Cursuri de inot pentru adulti la nivel de grupa sau in regim personal. Cursul de inot pentru adulti presupune o urmarire individuala precisa fata de cursurile de initiere pentru copii unde acestia se adapteaza cu usurinta de cele mai multe ori indiferent de situatie. Adultul se poate adapta mai greu la mediul acvatic; rezistenta musculara, respiratorie sau cardiovasculara poate avea o evoluare mai lenta ingreunand astfel procesul de asimilare a cunostintelor practice in domeniul sportiv. Insa niciodata nu este prea tarziu, poti sa te inscrii la cursurile de inot special organizate pentru adulti unde fiecare individ este tratat in functie de posibilitatile optime ale organismului, tinandu-se cont de particularitatile individuale. Prin cursurile de inot pentru adulti vom urmari inbunatatirea conditiei fizice, recuperarea functiilor deficitare (acolo unde este cazul) si adaptarea motorie la mediul acvatic. Vom tine cont de perioada necesara de relaxare astfel incat totul sa decurga cu usurinta fara stres sau efort necorespunzator. Daca ai impresia ca nu mai poti invata sa inoti probabil ca te subestimezi. Majoritatea adultilor prezenti la cursurile noastre invata sa inoate. Perioada de timp insa difera in functie de varsta fiecaruia si problemele individuale. Chiar daca poti invata invata mai greu, prin simpla practicare a exercitiilor pregatitoare vei avea o conditie fizica si o starea generala de sanatate mai buna, o capacitatea mai mare de munca si un spirit de initiativa crescut. Etapele standart ale unui curs de initiere pentru adulti. - Incalzirea pe uscat Se realizeaza prin miscari usoare ce au ca scop incalzirea celor mai importante grupe musculare si articulatii ale organismului. Prin incalzirea pe uscat se urmareste prevenirea leziunilor musculare sau a crampelor musculare denumite si "carcei" (foarte desi intalniti la adulti datorita scaderii calciului si magneziului din organism). - Acomodarea cu mediul acvatic In aceasta etapa se urmareste acomodarea cu apa si invatarea primelor exercitii simple la bara, exercitii simple de respiratie, formare a tehnicii si intretinere a principalelor grupe musculare. - Formarea deprinderii de a executa exercitiile corect, relaxat, economic si eficient. Dupa acomodarea cu mediul acvatic si invatarea primelor exercitii la bara, se va urmari eficienta acestor exercitii prin "inlocuirea" barei cu o pluta sau o bagheta. Se vor repeta aceleasi exercitii in miscare solicitand mai mult rezistenta musculara, respiratorie si cardiovasculara. Toate exercitiile sunt realizate si puse in practica in functie de posibilitatile subiectului. Inotul prezinta o gama larga de exercitii ce pot fi realizate de la simplu la complex sau de la usor la greu putand fi adaptate oricarei persoane pentru o solicitare corespunzatoare. -In final se urmareste dezvoltarea calitatilor motrice. Acest lucuru se realizeaza prin insusirea miscarilor de baza ale procedeelor craul si spate. Coordonarea bratelor si a picioarelor cu respiratia. Acestea sunt doar cateva etape pe care un adult le poate parcurge cu usurinta intr`un curs de inot. Pe masura ce invata sa inoate, exercitiile se pot complica iar programul se poate schimba complet trecanduse la regimul de consolidare si perfectionare prin care se va urmari dezvoltarea tehnicii si capacitatii de efort a organismului cu scopul de a perfectiona miscarile pentru stilurile de inot craul, spate si bras.

