34 ) Startul - Procedeul BRAS - greseli si mij de inv.

Are 5 faze :

1 - pozitia pe bloc start :

din stand cu fata spre apa , picioarele departate la

latimea umerilor , calcaiele usor departate , varfurile

spre interior , degetele de la picioare apuca marginea

blocstartului , genunchii flexati , soldurile deasupra

labelor picioarelor , astfel incat centrul de greutate

al sportivului sa se proiecteze cat mai aproape de

marginea anterioara a bloc startului , mainile apuca

marginea blocstartului ( intre labele pic sau in afara

lor) capul in piept.

Greseli :

nu se prinde marginea blocului cu degetele de la picioare;

centrul de greutate prea in spate;

2- elanul :

bratele se duc prin inainte sus , simultan cu extensia

capului si caderea corpului in apa, inainte, moment in care

picioarele incep extensia , imprimand corpului traiectoria

aeriana.

Greseli :

nu se exec. extensia puternica in picioare.

3- zborul :

este asemanator unui arc , inotatorul indoindu-si corpul

din talie, dupa ce a trecut de punctul cel mai inalt al

arcului. In timpul zborului nu se mai fac modificari ale

traiectoriei centrului de greutate , ci numai a

segmentelor corpului intre ele. In aer corpul, bratele si

picioarele sunt intinse , capul in extensie. Inainte de

intrarea in apa , capul revine intre brate, cu barbia f usor

in piept.

Greseli :

pic . sunt indoite;

miscari inutile cu bratele si piciorele;

4 - intrarea in apa :

Corpul va lua contact cu apa in ordinea palme, brate, cap ,

corp , picioare, pe o suprafata cat mai mica (se intra prin

aceeasi gaura cu seg. corpului) .

Greseli:

intrarea in apa se face in unghi prea mic.

5- miscarea sub apa si iesirea la suprafata:

se pastreaza poz . corpului din faza de zbor, intr-un

moment de alunecare;

urmeaza o tractiune ampla a bratelor care este continua

dupa linia umerilor ci o impingere de-a lungul corpului pana

la intinderea completa a bratelor;

urm. aducerea bratelor pe sub piept inainte sus ,

concomitent cu o miscare de picioare (un ciclu de pic).

Dupa un moment de alunecare inotatorul iese la suprafata

si incepe sa exec miscari coordonate de brate si picioare.

Greseli :

lipsa miscarii sub apa;

lipsa unui timp din miscarea subacvatica;

exec mai multor miscari sub apa - greseala regulamentara.

Mij de inv:

pe uscat, exec miscarii specif si iesirea la suprafata;

in apa, impingere de la perete urmata de exec miscarii

specif si iesirea la suprafata;

start cu exec miscarii specif si iesirea la suprafata;

jocuri : stafeta vesela , cine plonjeaza si ajunge mai

departe.

35) INTOARCEREA - PROCEDEUL BRAS - greseli , mijloace

de inv.

1- atacul peretelui - palmele sunt puse pe perete simultan .

Regulam . permite ca palmele sa fie asezate una mai jos si

cealalta mai sus.

Greseli : atacul peretelui se face cu o singura mana;

2- intoarcerea propriu - zisa - se face printr-o grupare a

genunchilor spre piept si rasucirea trunchiului cu umerii peste

apa , la 180 grade spre noua directie. Pic. sunt flexate cu

talpile pe perete; se inspira puternic apoi inotatorul se

scufunda.

Greseli : pivotarea se face cu umerii sub apa;

3- impingerea de la perete - se exec o impingere

puternica cu pic in perete. Bratele sunt sus in prelungirea

corpului iar capul este cu barbia in piept.

Greseli : impingerea de la perete numai cu un picior;

4- miscarea sub apa si iesirea la suprafata : Se face

conform tehnicii miscarii de la start !

