Curs Botescu

8/20/2019 Curs Botescu

1/46


2/46

=iberalizarea comerţului în ultimele decenii ale secolului , se evidenţiază prinurmătoarele trăsături distinctive@ are ca punct de plecare "centrul# dezvoltat al economieimondialeA constituie o tendinţă dominantă la scară mondială, c$iar dacă elemente de

protecţionism se înt&lnesc at&t în relaţiile )ord-)ord, c&t şi în cele )ord-/udA are o bazăinstituţionalizată la nivel mondial, reprezentată de 89' şi de alte or!anisme cu vocaţie !lobalăsau re!ionalăA se încearcă punerea în practică în mod treptat a măsurilor de liberalizareA se aplicănu numai în domeniul relaţiilor comerciale, ci şi în cel al relaţiilor financiare internaţionale.

'u toate că în ultimii B0-:0 de ani a avut loc o substanţială diminuare a ta(elor vamale lanivel !lobal, nu putem vorbi de un comerţ internaţional complet liber şi derulat pe baze reciproc

avantajoase pentru cele două mari cate!orii de ţări. Cările avansate, datorită competitivităţii decare dispun în multe domenii, pătrund cu destul de multă uşurinţă pe pieţele ţărilor în dezvoltare,în timp ce acestea din urmă înt&mpină !reutăţi în ceea ce priveşte derularea propriilor e(porturicătre lumea dezvoltată. 9ulte ţări în dezvoltare nu dispun de o infrastructură corespunzătoare şi,în plus, produsele e(pediate de acestea au "beneficiat de o serie de bariere netarifare impuse deţările industrializate. )u trebuie omis faptul că ţările în dezvoltare au utilizat, la rîndul lor,

barierele netarifare pentru protejarea pieţelor interne, dar într-o manieră mult disproporţionată,comparabil cu ţările dezvoltate.

n linii mari, formele prin care s-a manifestat, în ultimele decenii, protecţionismul sunt@- Restricţiile de ordin tehnic impuse de o ţară sunt considerate a fi le!itime numai împotriva unor riscuri !enerate de utilizarea sau consumul mărfurilor importate, riscuri materializate prinaccidente, boli etc. n multe cazuri barierele te$nice au fost utilizate pentru a limita importuri

provenite din anumite ţări. De notorietate este cazul /5*, care, invoc&nd infectările cu febrăaftoasă înre!istrate în Erazilia, a interzis importurile de carne de porc din această ţară. %artea

braziliană a catalo!at restricţia ca fiind abuzivă, ar!ument&nd că multe zone întinse ce intră în

i i lă î i i d i l i ă b lă


3/46

?e!lementările în domeniu, realizate în cadrul * şi, ulterior, în cadrul 89', au învedere practicarea de către statele lezate a unor ta(e antidumpin!, în scopul de a protejaindustriile naţionale de concurenţa unor mărfuri străine furnizate la preţuri discriminatorii.

5n e(emplu în acest sens este cel al 2aponiei care a fost acuzată, în anul


4/46

şi să se adapteze la noile condiţii de piaţă. 5n e(emplu tipic de sprijinire a unei industrii noi esteconferit de 'oreea de /ud. 'ompetitivă sub multe aspecte în a!ricultură 'oreea de /ud a stabilitca prioritate dezvoltarea sa industrială. +ndustria producătoare de autoturisme, de nave maritimeetc., avea nevoie indispensabilă de o producţie de oţel corespunzătoare. 'um nu e(ista oe(perienţă naţională în domeniu, !uvernul coreean a impus creşterea ta(elor vamale la importulde oţel, stimul&nd astfel dezvoltarea industriei proprii, care a ajuns să fie una dintre cele maicompetitive din lume.

senţial este ca perioada în care sunt aplicate cotele sau ta(ele vamale mărite să fie judicios determinată, pentru că o prelun!ire nejustificată a acestora conduce de fapt la menţinerea

în circuitul economic a unor industrii neperformante, a căror restructurare este am&nată în lipsacompetiţiei internaţionale.Din păcate, ţările dezvoltate au întreprins numeroase măsuri 1ta(e vamale ridicate şi cote4

pentru protejarea industriei proprii, premiante în acest sens fiind /5* şi 2aponia, pe c&nd ţările încurs de dezvoltare au recurs destul de rar la asemenea procedee, e(cepţie făc&nd cele din *sia de/ud-st. /e pare că lipsa voinţei politice, ce a caracterizat proprile !uverne, determinată sauconju!ată cu interesul unor firme multinaţionale a determinat ţările în dezvoltare să nu sprijineîndeajuns înfiinţarea industriilor noi şi creşterea competitivităţii acestora.