Stilurile de inot.Procedeul | Bras | Craul | Spate | Fluture - Delfin. Acest sport este foarte agreat de catre adeptii sai pentru ca reprezinta o maniera ideala de relaxare si de tonifiere musculara. Avantajul principal al acestuia este ca se poate poate practica oricand pe parcursul anului, atat in aer liber la mare sau in bazine descoperite, cat si in sali acoperite. Stilurile de inot consacrate sunt crawl, bras, stilul fluture si inotul pe spate. Fiecare stil de inot are grade de dificultate diferite si antreneaza anumite grupe de muschi, stimuland diferit rezistenta respiratorie. Stil Bras:Pozitia este de decubit ventral, pe burta, se tin picioarele indoite lateral si se realizeaza miscari circulare, asemanatoare cu miscarile broastei in apa. Bratele se duc intai in fata, cu palmele apropiate, intoarse spre exterior, apoi se indeparteaza pe lateral, urmand o apropiere puternica si rapida a coatelor, (astfel inaintarea se face cu mai multa viteza). Miinile se intind inainte in fata capului. Miscarile mainilor trebuie sa fie coordonate odata cu cele ale picioarelor.Acest stil intareste in special musculatura posturala, evitand problemele de spate.O ora de inot in acest stil arde aproximativ 250 calorii. Stil Craul:Din decubit ventral se tine capul in apa, cu ochii deschisi, timp in care se expira sufland aerul in apa. Miscarile bratelor sunt alternative. Se porneste cu bratul drept intins in fata, iar stingul executa o miscare circulara, cotul fiind usor indoit, palma in forma de caus, cu concavitatea orientata spre sensul de inaintare. In acest timp picioarele realizeaza miscari alternative sus-jos, folosindu-se articulatia soldului si articulatia genunchiului. Capul se ridica din apa pe partea cu bratul care se duce la fund, momentul de inspiratie are loc cand bratul iese din apa la un interval de trei miscari.O jumatate de ora de crawl poate arde 700 calorii. Stil Spate:Din decubit dorsal, pe spate, se duc mainile intinse alternativ pe linga corp, la nivelul capului cat mai aproape de ureche, in miscare circulara. In momentul atingerii apei, se indoaie bratul. Palma se face caus orientata cu concavitatea spre directia de inaintare a bratului in apa. Picioarele realizeaza miscari frecvente, scurte si rapide sus-jos, la fel ca si la crawl folosidu-se insa mai mult articulatia soldului.O ora de inot folosind acest procedeu arde 210 calorii. Stil Fluture:Din decubit ventral se duc ambele brate concomitent in fata, palmele fiind paralele cu nivelul apei, in pozitie de caus. Bratele imping foarte puternic in apa cind ajung la nivelul soldului. Se scot mainile din apa si se repeta miscarea. Picioarele se misca simultan (delfin) sunt drepte, apropiate si se indoaie din articulatia genunchiului concomitent.

Istoricul terapiei in mediul acvatic. Folosirea apei n tratarea maladiilor sau a infirmit ilor dateaz din vremuri str vechi. Chinezii, prin doctrina atitudinilor i mi c rilor (Confucius), i mai trziu grecii i romanii au pus bazele indica iilor i aplica iilor benefice ale exerci iului n ap (Euripide, Galenus i Aurelianus). Incepnd cu sec . al XVIII-lea, cercet rile n domeniul hidroterapiei se intensific , anglo-saxonii (Hoffman 1712, Pressnitz 1830 i, pu in mai trziu Kneipp) impulsionnd preocup rile pentru folosirea apei n scopuri terapeutice. Dar Hidroterapia se va organiza ca tiin abia n sec. al XIX-lea i mai ales n sec. XX, prin tratarea sechelelor poliomielitei. Astfel, n 1924,

C. Lowmann prezint o metod de tratare a paraliziilor, iar n 1931, Lausson public un tratat pe tema utiliz rii hidro-gimnasticii n poliomielit . In Fran a, Leroy pune bazele tehnice i terapeutice ale kinetobalneoterapiei, termen care define te toate exerci iile executate n ap . Prin hidroterapie ntelegem aplicarea extern a apei calde sau reci, simpl sau cu diferite ingrediente (plante medicinale, substan e chimice), n scop igienic, de refacere, profilactic sau curativ. Este o form de terapie nespecific , reac iile avnd un caracter individual i variabil n func ie de intensitatea excitantului, respectiv de temperatura apei, durata de aplicare a stimulului, propriet ile mediului fluid i reactivitatea individului. Tratamentul trebuie diferen iat dup vrst , afec iune, grad de antrenament, sezon, etc. El nu trebuie abordat ca o simpl transpunere n mediul acvatic a kinetoterapiei pe uscat. Programele hidrice utilizeaz notul ca mijloc profilactic, compensator, recreativ, n scopul amelior rii condi iei fizice i psihice. Pornind de la ideea c instabilitatea apei face dificil sarcina de stabilizare a corpului pe aceast suprafa mobil , dar asigur n timp ameliorarea func iei labirintice, consider m c HKT poate reprezenta solu ia optim de tratament n tulbur rile echilibrului i ale controlului postural, mai pu in severe. Terapia in mediul acvatic - Hidrokinetoterapia ca stiin . n accep iunea noastr , hidrokinetoterapia (HKT) reprezint ansamblul tehnicilor pasive i active de reeducare, executate cu subiec ii n imersie. Ea apar ine mijloacelor kinetologiei medicale. Atunci cnd n locul apei obi nuite se folosesc ape minerale sau apa de mare, hidrokinetoterapia mbrac o form mai special - kinetobalneoterapia. Cnd apa de mare i climatul marin sunt utilizate n scopuri terapeutice se realizeaz talasoterapia: helioterapia i balneoterapia include exerci ii efectuate n piscine, con innd ap de mare nc lzit . Asocierea mi c rilor cu apa cald transform HKT n hidrokinetotermoterapie. Hidrokinetoterapia nu trebuie privit ca o form de preg tire sau o continuare a terapiei prin mi care efectuat pe uscat, dar nici ca alternativ a acesteia. n rile dezvoltate, HKT se desf oar sub forma exerci iilor i a jocurilor de mi care, a dansurilor acvatice sau a figurilor de plutire. Aici, se poate vorbi deja de HKT ca fenomen, iar diversele programe aqua sunt considerate investi ii profitabile datorit interesului major de care se bucur . n piscine dotate cu mijloace fixe i mobile de ultim genera ie tehnologic , sunt exersate structuri motrice de detensionare muscular i articular sau exerci ii respiratorii. Kinetoterapeu ii sunt solicita i pentru programe de exerci ii cum sunt: Aqua-robic (20-60 minute de 3-6 ori/s pt mn ), Aqua-Strengh (20-30 minute de 2-3 ori/s pt mn ) sau Aqua-Flexibility (10-20 minute zilnic). Ei prezint participan ilor, ntr-o manier mai mult comercial dect tiin ific , puterea apei. Programele respective sunt ns deosebit de atractive i mai ales eficiente. Ele sunt intitulate generic Aqua-Fitness, pentru a sugera complexitatea acestor demersuri acvatice, ca parametrii revelatori ai s n t ii. A a cum uneori medicii se bazeaz n tratamentul prescris pe efectul placebo al unor medicamente, estimat ca stimulnd vindecarea ntr-o propor ie de pn la 60%, tot astfel ace ti kinetoterapeu i creaz inten ionat tabloul vindec rii complete prin mi care n ap . Recuperarea in mediul acvatic. Recuperarea in mediul acvatic se poate realiza prin diverse metode tinandu-se cont de particularitatile individuale ale fiecarui subiect. Aceasta poate fi realizata prin miscari indicate pentru stimularea functiei deficitare in mediul acvatic (hidrokinetoterapia) sau prin hidroterapie, metoda ce consta in aplicarea

extern a apei calde sau reci, simpl sau cu diferite ingrediente (plante medicinale, substan e chimice), n scop igienic, de refacere, profilactic sau curativ. Acestea sunt forme de terapii nespecifice, reac iile avnd un caracter individual i variabil n func ie de intensitatea excitantului, temperatura apei, durata de aplicare a stimulului, propriet ile mediului fluid i reactivitatea individului. Tratamentul trebuie diferen iat dup vrst , afec iune, grad de antrenament, sezon, etc.. El poate fi abordat in cazul hidrokinetoterapiei ca o transpunere a kinetoterapiei de pe uscat n mediul acvatic. Tratamentul semnific o solicitare articular , ce are ca scop principal asuplizarea, efectul muscular fiind secundar. Exerci iile acvatice au fost folosite la nceput ca mijloc de recuperare a sportivilor accidenta i. Exper ii n medicina sportiv au descoperit c plutirea n ap , rezisten a apei i masajul terapeutic contribuie la accelerarea procesului de ns n to ire. Datorit calit ilor curative ale fittnes-ului n ap sportivii aleg deseori exerci iile de gimnastic efectuate n bazinele de inot. Exerci iile efectuate n bazine acoper necesit ile sportivilor de a evita accidentele sau pentru a gr bi recuperarea dup efort, fitnessul n ap venind