli unui "yte*1 5"yte &5' 216 "yte! 1624 "yte!

1 M"yte &M' 216 5 226 "yte!

1 7"yte &7' 216

 M 226

 5 236

 "yte!1 Tera"yte &T' 216 7 226 M 236 5 246 "yte!

1 #eta"yte &#' 286 "yte!

1 0a"yte &' 296

 "yte!

Page 9: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 9/39

&in punct de !edere al )olatilităţii memoria estede două tipuri+

  ,/M &,ead /nly Memory'

  ,%M &,andom %cce!! Memory'

Page 10: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 10/39

Memoria ,/M & ,ead /nly Memory'  1 memorie care poate fi doar citită.- scrisă de fa$ricant- capacitatea p0nă la 93:-  conţine informaţii despre componentele hard)are, miciprograme de iniţializare şi configurare a diferitelor dispoziti!e,I/:ul (:asic input ;utput <6stem calculatorului.

-  este o memorie ne)olatilă  - nu îşi pierde conţinutul laoprirea calculatorului.- numită memorie permanentă*a pornirea calculatorului, din memorie 2;3 se !erificăinformaţii referitoare la componentele tehnice, adică tipul plăciide $ază, dimensiunea memoriei 2%3, tipul hard dis'-ului,precum şi e#istenţa dispoziti!elor periferice (e#.+ monitor,tastatură, mouse

Page 11: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 11/39

Memoria ,%M &,andom %cce!! Memory'-  este o memorie )olatilă  - se pierde la închidereacalculatorului- poate fi citită dar şi scrisă-  folosită pentru stocarea programelor şi datelor cu care selucrează-  numită memorie de lucru, memorie principală, memorie

!olatilă.-  "n ea se încarcă sistemul de operare şi programele deaplicaţie.3emoria 2%3 $eneficiază în plus faţă de alte medii de

stocare a informaţiilor de o !iteză e#trem de mare.

Page 12: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 12/39

$i!po;iti)ele periferice !e <mpart <n* 

  di!po;iti)e periferice de intrare  1 care permitintroducerea datelor în memoria calculatorului

Exemple:  tastatura, mouse, creionul optic, trac'$all,scanner, jo6stic', microfonul

 di!po;iti)e periferice de ieşire 1 care permit e#tragereadatelor ce au fost prelucrată de microprocesorExemple: monitorul, imprimanta, plotter, $o#ele, căştile

  di!po;iti)e periferice de intrare = ieşire  - care permitintroducerea datelor în memoria calculatorului dar şie#tragerea rezultatelorExemple: modem-ul, fa#ul, touchscreen

Page 13: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 13/39

$i!po;iti)e de intrare sunt dipoziti!ele care permit introducerea informaţiei în memoria calculatorului.

7rupele de ta!te sunt+1. Ta!te funcţionale 1 /8/872. Ta!te cu litere az

3. Ta!te cu cifre 7..>4. Ta!te de editare şi po;iţionare + săgeţile, Page 4p,Page &o)n, 5nd, ?ome, &elete, @nsert8. Ta!te !peciale care se clasifică în pa!i)e 1 Ctrl> %lt> hift acti)e + pace> Ta" Cap! ?oc@> Aum ?oc@> nter>

!cape> ac@!pace> $elete> #rint creen>

Ta!tatura fle0i"ila

$I#/BITI #,I(,IC $ IAT,%,

Ta!tatura

Page 14: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 14/39

Mou!e:uri

Trac@"all

Page 15: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 15/39

Touchpad:uri

Doy!tic@ 

Page 16: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 16/39

<canner<cannercanner:ulcanner:ul este un dispoziti! periferic de intrareeste un dispoziti! periferic de intrarece permite transformarea imaginilor (ce permite transformarea imaginilor (de pede pe

suport materialsuport material++ h0rtie, fotografiih0rtie, fotografii su$ form su$ formăă  dededate recunoscute de calculator.date recunoscute de calculator. <canner-ele<canner-elemoderne au capacitatea de a recunoaşte te#tulmoderne au capacitatea de a recunoaşte te#tulcu ajutorul unor programe de tipcu ajutorul unor programe de tip /C, &/ptical/C, &/pticalCharacter ,ecognition'Character ,ecognition' care con!ertesccare con!ertescimaginea scanată în şiruri de caractere ce pot fiimaginea scanată în şiruri de caractere ce pot fiprelucrate ulterior cu ajutorul editoarelor de te#t.prelucrate ulterior cu ajutorul editoarelor de te#t.