Mijloace de invatare:

pe uscat imitarea atacului peretelui si lucrul sub apa;

in apa impingeri de la perete , lucrul sub apa si iesirea la

suprafata;

atacul peretelui , realiz intoarcerii , lucrul sub apa si

iesirea la sup;

inot bras ( 2-3 brate) int propriu zisa, lucrul sub apa si

iesirea la suprafata;

36 )Tehnica procedeului de inot sportiv FLUTURE : descr

tehnica, greseli , mij de invatare.

Pozitia corpului:

Corpul este orientat pe apa cu fata in jos.

Trei pozitii pe care le ia corpul in timpul unui ciclu de

vaslire:

1 - corpul este in pozitie orizontala;

2- bazinul se deplaseaza in sus si inainte;

3- forta celei de-a doua batai de picioare ridica trunchiul

peste apa.

Greseli :

ondularea mica- reduce propulsia;

capul in extensie cand mainile intra in apa;

ondularea prea mare - picioarele bat adanc pt a ridica

bazinul;

37 ) Tehnica de executie a miscarii de BRATE - FLUTURE -

greseli , mijloace de invatare.

Rol propulsiv

Miscarea este simultana si ciclica, fiind exec dinainte

spre inapoi , pe o traiectorie imaginara in forma de gaura de

cheie sau S .

Ele parcurg un drum prin apa ( faza activa )si unul aerian -

faza de revenire.

Faza activa :

1 - intrarea bratului in apa si apucarea apei ;

2 - tractiunea

3- impingerea

4 - impingerea

Faza de revenire:

palmele ies din apa dupa terminarea fazei active, cu

degetul mic in sus, coatele nu sunt complet intinse la iesirea la

suprafata. Are loc si o ridicare a umerilor peste apa.

Greseli :

Faza activa:

palmele nu intra in apa un unghi de 45 grade cu orizontala;

vaslire cu bratul intins;

v cu degetele departate;

lipsa impingerii;

cot cazut in drumul aerian;

Faza aeriana :

rev bratelor prin inainte sus in plan vertical;

Mij de invatare:

pe uscat , exec miscarii de brate fluture;

cu picioarele sprij pe sparge val , scara , culoar, sau

tinute de un coleg exec miscarii de brate fluture;

cu pluta , un plutitor intre picioare sau cu pic incrucisate

exec miscarii de brate fluture;

alunecarea fluture ( o miscare cu bratul drept , o m. cu

bratul stang , o miscare cu ambele brate);

semi- fluture;

brate fluture- picioare craul;

brate fluture - picioare bras.

38 ) Tehnica de executie a miscarii PICIOARE - FLUTURE -

greseli, mij de inv.

Miscarea este ciclica si simultana , realizata in plan

vertical sub forma biciuirii apei . Sunt doua batai de picioare

la un ciclu de brate.

Cuprinde 2 faze:

ascendenta = de jos in sus;

descendenta- de sus in jos.

Faza pregatitoare:

picioarele sunt duse simultan inapoi , in sus avand ca efect

coborarea bazinului , pozitie orizontala pe apa pt vaslit.

Faza descendenta :

ea se realiz din artic coxo-femurala. Coapsele coboara

genunchii sunt usor indoiti, labele picioarelor sunt in

flexie plantara cu varfurile orientate spre interior.

Greseli :

FAza ascendenta:

miscarea se realiz direct cu pic. indoite si nu din

intins( nu coboara bazinul pt orizontalizarea corpului la

vaslire).

Faza descendenta:

flexia accentuata a coapselor pe bazin sau a gambelor

pe coapsa;

labele pic. orientate spre exterior;

lucru numai din gambe;

lucru asimetric si alternativ a picioarelor;

amplitudine exagerata a bataii;

Mijloace de invatare:

din culcat pe banca , sau din atarnat , miscarea picioarelor;

picioare fluture cu mainile pe sparge val , scara sau pe

umerii unui coleg;

pic fluture cu mainile pe plutitor;

brate craul - pic fluture;

brate bras- pic fluture.

39 ) Coordonare BRATE- PICIOARE- RESPIRATIE = Fluture !!!

