Curs II - Sferele de Influenta

17
1 SFERELE DE INFLUENŢĂ 1 Sfera de influenţă este definită ca fiind "o zonă geografică în care o putere din zonă sau din afara zonei, de regulă o mare putere, bazându-se, în primul rând, pe superioritatea forţelor sale armate şi pe ameninţarea de a le utiliza, şi-a impus dreptul de a interveni în politica internă şi externă a statelor din zonă" 2 . Echilibrul de putere consacră rolul preponderent al statelor mari şi puternice, principiul echilibrului prezidând, nu de puţine ori, cu seninătate la dispariţia statelor mai mici, a căror absorbţie „apărea ca preţul înţelegerii între cei puternici”, cum afirma, pe bună dreptate, filozoful şi omul politic francez Charles Dupuys, imediat după prima conflagraţie mondială. Aşadat, sferele de influenţă apar ca un rezultat inevitabil al echilibrului de putere, aşa cum o demonstrează Hans Morgenthau, cel mai cunoscut teoretician şi promotor modern al echilibrului puterii, care, între metodele vizând realizarea acestuia, pune accent pe compensaţiile teritoriale. Morgenthau afirmă: „În acest caz, al sferelor de influenţă, compensaţia constă [...] nu în cedarea directă a suveranităţii teritoriale, ci mai curând rezervarea, pentru beneficiul 1 Materialul prezent aparține domnului profesor universitar doctor Silviu Neguț, iar detalii mai ample se pot regăsi în cartea Geopolitica. Universul puterii, Editura Meteor Press, București, 2008. 2 C. Bogdan, E. Preda, op. cit., pag 9 – 10.

description

gdfhg

Transcript of Curs II - Sferele de Influenta

  • 1

    SFERELE DE INFLUEN1

    Sfera de influen este definit ca fiind "o zon geografic

    n care o putere din zon sau din afara zonei, de regul o mare

    putere, bazndu-se, n primul rnd, pe superioritatea forelor

    sale armate i pe ameninarea de a le utiliza, i-a impus dreptul

    de a interveni n politica intern i extern a statelor din

    zon"2.

    Echilibrul de putere consacr rolul preponderent al statelor

    mari i puternice, principiul echilibrului prezidnd, nu de puine ori,

    cu senintate la dispariia statelor mai mici, a cror absorbie

    aprea ca preul nelegerii ntre cei puternici, cum afirma, pe

    bun dreptate, filozoful i omul politic francez Charles Dupuys,

    imediat dup prima conflagraie mondial. Aadat, sferele de

    influen apar ca un rezultat inevitabil al echilibrului de putere, aa

    cum o demonstreaz Hans Morgenthau, cel mai cunoscut

    teoretician i promotor modern al echilibrului puterii, care, ntre

    metodele viznd realizarea acestuia, pune accent pe compensaiile

    teritoriale. Morgenthau afirm: n acest caz, al sferelor de

    influen, compensaia const [...] nu n cedarea direct a

    suveranitii teritoriale, ci mai curnd rezervarea, pentru beneficiul

    1 Materialul prezent aparine domnului profesor universitar doctor Silviu

    Negu, iar detalii mai ample se pot regsi n cartea Geopolitica. Universul

    puterii, Editura Meteor Press, Bucureti, 2008. 2 C. Bogdan, E. Preda, op. cit., pag 9 10.

  • 2

    exclusiv al unui anumit stat, a unor teritorii pentru exploatare

    comercial, penetraie politic i militar i stabilirea ulterioar a

    suveranitii. Cu alte cuvinte, statul respectiv are dreptul, fr a

    avea autoritate legal asupra teritoriului n cauz, s opereze n

    interiorul sferei sale de influen fr competiia sau opoziia unui

    alt stat. Cellalt stat, la rndul su, are dreptul s revendice pentru

    propria sa sfer de influen aceeai abinere din partea primului

    stat1.