5n alt factor care contribuie la dezvoltarea comerţului internaţional îl reprezintă proceselede integrare economică regională. Konele re!ionale de liber sc$imb presupun ca mai multe stateînvecinate să convină diminuarea sau eliminarea barierelor tarifare sau netarifare în relaţiilecomerciale din cadrul !rupului. Dacă respectivele state adoptă un tarif vamal comun şi, în!eneral, o politică comercială comună faţă de statele din afara acordului, atunci putem vorbi de ouniune vamală. n cazul în care statele ce aparţin uniunii vamale $otăr&sc să promoveze şi alte

politici comune 1în domeniul a!riculturii, cursului de sc$imb etc.4, avem de-a face cu o piaţă

ă % l d i li d l î dif i f i dif i i i ă i & î


5/46

determinat în primii zece ani de la semnarea acordului o dublare a importurilor americane din'anada şi 9e(ic, ulterior această creştere diminu&ndu-se. rebuie evidenţiat că principalii

parteneri comerciali ai /5* din ultimul timp, sunt în ordine@ 'anada, 2aponia şi 9e(ic. *u fost şiunele elemente care şi-au pus amprenta într-un mod ne!ativ asupra liberalizării sc$imburilor americano-me(icane, cum ar fi acceptatele subvenţii în domeniul a!riculturii. /e ştie căa!ricultura americană este puternic subvenţionată, în timp ce !uvernul me(ican, dată fiind lipsasurselor de finanţare, nu poate realiza asemenea demersuri. *stfel, porumbul american, care esteşi modificat !enetic, av&nd un preţ la e(port redus a invadat piaţa me(icană, !ener&nd un avantaj

pentru consumatorii me(icani din mediu urban care l-au putut ac$iziţiona la preţuri mici, dar

determin&nd mari probleme fermierilor me(icani, mulţi dintre ei intr&nd în faliment. =a toateacestea se adau!ă şi o serie de bariere netarifare, cum ar fi activarea nemotivată a proceduriiantidumpin!, aplicate de /5* pentru a limita importurile de le!ume ori!inare din 9e(ic.

1.!. "nstituţii cu caracter global

#rganizaţia mondială a comerţului $#%C&

*ctul de înfiinţare a *cordului eneral pentru arife şi 'omerţ 1*4 predecesor al8r!anizaţiei 9ondiale a 'omerţului 189'4 a fost semnat de B: de ţări, la eneva în anul .n cadrul tratativelor desfăşurate în pentru dinamizarea cooperării economice internaţionale,

participanţii au căzut de acord asupra necesităţii înfiinţării 8r!anizaţiei +nternaţionale a'omerţului. Demersul de atunci s-a concretizat însă F de ani mai t&rziu, la această devansarecontribuind mai ales poziţia /5*, care considera că sporirea !radului de re!lementare a

l i i i l i i lib li ii iil i l di


6/46

putem constata că s-a înre!istrat un pro!res faţă de situaţia anterioară c&nd nu e(istau normespecifice. De menţionat, funcţionarea în cadrul 89' a 8r!anului de ?e!lementare aDiferendelor.

n cadrul * au fost întreprinse cinci runde de ne!ocieri, ultima şi cea mai importantă,cunoscută sub denumirea de runda 5ru!uaN, a debutat pe B0 septembrie


7/46

fabricarea şi comercializarea produselor obţinute pe baza drepturilor de proprietate intelectuală,fapt justificat în parte de c$eltuielile şi riscurile majore pe care le presupune activitatea decercetare. %e de altă parte, aceste industrii, plasate de re!ulă în ţările dezvoltate, în lipsacompetiţiei au posibilitatea de a majora substanţial preţurile, obţin&nd profituri nefireşti de mari.n aceste condiţii produsele în cauză tind să devină inaccesibile pentru cetăţenii ţărilor îndezvoltare, astfel că profitul sperat de firme nu se materializează. /ituaţia devine e(trem decomplicată, în domenii sensibile cum ar fi cel din industria farmaceutică, sector lar! dezbătut încadrul ?undei 5ru!uaN încep&nd cu anul B00


8/46

lansate ne!ocierile vor fi nevoite să accepte pretenţiile celor puternici, ţările în dezvoltare nu audat curs propunerilor ce li s-au făcut.

ncercarea ţărilor dezvoltate de a impune pe a!enda înt&lnirii de la 'ancun 19e(ic4, înanul B00:, problema referitoare la diminuarea barierelor tarifare la cate!oriile de bunuri şi serviciiunde deţineau avantaj competitiv, şi refuzul acestora de a se ne!ocia reducerea subvenţiilor îndomeniul a!riculturii, cu consecinţe directe asupra e(porturilor provenite din ţări în dezvoltare, aufăcut ca demersul de a finaliza "?unda Dezvoltării să răm&nă la stadiul de intenţie. ntrerupereadiscuţiilor a fost bruscă şi cu consecinţe ne!ative inclusiv în planul ima!inii.