Coordonarea este alc . dintr-un ciclu de brate , 2 batai de

picioare si o respiratie.

Coordonarea se face - se face in faza activa a impingerii

la inceputul miscarii spre inapoi si in sus a bratelor , fata iese

din apa , se inspira ; inspiratia dureaza pana cand bratele ajung

in dreptul umerilor. In acest mom. capul cu barbia in piept

coboara pt a reintra in apa , inaintea bratelor.

Greseli :

capul intra in apa in urma bratelor ;

bazin coborat in mom . iesirii bratelor din apa.

Mij de invatare:

alunecare fluture cu o respiratie la fiecare ciclu de brate,

cu 2 miscari de picioare;

a. fluture pe-o parte - fara miscare de brate care pot fi

tinute asimetric;

a. fluture cu resp la un brat ,2 sau 3 nrate, respirand

doar pe partea dreapta;

a. fluture cu resp la un brat , 2 sau 3 brate resp doar pe

partea stanga;

a. fluture cu resp la un brat, la 2 sau 3 brate resp

alternativ pe dreapta si pe stanga;

alunecare cu 2 batai de picioare sacadate , o tractiune cu

bratele ;

semi - fluture.

40 ) Startul - PROCEDEUL FLUTURE !!!!

5 faze ale startului - Idem - CRaul....

41 ) INTOARCEREA - PROCEDEUL FLUTURE

IDEM procedeul BRAS.

42 ) Cand a fost introdus jocul de polo pe apa in programul JO

pt barbati si pt femei?

Polo pe apa:

Ramura a natatiei care se desf pe apa intre doua echipe

formate din cate 7 jucatori ( 6 de camp si 1 portar ) si mai

mult de 6 rezerve care pot fi folosite ca inlocuitori).

Barbati - JO 1900 Paris

Femei - JO 2000 Sydney

43)Cum arata terenul de joc ?

Competitiile masculine : 30 m /20 m

Comp . feminine: 25m / 20 m

Linia de fund a terenului de joc la ambele capete va fi de

0,30 m in spatele liniei de poarta.

Marcaje distinctive:

albe: - linia de poarta si jumatatea terenului;

rosii - 2 m de la linia de poarta;

galbene - 5 m de la linia de poarta;

Un marcaj rosu va fi plasat la fiecare capat al terenului

de joc la 2 metrii de coltul terenului pe partea opusa mesei

oficiale pt a scoate in evidenta zona de reintrare.

44 ) Jucatori - Durata jocului.

Jucatori :

Echipa : 6 jucatori + portar;

6 rezerve.

Toti jucatorii care nu sunt in apa trebuie sa stea

obligatoriu pe banca de rezerva alaturi de antrenorul secund si

ceilalti oficiali.

Pot parasii banca in pauze si pe timpul timeout-ului.

Antrenorul principal este singurul care se poate ridica de

pe banca si se poate deplasa pana la linia de 5 m in orice

moment.

O rezerva poate intra pe teren prin orice loc in

urmatoarele situatii:

in timpul pauzelor;

dupa marcarea unui gol;

in timpul timeout-ului ;

atunci cand un coechipier este ranit;

Toti jucatorii au casti in culori contrastante sau diferite

altele decat culoarea rosie care va fi purtata de portar.

Castile sunt obligatoriu legate sub barbie si sunt purtate

pe toata duarata jocului .

Castile sunt numerotate cu nr 1 si 13 portarul.

Castile au in partea superioara codul de tara sau steagul

tarii respective.

Durata Jocului :

Patru reprize de joc efectiv - 8 minute.

Pauza intre reprizele 1-2 si 3-4 = 2 minute.

Intre reprizele 2-3 = 5 minute.

Durata atacului - 30 secunde

Superioritatea numerica - 20 secunde

Prelungiri = 2 reprize /3m , lovitura de pedeapsa.