<canner-ul este caracterizat de+<canner-ul este caracterizat de+re;oluţiare;oluţia care reprezintă numărul de puncte pecare reprezintă numărul de puncte peunitate de lungime ( dots per inch pe care leunitate de lungime ( dots per inch pe care lepoate citi scanner-ul.poate citi scanner-ul.numărul de culorinumărul de culori reprezintă setul de culorireprezintă setul de culoricare sunt codificate de scanner. Calitatea imaginiicare sunt codificate de scanner. Calitatea imaginiicreşte odată cu numărul de culoricreşte odată cu numărul de culori)ite;a de !canare)ite;a de !canare este !iteza de lucru aeste !iteza de lucru ascanner-ului adică !iteza de prelucrare a imaginii.scanner-ului adică !iteza de prelucrare a imaginii.

Page 17: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 17/39

Creionul opticCreionul optic

Creionul opticCreionul optic eeste un dispoziti!ste un dispoziti!asemanator unui creion,asemanator unui creion,  a!anda!andin !arf un senzor optic.in !arf un senzor optic.  ;fera;feraposi$ilitarea desenarii si scrieriiposi$ilitarea desenarii si scrierii

direct in calculator prindirect in calculator prinintermediul unor monitoareintermediul unor monitoarespeciale .speciale .

Page 18: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 18/39

Monitoare cu tu"catodic 

Monitoare cu cri!tale

lichide 

Monitoare cu pla!ma 

$i!po;iti)e periferice de ie!ire

Page 19: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 19/39

Caracteristici monitorului sunt+

1. Dimensiunea ecranului . 5ste dată de diagonala ecranului,e#primată în unităţi de A (inch, 8 inch = 9,B cm.

2. Rezoluţia. &efineşte fineţea de afişare a monitorului. <ee#primă ca produs al numărului de puncte de imagine (pi#eliafişa$ile pe orizontală şi a celor pe !erticală.

3. Frecvenţa de împrospătare (rata de reres!". @ndică numărulde reîmprospătări ale ecranului, adică de c0te ori seregenerează imaginea pe ecran, deci cu c0t frec!enţa este maimare cu at0t calitatea imaginii este mai $ună. 5ste măsurată în?z (?ertz.

#. $ivelul de radiaţie emis. 3onitoarele moderne emit o radiaţieredusă (*o) 2adiation, a!0nd un efect neglija$il asupraorganismului.

Page 20: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 20/39

ImprimataImprimata ImprimantaImprimanta este un dispoziti! de ieşire prin care calculatorul comunicăeste un dispoziti! de ieşire prin care calculatorul comunicărezultatele o$ţinute în urma prelucrării prin intermediul unui suport derezultatele o$ţinute în urma prelucrării prin intermediul unui suport deh0rtie.h0rtie. CCaracteriaracteristicistici++1.1. rezoluţierezoluţie care reprezintă numărul de puncte pe inch afişate (dpi (dotscare reprezintă numărul de puncte pe inch afişate (dpi (dotsper inchper inch

2.2. viteza de imprimareviteza de imprimare care se măsoară în caractere pe secundă (cpscare se măsoară în caractere pe secundă (cpssau pagini pe minut (ppmsau pagini pe minut (ppm3.3. dimensiunea maximă a !%rtiei dimensiunea maximă a !%rtiei  este dată de formatul pe care poateeste dată de formatul pe care poatesă scrie imprimanta+ %, %D, etcsă scrie imprimanta+ %, %D, etc#.#. memoria propriememoria proprie  reprezintă capacitatea de memorare propriereprezintă capacitatea de memorare proprieimprimantei în care sunt transferate informaţiile ce urmează a fi tipărite.imprimantei în care sunt transferate informaţiile ce urmează a fi tipărite.