?euniunea de la Pon! Ron!, din anul B00L, a reprezentat un pro!res, ţările dezvoltate

făc&nd propuneri mult mai pra!matice le!ate de eliminarea subvenţiilor la e(port. *u continuat şidiscuţiile cu privire la reducerea ta(elor vamale şi la drepturile ce derivă din proprietateaintelectuală.

n mod normal o nouă 'onferinţă a 9iniştrilor, trebuia or!anizată în anul B00>, lucru carenu s-a înt&mplat. *stfel, următoarea înt&lnire a miniştrilor ţărilor membre 89' s-a desfăşurat laeneva în perioada


9/46


10/46

repercursiuni directe asupra reducerii importurilor din ţările vecine, !ener&nd astfel fenomenulcunoscut sub denumirea de conta!iunea crizei. 5neori, sub influenţa revoltelor populare,

!uvernele încalcă obli!aţiile asumate în faţa G9+, denunţ&nd astfel acordurile înc$eiate. 5nuldintre cazurile tipice este cel al !iptului, unde p&inea reprezintă de departe cel mai consumataliment. %entru a face p&inea accesibilă maselor populare, deci pentru a controla acest domeniude activitate, statul e!iptean a devenit proprietarul celei mai mari părţi din industria panificaţiei./ubvenţiile anuale care s-au îndreptat către acest sector au fost de ordinul a multor sute demilioane de dolari. n anul >, c&nd din raţiuni ce ţin de încurajarea economiei de piaţă şi dediminuarea risipei, !uvernul e!iptean a majorat preţul la p&ine, puternicile manifestări populare

ce au urmat au determinat autorităţile e!iptene să renunţe la această măsură.+nsistenţa G9+ pentru ca statele aflate în criză să întreprindă măsuri pentru creşterea rateidob&nzii la creditele interne a avut drept scop prevenirea scur!erii de valută în cantitate marecătre e(terior, dar şi stimularea e(porturilor concomitent cu diminuarea importurilor. Dacă maiavem în vedere şi faptul că o bună parte din creditele acordate de G9+ au avut ca destinaţiecreşterea rezervei valutare deţinută de băncile centrale, putem spune că aceste demersuri aucondus la asi!urarea lic$idităţilor pentru plata creditorilor străini inclusiv a băncilor privatestrăine. De re!ulă, băncile private străine, în momentul apariţiei simptomelor unei crize, cer

statului debitor returnarea rapidă a sumelor împrumutate. /e transferă, de fapt, criza din sistemul bancar privat către statele sărace. *lţi profitori, în astfel de situaţii, sunt păturile bo!ate din acestestate, care beneficiind de un curs favorabil, transformă sumele deţinute în monedă naţională învalute puternice, pe care ulterior le transferă în ţări cu economie si!ură, cu consecinţe ne!ativeasupra propriilor state. (emplificator este cazul ?usiei şi 9e(icului.

=iberalizarea rapidă a pieţelor de capital, aferentă tuturor statelor, inclusiv a celor îndezvoltare, solicitată de G9+ determină într-o primă fază intrări de capital în ţările respective,


11/46

8 atitudine discutabilă a manifestat-o G9+ în cazul '$ile. 9are producător de cupru,statul c$ilian a $otăr&t la jumătatea anilor 0, constituirea unui fond de stabilizare, favorizat fiind

şi de preţul ridicat al acestui metal în perioada amintită. 'u toate că în ultimii B0 de ani economiac$iliană se dovedise a fi bine înc$e!ată, atunci c&nd !uvernul c$ilian a considerat că are nevoie săutilizeze bani din fond, avertismentul G9+ a fost că va considera banii consumaţi drept deficit

bu!etar. Din dorinţa de a evita o luare de poziţie ostilă din partea G9+, cu repercursiuni asupracreşterii dob&nzilor de către creditorii e(terni, statul c$ilian a renunţat la acest demers.

)umirea de funcţionari de prim ran! în cadrul G9+, a unor persoane care provin dincorporaţii internaţionale, mai ales din domeniul financiar, dar şi traseul invers, pot trezi suspiciuni

le!ate de activitatea or!anizaţiei.+mpunerea în linii mari a aceloraşi condiţionări ţărilor care solicită ajutor financiar, fară aţine cont într-o măsură suficientă, de particularităţile economice, sociale, culturale ale fiecărui statreprezintă o altă critică adusă în ultimul timp G9+.

ratamentul dur la care sunt supuse, substituirea dreptului fiecărui stat de a $otărî în privinţa politicilor naţionale, cu condiţionări emanate de o or!anizaţie care nu este democraticaleasă şi ale cărei orientări se fundamentează pe liberalizarea activităţilor economice şi financiare,determină multe ţări în dezvoltare să afişeze o poziţie rezervată faţă de G9+. 'riticii susţin că în

ultimii treizeci de ani, peste o sută de ţări care au cunoscut e(perienţa colaborării cu G9+ au foste(puse unor crize ulterioare.