Mingea !!!:::

rotunda

are o suprafata fara sireturi;

are o culoare distinctiva;

400-450 gr

circumferinta 0,68-0,71 M

Feminin - 0,65-0,67

Time-out-ul !!:::

Fiecare echipa va avea dreptul la 3 time-out-uri . Cel de-

al treilea time-out poate fi cerut doar in prelungiri. Durata

time-out-ului va fi de 1 minut.

Este cerut de antrenorul principal in momentul principal in

momentul in care echipa sa se afla in posesia mingii.

INCEPEREA JOCULUI :

Inainte de inceperea jocului in prezenta arbitrilor ,

capitanii vor trage la sorti , terenurile de joc. Castigatorul va

alege terenul.

La inceputul jocului fiecarei reprize, jucatorii vor ocupa

pozitii la suprafata apei pe linia de poarta coresp. la aprox. un

metru de stalpii portii . Intre stalpii portilor vor avea

permisiunea sa stea doar 2 jucatori. Nici o parte a corpului

jucatorilor nu va in fata liniei de poarta , la nivelul apei.

45 ) GRUPELE DE SARITURI

GR I :

Sarituri inainte :

pozitia de plecare :- stand cu fata spre apa , directia

rotarii : inainte;

GR II :

Sarituri inapoi :

pozitia de plecare: - stand cu spatele spre apa , directia

rotarii : inapoi;

GR III :

Sarituri rasturnate:

pozitia de plecare : - stand cu fata spre apa , directia

de plecare spre inapoi.

GR IV:

Sarituri contra trambulinei :

pozitia de plecare:- stand cu spatele spre apa, directia

de plecare : spre inainte.

GR V :

Sarituri cu surub:

pozitia de plecare : - include toate sariturile din

grupele precedente , la care se adauga o insurubare de cel

putin 180 grade.

GR VI :

Sarituri in echilibru :

pozitia de plecare: - se exec din stand pe maini de la

platforma de 10 m.

46 ) Formele de acordare a notelor la sarituri in apa .

La competitiile imp. in probele individuale , oficiaza un

arbitru general si 7 judecatori (arbitri) care acorda puncte de

la 0 la 10 , din jumatate in jumatate de punct ( la comp. de mai

mica importanta pot arbitra 5 sau 3 judecatori).

Punctele sau jumatatile de punct vor fi acordate dupa

urmatorul tabel:

complet gresit - 0 puncte;

nesatisfacator - 1/2 - 2 puncte;

deficitar - 2 1/2-4 1/2 puncte;

satisfacator - 5-6 puncte;

bine - 6 1/2 - 8 puncte;

foarte bine - 8 1/2 - 10 puncte.

Saritorul care refuza exec sariturii va primi 0 puncte.

La probele de sincron sunt 9 arbitrii judecatori din care 5

vor aprecia sincronizarea si 4 executia tehnica.

La o saritura Arbitrii judecatori apreciaza:

pozitia de plecare (start) cu spatele sau cu fata la bazin ,

trambulina sau platforma;

elenul ( de pe loc, din alergare de minim 4 pasi , din care

pasul sarit sau final este cel mai imp).

bataie care se realiz cu ambele picioare simultan la

trambulina , la platforma sau se poate face si cu un singur

picior;

desprinderea ( elem esential al sariturii , rezultat al

fazei de bataie intr-o strand coordonare cu recului

(reactia) trambulinei;

zborul trb sa fie cat mai inalt pt a permite execut unor

elem tehnice complexe de rotatie pe axa orizontala

( salturi) si verticala ( suruburi) ;

iesirea din pozitiile mentionate si controlul corpului pt

faza finala (deschiderea);

intrarea in apa , fara stropi , in pozitie verticala.

47 ) Cand a fost introdusa disciplina sportiva inot sincron la

JO si care au fost probele la care s-a concurat? Dar astazi ?

Care sunt principalele figuri ? Care este durata programului

de concurs?

Ramura a natatiei care combina inotul , gimnastica si

dansul in structuri motrice acompaniante de muzica si exec de

o sportiva sau de mai multe ( in probele de duet, echipe ).