    Sunt muli analiti care apreciaz c, n fapt, caracteristica

    principal a sferelor de influen este aceea c relaiile de

    inegalitate, dominaia unui stat asupra altuia mai slab, se realizeaz

    cu pstrarea formelor exterioare ale suveranitii i cu un grad de

    autonomie, mai mare sau mai mic, dup mprejurri. n acelai

    timp, nu-i mai puin adevrat c, dup al Doilea Rzboi Mondial i

    mai ales n ultima vreme, marile puteri prefer forme mai discrete

    pentru asigurarea echilibrului de putere i a influenei lor pe arena

    mondial. Oricum, sursa durabilitii sferelor de influen const n

    faptul c acestea sunt legate nemijlocit de sistemul de relaii

    internaionale ntemeiat pe for, sistem care prea c a disprut

    sau cel puin s-a atenuat foarte mult odat cu implozia Uniunii

    Sovietice, numai c evenimentele din ultima vreme (Kosovo, Osetia

    de Sud i altele) demonstreaz contrariul.

    Dac mult vreme lupta pentru a dobndi sfer de influen

    avea caracter regional (confruntri ntre state, mai ales vecine,

    pentru a dobndi anumite teritorii istoria continentului nostru

    fiind mai mult dect convingtoare n acest sens), odat cu

    (re)descoperirea Americii (12 octombrie 1492, Cristofor Columb)

    lupta pentru mprirea Lumii Noi dobndete caracter mondial.

    1 Hans Morgenthau (1973), Politics among Nations, The Struggle for Power and

    Peace, fifth edition, Alfred A. Knopf, New York, pag. 180.

  • 3

    Iniial au existat doar doi pretendeni, Spania i Portugalia (n

    spiritul Tratatului de la Tordesillas), dar apoi s-au adugat i ali

    actori dornici s-i mpart i s stpneasc lumea: n principal

    Marea Britanie, Frana i Olanda (un caz aparte, o ar mic ce a

    dominat lumea o jumtate de secol), dar i Statele Unite ale

    Americii, Belgia, Italia, Germania i altele.

    La fel ca la putere, mare putere, i n cazul sferelor de

    influen gsim foarte puine definiii n literatura de specialitate,

    cele mai multe ntlnindu-se n prima jumtate a secolului al XX-

    lea, ndeosebi n enciclopedii. De pild, n faimoasa enciclopedie

    Britannica (ediia din 1910) se precizeaz: Termenul sfer de

    influen implic un acord ntre dou state, prin care fiecare parte se

    angajeaz s se abin de a interveni sau de a exercita vreo influen

    n anumite teritorii asupra crora s-a convenit ntre prile

    contractante c sunt rezervate pentru operaiunile celeilalte pri.

    Cam n aceeai vreme, o alt enciclopedie renumit, cea

    german Der Grosse Brockhaus (ediia din 1930) introduce

    termenul de sfer de putere (Machtsphre), prin care se nelege

    raza de aciune a puterii unui stat n msura n care se extinde

    dincolo de graniele sale n scopul influenei politice (zon de

    influen) sau ca un prolog al ocupaiei (zon de interes). Aadar

    distincia pe care o fac specialitii ntre sfere de influen (interese

    politice) i sfere de interes (interese economice)1.

    n plin proces de derulare a ostilitilor n timpul celui de-al

    Doilea Rzboi Mondial, secretarul de stat american Cordell Hull

    face o declaraie ocant n cadrul sesiunii comune a celor dou

    camere ale Congresului SUA (18 noiembrie 1943): "Pe msur ce

    prevederile Declaraiei celor patru naiuni sunt puse n practic,

    1 Pentru detalii a se vedea Encyclopaedia of Social Sciences, vol XIV, Macmillan,

    London, 1934.

  • 4

    nu va mai fi nevoie de sfere de influen (sublinierea noastr), de

    aliane, de echilibru de putere ori de alte aranjamente speciale, prin

    care, n trecutul nefericit, naiunile se strduiau s-i salvgardeze

    securitatea i s-i promoveze interesele." Hull prezenta, de fapt, un

    raport asupra primei conferine tripartite a minitrilor de externe ai

    principalelor puteri ale coaliiei antihitleriste (SUA, Marea Britanie

    i Uniunea Sovietic - Moscova, octombrie 1943), fcndu-se

    "ecoul unui sentiment general al opiniei publice care, pe baza unei

    experiene ndelungate, asocia sferele de influen i echilibrul de

    putere cu inegalitatea n drepturi ntre state, cu dominaia statelor

    mai puternice asupra celor mai slabe"1.

