În ultimele decenii, gama de metode şi de procedee folosite în activităţile de învăţământ a fost orientată spre o perspectivă creativă şi modernă. Pentru a ţine pasul cu toate modificările care au loc în diferite domenii de activitate, sistemul educaţional încearcă să găsească soluţiile optime pentru a-i pregăti pe viitorii angajaţi. În urma pregătirii dobândite, aceştia vor încerca să se integreze şi să facă faţă cerinţelor posturilor pe care le vor ocupa.          În didactica limbilor străine, o atenţie deosebită începe să fie acordată părţii de comunicare, noţiune multă vreme neglijată în favoarea celebrelor „traduceri” care se presupune că ne ajută să învăţăm o limbă străină. Deşi fac parte din generaţia care a învăţat o limbă străină prin intermediul numeroaselor traduceri de texte realizate în timpul perioadei de şcolarizare, iar statutul din prezent a „suferit” unele modificări (elevul a ajuns profesor), am ales să nu repet tiparul aplicat în predarea tradiţională a unei limbi străine.          Traducerea de text este un procedeu care nu trebuie respins având în vedere că reprezintă una dintre modalităţile de însuşire, de fixare şi de verificare a multor noţiuni de lexic şi de gramatică. Procedeul se dovedeşte însă a fi ineficient când trebuie dezvoltată capacitatea de exprimare orală. Există o neconcordanţă între nivelul de pregătire al elevilor, unde se insistă mai mult pe exprimarea scrisă şi nivelul cerut de societatea aflată în continuă evoluţie, unde exprimarea orală are întâietate.

Metodele folosite în formarea şi dezvoltarea capacităţii de exprimare orală într-o limbă străină sunt produsul resurselor bogate de care poate dispune în prezent fiecare cadru didactic. Internetul, de exemplu, este o inepuizabilă sursă de materiale didactice (reportaje, jocuri, filme, documentare etc.) care pot constitui punctul de plecare sau subiectul unei dezbateri pe o temă dată.          Se poate afirma cu certitudine că Internetul a ajuns o „unealtă” indispensabilă pentru fiecare, indiferent de vârstă şi de preferinţe. Internetul reprezintă un mijloc agreabil de informare şi, de ce nu, de învăţare. Bineînţeles, tehnologia modernă nu trebuie să înlocuiască profesorii şi clasele, ci trebuie văzută ca un mijloc de completare a unor cunoştinţe. Există site-uri centrate pe oferirea de resurse ce pot fi folosite în învăţarea unei limbi străine, resurse prin care activitatea de predare-învăţare devine interactivă. Ca un exemplu concret, putem aminti jocurile care au drept scop fixarea unor cunoştinţe de gramatică şi de vocabular sau care presupun susţinerea unei conversaţii pornind de la o anumită temă. Sunt jocuri care fac activitatea de învăţământ mai plăcută şi mai interactivă şi care ne duc cu gândul la metodele adoptate în predarea la clasele primare.          Nu trebuie să uităm că în clasele primare este vorba, între altele, de respectarea unor principii ca cel al intuiţiei, al accesibilităţii, al învăţării active etc. Însă, putem face o analogie între metodele de predare folosite în clasele primare şi cele utilizate în predarea unei limbi străine indiferent de vârsta celui care învaţă. Copil sau adult, în învăţarea unei limbi străine, fiecare dintre aceştia se află la început de drum, iar complexitatea metodelor folosite în activitatea de predare nu se stabileşte în funcţie de vârstă.          Jocul este un instrument pedagogic foarte util, indiferent de vârsta celui care îl practică. Chiar dacă multă vreme jocul a fost reţinut doar pentru aspectul său ludic şi s-a considerat că poate fi utilizat doar de către copii, există unele aspecte care ne