Primele competitii au fost organiz: la Berlin in 1890 si

1891 si la Londra in 1892 . Dar atunci concurau numai barbatii.

Prima mentionare a participarii femeilor ete in 1907.

In anul 1960 dupa un turneu mondial echipa Statelor

Unite ale Americii au participat la un program demonstrativ

la JO de la Roma . Inotul sincron a devenit sport olimpic in

1984 la Los Angeles , cu comp la probele de individual si duo.

In Romania au existat mai multe incercari de formare a

unei echipe de inot sincron in 1954-1993 dar datorita bazei

materiale prost dezvoltata si a costurilor implicate s-a

renuntat la idee.

Pozitii de baza si miscari - figuri :

pozitia culcat dorsal;

poz. culcat facial;

poz picior de balet;

poz flamingo;

poz picior dublu de balet;

poz verticala cu capul in jos;

poz coada de peste;

poz grupat;

poz echer;

poz echer inapoi;

poz arcuita;

poz (pozitiile) cu un genunchi indoit;

poz sfoara;

poz cavaler.

Durata programului de concurs: inot sincron

PT. fiecare proba in parte durata este:

solo: prog tehnic - 2 minute , iar prog liber 3 minute;

duet : p. tehnic - 2 min ,20 s , prog. liber 3 min -30 s;

echipe : p tehnic- 2 min ,50 s, prog. liber 4 min.

Puncte inot sincron: de la 1 la 10

10 perfect

9,9-9,0 excelent;

8,9-8,0 foarte bine;

7,9-7,0 bine;

6,9-6,0 competent;

5,9-5,0 satisfacator;

4,9-4,0 deficient;

3,9-3,0 slab;

2,9-2,0 foarte slab;

1,9-1,0 greu de recunoscut ;

0 complet gresit !

48 ) Ce procedee cuprinde inotul subacvatic?

Bras, Fluture , Craul, Spate...... greseli ..idem mai sus.....

49) Bazinul de inot OLIMPIC

bazinul treb sa aiba o lungime de 50 m , chiar si atunci

cand se foloseste o instalatie de cronometraj electronic

montata , admite o toleranta de plus sau minut 3cm;

latimea variaza in functie de nr de culoare : bazinul cu 8

culoare are o latime de 21 m , iar cel cu 10 culoare are o

latime de 26m;

adancimea bazinului va fi de minimum 1.80 m pe toata

lungimea acestuia;

peretii bazinului trb sa fie paraleli intre ei si verticali ;

peretii de capat trb sa formeze un unghi drept cu

suprafata apei , trb sa fie construiti dintr-un material

solid si sa aiba o suprafata antiderapanta .

pt fiecare culoar in parte trb sa se monteze cate un

panou de contact prevazut cu senzori, pt cronometrajul

electronic;

blocstartul are urmatoarele dimensiuni:

inaltimea platformei de pe care se ia startul trb sa fie

de minimum 50 cm si maximum 75 cm de la suprafata

apei ;

laturile fiind de 50 cm * 50 cm.

inclinarea platformei este de 10 grade cu varful

unghiului spre bazin;

in blocstart se monteaza manere pt startul probele de

spate , plasate la o inaltime de 30-60 cm de la suprafata

apei;

pentru competitii temperatura apei din bazin trb sa fie

de minimum 24 grade C , mai ridicata la concursurile de

copii ; in timpul concursurilor apa se mentine la acelasi

nivel.