+mperfecţiunile din activitatea G9+ au determinat probabil apariţia, în anul , aGondului 9onetar *siatic, av&nd în '$ina şi 2aponia principalii săi finanţatori. /ucceseleeconomice remarcabile ce au caracterizat economia c$ineză a făcut din aceasta un mare finanţator

pe plan mondial. %osesoare a unor rezerve valutare, la finele anului B00H de aproape B.F00miliarde dolari, '$ina a devenit cel mai mare creditor al /5*, împrumut&nd în acelaşi timp ţări


12/46

%entru a adera la E+?D ţara în cauză trebuie să fie mai înt&i membră a G9+. 'onducereaE+?D este asi!urată de 'onsiliul uvernatorilor, în care fiecare ţară numeşte un membru titular şi

un membru supleant. De re!ulă sunt vizaţi ministrul finanţelor sau !uvernatorul băncii centrale.E+?D are în portofoliu său apro(imativ


13/46

Cap "". #)*R+,"-" C#%*RC"+/* C#%("+0*

#peraţiunile comerciale combinate se referă la sc$imburile internaţionale ce cuprindactivităţi de import, e(port, prestări servicii etc., care sunt inte!rate într-un mecanism de derularecomple(. De re!ulă, sunt necesare două sau mai multe contracte între care e(istă anumitele!ături, consecinţa reprezent&nd-o !radul de risc mai ridicat.

'onform practicii internaţionale, formele pe care le îmbracă operaţiunile combinate sunt@

contrapartida, s3itc$-ul, ree(portul şi lo$n-ul.

!.1. Comerţul n contrapartidă

B.1.1. Concept şi evoluţie istorică

/pecialiştii în domeniu apreciază că nu e(istă o definiţie universal acceptată acontrapartidei.

2n sens restr3ns4 5n e6presia sa cea mai sintetică4 contrapartida constă ncombinarea unei tranzacţii de cumpărare cu una de v3nzare7 1. 2n sens larg4 prin aceastăoperaţiune se nţeleg toate formele de coordonare bilaterală a schimburilor dintre parteneri4inclusiv cele din cadrul acţiunilor de cooperare economică internaţională.

/c$imburile în contrapartidă determină diminuarea sau c$iar eliminarea instrumentelor de plată, care sunt substituite de livrările reciproce de mărfuri şi servicii adău!&ndu-se în multe


14/46

'$ile şi *r!entina, care p&nă în anii IL0 derulau prin operaţiuni de contrapartidă circa H0; dincomerţul intrare!ional total. 8biectul acestuia îl constituiau produsele petroliere, resursele

naturale, minereul, lemnul, produsele a!ricole etc. După anii L0, constatăm o diminuare a acesteiforme de comerţ, fapt evidenţiat de acordurile bilaterale de contrapartidă care s-au redus încomerţul re!ional ca urmare a afirmării unor metode îmbunătăţite de plăţi internaţionale şi aconstituirii *=*'= 1*sociaţia =atino-*mericană de 'omerţ =iber4.

'ontrapartida s-a e(tins şi în alte zone, în special în perioadele de re!res şi recesiuneeconomică 1


15/46

construcţii publice şi unele ma!azine. Centrul de "nformaţii 8aponezoRus a fost inau!urat înau!ust


16/46

n condiţiile creşterii competitivităţii pe pieţele mondiale, sc$imbul în contrapartidă poatefi un mi


17/46

n actele normative din ?om&nia, compensaţiile individuale sunt ec$ivalente cuoperaţiunile le!ate de import-e(port. fectuarea de operaţiuni le!ate la nivel de firmă este

re!lementată de P.. nr. B>67


18/46

/c$imburile barterale, fiind considerate compensaţii !lobale, sunt re!lementate de re!ulă pe baza acordurilor inter!uvernamentale ce prevăd mărfurile care fac obiectul operaţiunii,

raportul de sc$imb şi termenele de realizare.?aportul de sc$imb trebuie precizat, astfel înc&t fluctuaţia preţurilor internaţionale să nu

favorizeze, unilateral, o parte contractantă, în raport cu cealaltă. Dacă la mărfurile fun!ibile1materii prime, produse petroliere, cereale4 preţurile pot fi fundamentate pe baza cotaţiilor de

bursă, în cazul produselor manufacturate nu e(istă o asemenea posibilitate, e(ist&nd riscul caacestea să fie supraevaluate. Din acest motiv, acordurile de barter se înc$eie pentru o perioadăscurtă de timp, de re!ulă pentru un an.

*tunci c&nd tranzacţiile necesită o perioadă de derulare completă mai mare de un an, seinclud prevederi pentru ajustarea proporţiilor preţurilor internaţionale ale produselor de sc$imb,tocmai pentru a ani$ila fluctuaţiile preţurilor pe pieţele internaţionale.

n ceea ce priveşte tranzacţiile de barter putem aprecia că acestea au c&teva particularităţicare le deosebesc de orice altă formă de comerţ în contrapartidă, şi anume@

• mărfurile care sunt supuse sc$imbului nu se facturează în devize convertibile şi deci nuare loc un transfer valutarA

• sc$imbul de mărfuri are loc simultan sau la un interval foarte scurt de timp.

