Curs Introductiv Econometrie

8
CURS INTRODUCTIV ECONOMETRIE Ce este econometria? 1930 ia fiintă la Cleveland Societatea de Econometrie 1933 apare revista Econometrica Termenul de econometrie a fost introdus de Ragner Frisch (1933) şi provine de la eikonomia – economie metren – măsură -Definitia 1: Experienta a aratat ca fiecare din cele trei puncte de vedere: al statisticii, al teoriei economice si al matematicii reprezinta o conditie necesara, dar nu si suficienta pentru o intelegere efectiva a relatiilor cantitative din economia moderna.Unificarea lor este singura care asigura eficienta. Econometria este tocmai aceasta unificare. (Ragnar Frish,1933 Econometrica) -Definitia 2: Econometria este stiinta sociala in care instrumentele teoriei economice, matematicii si inferentei statistice sunt aplicate in analiza fenomenelor economice De ce studiem econometria? Teoria economica face presupuneri sau ipoteze Nu furnizeaza informatii referitoare la intensitatea legaturii intre variabile sau la forma legaturii Exemplu: Legea Cererii: Prin reducerea pretului unui bun se asteapta ca sa creasca cererea pentru respectivul bun.

description

1

Transcript of Curs Introductiv Econometrie

CURS INTRODUCTIV ECONOMETRIECe este econometria? 1930 ia fiint la Cleveland Societatea de Econometrie 1933 apare revista Econometrica Termenul de econometrie a fost introdus de Ragner Frisch (1933) i provine de la eikonomia economie metren msur -Definitia 1: Experienta a aratat ca fiecare din cele trei puncte de vedere: al statisticii, al teoriei economice si al matematicii reprezinta o conditie necesara, dar nu si suficienta pentru o intelegere efectiva a relatiilor cantitative din economia moderna.Unificarea lor este singura care asigura eficienta. Econometria este tocmai aceasta unificare. (Ragnar Frish,1933 Econometrica) -Definitia 2: Econometria este stiinta sociala in care instrumentele teoriei economice, matematicii si inferentei statistice sunt aplicate in analiza fenomenelor economice De ce studiem econometria? Teoria economica face presupuneri sau ipoteze Nu furnizeaza informatii referitoare la intensitatea legaturii intre variabile sau la forma legaturii Exemplu: Legea Cererii: Prin reducerea pretului unui bun se asteapta ca sa creasca cererea pentru respectivul bun. Econometria permite realizarea verificarii teoriilor economice si dezvoltarea acestora Obiectivele econometriei Formularea modelelor econometrice pentru: estimarea relatiilor economice testarea validitatii teoriilor sau ipotezelor economice evaluarea politicilor guvernamentale Utilizarea modelelor econometrice pentru: previziuni anticiparea efectului unor decizii in vederea alegerii celei mai bune politici Model economic versus model econometric Modelul econometric reprezint o imagine simplificat a relaiilor dintre variabilele economice care privete att reprezentarea anatomic a proceselor economice (definirea variabilelor) ct i descrierea fiziologic (relaii, conditionari, mecanisme de functionare). Modelul econometric este un model economic ai carui parametrii pot fi estimati daca modelul a fost formulat corect. Etapele demersului econometricPrincipalele etape sunt: delimitarea ipotezelor din teoria econometric ce urmeaz a fi testate; formularea matematic a ipotezelor economice; specificarea modelului econometric; culegerea datelor; estimarea parametrilor; predicia pe baza modelului; interpretarea rezultatelor (concluzii si recomandari) Tipologia si structura modelelor econometrice

Unde - volumul ieirilor - factori care influeneaz ieirile

Tipologia si structura modelelor econometriceTipologie:1. Dup tipul legturii dintre Y i X: Modele deterministe permit analiza pe factori, n timp sau spaiu, a evoluiei proceselor economice Ex: Q=W*L Modele nedeterministe (econometrice) descriu legtura statistic sau stohastic dintre intrile i ieirile sistemului2. Dup numrul factorilor luai n considerare: Modele unifactoriale

Modele multifactoriale

3. Dup forma legturii dintre variabila rezultatativ i variabilele cauz: Modele liniare Modele neliniare

4. Dup modul de considerare a factorului timp (t):a. Modele statice (dependenele dintre Y i X sunt considerate la acelai moment de timp) b. Modele dinamicei. cu variabila t ca variabil explicativii. autoregresiveiii. cu decalaj 5. Dup numrul de ecuaii: a. Modele cu o singur ecuaie-toate modelele prezentate b. Modele cu ecuaii multiple

Structura modelelor econometrice:Relaiile statistice pot fi: Relaii de identitate (deterministe): VND=C+I Relaii de comportament: C= a +bV Relaii tehnologice: Functia de productie Cobb Douglas Relaii instituionale:impozitul pe venit Variabilele economice, n raport cu sistemul sunt: Endogene variabilele dependente Exogene variabilele independente din punct de vedere al sistemuluiDatele primare pot fi: de tip profil (date de tip seciune) de tip serii de timp de tip panelTipuri de dateDate tip serii de timp: reprezinta rezultatele unor masuratori efectuate asupra unitatilor populatiei studiate de-a lungul timpului, la momente succesive sau la anumite intervale de timp (zilnic, saptamanal, lunar,anual)Exemplu: Consumul si venitul disponibil pentru Malaysia intre 1990-1992 Anul Consumul Venitul disponibil

1990 60 130

1991 64 138

1992 68 148

Date tip profil (cross sectional data): reprezinta rezultatele unor masuratori efectuate la un moment dat asupra uneia sau mai multor variabile , pe multimea unitatilor populatiei.Exemplu: Consumul si venitul disponibil pentru diferite tari din Asia in 1990 Tara Consumul Venitul disponibil

Malaysia 60 130

Indonesia 82 120

Thailanda 75 100

Singapore 100 230

Date tip panel: reprezinta combinatii ale datelor de tip profil si ale datelor de tip serii de timp. Ele sunt rezultatul unor masuratori efectuate, atat pentru toate unitatile individuale, cat si de-a lungul timpului.Exemplu: Consumul si venitul disponibil pentru diferite tari din Asia in perioada 1990-1992 Anul Tara Consumul Venitul disponibil

1990 Malaysia 60 130

1990 Indonesia 82 120

1990 Thailanda 75 100

1990 Singapore 100 230

1991 Malaysia 64 138

1991 Indonesia 85 127

1991 Thailanda 85 130

1991 Singapore 103 237

1992 Malaysia 68 148

1992 Indonesia 92 132

1992 Thailanda 94 135

1992 Singapore 116 250

Transformari asupra datelor primareRafinarea datelor urmrete asigurarea consistenei, relevanei i comparabilitii datelor. Se ralizeaz prin: recalcularea datelor dup metodologii care au ca ieire date comparabile interpolarea sau completarea datelor omise extrapolarea (completarea datelor omise la capetele seriilor de timp) ajustarea datelorPrelucrarea primar a datelor Se ralizeaz prin: Centrarea observaiilor substituire valorilor fiecrei observaii cu o valoare reprezentnd abaterea valorii originale fa de medie

Standardizarea observaiilor se substituie valoarea individual a fiecrei variabile cu o valoare reprezentnd raportul individual dintre valoarea centrat i abaterea standard a respectivei variabile.