50 ) OFICIALII CONCURSURILOR DE INOT

Arbitrii:

directorul de concurs = rasp de buna organizare si desf a

competitiei si de dotarea bazinului ;

arbitrul general = are control si autoritate asupra tuturor

oficialilor si aproba sarcinile acestora;

secretarul sef = ii repartizeaza pe sportivii inscrisi in

serii si finale , conform regulam, el verificand rezultatele

obtinute dupa fiecare proba , iar impreuna cu ceilalti

oficiali alc. clasamentul;

arbitrul de start = aduna inotatorii participanti intr-o

proba si constituie seriile pe baza ordinii de start;

starterul = efectueaza semnalele de start si decide

asupra corectitudinii unui start impreuna cu arb. general;

arbitrii de parcurs= sunt repartizati unul cate unul pe

fiecare lungime si urmaresc respectarea de catre

inotatori a regulilor privind procedeul de inot in proba

respectiva;

arbitrii de intoarceri= sunt repartizati la capatul fiecarui

culoar si verifica respectarea regulilor de intoarceri;

cronometrorii= inregistreaza timpii intermediar si finali;

cronometrorii de control = inlocuiesc pe acel cronometror

care semnalizeaza o problema de moment a cronometrului

sau ;

arbitrii de sosire= hotaras si raporteaza clasamentul

inotatorilor dupa fiecare cursa, in fct. de sosirea

observata de ei.

51 ) PRobele olimpice de inot :

exista 32 de probe individuale:

la baieti : 50, 100 ,200, 400 si 1500 m liber , 100 si 200 m

spate, 100 si 200 m fluture , 100 si 200 m bras , 200 si

400 m mixt , 4*100 si 4*200 m liber , 4*100 m mixt.

la fete : 50, 100 , 200 ,400 si 800 m liber , 100si 200 m

spate , 100 si 200 m fluture, 100 si 200 m bras, 200 si

400 m mixt , 4*100 si 4*200 m liber, 4*100 m mixt.

52 ) Probele de la inot sincron :

pt JO probele sunt : duet si echipa (8 sportive).

La celelalte intreceri se desf. si proba individuala solo.

In cadrul unei probe se organiz. 2 sau 3 etape dintre: figuri ,

programul tehnica, si programul liber ales.

Astfel la etapa de figuri se organiz o singura sesiune.

Exista o grupa de 2 figuri obligatorii si 4 grupe optionale.

Se exec. 4 figuri

Programul tehnica = fiecare sportiva din proba individuala sau

sportivele din probele de duet si echipe trb sa realizeze elem

impuse(7 in proba de indiv, 9 la duet si 10 la echipe.)

Programul liber= este un program pe care sportiva si-l

stabileste in functie de posibilitatile ei , combinand miscari si

vasliri , totul realizat pe muzica.

53) Salvarea de la inec

Exista mai multe posib. de salvare de la inec: de pe mal,

din barca sau prin inot. In salvarea unei persoane prin inot

trebuie sa se aiba in vedere :

locul de intrare in apa ;

nu se va sari in apa decat daca se cunoaste bine locul

respectiv

apropierea de victima - pana la victima se va inota pe sub

apa sau pe o suprafata;

apropierea de ea facandu-se pe la spate evitandu-se

posibilitatea ca salvatorul sa fie apucat cu bratele de

catre victima, procedeul de transport:

transportul cu priza sub axila= salvatorul prinde cu

ambele maini victima de axile, el inoata pe spate cu

miscari de picioare bras;

trasport cu priza pe maxilar = salvatorul se pozitioneaza

lateral de victima. El isi trece un brat pe sub o axila ,

prinzand cu mana , maxilarul victimei.

transport cu priza sub axila , cu imobilizare= salvatorul se

aseaza lateral fata de victima , trecand cu un brat pe sub

axila victimei , mana imobilizand bratul opus al victimei.

transport cu priza la cap = salvatorul apuca cu ambele

maini maxilarul victimei inotand lateral si cu miscari de

picioare bras sau craul.