8peraţiunile de barter au devenit obişnuite, în timpul celui de-al doilea război mondial,c&nd sistemul valutar O financiar internaţional era dezor!anizat. După război, asemenea tranzacţiiau fost realizate între ţările socialiste actualmente aflate în tranziţie, între acestea şi ţărilecapitaliste, între ţările în dezvoltare. n ultimul deceniu se consemnează mai ales operaţiuni de

barter în care unele ţări e(portatoare de petrol îşi finanţează prin livrări de petrol pro!ramele lor de dezvoltare, implic&nd construirea de porturi, aeroporturi, uzine prelucrătoare, autostrăzi, etc.

ranzacţiile de barter dintre !uvernele unor ţări partenere sunt adesea realizate pe seama


19/46

'learin!ul a apărut şi s-a impus puternic pe plan internaţional cu prilejul crizei economicedin


20/46

îndelun!ată, Eancore( a jucat rolul de bancă de clearin!. (portatorii dintr-o ţarăsemnatară a unui acord de clearin! sunt plătiţi în moneda lor naţională, bani provenind din

sumele depuse la banca de clearin! de către importatorii aceleiaşi ţări, pentru ac$itareamărfurilor ac$iziţionate din ţara partenerăA

:. #efinirea naturii plăţilor ce urmează să fie decontate în clearin!. De re!ulă, se deconteazăîn clearin! plăţile ce decur! din@ transporturi şi e(pediţii internaţionaleA poştă şitelecomunicaţiiA sc$imburi turisticeA construcţii-montajA asistenţă te$nică etc.A

F. Stabilirea unui credit tehnic purtător sau nepurtător de dob&ndă 1plafon descoperit4 înlimita căruia să fie admise livrări reciproce fără acoperire şi instituirea de penalităţi sub

formă de dob&nzi pro!resive, pentru cumpărăturile efectuate în afara plafonuluidescoperit. /e lasă la latitudinea partenerului finanţator să oprească e(portul dacădepăşirea a luat proporţii mari. De re!ulă, creditul te$nic se dimensionează direct

proporţional cu valoarea livrărilor de mărfuri, reprezent&nd p&nă la B0; din aceasta.L. Stabilirea numărului de conturi de clearing . %e baza acestui criteriu înt&lnim@

a4 'learin!ul cu un cont. %ărţile prevăd ca deconturile dintre ele să fie evidenţiateîntr-un sin!ur cont de clearin!, desc$is la una dintre părţi. *ceasta va informacealaltă parte, care este un client bancar obişnuit, asupra operaţiunilor consemnate

în cont. (istă posibilitatea unui tratament preferenţial pentru ţara care faceînre!istrările şi emite ordinele de plată. *vantajaţi sunt e(portatorii din această ţarăcare primesc contravaloarea mărfurilor e(pediate în momentul depuneriidocumentelor convenite la bancă. (portatorii din ţara parteneră trebuie mai înt&isă depună documentele la banca din propria ţară. *ceasta transmite documentele

băncii din ţara în care este desc$is contul şi, numai după verificarea documentelor şi declararea lor ca fiind conforme, se remite dispoziţia de plată. Jarianta declearin! cu un cont se foloseşte c&nd o ţară este în poziţia de creditoare a celeilalte


21/46

/ursa@ %opa +., ranzacţii comerciale internaţionale, d. conomică, Eucureşti, , p.B

14 liberarea documentelor de debitare a contului.14 'onfirmarea plăţii.

'igura nr. 1> Clearingul cu două conturi

. Clauza de devize are rolul de a%i determina pe parteneri s respe)tetermenele de livrare pentru a evita de3e)hili"rarea )onturilor. Pot eistasituaţii )5nd partea de6)itar, da) nu ia msuri de stimulare aeporturilor sau de redu)ere a importurilor sale, este o"li7at sa)opere dierenţa dintre de6)itul ee)tiv şi )reditul tehni) printr%untranser de valut )onverti"il )tre ţara e)edentar9

/. Clauza de consolidare valutară are rolul s previn in:uenţele unordevalori3ri sau revalori3ri ale monedei de )ont prin mrirea sau


22/46

+mediat după cel de-al doilea război mondial, restabilirea relaţiilor comercialeinternaţionale în uropa occidentală s-a făcut pe baza unor acorduri de clearin! iniţial bilateral. n

faţa dificultăţilor cresc&nde de ec$ilibrare, 'omitetul *cordurilor de %lăţi, întrunit în la%aris, a decis or!anizarea unui sistem de clearin! multilateral ca primă etapă spre convertibilitate.