Eiteza de prelucrare a procesorului este mult mai mare dec0t !iteza deEiteza de prelucrare a procesorului este mult mai mare dec0t !iteza deimprimare. 3emoria imprimantei permite stocarea informaţiilor p0nă înimprimare. 3emoria imprimantei permite stocarea informaţiilor p0nă înmomentul în care !or fi tipărite, e!it0nd $locarea magistralei de date.momentul în care !or fi tipărite, e!it0nd $locarea magistralei de date.

Page 21: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 21/39

Imprimanta matriciala  are uncap de serie format din mai multeace care apăsă o $andă tuşată,gener0nd caracterul printr-omatrice de puncte.

Imprimanta la!er   se $azează pe principiulcopiatoarelor. 2azele laser polarizeazăelectrostatic un cilindru care atrage o su$stanţănumită toner. %cesta se depune pe cilindru înconformitate cu informaţia care tre$uie tipărită.onerul de pe cilindru este transferat apoi pe

h0rtie.

Imprimanta cu Eet de cerneala 

scrie pe h0rtie trimiţ0nd un jet detuş cu o anumită intensitate.

Imprimanta termica tipăreste informaţia

prin modificarea termică a h0rtiei.(principiul /a#-ului

Page 22: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 22/39

#lotter #lotter  

#lotterul#lotterul este un dispoziti! de ieşireeste un dispoziti! de ieşireprin care calculatorul desenează peprin care calculatorul desenează peh0rtie imagini de mare precizie+h0rtie imagini de mare precizie+hărţi, desene tehnice, etc.hărţi, desene tehnice, etc.CCaracteri!ticiaracteri!tici ++h0rtia poate fi parcursă în am$eleh0rtia poate fi parcursă în am$elesensurisensuri

acceptă formate mai mari de h0rtieacceptă formate mai mari de h0rtieprecizia desenelor este mult maiprecizia desenelor este mult maimare, a!0nd o rezoluţie de 977mare, a!0nd o rezoluţie de 977dpi.dpi.ehnologiile de imprimare sunt cuehnologiile de imprimare sunt cuseturi de tocuri, cu jet de cerneală,seturi de tocuri, cu jet de cerneală,cu laser sau electronic.cu laser sau electronic.

Page 23: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 23/39

$i!po;iti)e de intrare – ieşire$i!po;iti)e de intrare – ieşire ModemulModemul  permite calculatorului săpermite calculatorului sătransmită informaţii pe liniile detransmită informaţii pe liniile de

comunicaţie. 2olul modemului, cumcomunicaţie. 2olul modemului, cumarată şi numele (modulator 1arată şi numele (modulator 1demodulator, este sădemodulator, este să module;emodule;e semnalul digital, transform0ndu-l însemnalul digital, transform0ndu-l însemnal analogic, respecti! săsemnal analogic, respecti! sădemodule;edemodule;e  semnalul analogic sositsemnalul analogic sosit

de pe linia telefonică, transform0ndu-lde pe linia telefonică, transform0ndu-l în semnal digital utiliza$il de în semnal digital utiliza$il decalculator.calculator.

Touch !creen:ul 1 un ecran acoperit cu o folie transparentă rezistentă şi sensi$ilăla atingere. <electarea elementelor de pe ecran făc0ndu-se cu degetele.

Page 24: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 24/39

Multifuncţionale 1 înglo$ează în acelaşi echipament+ imprimanta,scanner-ul, copiatorul şi fa#-modemul.

Page 25: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 25/39

$i!po;iti)e de !tocare

impul de acces la informaţia de pe hard di!@ este multmai mare decFt timpul de acce! la memoria internă.

Caracteristicile tehnice care determină !iteza unui harddis' sunt+Timpul de acce! la date 1 timpul necesar pentru accesulla un sector ( FB p0nă la GB msite;a de tran!mi!ie a datelor - cantitatea de informaţiicitite într-o secundă.

Capacitatea unei dischete este de 8. 3$.

$i!chete Bip sunt dispoziti!e de stocare a!0nd ocapacitate 877, 9B7 şi HB7 3:

Page 26: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 26/39

$i!cheta D%B sunt dispoziti!e de stocare a!0nd ocapacitate de 8I: şi 9I:

5#istă două tipuri de C& 1 uri imprima$ile+ C$:, care pot fi scrise o singură dată C$:,- care pot fi scrise de mai multe ori

$$:ul are capacitatea de ,H I:. <unt şi &E&-uridou$le-la6er care au capacităţi de >, I:.