54 ) Marcarea unui gol - jocul de polo

minge sa depaseaza linia de poarta;

un gol poate fi inscris de orice jucator care se afla

orunde pe teren cu exceptia portarului care nu are voie sa

depaseasca linia de jumate a terenului;

un gol poate fi marcat cu orice parte a corpului cu

exceptia pumnului strans;

un gol poate fi parcat printr-o aruncare din afara zonei

de 5m;

reluarea jocului de la mijlocul terenului;

cronometrul va fi pornit la reluarea jocului in momentul in

care mingea pleaca din mana jucatorului;

cornerul:- daca mingea iese din joc , dintr-un jucator

advers nu se va dicta corner pt echipa in atac;

daca mingea iese din joc , din portarul echipe adverse va

fi corner pt echipa in atac;

Greseli simple : - sportivul se tine sau impinge poarta;

sportivul se tine sau s trage de culoar;

sportivul sta sau merge pe fundul bazinului;

mingea este lovita de pumnul strans;

mingea este jucata cu doua maini ( exceptie portarul)

Eliminar: -

se stropeste intentionat un adversar;

se scufunda sau s trage un adv in apa;

lovirea intentionata a unui adversar cu mingea.

55) Oficialii - jocul de polo

arbitrii si arbitrii de poarta:

2 arbitrii si 2 arbitrii de poarta;

2 arbitrii si nici un arbitru de poarta;

1 arbitru si 2 arbitrii de poarta;

cronometrorii si secretarii:

1 cronometror si 1 secretar;

2 cronometrori si 1 secretar;

2 cronometrori si 2 secretari;

56 ) GRUPELE DE VARSTA

Categorii de varsta pt baieti si fete:

peste 18 ani - seniori ;

16, 17, si 18 ani - juniori I;

14 si 15 ani - juniori II;

12 si 13 ani - juniori III;

11 ani copii

Competitii organizate la nivel National :

CN Superliga;

CN juniori I ;

CN juniori II;

CN juniori III;

Cupa Federatiei pt copii ;

Cupa Romaniei - seniori ;

alte competitii -amicale de verificare

Competitii Internationale:

la niv . echipei nationale:

JO ;

CM ;

CM Juniori (varsta de 20 ani si mai putin);

CE ;

CE Juniori ;

CE Tineret;

la niv echipelor de club:

Cupa Campionilor ;

Cupa Cupelor;

Supercupa;

Trofeul LEN.

57 ) Arbitrii - jocul de polo

arbitrii au controlul absolut al jocului ;

autoritatea lor asupra jucatorilor va fi efectiva pe toata

durata in care ei si jucatorii se afla in incinta bazinului;

toate deciziile arbitrilor referitoare la situatiile aparute

sunt definitive ;

arb. vor fluiera inceperea , reinceperea jocului si pt a

declara golurile, loviturile de colt , lov neutre si orice

incalcari ale regulamentului;

arb. poate sa-si modifice decizia cu conditia semnalizarii

acestui lucru inainte ca mingea sa fie repusa in joc;

arb. au puterea de a elimina orice jucator din apa in

conformitate cu prevederile regulam. si de a opri jocul in

cazul in care jucatorul refuza sa paraseasca apa cand I s-

a ordonat;

arb au puterea sa elimine din incinta bazinului orice

jucator, inlocuitor, spectator sau oficial a caror

comportare impedica arbitrii sa isi duca la indeplinire

indatoririle in mod coresp.;

58 ) Arbitrii de poarta- polo pe apa

vor fi plasati de aceeasi parte cu masa oficiala , fiecare

pe linia de poarta la capetele terenului de joc.

Indatoririle arb de poarta sunt:

sa semnalizeze cu un brat ridicat vertical cand jucatorii

sun pozitionati corect pe linia de poarta coresp. la

inceputul unei reprize;

sa s. cu ambele brate ridicate vertical pt un start sau

restart gresit;

sa s. aratand cu bratul directia de atac pt o lovitura de

poarta;

sa s . aratand cu bratul directia de atac pt o lovitura de

colt;

sa sem. ridicand si incrucisand ambele brate pt un Gol ;

sa sem. cu ambele brate ridicate vertical pt o reintrare

gresita a unui jucator eliminat pt o intrare gresita a unui

inlocuitor.

fiecare arbitru de poarta va avea mingi de rezerva in

mom in care mingea de joc paraseste terenul de joc- va

arunca imediat o noua minge portarului.