%rimul acord de clearin! multilateral a fost semnat la


23/46

obli!aţiei de contrapartidă rezultată prin înc$eierea primului contract. 5n asemenea contract, sereferă la o tranzacţie viitoare între parteneri şi prevede, de cele mai multe ori, o !amă variată de

mărfuri şi servicii pe care ţara în dezvoltare le oferă spre ale!ere firmei occidentale dintr-o listăîntocmită anterior. 'a o remarcă, se constată că, în multe situaţii, mărfurile oferite sunt de calitatenecorespunzătoare, duc&nd la apariţia unor dificultăţi în utilizarea sau comercializarea lor ulterioară. n acest conte(t, firmele occidentale le rev&nd unor companii comerciale sau directutilizatorilor finali, acord&nd o reducere de preţ 1disa!io4.

'ontracumpărarea oferă, în mai multe situaţii, posibilitatea unui transfer de te$nolo!ie dinţările avansate către cele mai puţin dezvoltate, efortul valutar al acestora din urmă fiind diminuat

în proporţie mai mare :0;, uneorireduc&ndu-se c$iar la zero.(& Cumpărările n avans'umpărările în avans 1en!l. reverse countertrade4 cunoscute şi ca operaţiuni iunctimate

sau adresate constau în faptul că o firmă care urmează să e(porte un produs, de re!ulă de valoaremare, cumpără în prealabil de la partenerul său anumite mărfuri, îndeplinindu-şi astfel "e( anteobli!aţia de contrapartidă. /unt practicate în acordurile de clearin!, c&nd diferenţa dintre valoareaimporturilor şi valoarea e(porturilor, depăşeşte creditul te$nic. n vederea continuării livrărilor,

e(portatorii din ţara creditoare prin iniţierea operaţiunilor adresate au si!uranţa că, prin e(portullor pot importa mărfurile pe care le precizează.

8peraţiunile adresate au fost şi sunt folosite şi din iniţiativa unor firme din ţăriledezvoltate pentru a-şi asi!ura o sursă stabilă de aprovizionare cu materii prime, subansamble şic$iar unele produse prelucrate.

C& Cumpărarea de produse rezultate $operaţiunea de bu?bac@&8peraţiunea constă în livrarea de către e(portator a unor ec$ipamente şi instalaţii


24/46


25/46

motivaţie în luarea deciziilor asupra contractului. ran!amentele offset pot îmbrăca mai multe forme precum coproducţia, licenţierea, subcontractarea sau formula joint-venture 1asocierea4, ele

derul&ndu-se, în !eneral, pe termen lun!.De precizat că asemenea aranjamente, din ce în ce mai des, devin parte a înţele!erilor

internaţionale privind afacerile cu armament. n anii I>0, numai un număr mic de ţări apelau lacompensări pentru a crea locuri de muncă şi pentru a accede la noi te$nolo!ii. n contrast, astăzi,apro(imativ


26/46

e(istă restricţii valutare şi atunci vinde marfa contra valută convertibilă, fie într-o ţară undetransferul de valută în străinătate este controlat de către stat. n această ultimă situaţie, dacă

potenţialul cumpărător nu poate plăti mărfurile în valută convertibilă, v&nzătorului i se oferăvarianta plăţii prin produse realizate în ţara cumpărătorului. '&nd v&nzătorul refuză, firma des3itc$ va încerca să comercializeze produsele primite ca titluri de plată într-o ţară cu e(cedent de

plăţi în mijloace e(primate în valută convertibilă. /unt situaţii c&nd firma specializată repetă demai multe ori tranzacţiile, p&nă c&nd mărfurile primite în sc$imb vor putea fi comercializate învalută convertibilă. 'u prilejul fiecărei faze a operaţiei, firma specializată oferă în mod uzualcumpărătorului o parte din diferenţa favorabilă obţinută de la v&nzătorul produselor în

contrapartidă.8peraţiunile de s3itc$ constau, în esenţă, într-o combinare a sc$imbului internaţional demărfuri cu o serie de activităţi financiar valutare, în vederea transformării unor disponibilităţi declearin!, în fonduri libere 1sau în disponibilităţi pentru alte clearin!uri4, sau a sc$imbării unor fonduri de devize libere în rezerve de clearin!.

n unele cazuri, acordurile de clearin! includ clauza operaţiuni de s%itch, ceea ceînseamnă că ţările partenere de clearin! pot să-şi utilizeze soldul prin operaţiuni triun!$iulare,implic&nd în combinaţie şi firmele dintr-o ţară terţă. /unt cazuri c&nd acordurile de clearin!

interzic în mod e(pres ree(portul mărfurilor către terţi, ceea ce presupune că operaţiunea des3itc$ se poate desfăşura numai prin intermediul unei firme specializate, necesit&nd acordul celor două ţări semnatare ale acordului de clearin!.

8peraţiunile de s3itc$ se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii.