    Cteva decenii mai trziu, n plin Rzboi Rece, unele surse

    de referin sovietice (Bolaia Sovetskaia Eniklopedia i

    Diplomaticeskii Slovari) fceau aprecieri similare, dar exclusiv

    pe baze ideologice, apreciind c "o dat cu lichidarea sistemului

    colonialist i intensificarea micrii popoarelor pentru eliberare

    naional, noiunea de sfer de influen dispare, iar ca noiune de

    drept internaional, sferele de influen aparin trecutului".

    Termenul, dei utilizat de mult vreme, a dobndit

    circulaie public n legtur cu mprirea Africii ntre

    puterile coloniale europene spre sfritul secolului al XIX- lea

    mprirea cacavalului, cum sugestiv a numit acest proces

    cancelarul german Bismarck. De altfel, cauza celor mai multe

    conflicte din istoria omenirii, inclusiv a celor dou mari rzboaie

    mondiale ce au marcat secolul al XX-lea, a constituit-o politica de

    mprire i remprire a sferelor de influen.

    Dintre numeroasele acorduri/nelegeri ncheiate n

    decursul timpului de cei mari n dauna celorlali prezentm dou

    1 C. Bogdan, E. Preda, op. cit., pag. 6.

  • 5

    care au avut efecte i asupra Romniei: Pactul Ribbentrop-Molotov

    i Pactul Churchill-Stalin.

    Pactul Ribbentrop-Molotov

    Pactul germano-sovietic ar trebui, de fapt, numit Pactul

    Hitler-Stalin, pentru c ei au fost adevraii promotori i decideni,

    cei doi minitri de externe fiind doar executani. Dei prea ciudat

    semnarea unui tratat ntre doi oponeni ideologici (nazism-

    comunism), coninutul era, practic, cel tipic pentru tratatele similare

    (cele dou state se angajau s nu se atace unul pe cellalt sau s

    susin o a treia putere care ar ataca-o pe una dintre ele etc., etc.).

    i, totui, era ceva ciudat n acest tratat: faimosul protocol secret,

    prin care cei doi lideri i mpreau sferele de influen n Europa

    de Est i Central, viznd n principal Polonia, rile baltice i

    Romnia (Basarabia i Bucovina de Nord1).

    De ce a fost posibil semnarea acestui pact? Exist multe

    explicaii i speculaii. Istoricul Jan Palmowski sintetizeaz: Lund

    act de expansionismul german de dup Anschluss, Stalin spera s

    evite o confruntare cu Germania nazist. n schimb, pactul i

    garanta lui Hitler mn liber pentru cucerirea Poloniei. n

    eventualitatea unei intervenii a Marii Britanii i Franei, pactul

    permitea Germaniei s evite un rzboi pe dou fronturi.2

    Pactul a fost semnat la Moscova, n ziua de 23 august 1939,

    de ctre cei doi minitri de externe, Joachim von Ribbentrop i

    Viaceslav Molotov, n cadrul unei ceremonii prezidate de nsui

    Stalin. Hitler, care atepta extrem de nerbdtor semnarea tratatului,

    avea s le declare celor din preajma sa c, dac Ribbentrop nu

    reuete s ajung la o nelegere cu sovieticii, va pleca el nsui la

    1 Uniunea Sovietic va prelua i inutul Hera, care nu figura n protocol. 2 Jan Palmowski, op.cit., pag. 406.

  • 6

    Moscova. De ce era att de nerbdtor? Pentru c el deja stabilise

    data invadrii Poloniei (1 septembrie 1939) i nu mai erau dect opt

    zile!

    Dup ocuparea i divizarea Poloniei (Germania ncepnd

    cu 1 septembrie, iar Uniunea Sovietic din 17 septembrie), trupele

    Wehrmacht-ului i ale Armatei Roii ntlnindu-se ntr-un punct

    stabilit anterior prin protocolul din 23 august 1939, a fost semnat un

    al doilea protocol secret adiional. Iat ce ne spune translatorul

    oficial sovietic, Valentin Berejkov1, prezent la eveniment: Potrivit

    nelegerii anterioare, n sfera sovietic de influen, intrau Estonia

    i Letonia. De ast dat, lista era completat cu Lituania. n acelai

    timp, regiunile Lublin i Varovia intrau n sfera de interes a

    Germaniei, drept care s-au fcut modificrile necesare pentru

    stabilirea liniei de demarcaie. S-a stipulat, de asemenea, c relaiile

    economice existente ntre Germania i Lituania nu vor fi afectate de

    micrile efectuate de Uniunea Sovietic n acea regiune.2

    n mod paradoxal, dei odat cu punerea n aplicare a

    Planului Barbarossa (invadarea Uniunii Sovietice de ctre

    Germania la 22 iunie 1941), tratatul devenea nul i neavenit din

    perspectiva dreptului internaional, Uniunea Sovietic i, ulterior,

    Federaia Rus, nu l-a denunat niciodat, efectele sale fiind

    evidente i astzi.