59 ) Cronometrorii - polo pe apa

Indatoririle sunt:

sa inreg. perioadele de joc efectiv , time-out-urile si

pauzele dintre reprize;

sa i. per. de posesie continua a mingii de catre fiecare

echipa;

sa i. per. de eliminare ale jucatorilor eliminati in

conformitate cu regulam. si totodata timpii de reintrare

a acestora sau ai inlocuitorilor acestora;

sa s. inceputul ultimului minut de joc si al ultimului minut

de joc al celei de-a doua reprize de prelungiri ;

sa semnalizeze cu fluierul dupa 45 sec si la sfarsitul

fiecarui time-out.

60 ) Secretarii - polo pe apa

Indatoririle:

sa faca inreg . jocului incluzand jucatorii , scorul, time-

out-urile, eliminarile, lov de pedeapsa si greselile

personale ale fiecarui jucator;

sa controleze perioadele de eliminare ale jucatorilor

eliminati si sa semnalizeze expirarea perioadei de

eliminare prin ridicarea steagului corespunzator, cu

exceptia cazului in care arbitrul semnalizeaza reintrarea

unui jucator eliminat sau a unui inlocuitor , cand echipa

acestuia reintra in posesia mingii;

sa sem. cu steagul rosu si cu fluierul pt orice reintrare

incorecta a unui jucator eliminat sau o intrare incorecta a

unui inlocuitor;

sa sem. fara intarziere acordarea celei de-a treia greseli

personale impotriva oricarui jucator dupa cum urmeaza:

cu steagul rosu , daca a treia greseala personala este o

eliminare;

cu S rosu si cu fluierul daca a treia greseala personala

este un penalty.

61 ) Grupe de Varsta si probele de concurs - SINCRON

SENIORI -19 ani si mai sus

prob. de conc. F si M :

trambulina 1 m ;

trambulina 3 m :

platforma 10 m:

sincron Tramb 3 m ;

sincron Platf. 10 m ;

JUNIORI A ( 16-17-18 ani):

probe de conc F si M:

tramb 1 m ;

tramb 3 m program olimpic;

plat prog olimpic;

sincron tramb 3 m;

sincron platf.

JUNIORI B (14-15 ani)

probe de conc: F si M:

Tramb 1 m ;

tramb 3 m in prog olimpic;

platf prog olimpic;

sincron tramb 3 m;

sincron platf.

JUNIORI C (12-13 ani )

probe de conc F si M:

tramb 1 m;

tramb 3 m :

platf 5,7 m :

JUNIORI D1 ( 11 ani)

probe de conc F si M:

tramb 1 m ;

tramb 3 m;

platf 5,7 m;

Juniori D2 ( 10 ani si mai mici )

probe de conc F si M------ la fel juniori D1 si juniori C

Competitii internationale - 3 faze preliminarii , semifinale

(primii 18 clasati) si finale (primii 12 clasati).

-probele de trambulina 1m :

F : 5 sarituri din grupe dif , fara limita pt gradele

de dificultate;

M : 6 sarituri din grupe dif, fara limita pt gradele

de dificultate.

probele de tramb 3 m :

F : 5 sarituri din grupe dif , fara limita pt gradele

de dificultate;

M : 6 sarituri , fara limita pt gradele de

dificultate; din care o saritura va fi selectata din fiecare

grupa + o saritura suplimentara care poate fi selecata din

orice grupa;

probele de platforma 10 m :

F : 5 sarituri din grupe dif , fara limita pt gradele

de dificultate;

M : 6 sarituri din grupe dif, fara limita pt gradele

de dificultate;

probele de sincron - tramb 3 m si platf 10 m :

Feminin : 5 s diferite dintre care doua trb sa

depaseasa gradul de dificultate de 2,0 pt fiecare saritura

iar 3 sarituri fara limita a gradului de dificultate ;

Masculin : 5 s diferite dintre care doua trb sa

depaseasa gradul de dificultate de 2,0 pt fiecare saritura

iar 3 sarituri fara limita a gradului de dificultate .