1

demonstrează contrariul. Anumite jocuri sunt folosite de către adulţi pentru a obţine un nivel avansat de cunoaştere a unei limbi străine. Este vorba despre jocurile care solicită capacitatea de exprimare orală, în care trebuie folosite un anumit vocabular, expresii şi structuri gramaticale şi în care trebuie să te exprimi respectând regulile impuse. Sunt jocuri care pot fi utilizate numai dacă elevul dispune de un anumit nivel de cunoştinţe care să îl ajute să înţeleagă şi să se facă înţeles.           Jocul implică gândirea şi limbajul. În funcţie de natura jocului, se alege un anumit tip de limbaj, intervin diverse procese de analiză, de sinteză, de abstractizare sau de concretizare.          Pentru o mai bună înţelegere, este necesar să amintim cele trei niveluri de referinţă semantică ale jocului şi anume materialul, structura şi atitudinea.          Raportându-ne la material, putem afirma că orele de limbă străină sunt privilegiate, căci totul poate servi drept suport: texte, imagini, documente audio şi video, cărţi, obiecte cotidiene, cuvinte, concepte etc. Această varietate de resurse are multe avantaje, dar nu orice material oferă de la sine şi o pistă clară asupra căii ce trebuie urmată. În faţa unei asemenea multitudini de resurse, profesorul trebuie să le găsească întrebuinţările ludice pertinente şi să gestioneze contextul în care sunt aplicate.          Materialul ludic ales pentru orele de limbă străină trebuie să fie variat, pertinent, atrăgător şi de preferinţă polivalent. Plăcerea estetică a unui suport, însoţită de plăcerea de a-l manipula, îi conferă activităţii o amprentă afectivă. Elevul îşi va aminti mult mai bine o regulă de gramatică, o structură de limbă, un cuvânt, o secvenţă interactivă, dacă dispune de amintirea unui obiect sau a unei activităţi concrete la care a participat.          În ce priveşte structurile ludice la care profesorii recurg, şi aici este nevoie de o oarecare diversitate. Cu cât gama va fi mai largă, cu atât profesorul va fi mai în măsură să răspundă unor nevoi pedagogice diverse. Pentru a atinge toate nivelurile de cunoaştere a unei limbi străine, formatorul are nevoie de jocuri cu structuri ludice concrete sau abstracte, generale sau specifice. În fapt, structura însumează cerinţa, regulile şi modul de desfăşurare a jocului. Există structuri constitutive care fac referire la un sistem de reguli specifice unui joc anume, fapt ce îi conferă acestuia un caracter unic, distinctiv. Modul de desfăşurarea este de asemenea, specific. Astfel de structuri permit reţinerea unor fraze tip, a unui vocabular pe care numai jocul respectiv îl implică (jocul de şah, de exemplu).          Există jocuri care au o structură evolutivă. Aceasta îi permite formatorului să observe capacitatea elevului de a lua decizii, de a adopta anumite strategii, de a impune o serie de reguli şi, cel mai important, ce fel de limbaj utilizează. Un astfel de joc îi oferă elevului posibilitatea să dirijeze activitatea, să interpreteze un rol anume, rolul profesorului fiind acela de informator la început şi de observator în timpul jocului.          Alegând cu grijă materialul şi structura, profesorul va construi un cadru favorabil apariţiei atitudinii ludice, adică a implicării în activitate şi a spiritului critic.           Participarea activă la o activitate de acest tip îi permite elevului să petreacă în mod agreabil ora de limbă străină şi să îşi însuşească mult mai uşor o serie de cunoştinţe sau să aplice altele dobândite anterior.

Formatorul are mai multe avantaje atunci când foloseşte un astfel de instrument în activităţile de învăţământ. Având libertatea de a propune sau chiar de a crea noi jocuri, profesorul are sentimentul de satisfacţie că şi-a atins scopul recurgând la o abordare

2

pedagogică personalizată. Folosirea acestei „unelte” trebuie percepută de către profesor ca o ocazie de a-şi evalua competenţele, de a transmite cunoştinţe, de a se autoperfecţiona şi de a-şi actualiza metodele şi procedeele folosite.