$ata cartridge sunt casete magnetice folosite aproape îne#clusi!itate pentru sal!area informaţiilor de tip $ac'up,altfel spus pentru realizarea unor copii de rezer!ă.Capacitatea lor de stocare, la ora actuală, este cuprinsă între 9 I: şi DG I:, în funcţie de lungimea $enzii (>7m 18H7m. Prin comprimare se poate du$la această

capacitate.

Page 27: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 27/39

Memorii fla!h  sunt memorii speciale, porta$ile, decapacitate peste D93:, folosite pentru stocarea datelor. %ceste memorii sunt indispensa$ile pentru memorarea şitransportul imaginilor în cazul camerelor digitale. %u forme

şi denumiri diferite (3emor6 <tic', Compact /lash, <martmedia, etc..

(la!h #en $ri)e este un dispoziti! de stocare carese poate conecta la calculator prin interfaţa 4<:. %u

capacitatea cuprinsă între D93: şi 8G I:.

Page 28: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 28/39

#erformanţa unui calculator 

 %precierea performanţelor unui calculator electronic, în procesul de utilizare, depinde de indicatorii de performanţăai componentelor, cum ar fi+

 !iteza de lucru a procesorului (frec!enţa dimensiunea memoriei 2%3 dimensiunea hard dis'-ului !iteza de transmitere a comenzilor şi a datelor pemagistrala de date.

Page 29: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 29/39

Tipuri de !oftGareTipuri de !oftGare

<oft)are = ansam$lul programelor care controlează funcţionarea corectă şi eficientă aelementelor hard ale unui calculator personal.

Principalele tipuri de produse soft)are sunt+1. !oftGare de "a;ă (programele de sistem2. !oftGare de aplicaţii

oftul de "a;ă are ca sarcină gestiunea resurselor hard)are ale calculatorului şi anume+timpul de prelucrare, memoria internă şi e#ternă, dispoziti!ele periferice, legăturile de

comunicaţie.5l cuprinde următoarele categorii de programe+i!temul de operare#rogramele tran!latoare efectuează traducerea în lim$aj maşină a programelor scrise

 în lim$aje de programare#rogramele utilitare  realizează gestiunea datelor (crearea şi întreţinerea fişierelor şioperaţiile de rutină cu acestea (sortare, afişare, listare.

#rogramele de comunicaţii  realizează comunicaţiile at0t între unitatea centrală şiperifericele sistemului de calcul c0t şi între calculatorul respecti! şi alte calculatoare saualţi utilizatori aflaţi la distanţă.

Interfaţa grafică cu utili;atorul  &7I 7raphical !er Interface'  foloseşte în loculcomenzilor+ ferestre, pictograme (iconuri, meniuri şi cursorul grafic (mouse.

Page 30: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 30/39

1. i!temul de operare al unui calculator cuprinde un set de programe care oferăutilizatorilor posi$ilitatea de a folosi eficient resursele sistemului de calcul.

(uncţiile !i!temului de operare

 Iestiunea prelucrărilor 1 oferă posi$ilităţi de pregătire şi lansare în e#ecuţie aprogramelor de aplicaţie Iestiunea resurselor 1 identificarea programelor ce se e#ecută, a necesarului dememorie, a dispoziti!elor periferice şi a cerinţelor pri!ind protecţia datelor. Iestiunea fişierelor 1 realizează separarea fişierelor încărcate în memorie şigrupează fişierele pe diferiţi utilizatori /acilităţi puse la dispoziţia utlizatorului referitor la compresia datelor, sortarea,etc. %ceste facilităţi se referă la programele utilitare care pun la dispoziţieutilizatorilor o serie de programe pentru defragmentare, comprimare saude!irusare.Planificarea e#ecuţiei lucrărilor după anumite criterii (timp de e#ecuţie, priorităţietc. astfel înc0t unitatea centrală să fie utilizată eficient.Coordonarea e#ecuţiei simultane a mai multor programe prin urmărirea moduluide e#ecutare a instrucţiunilor, depistarea şi tratarea erorilor, lansarea în e#ecuţie aoperaţiilor de intrareieşire.