    Pactul Churchill-Stalin

    Dei nu a cunoscut forma juridic scris, precum Tratatul

    Ribbentrop-Molotov, negocierea dintre primul-ministru britanic

    1 Totodat i translator de englez, participant, printre altele, i la ntlnirea dintre

    Churchill i Stalin din octombrie 1944. 2 Valentin Berejkov (1994), n umbra lui Stalin, Editura LIDER, Bucureti, pag.

    61.

  • 7

    Winston Churchill i conductorul sovietic Stalin (codificat

    Conferina Tolstoi de ctre britanici), din 9 octombrie 1944, are,

    din pcate, semnificaii similare. Este n cauz problema faimosului

    petec de hrtie, despre care att de mult s-a discutat timp de

    decenii.

    Mai nti sunt necesare cteva precizri. Este cunoscut

    faptul c cei trei aliai principali din perioada celui de al Doilea

    Rzboi Mondial (Roosevelt, Stalin i Churchill) au convenit

    ntlniri periodice n cadrul unor Conferine interaliate, cum au fost

    cele de la Teheran (28 noiembrie 1 decembrie 1943) i Ialta (4

    11 februarie 1945), la cea de la Potsdam (17 iulie 2 august 1945),

    n locul lui Roosevelt (decedat la 12 aprilie 1945) participnd noul

    preedinte american, Truman. O singur dat s-au ntlnit doar doi

    din cei trei conductori, Churchill i Stalin, respectiv pe 9

    octombrie 1944 la Moscova. Este interesant c, iniial, preedintele

    Roosevelt l desemnase pe noul ambasador american la Moscova,

    Averell Harriman1, n calitate de observator la ntlnirea dintre cei

    doi, dar apoi s-a rzgndit i i-a trimis o scrisoare lui Stalin n care

    a precizat c Harriman nu va participa la discuii i c Statele

    Unite nu se consider prtae la nici un fel de nelegere la care s-ar

    putea ajunge pe parcursul ntlnirii. De altfel americanii au fost

    foarte suspicioi n privina demersului lui Winston Churchill,

    calificnd manevrele primului-ministru britanic pentru promovarea

    intereselor imperiale britanice drept... churchillavelism,

    trimiterile la machiavelism fiind evidente.

    Discuia dintre Churchill i Stalin a fost centrat pe

    viitorul statelor din Balcani i Europa de Est, inclusiv Romnia,

    1 Averell Harriman (1891-1986) va face ulterior o frumoas i lung carier

    politic, inclusiv n timpul preediniei lui John F. Kennedy.

  • 8

    evident. Dar iat relatarea negocierii prin pana unui martor

    ocular, translatorul de englez al lui Stalin, Valentin Berejkov1:

    Churchill a deschis discuia spunnd c ar fi fost necesar

    s se clarifice anumite chestiuni pe care le abordaser n

    corespondena din ultima vreme.

    Sunt gata s discut orice chestiune, a replicat Stalin.

    Trebuie s vorbim despre dou ri, a precizat primul

    ministru britanic. Una este Grecia, cealalt, Romnia. Aceasta din

    urm nu ne preocup n mod special, ns Grecia e cu totul altceva.

    Anglia trebuie s dein supremaia n Mediterana i sper c

    marealul Stalin va recunoate poziia noastr dominant n Grecia,

    tot aa dup cum sunt gata s accept ideea c marealul Stalin va

    juca un rol preponderent n Romnia.

    Stalin a manifestat nelegere fa de poziia guvernului

    britanic, spunnd c Anglia ar avea probleme serioase dac ar

    pierde controlul asupra zonei mediterane.

    Cred c ar trebui s exprimm aceste idei n termeni

    diplomatici, a spus n continuare primul ministru, evitnd formulri

    de genul mprirea sferelor de influen, cci aceasta i-ar oca pe

    americani. Dar dac dumneavoastr i cu mine vom ajunge la o

    nelegere reciproc, voi putea s-i explic situaia preedintelui

    SUA.