Exemple de jocuri folosite în cadrul orelor de limba franceză:

CHARADE Devinez le mot solution à partir des définitions. Ce qui compte c`est laprononciation des mots.

Mon premier est un animal qui ronronne. Mon deuxième est le contraire de beau. Mon tout est une maison dans la forêt.

Mon premier est sous la tête. Mon deuxième est un adjectif possessif. Mon tout sert à colorier. Mon premier se fait en marchant, Mon deuxième est « le frère » des souris, Mon troisième est un verbe au présent. Mon tout est le royaume des anges.

Mon premier est le contraire de froid. Mon deuxième est une boisson rafraîchissante Mon tout est le préfère des enfants.

Mon premier est une note musicale. Mon deuxième est le contraire de rapide. Mon troisième est un adjectif démonstratif. Mon tout est l`antonyme de bruit

PAYS

Complétez les points de suspension. Chaque réponse est un nom de pays. 1. Marie habite à Amsterdam, aux………………………………….. 2. Il est Grec. Il habite en……………………………………………. 3. Il est ne a Lisbonne, au………………………… 4. Raymond a beaucoup d`argent à Genève. Il habite en…………….. 5. Gabriela est milanaise. Elle vit en………………………………….. 6. Elle est Suédoise. Elle vient de……………………………………… 7. Il habite è Bruxelles, en……………………………………………… 8. Il vit au Québec, au ………………………………………………… 9. John vient de Manchester, en……………………………………….10. Il habite Tokyo, au………………………………………………….11. Il est Danois, il vient du…………………………………………….12 Il a un ranch à Texas. Il habite aux………………………………….

3

13. Il est Espagnol. Il habite en…………………………………………14. Wolfgang habite Vienne, en………………………………………..15. Matti aime aller au sauna. Il vient de………………………………16. Il sont Allemands. Ils habitent en………………………………….18. Ragnhild habite à Oslo, en…………………………………………

LES NATIONALITÉS - LES LANGUES 1. Quelle est la langue officielle des pays suivants (certains pays en ont plusieurs). Associez les deux colonnes : 1 Le Brésil a. l`hindi et l`anglais 2 Le Mexique b. le français, l`allemand et l`italien 3. L`Egypte c. le russe 4 Le Sénégal d. l`espagnol 5. La Finlande e. le portugais 6. L`Iran f. le français 7. Israël g. le suédois et le finnois 8. La Suisse h. le persan 9. L`Inde i. l`hébreu 10. L`Ukraine j. l`arabe

2. Identifiez 12 noms de langues (horizontalement et verticalement). U R P D A A F X A Y I P H I N D I I U G L P S E S P A G N O L O V B B C I Z A N D H O T A R A B E U O A K C R N E N B C H I N O I S T U G R E C S O L I U O M L J A S T I E N N U M A L A I S S U Z B W A I I T A L I E N S T U S C O R E E N E A

3. Devinez dans quel pays ces personnes passent leurs vacances.

Perrou-Irlande-France- Grèce-Thailande-Etats-Unis- Norvège-Egypte-Italie.

1. Ils aiment l`art, le bon vin, le fromage, ils sont en………………………………………………2 Elle aime visiter des vieilles villes, des musées, manger de pattes, elle est en…………………3. Ils s`intéressent aux villes modernes, aux espaces immenses, au jazz, ils sont aux…………..4. Elle est passionnée d`archéologie, des pyramides et des temples, elle est en………………….

4

5. Il parle bien l`espagnol, il aime les hautes montagnes et la civilisation inca, il est au………..6. Il adore la mer, l`archéologie, les climats méditerranéen, ils sont en………… ……………….7. Ils aiment la forêt, les lacs et la vie naturelle, ils sont en…………………………….8. Il aime la musique, la bonne bière et la nature sauvage. Il passe ses vacances en………….…

Bibliografie :

1. Sylva, Haydée: Le jeu en classe de langue, Paris, CLÉ International, 2008 ; 2. www.didactic.ro 3. www.lepointdufle.net

5