Curs II-III Biochimie

3
Curs II-III 21.04.2015 Catabolismul amino-acizilor Transaminarea – reactia de transaminare consta in transferul gruparii amino, a unui amino-acid,(a.a.) pe un cito acid nou, cu formarea unui a.a. nou corespunzator, cetoacidului initial.Enzimele, care catalizeaza aceasta reactie, se numesc transaminaze sau transferaze.Cele mai active in organism sunt enzimele corespunzatoare acidului glutanic si aspazic si anume :gluanicotransaminaza si asparticatransaminaza sunt foarte activi in muschi, creier, fiact, rinichi si mucoasa intestinala.Ele sunt mai putin active, in glandele endocrine, tesutul embrional si neuroplazic. Calea transaminarii directe – consta in cuplarea aminarii reductive, a acizdului aflacetoglutaic, cu transaminarea de pe acidul glutanic astfel sintetizat pe cetoacizii corespunzatori diversilor a.a. Hemoglobina – contine 33% fier, si are rolul de depunde si transport a Oxigenului de la plamani la testuri, cu formare de hemoxiglobina.Hemoglobina poate depoztia si monoxidul de carbon.Hemoglobina, este formata dintr-o proteina numita globina, si gruparea prostetica numita hem.Hem-ul ca structura este porfirina, substanta alcatuica din 4 cicluri pirolice legate intre ele, prin punti de metinin, Formand un nucleu in care sunt orientati spre interior. Catabolismul proteinei –

description

biochimie

Transcript of Curs II-III Biochimie

Page 1: Curs II-III Biochimie

Curs II-III 21.04.2015

Catabolismul amino-acizilor

Transaminarea – reactia de transaminare consta in transferul gruparii amino, a unui amino-acid,(a.a.) pe un cito acid nou, cu formarea unui a.a. nou corespunzator, cetoacidului initial.Enzimele, care catalizeaza aceasta reactie, se numesc transaminaze sau transferaze.Cele mai active in organism sunt enzimele corespunzatoare acidului glutanic si aspazic si anume :gluanicotransaminaza si asparticatransaminaza sunt foarte activi in muschi, creier, fiact, rinichi si mucoasa intestinala.Ele sunt mai putin active, in glandele endocrine, tesutul embrional si neuroplazic.

Calea transaminarii directe – consta in cuplarea aminarii reductive, a acizdului aflacetoglutaic, cu transaminarea de pe acidul glutanic astfel sintetizat pe cetoacizii corespunzatori diversilor a.a.

Hemoglobina – contine 33% fier, si are rolul de depunde si transport a Oxigenului de la plamani la testuri, cu formare de hemoxiglobina.Hemoglobina poate depoztia si monoxidul de carbon.Hemoglobina, este formata dintr-o proteina numita globina, si gruparea prostetica numita hem.Hem-ul ca structura este porfirina, substanta alcatuica din 4 cicluri pirolice legate intre ele, prin punti de metinin,Formand un nucleu in care sunt orientati spre interior.

Catabolismul proteinei –

SCHEMA!

Page 2: Curs II-III Biochimie

Prote alimentare scindare hidrolitica trepsina+pepsina

Prot. Celulare -------->catepsine....> AMINOACIZI.......................>ox, directa.....>Co2+H2O+NH2

Nh3<......deazaminare.....>compusi(C,H,O)

\/ \/ \/

Uree glucoza corpi cetonici

\/ \/

Co2+H20 Co2+H2O

Ciclul Urogenetic:

Amoniacul este o sub toxica pt organism, in special pt SNC, si din acesti motiv, organismul catabolizeaza mai departe prin procesul de ureogeneza.Amoniacul liber, impreuna cu un mol de Co2,in prezenta de ATP va reactiona cu acidul acetilglutanic si se va transforma in citrulina.Aceasta reactie are loc, la nivelul ficatului.Citrulina va fixa o noua molecula de amoniac,dar de data aceasta din acidul aspaztic cu formare de succinin arginina care se va transforma apoi in arginina,aceste reactii avand loc la nivelul ficatului si rinichiului.Arginina in cea de-a 3-a etapa, se va transforma in orinitina cu eliberare de apa si formare de uree,care este produsul final al metabolismului proteic si este utilizata ca indice biochimic in dirijarea antrenamentului in urmarirea refacerii post-efort si in adaptarea oprganismului la altitudini.

Lipide – sunt substante heterogene solubile insolvent organice,dpdv chimic sunt eteri ai alcolilor cu acizi grasi, cu greutate moleculara mare.

Metabolibsmul – fiactul are rol central in metabolismul lipiderlo, in defradare depozitare, sinteza si trasnfoare.se diferentiaza preferential acizii grasi nesaturati,are capacitatea de a desatura acizii grasi saturati, prin reactii enzimatice.Poate desatura acizii grasi, pana la acidul oleic, care are o singura dubla legatura.NU poate biosintetiza acizii grasi cu mai multe duble legaturi in molecula.