27/46

reprezintă, de re!ulă, un procent cuprins între L; şi :; din valoarea mărfii. Eaza juridică a s3itc$-ului de tip aller este dată de două contracte independente. %rimul

contract este de import şi se înc$eie între firma de s3itc$ din ţara debitoare înrelaţia de clearin! şi o firmă dintr-o ţară terţă, iar cel de-al doilea contract 1dee(port4 este o consecinţă a primului, cele două părţi fiind firme din cele două ţărisemnatare ale acordului de clearin!

/ursa@ 'iobanu $e.,ranzacţii economice internaţionale, d. +mprimeria *rdealul, 'luj )apoca, B00F, p. B


28/46


29/46


30/46

% +mportul în barter sau clearin! poate fi continuat cu un e(port în valutăconvertibilăA

% +mportul unor cantităţi mari de mărfuri în scopul reducerii preţului unitar deac$iziţie, cantităţile respective depăşind capacitatea de absorbţie a pieţei naţionale.

?ee(portului îi sunt proprii şi o serie de riscuri concretizate în@% %osibilitatea apariţiei unor neajunsuri în livrarea mărfurilor datorate relaţiei

simultane cu doi parteneri din ţări diferiteA% Gluctuaţiile valutare care vizează în acelaşi timp două monede 1una de import şi

alta de e(port4A

% '$eltuieli suplimentare ce pot interveni cu depozitarea mărfurilor care au fostimportate deja în perspectiva ree(portului, dar pentru care nu se !ăseşte într-untermen rezonabil un cumpărător.

Derularea unei operaţiuni de ree(port presupune parcur!erea următoarelor etape@• înc$eierea contractului între firma ree(portatoare şi e(portator pe de o parte şi

între firma ree(portatoare şi importator, pe de altă parteA• iniţierea desc$iderii acreditivului documentar de către importator în favoarea

firmei ree(portatoareA• iniţierea desc$iderii acreditivului documentar de către firma ree(portatoare în

favoarea e(portatoruluiA• e(pedierea mărfii de către e(portator, firmei ree(portatoareA• ac$itarea contravalorii mărfii e(portatorului de către firma ree(portatoare prin

intermediul acreditivului documentarA• e(pedierea mărfii importatorului de către firma ree(portatoareA• plata mărfii firmei ree(portatoare de către importator prin intermediul acreditivului


31/46

producţia este realizată de e(ecutant, în numele şi pe contul ordonatorului, care desface produsulfinit pe piaţa e(ternă sub marca sa şi prin propriile reţele de distribuţie.

=o$n-ul întruneşte şi o serie din valenţele contrapartidei în măsura în care cele douăflu(uri de mărfuri sunt le!ate între ele.

/e identifică şi cu cooperarea, deoarece întreprinderea care dă comanda acordăe(ecutantului asistenţă te$nică în vederea realizării producţiei, conlucr&nd în procesul dezvoltăriişi perfecţionării te$nolo!iei respective.

Derularea unui contract de lo$n presupune obli!aţii at&t pentru importator, c&t şi pentrue(portator.

+mportatorul are următoarele îndatoriri@% să predea în termenul convenit, loco fabrică 1în ţara care e(ecută produsele4

materiile prime, materialele, accesoriile, desenele şi instrucţiunile necesare prelucrăriiA

% să asi!ure asistenţa te$nică în vederea lansării în producţie, şi desfăşurăriifabricaţieiA

% să efectueze recepţia produselor finite, loco fabrică, prin dele!atul săuA% să asi!ure folosirea inte!rală a capacităţilor de producţie pe care v&nzătorul s-a

obli!at să le pună la dispoziţia saA% să înlocuiască într-un termen rezonabil materiile prime şi materialele

necorespunzătoare calitativA% uneori importatorului îi revine sarcina de a pune la dispoziţia e(ecutantului utilaje

de completare.(portatorul îşi asumă următoarele obligaţii@

% să efectueze recepţia materiilor prime şi materialelor în termen de L zile de lasosirea acestora şi să-l înştiinţeze pe importator despre eventualele lipsuri


32/46

% eportatorul are posi"ilitatea moderni3rii unor tehnolo7ii, &m"untţindu%şi totodat a)tivitţile &n domeniul proie)trii şi

reali3rii produselor9% ee)utarea unor produse &n lohn repre3int o dovad a

)ompetitivitţii &ntreprinderii su" aspe)tul su))esului produ)ţieipe dierite se7mente ale pieţei mondiale9

% eportatorul "ene6)ia3 de un tratament vamal preerenţial9% importatorul &şi lr7eşte oerta de mruri r investiţii

suplimentare &n de3voltarea )apa)itţilor de produ)ţie9

% importatorul &n)asea3 pro6tul )omer)ial şi &şi )onsolidea3mar)a proprie pe piaţ9% importatorul "ene6)ia3 de m5na de lu)ru ietin din ţara

eportatorului.Fohn%ul pre3int o serie de limite, )ele mai importante 6indD

% ee)utantul eer)it5nd o po3iţie pasiv pe piaţa internaţionalrm5ne &ntr%un semianonimat9

