LEZIUNI CUTANATE ELEMENTARE

1

CURS I DERMATOLOGIE

Semne si simptome prezente in Dermatologie Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii

STRUCTURA PIELII

Pielea sau tegumentul este derivatul conjunctivo-epitelial care acopera toata suprafata corpului. Este un organ elastic si impermeabil pentru unele solutii si gaze, ca si pentru eposit.

Pielea este neteda, prezinta in unele locuri santuri (numite plici) si ridicaturi in partea de extensie a articulatiei. Pe palme si plante, pielea prezinta adancituri fine separate de sreste fine formand un desen particular pentru fiecare individ numit amprente, folosite in medicina legala si politie.

Pielea are o suprafata de 1,5m2 si o grosime de 1-4 mm.

Culoarea pielii este data de :

• cantitatea de pigment din epiderm;• circulatia sangvina din derm;

• stratul de grasime din epiderm.

Histologic, pielea este alcatuita din trei straturi principale:

A. Epidermul B. Dermul C. Hipodermul

I. LEZIUNILE ELEMENTARELeziuni elementare prin modificare de coloratie (discromice)

Constau din pete sau macule. Acestea sunt modificari circumscrise sau difue ale culorii tegumentului fara modificarea reliefului cutanat. Se clasifica in doua subgrupe in functie de substratul lor morfofunctional, dupa aspectul si evolutia lor:

Pete discromicePete vasculo-sangvine (hemodinamice

2

Leziuni cu continut solid

papula

• este o proeminenta papilara circumscisa• diametrul mai mic de 0,5 cm• se rezoarbe fara a lasa cicatrice

• nodulul

• este o masa solida• diametrul peste 0,5 cm• poate afecta epidermal si dermul• apar in

o leprao sifilis tertiar

• vegetatia

• excrescenta situate pe tegument sau mucoasatumora

• formatiune proeminenta , ferma la palpare• neinflamatorie• cu tendinta la crestere• poate fi

benigna maligna• pentru diagnostic criteriu de baza este examenul histopatologic

• lichenificarea

PRURITUL• simptomul cel mai frecvent• definit ca o senzatie particulara, neplacuta care determina bolnavul sa se scarpine• in urma gratajului se pot forma excoriatii acoperite de cruste hematice, astfel se creaza porti de intrare pentru microbe

pruritul fiziologic este

• tranzitoriu

• discret• present dupa o oboseala o transpiratie o deshidratare o in cresterea temperaturii cutanate

pruritul patologic este un simptom in• urticarie• eczema

3

• alergii• medicamentoase• micoze

pruritul generalizat poate fi intilnit in multe afectiuni non- dermatologice• diabet zaharat• hepatite cornice• ciroze• bolnavii hemodializati

pruritul este simptomul initial precedind instalarea tabloului clinic

• poate fi intilnit• in ultimul trimestru de sarcina, dispare dupa sarcina• la menopauza• la persoane in virsta - pruritul senil

4

• ingrosarea tegumentului

• accentuarea cadrilajului normal al pielii

• keratoza

• leziune uscata, groasa• formind relief

• ia nastere prin ingrosarea stratului cornos

Leziuni cu continut lichid

• vezicula

• reprezinta acumularea vizibil de lichid ce realizeaza o leziune cu diametrul sub 0,5 cm

• ia nastere prino eposit m interstitial ca in eczema o mecanism parenchimatos ca in herpes

• bula - flictena

• are diamterul peste 0,5 cm• poate fi produsa prin factori

o fizicio chimicio infectiosio imunologici

• pustule

• reprezinta acumularea vizibila de puroi• poate fi

o foliculara o interfoliculara• din punct de vedere al continutului este

o septic - etiologie microbiana o aseptic - psoriazis pustular

Leziuni prin solutii de continuitate

• eroziuni

• pierderea de substanta care nu depaseste membrane bazala

• ulceratia• pierderea de substanta depaseste membrane bazala

• se vindeca fara cicatrice

• fisura

5

• pierdere liniara de substanta

• excoriatia

• pierdere liniara de substanta produsa prin grataj

Leziuni formate prin depozitarea pe suprafata pielii a celulelor stratului cornos, a secretiilor sau a tesuturilor necrozate