0emple*

-indoG!> ?inu0> ni0> Ao)ell.

Page 31: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 31/39

%plicatii !oftGare<unt programele ce sunt realizate pentru utilizatori cu scopul de a folosicalculatorul într-o pro$lemă specifică şi pentru a îndeplini o anumită sarcină.

 %plicaţii care se pot folosi la $irou sau acasa+8.Programe de procesare de te#t+ Jord, JordPerfect, %miPro9.Programe de calcul ta$elar+ 5#cel, *otus 89DD.Programe de gestiune a $azelor de date+ Eisual /o#Pro, %ccess, ;racle..Program de prezentări+ Po)erPointB.Programe de na!igare pe internet+ @nternet 5#plorer, ;pera, 3ozilla

G.Programe de poştă electronică+ ;utloo' 5#press, Kahoo etcH. Programe de manipulare şi gestiune a fişierelor+ 3<-&;<, Jindo)s 5#plorer 

,H?

Page 32: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 32/39

,H?; reţea de calculatoare este formată dintr-un ansam$lu de calculatoare conectate

 între ele.Calculatoarele pot să facă schim$ de date şi pot folosi în comun resursele(imprimanta, aplicaţii.

C?%I(IC%,% ,H??/, 

 "n funcţie aria de acoperire  reţelele se pot clasifica în+1. ,eţele locale  (?%A - ?ocal %rea Aet)or' - se întind pe o suprafaţă relati!

mică, cum ar fi o singură clădire sau un campus.

2. ,eţele metropolitane  (M%A - Metropolitan %rea Aet)or' - acoperă suprafaţaunui oraş3. ,eţele de largă acoperire (-%A - -ide %rea Aet)or' - reţea teritorială (J%L

cuprinde multiple reţele *%L care se află în locuri geografice diferite.4. ,eţele glo"ale  (7%A-7lo$al %rea Aet)or' - reţelele au o arie de răsp0ndire

geografică de mărimea unui stat sau continent.

 "n funcţie de tipul de arhitectură reţelele se pot clasifica în+1. reţele punct la punct &peer to peer' :  fiecare calculator are acces direct la

celelalte calculatoare.2. reţelele client=!er)er – fiecare calculator este legat de un calculator principal

(ser!er+

 

Page 33: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 33/39

 "n funcţie topologia reţelei (aranjarea spaţială a nodurilor reţelei a!em+1. Topologia liniara sau magi!trală (u! Topology.- un singur canal de comunicaţie la care sunt conectate toate calculatoarele- Ca$lul de legătura formează o linie de legătura de la un capăt la altul al reţelei.

- /iecare calculator este conectat la canalul de comunicaţie şi transmite mesaje înreţea. /iecare mesaj are un antet care conţine adresa calculatorului destinaţie.2. Topologia inelară (,ing Topology-  calculatoarele sunt conectate circular.-  mesajele circulă de la un calculator la altul, pe un traseu interior, p0nă c0nd un

calculator recunoaşte mesajul transmis.

-  &efectarea unui calculator înseamnă întreruperea canalului de comunicaţie.3. Topologia !tea (tar Topology - un calculator central (!er)er  la care sunt legatetoate celelalte calculatoare (Gor@!tation!. oate mesajele sunt schim$ate prinintermediul calculatorului central, care are rol de dispecer şi distri$uie mesajele înfuncţie de adresa utilizatorului.

Topologia liniara Topologia inelară Topologia !tea

Page 34: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 34/39

%)antaEele folosirii reţelelor de calculatoare sunt+ mai mulţi utilizatori pot folosi în comun şi simultan resursele hard)are şisoft)are ale reţelei (partaEarea re!ur!elor  este asigurată comunicarea şi schim$ul de date între utilizatorii reţelei

 se asigură accesul rapid la colecţiile de date se poate face economie de resurse hard)are (imprimate, memorii e#terne, deresurse soft)are (aplicaţii instalate pe un singur calculator şi de personal folositpentru administrarea acestor resurse accesarea de la distanţă a unor aplicaţii de interes general (aplicaţiile J5: crearea condiţiilor pentru teleGor@ing (lucru la domiciliu

 organizarea unor !ideoconferinţe.