    Stalin i-a amintit lui Churchill de dorina lui ca la aceast

    ntrevedere orice decizie s fie adoptat ad referendum.

    Noi nu avem nici un fel de secrete fa de preedinte, s-a

    grbit s-l asigure premierul britanic. Considerm salutar prezena

    lui Harriman la unele dintre sesiunile noastre de negocieri. Dar

    aceasta nu ne poate mpiedica s avem i discuii confideniale.

    1 Totodat i translator de german, participant la discuiile dintre Ribbentrop

    Molotov, n 1939, cu ocazia semnrii cunoscutului pact.

  • 9

    Dup prerea mea, Statele Unite i arog prea multe

    drepturi n detrimentul Uniunii Sovietice i al Marii Britanii, a

    remarcat plin de nelegere Stalin. Cu toate acestea, rile noastre au

    ncheiat un tratat de asisten mutual, nu-i aa?

    Dup acest schimb de replici n care interlocutorii au lsat

    s se neleag mult mai mult dect au spus concret, Churchill a

    continuat:

    Am la mine un document care exprim punctul de vedere

    al anumitor cercuri de la Londra.

    A scos din buzunarul interior de la piept o foaie de hrtie

    mpturit n patru, a netezit-o pe mas i i-a ntins-o lui Stalin.

    Textul nu avea nevoie de traducere. Foaia de hrtie coninea

    numai cteva rnduri:

    Romnia

    Rusia.....................90%

    Ceilali...................10%

    Grecia

    Marea Britanie.......90%

    (mpreun cu SUA)

    Rusia......................10%

    Iugoslavia..................50% 50%

    Ungaria......................50% 50%

    Bulgaria

    Rusia........................75%

    Ceilali......................25%

    A urmat o tcere prelungit. Stalin a privit cu luare-aminte

    cifrele, fr s spun un cuvnt. Apoi a luat unul din creioanele sale

    groase, albastre, din paharul de bronz n care obinuia s le in i a

    fcut un semn mic n colul din stnga sus al foii de hrtie. Dup

  • 10

    aceea, fr s rosteasc nici un cuvnt, a mpins hrtia napoi spre

    Churchill.

    A urmat o alt pauz lung. Churchill a fost din nou primul

    care a rupt tcerea.

    Oare n-o s se considere c am adoptat o atitudine cam

    cinic, dispunnd n felul acesta de soarta a milioane de oameni?

    Hai s ardem hrtia.

    Nu, pstrai-o.

    Churchill a mpturit-o i a pus-o la loc, n buzunar.

    A urmat o alt tcere prelungit.

    Despre aceast scen silenioas s-a scris foarte mult.

    Partea sovietic a negat pur i simplu c la aceast ntrevedere s-ar

    fi ncheiat vreo nelegere referitoare la mprirea sferelor de

    influen din Europa Rsritean. Autoritile noastre

    guvernamentale au asigurat lumea c un stat socialist nu putea fi

    implicat n nici un fel de trguri ruinoase cu o ar imperialist ca

    Marea Britanie, cci aceasta ar fi contravenit principiilor

    fundamentale ale politicii externe leniniste a Uniunii Sovietice.1

    Discuia privind partajarea rilor n cauz a fost

    continuat, n ziua urmtoare, de minitrii de externe ai celor dou

    ri: Anthony Eden i, respectiv, Viaceslav Molotov, nimeni altul

    dect artizanul pactului sovieto-german. Cel din urm a insistat n

    sensul creterii procentajului sovietic n Bulgaria, Ungaria i

    Iugoslavia, ceea ce nsemna c n privina Romniei i Greciei

    partea sovietic era mulumit. Realitatea avea s fie ns i mai

    crud, cu excepia Greciei toate celelalte ri intrnd n sfera de

    influen sovietic.