• scuama

• acumularea in exces pe suprafata pielii a celulelor stratului cornos

• crusta

• uscarea unei serozitati sau a unui exudat

• escara

• necroza ischemica neagra

• sfacel

• depozit necrotic de culoare alb-cenusie

• produs prin actiunea unor agenti microbieni

Eritemul= o roseata a pielii de durata in general scurta, mai rar persistenta, cu nuantevariabile de la rosu aprins la roz palid, care dispare la presiune avand temperatura localacrescuta.• Histopatologic - largirea evidenta a lumenului arteriolelor din plexul subpapilar.•  poate fi asociat cu alte leziuni precum vezicule, bule, pustule

Dupa configuratie si intindere - tipuri de eritem:a) eritemul localizat – haloul (mica zona eritematoasa in jurul unei leziuni circumscrise:vezicula, bula, pustula), eritemul in placi sau in placarde. b) eritemul regional – al zonelor descoperite sau fotoexpuse (fata, decolteul si dosul mainilor),al marilor pliuri (inghinal, axilar, submamar, interfesier).c) eritemul generalizat = exantem, intereseaza suprafete extinse sau chiar tegumentul intotalitate.

Scabia

6

Scabia este produsa de un acarian, Sarcoptes scabiae, ce poseda patru perechi de picioare si un cefalo-torace si prezinta dimorfism sexual, femelele fiind mult mai mari decat masculii. Femelele fecundate paraziteaza pielea umana ( sau animala, existand variante caprine, ovine, etc ) in care isi sapa un tunel din care nu vor mai putea iesi, pentru ca au pe spate ghimpi indreptati spre inapoi. In tunelul cutanat depun larvele, care vor iesi la suprafata pielii, unde se transforma in nimfe, apoi in adulti si se acupleaza, dupa care masculii mor iar femelele reiau ciclul.

Scabia este prezenta in toata lumea si evolueaza in cicluri de circa 20 - 25 de ani, cand numarul de cazuri creste chiar si in conditiile unei bune igiene a populatiei. Transmiterea se face prin contact direct cu bolnavul ( inclusiv contact sexual ) sau prin lenjeria de corp si de pat a acestuia, in care parazitul supravietuieste 3 - 4 zile.Copii sunt mai receptivi decat adultii.

Perioada de incubatie este de 3 -4 saptamani.

Eruptia clasica la un adult consta din papule eritematoase cu topografie tipica pe : pliul axilar anterior, interdigital, fata anterioara a articulatiei radio-carpiene, mamar, abdominal, fata interna a coapselor, pliul subfesier iar la barbati teaca penisului si scrot sunt localizari foarte evocatoare. Practic, la adult, sunt respectate constant fata si spatele.La copilul mic pot apar si leziuni palmo-plantare. Elemente eruptive carateristice dar rar intalnite sunt santul acarian, o leziune lineara rosie de cativa mm, corespunzand tunelului acarian, care se termina de regula printr-o vezicula perlata, corespunzand locului unde se afla corpul femelei. Deosebit de caracteristica pentru diagnostic este evolutia pruritului, practic absent ziua si cu accentuare marcata noaptea. Pentru diagnostic mai este utila ancheta epidemiologica, care revela frecvent aparitia unui prurit nocturn la alti membri ai familiei sau ai colectivitatii in care traieste bolnavul.

Complicatia redutabila este impetiginizarea leziunilor de grataj cu streptococici β-hemolitici nefritogeni, acest impetigo generalizat putand conduce la o glomerulo-nefrita post-scabioasa la copil.

Forme clinice particulare constau in scabia la persoane cu buna igiena corporala, la care leziunile sunt minimale sau scabia incognita, la cei tratati cu dermato-corticoizi care sterg temporar eruptia papuloasa si pentru care proba terapeutica este importanta inclusiv pentru diagnostic.La celalalt capat al spectrului clinic se afla scabia "norvegiana", care apare la vagabonzi sau persoane imunodeprimate si se manifesta ca un impetigo diseminat, cu cruste purulente groase, diseminate inclusiv pe spate, ceafa si scalp, sub care se afla mii de paraziti, motiv pentru care aceasta forma este intens contagioasa.