ca un bonus. Apa, ac ioneaz ca o pern gigantic , scade uzura muschilor, a tendoanelor i protejeaz articula iile. Lucrul n bazin, folosind doar rezisten a apei, este n favoarea noastr pentru c se reduce num rul leziunilor ap rute de obicei n timpul exerci iilor efectuate pe uscat datorit impactului cu suprafe e dure (parchetul s lii clasice de fitness). Presiunea apei ac ioneaz ca un masaj la nivel muscular, ajutnd procesul de eliminare a acidului lactic acumulat n mu chi. Beneficiile exerci iilor aerobice sunt mbun t ite n ap . Aquagymul este o bun metod de a face fitness f r a suferi efectele negative asupra articula iilor i tendoanelor ale impactului cu solul dur. Cnd un practicant intr n ap pn la nivelul gtului, for a gravita ional este redus foarte mult. Deci, prin folosirea antrenamentului n bazin, n locul unui antrenament tipic de rezistent (jogging, alergare), accident rile pot sc dea n timp ce condi ia fizic se p streaz . Cre terea for ei este un alt plus. Rezisten a apei fiind mult mai mare dect ceea a aerului (de 12 ori), face ca exerci iile sa angreneaze mai mul i mu chi i totodat sporeste dificultatea acestora. Exerci iile n bazin, datorit mediului instabil n care se efectueaz , impun o participare a tuturor grupelor musculare n ncercarea de a ne men ine pozi ia. Pentru a men ine flexibilitatea i a creste gradul de mi care n articula ii, stretchingul n ap este cea mai bun metod . Corpul se relaxeaz cel mai bine n ap cald a bazinului, iar relaxarea, respira ia ritmic , regulat este propice efectu rii exerci iilor de stretching. Aqua Fitness stimuleaz circula ia sngelui crescnd volumul de snge n zonele cu leziuni. Spre deosebire de exerci iile efectuate pe uscat, apa este ea ns i un sistem de r cire, lucru care poate scade frecven a cardiac cu pn la 10 bpm dect n timpul exerci iilor efectuate pe uscat. Intensitatea mai mica a exerci iilor n bazin nu trebuie s ne ngrijoreze. Studiile arat c aqua fittnes-ul stimuleaz suficient inima, aparatul cardio-vascular.Inima pompeaz cu 10% mai mult snge n timpul unei contrac ii (b t i) atunci cnd organismul este scufundat n ap , similar cu debitul cardiac al unui sportiv antrenat. n ordine pentru a progresa i a sus ine condi ia fizic trebuie s lucra i de 2-3 ori pe s pt mn alternnd gimnastica n bazin cu cea efectuat n sal . Un program de fitness n bazin trebuie s cuprind acelea i momente ale unui program de fitness desf urat pe uscat: nc lzire 20-30 minute activitate aerobica Mi c ri de stretching Revenirea organismului dup efort

Obiectivele programelor de recuperare acvatica. Obiectivele programelor de hidrokinetoterapie, pot fi urm toarele: -deta area psihic i adaptarea mental la mediu prin explorare; -dobndirea siguran ei personale i plutirea lini tit pe suprafa a apei, -relaxat, anulnd orice turbulen , val sau alt perturbare; -apelarea la asisten sau ajutor doar cnd este strict nevoie -asigurarea progresiv a independen ei ac ionale; -acomodarea cu echipamentele flotoare specifice; -formarea unor conduite perceptiv-motrice: -control motor kinezie (comunicare prin corp) i sensibilitate postural , -orientarea n schema corporal (capacitatea de execu ie prin imita ie), -lateralitate (stabilitate motric , eliminarea ticurilor, dezvoltarea unor -abilit i manuale) etc.; -capacitate de combinare i cuplare a mi c rilor; -capacitate de echilibrare; -orientare spa io-temporal ; -capacitate de ritmicizare; -capacitate de reac ie; -capacitate de transformare a mi c rilor; -nsu irea i dezvoltarea unor abilit i psiho-motrice i aplicativ-utilitare; -constituirea unor deprinderi de practicare independent a structurilor -motrice polimorfe, a ac iunilor lipsite de pericol n execu ie; -dezvoltarea con tiin ei de sine (control i st pnire) i a con tiin ei de -al ii (socializare prin stimularea dialogurilor i dezvoltarea rela iilor de grup); -dezvoltarea echilibrului i a suple ii articulare; -dezvoltarea fizic corect i educarea inutei corporale; -asigurarea unui nivel corespunz tor de troficitate muscular ; -cre terea capacit ii aerobe i, n general, a capabilit ii de sus inere a -unor eforturi submaximale de anduran ; -asigurarea inser iei bio-psiho-sociale a individului cu cerin e speciale, etc..