    1 Valentin Berejkov, op. cit., pag. 379-382.

  • 11

    Exist ns i varianta prezentat de nsui Churchill n

    faimoasele sale memorii (pentru care a luat Premiul Nobel pentru

    Literatur):

    S-a creat o atmosfer de lucru i eu am declarat: . n timp ce se traduceau

    aceste cuvinte, am luat o jumtate de coal de hrtie i am scris...1

    (n fapt este prezentat acelai tabel ca i n cazul lui Berejkov).

    n fapt negocierea britano-sovietic nu era chiar o

    surpriz, unele discuii anterioare prefand evenimentul. De pild,

    ntr-o scrisoare din 16 aprilie 1944, Churchill i scria lui Molotov

    c, n privina negocierilor cu Romnia, noi v considerm puterea

    predominant, iar la ntlnirea din 5 mai a ministrului de externe

    britanic cu ambasadorul sovietic la Moscova, Gusev, Eden i-a

    sugerat acestuia ca cele dou ri ale noastre s cad la un acord

    ca, pe durata rzboiului, Marea Britanie s ia iniiativa n Grecia i

    Uniunea Sovietic n Romnia.

    Ca n cazul tuturor conceptelor geopolitice, i n privina

    sferelor de influen, dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial,

    referirile devin tot mai rare, explicaia fiind aceeai. Cu excepia, i

    n acest caz, a surselor franceze, care subliniaz faptul c

    recunoaterea lor poate fi explicit sau tacit. Enciclopedia

    Britannica din nou puncteaz foarte concret, afirmnd c

    1 Apud Corneliu Bogdan, Eugen Preda, op. cit., pag. 183.

  • 12

    termenul este, n prezent (citat din ediia 1977) "ntrebuinat, n

    general, pentru a desemna sferele de influen ale superputerilor,

    SUA i URSS. C SUA au drept prim sfer de influen America

    Latin, n timp ce URSS au o revendicare similar cu privire la

    statele est-europene vecine".

    Politica sferelor de influen nu este, evident, aa de nou

    cum am vrea s credem. Se pot face referiri chiar la Biblie. Atfel,

    potrivit Vechiului Testament, dup ntoarcerea din Egipt, Avraam i

    Lot, dndu-i seama c pmntul Canaanului (al Palestinei, ara

    Fgduinei) nu va putea suporta corturile (ce adposteau

    populaia) i turmele lor, care ar fi distrus vegetaia, au ajuns la o

    nelegere privind mprirea pmnturilor, criteriul fiind apa (i

    implicit fertilitatea pmntului): lui Avraam i-au revenit colinele

    nverzite ale Canaanului, iar lui Lot valea fertil a Iordanului.

    Dar cel mai elocvent exemplu, naintea timpurilor moderne,

    este faimosul Tratat de la Tordesillas, semnat la 7 iulie 1494, n

    vechea mnstire din micul sat omonim spaniol, de ctre Spania i

    Portugalia, prin care cele dou ri, care nc nu erau mari puteri, i

    mpreau sferele de influen n nou (re)descoperita Americ (12

    octombrie 1492) de ctre genovezul Cristofor Columb, aflat n

    slujba Spaniei. Potrivit Tratatului, tot ceea ce era descoperit pn la

    370 leghe vest de Insulele Capului Verde aparinea Portugaliei

    (ntruct ea ncepuse "colonizarea" prin descoperirea i cucerirea

    treptat a coastelor Africii), iar mai departe Spaniei. Aa se face

    c imensul teritoriu care astzi constituie Brazilia a fost colonie

    portughez. Dar pentru a nelege mai bine esena acestui Tratat

    trebuie s ne ntoarcem n timp i s menionm cteva elemente.

    Columb, care mai nti i oferise serviciile regelui Portugaliei, care

    l-a refuzat, a descoperit "Lumea Nou" (America) pentru Spania.

    Dar Spania ncheiase n chiar acelai an, doar cu cteva luni mai

    devreme Reconquista (eliberarea Peninsulei Iberice) de mauri (n

  • 13

    urma cuceririi ultimei redute arabe, Granada), i era sleit economic

    i militar. Portugalia vecin, dei mult mai mic, nu purtase nici un

    rzboi, avea o armat bine ntreinut i era invidioas pe marea

    realizare a venicului su duman. Regii Spaniei (n principal

    Isabela de Castilia, care era mult mai pragmatic dect soul su,

    Ferdinand de Aragon), dndu-i seama de pericol, au iniiat, cu

    sprijinul unor prelai i, se pare, chiar al papei, cunoscutul Tratat.

    Reacia celorlalte puteri emergente europene nu s-a lsat ateptat.