Intranet:ul este o reţea pri!ată a unei companii ce utilizează tehnologia @nternet0tranet-ul este o e0ten!ie a unei reţele IntranetInternet-ul este o reţea glo"ală de calculatoare legate cu ajutorul liniilor decomunicaţii.

Prin ire&all  se înţelege o combinaţie de hardware şi software care formează unsistem de securitate, prin care se interzic accese neautorizate din exterior îninteriorul reţelei proprii de tip LAN

Page 35: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 35/39

rgonomie  elementele care duc la crearea unui mediu sănătos de lucru, şianume+

 Păstrarea unei distanţe optime faţă de monitor (recomandat H7->7 de cm,pentru a e!ita afectarea ochilor

 4tilizarea ecranelor de protecţie

 Poziţionarea adec!ată a monitorului, mouse-ului şi tastaturii 4tilizarea unor scaune regla$ile  astatură ergonomică cu un design ce permite o poziţionare corectă a

m0inilor*uminozitate şi aerisire $ună a încăperiiPauze de 87 minute după fiecare G7 de minute în faţa calculatorului.

Page 36: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 36/39

Aorme de !iguranţă folosire 4P< (sursă continuă de curent folosire dispoziti! pentru a!ertizare creştere tensiune sal!are fişiere în mod regulat realizare $ac'upac@:up 1 copierea fişierelor pe un dispoziti! au#iliar de stocare pentru a a!ea

copii de siguranţă ale fişierelor în cazul defectării sistemului

Aorme de !ecuritateadoptare politici de securitatecriptare datefolosire programe anti-!irus

restricţionare acces la calculator 

i t d i di t ti < t it i

Page 37: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 37/39

iru! 1 program creat de oameni cu scop distructi!. <e transmit prindescărcarea fişierelor de pe @nternet, a fişierelor ataşate e-mailurilor sau de pedischete şi C&-uri.

3odalităţi de protejare împotri!a !iruşilor+

 instalarea unui program anti!irus, actualizat periodic scanarea dispoziti!elor de stocare de pro!enienţă necunoscută nerularea programelor de pro!enienţă necunoscută dezacti!area macrocomenzilor e#istente în majoritatea aplicaţiilor 

'opri)!t*ul  este modalitatea legală de protejare a lucrărilor literare,ştiinţifice, artistice sau de orice alt fel, pu$licate sau nepu$licate, cu condiţia caaceste lucrări să ai$ă o formă tangi$ilă.

?icenţă 1 soft)are achiziţionat de la autor, pentru care se plăteşte un drept defolosire. *icenţa nu acordă drept de comercializare şi distri$uţie.

hareGare 1 soft)are folosit gratuit pentru o perioadă, după care, pentrucontinuarea utilizării, tre$uie plătită o ta#ă(reeGare 1 soft)are difuzat gratis de autor, dar care nu pot fi !0ndut fărăacordul autorului/pen !ource 1 soft)are pentru care codul de programare este disponi$il

pentru oricine doreşte să dez!olte programul

Page 38: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 38/39

Page 39: Curs IT

7/23/2019 Curs IT

http://slidepdf.com/reader/full/curs-it 39/39

4n (II, (/@*5 este o colec ie de orice natură ce cuprinde date,ț

stocate de o$icei pe un dispoziti! de stocare.

4n $I,CT/, (/;*&52 reprezinta forma de organizare afisierelor. /olderele sunt inde#i ale tuturor adreselor fisierelor pecare acestea le contin.

(radacina C+

3uzica /ilme /otografii

Clasica 2oc' &rama %!entura *a mare *a munte

 s    i     m    f      o    n    i      e    8     . m    

  p     D     

 s    i     m    f      o    n    i      e    9     . m    

  p     D     

 s    i     m    f      o    n    i      e    

 D     . m    

  p     D     

f     i     l     m    8     .  a    !    i     

f     i     l     m    9     .  a    !    i     

f     i     l     m     D     

.  a    !    i     

n     e    

l      u    .   j       p    

  g