Tratamentele clasice cu unguent cu sulf 10% pentru adulti si 5% pentru copii, unguentul cu hexaclorciclohexan ( Lindan 1%) pentru adulti si solutia de benzoat de benzyl 20% pentru copiii sub 3 ani se mai utilizeaza, dar sunt putin eficace si depasite moral.Pentru toate trei este nevoie de trei aplicatii consecutive de seara pe toata suprafata corpului, de la gat in jos.

Tratamentele recente sunt cu permetrine, insecticide mai putin toxice si mai bine tolerate pe tegumentul uman : Scabex 1% crema sau emulsie si Spregal spray; pentru ambele este suficienta o singura aplicare de seara.Practic se trateaza toti membrii familiei, avand in vedere perioada de incubatie lunga si in plus rufaria de corp si de pat se fierbe un minut, iar articolele care nu se pot fierbe se aerisesc 5 zile ( parazitii supravietuiesc in mediul extern circa 2-3 zile ).

7

Scabia norvegiana se trateaza pe cale generala cu Ivermectine ( Mectizan), concomitent cu tratamentul infectiei bacteriene.

Post-scabios persista adesea, mai ales pe teaca peniana, papule sau noduli discret pruriginosi ( pana la resorbtia completa a corpului parazitar) care se trateaza cu dermatocorticoizi si, la nevoie, cu antihistaminice simptomatic.In nici un caz nu se va incepe tratamentul unui caz suspect de scabie cu cortizonice local sau general.In situatii incerte diagnostic este preferabil a se incepe prin proba terapeutica cu un antiparazitar si ulterior alte tratamente.

Pediculoza (Paduchii)

Pediculozele sunt produse de o insecta, pediculus hominis cu variantele P.capitis, P. vestimenti si Phtirius pubis.Acestea sunt insecte hematofage, care traiesc agatate de firele de par sau in vesminte si coboara pe corp, intepand pielea pentru hranire, ocazie cu care apare si pruritul.

Aceste insecte au circa 1-2 mm lungime si 1 mm latime, culoare galben - cenusie si la prima vedere par a fi bucati de matreata, dar care sunt agitate de miscari active, proprii.

In cazul pediculozei capului localizarea de electie este zona occipitala.Pe tegument se observa papulo-vezicule eritematoase si leziuni de grataj, uneori impetiginizari.Femelele traiesc circa 2 luni, perioada in care depun 200 -300 de oua. Acestea se cheama lindini, au un aspect ovalar, dimensiuni de circa 0,5 mm si sunt fixate de firele de par printr-un clei biologic produs de femela.Practic lindinii imita o matreata banala, dar care este aderenta la firele de par.Transmiterea se face prin contact direct cu parul parazitat sau indirect prin piepteni, caciulite, etc.Aceasta forma de pediculoza este frecvent intalnita in colectivitatile de copii ( gradinite, scoala) toamna, adusa de copii care au fost in diverse tabere.

Pediculoza corpului apare mai frecvent la adulti, in general marginalizati sociali sau in conditii de catastrofe naturale, razboi, refugiati.Leziunile papulo-veziculose si pruriginoase se localizeaza preferential pe gat,umeri si toracele posterior si in timp seimpetiginizeaza. Parazitul poate transmite tifosul exantematic, febra recurenta si febra de transee.Deoarece persista in vesminte, este preferabil ca cele infectate sa fie distruse prin ardere.

Pediculoza pubiana apare la adulti, se transmite prin contact sexual ( este o boala sexual - transmisibila minora ), se manifesta prin papulo-vezicule, pete albastrui ( "maculae cerulee" ) la locul intepaturii si leziuni de grataj localizate perigenital, cu prurit intens. Netratata, se extinde la firele de par axilare, sprancene, eventual barba sau mustati. Se cauta adultii si lindinii fixati pe firele de par.