    Cea mai semnificativ a fost reacia lui Francisc I, regele Franei

    (1515 1547), care aflnd despre existena acestui Tratat ce statua

    sferele de influen, a replicat: "Soarele strlucete pentru mine ca

    i pentru ceilali. S mi se arate clauza din testamentul lui Adam

    care m exclude de la mprirea lumii. Dumnezeu nu a creat lumea

    numai pentru spanioli"1.

    Dup cum am mai spus, chiar i occidentalii se fereau s

    foloseasc termeni ca mare putere, superputere, sfere de influen

    etc. Cu toate acestea, n cteva rnduri acest lucru avea s se

    ntmple, i s provoace reacii puternice. Una dintre cele mai

    benigne "scpri" a fost aceea a preedintelui american Ronald

    Reagan. Acesta, n august 1983, rspunznd ntrebrilor unor

    ziariti cu privire la poziia SUA fa de evenimentele din Ciad, ca

    i fa de intervenia altor puteri, printre care i Frana, a declarat c

    SUA vor avea o poziie mai puin activ, ntruct "Ciadul se afl n

    sfera de influen a Franei." Ceea ce era adevrat, de altfel, dar

    sinceritatea preedintelui Reagan a fost considerat o mare gaf,

    ntruct pn atunci nici un ef de stat sau de guvern nu mai

    recunoscuse un asemenea lucru, c ar duce sau, respectiv, ar

    accepta o politic a sferelor de influen.

    1 Eric Williams, Contestatarii testamentului lui Adam, Magazin istoric, nr. 12

    (165), decembrie 1980, pag. 54.

  • 14

    Dac acest incident s-a stins relativ repede, un altul,

    petrecut cu apte ani mai nainte, a produs reacii mult mai adnci,

    ducnd la apariia aa-numitei doctrine Sonnenfeldt.

    Doctrina Sonnenfeldt. n numerele din 22 martie 1976,

    faimoasele cotidiene americane "Washington Post" i "International

    Herald Tribune" au publicat stenograma ntlnirii, din decembrie

    1975, a lui Helmuth Sonnenfeldt, consilierul special al secretarului

    de stat al SUA, Henry Kissinger, pentru Europa de Est i URSS cu

    ambasadorii americani din aceast zon. "Incapacitatea de a se

    asigura de loialitatea statelor est-europene se spunea n raport,

    nseamn un eec nefericit al Uniunii Sovietice, deoarece Europa

    de Est se gsete ntr-o zon a influenei ruseti i a intereselor

    sovietice" (sublinierea noastr). Mai mult, n continuare, se susinea

    c relaiile dintre rile Europei de Est i Uniunea Sovietic "ar

    putea s devin, mai devreme sau mai trziu, explozive i s

    cauzeze un al treilea rzboi mondial. Aceast stare neorganic,

    nefireasc a relaiilor constituie o primejdie pentru pacea mondial,

    i izbucnirea conflictului dintre Est i Vest este inevitabil".

    Interpretarea dat unor asemenea afirmaii a fost aceea c

    H. Sonnenfeldt urmrea bunvoina Uniunii Sovietice, lsnd s se

    neleag c SUA ar fi de acord cu o integrare a rilor Pactului de

    la Varovia de ctre URSS, pentru a nu se repeta n acestea

    tendinele de independen din unele ri socialiste (Ungaria, 1956,

    Cehoslovacia, 1968 i altele). Sau, mai precis, potrivit anumitor

    analiti, se sugera c SUA ar fi gata s consimt la o anexare a

    acestor state de ctre Uniunea Sovietic spre a se evita un al treilea

    rzboi mondial.

    Reaciile la acest raport au fost imediate, i deosebit de

    puternice, nu numai n Vest, ci i n Est, una dintre cele mai

    semnificative fiind aceea a Romniei. Drept urmare, opt zile mai

    trziu, purttorul de cuvnt al Casei Albe, Ronald Nassen, este

  • 15

    nevoit s declare c Statele Unite nu-i schimb concepia / prerea

    c poziia Uniunii Sovietice de putere predominant n Europa de

    Est este nendreptit. De asemenea, acesta afirm c secretarul de

    stat Henry Kissinger a resimit ca "nefericit" ideea unei "legturi

    organice" ntre Uniunea Sovietic i rile din Europa de Est, i

    concluzioneaz spunnd c nu exist, aa cum deja se vehicula, nici

    o "doctrin Sonnenfeldt".

    Analitii sunt cu toii de acord c politica sferelor de

    influen este esenialmente o politic de mare putere, nu mai

    vorbim de superputeri, hegemonii, chiar dac statele ce ating un

    asemenea rang, de regul, nu recunosc oficial acest lucru. De pild,

    Statele Unite, hegemonul de dup ncheierea Rzboiului Rece, n

    urma imploziei Uniunii Sovietice, care, mult vreme, s-a ferit s-i

    afieze public, prin declaraii, puterea i dorina de recunoatere a

    influenei sale n lume, a renunat la acest stil, dovad documentul

    Defense Planning Guidance, din 1993, al Administraiei Clinton, n

    care se precizeaz, rspicat, c "existena unor actori independeni

    pe scena internaional ar fi intolerabil pentru c ar constitui o

    sfidare la adresa hegemoniei americane, care este cheia unei

    ordini internaionale prospere i stabile". De unde, evident,

    concluzia fireasc, SUA trebuie s continuie s domine sistemul

    internaional prin"descurajarea naiunilor dezvoltate de a pune sub

    semnul ntrebrii rolul nostru de lider sau de a aspira la un rol

    global sau regional mai important".

    Mai recent, cunoscutul analist american de origine japonez

    Francis Fukuyama spune: "Dei neag c ar avea ambiii imperiale,

    administraia Bush a articulat totui, n discursul prezidenial din

    luna iunie a anului 2002 de la West Point i n cadrul National

    Security Strategy of the United States Strategia de Securitate

    Naional a Statelor Unite (n. tr.) o doctrin a rzboiului de

    prentmpinare sau mai bine zis, preventiv, care de fapt va plasa

  • 16

    Statele Unite ntr-o poziie de guvernare a populaiilor potenial

    ostile din rile care amenin cu terorismul. Acest lucru s-a

    ntmplat n Afghanistan, n 2001 (...). Nevoia de a purta rzboiul n

    Afghanistan a atras puterea militar american n ri ca

    Tadjikistan, Turkmenistan i Uzbekistan, toate fcnd parte

    anterior din sfera de influen a Uniunii Sovietice (sublinierea

    noastr) i toate avnd grave probleme de guvernare intern"1.

    Dac dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial Uniunea

    Sovietic a reuit s-i dezvolte o sfer de influen impresionant

    (pornind de la rile comuniste est-europene i ajungnd nu numai

    n Africa, Asia, America de Sud, ci i n fief-ul american Cuba),

    dup destrmarea Imperiului Sovietic, Rusia, ca motenitoare a

    acestuia, s-a vzut nevoit s i-o restrng tot mai mult. Mai nti

    pierderea influenei n rile foste comuniste europene, apoi i n

    cele mai multe din fostele republici unionale, unele (rile baltice)

    devenind chiar membre NATO, iar altele (Ucraina i Georgia) fiind

    pe cale de a deveni. Influena pe care nc o mai are n aa-numita

    "vecintate apropiat" s-a limitat i mai mult odat cu "revoluiile

    portocalii" din Georgia (decembrie 2003 Revoluia

    trandafirilor), Ucraina (decembrie 2004) i Krghizstan (2005

    Revoluia lalelelor). Evident aceast restrngere a sferei de

    influen a Rusiei a marcat, n sens contrar, o cretere a celei a

    Statelor Unite, sprijinitoare, direct sau indirect, a micrilor din

    rile respective.

    Numai c ultimii ani vor marca o schimbare de situaie,

    Rusia intrnd n ofensiv pentru recuperarea sferei sale de influen,

    cele mai concludente dovezi fiind opoziia ferm fa de intrarea

    Ucrainei i a Georgiei n NATO, cu ocazia summitului de la

    1 Francis Fukuyama (2004), Construcia statelor. Ordinea mondial n secolul

    XXI, Editura Antet, Bucureti, pag. 102 103.

  • 17

    Bucureti (aprilie 2008), i invadarea Georgiei (august 2008) sub

    pretextul aprrii populaiei rusofone din Osetia de Sud. Putem

    vorbi, de fapt, de un adevrat rzboi, n condiiile n care s-a folosit

    armament greu, au avut loc distrugeri materiale nsemnate, victime

    umane (ntre 1 500 i 2 000 de persoane), rnii etc.