% ris)ul potenţial pentru eportator, )a importatorul s renunţe la

lohn &n )a3ul unei )onBun)turi e)onomi)e neavora"ile9% ris)ul de preţ pentru eportator &n )ontetul unei evoluţii

neavora"ile a preţului mrurilor reali3ate &n )omparaţie )u preţula)torilor de produ)ţie utili3aţi9

% un venit &n devi3e mai redus pentru eportator de)5t &n )a3uleportului de produse 6nite de provenienţ inte7ral dina"ri)aţie proprie9


33/46

dezvoltare a firmelor prelucrătoare în lo$n datorită facilităţilor le!ate de infrastructură, de înaltacalificare a forţei de muncă şi de mărimea pieţei locale de desfacere.

n ?om&nia, în preajma intrării în 5 e(istau aproape


34/46

ntr-o accepţiune !enerală, licenţierea 1en!l. licensin!4 este operaţiunea comercială prin

care titularul unui drept de proprietate industrială transferă unei firme, toate drepturile de utilizarea brevetului de invenţie, documentaţia te$nică, procedurile te$nice, sc$emele operatorii de

producţie, metodele de e(ploatare a maşinilor şi mărcile de fabrică şi comerţ, procedurile decontrol a calităţii, pro!ramele de pre!ătire te$nică şi profesională, toate acestea în sc$imbul uneisume de bani 1redevenţă4 stabilită prin contract. 9ărimea redevenţei 1en!l. roNalitN4 depinde în

primul r&nd de estimarea profiturilor viitoare. ransferul activelor intan!ibile, în speţă alicenţelor, este însoţit de alte servicii comerciale, printre care trebuie evidenţiată asistenţa te$nică.

'ontractul de licenţă e(primă acordul de voinţă al părţilor, referitor la transferul dreptuluide utilizare a brevetului şi, respectiv plata preţului, stabilind drepturile şi obli!aţiile reciproce.

%ărţile contractante sunt reprezentate de licenţiar care este titularul dreptului de proprietate industrială şi de licenţiat4 respectiv beneficiarul e(ploatării dreptului de proprietateindustrială.

'ontroalele de licenţă pot viza fie te$nolo!ia curentă, situaţie în care licenţiatul are accesla te$nolo!ia pe care o posedă licenţiarul, în momentul semnării contractului, fie te$nolo!iacurentă şi cea viitoare c&nd licenţiatul are acces la te$nolo!ia realizată de licenţiar în domeniul

specificat, pe toată durata valabilităţii contractului.n funcţie de conţinutul drepturilor conferite de licenţa de brevet înt&lnim@• icenţa exclusivă, c&nd licenţiarul acordă licenţiatului dreptul e(clusiv de folosire a

invenţiei, renunţ&nd la posibilitatea de a transmite aceleaşi drepturi terţilor sau de a utilizaîn interes propriu invenţiaA

• icenţa simplă presupune că licenţiarul îşi rezervă dreptul de a acorda licenţa în cauză şialtor beneficiari, e(ist&nd şi posibilitatea de a folosi invenţia în scopuri proprii.


35/46

concept demonstrat, elimin&ndu-se totodată riscul neconcretizării obiectului activităţii proprii decercetare-dezvoltare. /unt firme care ezită să înc$eie contracte de licenţiere. /pre e(emplu,

firmele japoneze doresc să-şi mărească v&nzările pe piaţa din '$ina, fiind însă destul decircumspecte în privinţa autorizării firmelor c$ineze de a fabrica sin!ure respectivele produse.eama survine din salariile mici pentru care muncesc lucrătorii c$inezi, produsele fabricate deaceştia devenind competitive ca preţ în raport cu produsele similare japoneze.

n cazul în care !radul de risc politic pe piaţa licenţiarului este accentuat, atunci licenţiatulare tendinţa unei plăţi iniţiale mai mari, comprim&nd totodată timpul de valabilitate alcontractului. '&nd riscul de piaţă este scăzut, nivelul şi condiţiile plăţii sunt mult maiconvenabile.

De remarcat că, în cea mai mare parte, transferul de te$nolo!ie se desfăşoară în cadrulfirmei, respectiv de la societatea-mamă către filialele din străinătate. *stfel, firmelemultinaţionale nu au nici o reţinere în transferarea de te$nolo!ie, deoarece acest proces nu serealizează în e(teriorul lor.

+nvestiţiile în cercetare-dezvoltare şi inovare în industria mondială efectuateîn anul B0


36/46

1franc$izor4 cedează unei persoane fizice sau juridice numită cesionar 1francizat4 dreptul sau privile!iul 1franciza4 să facă afaceri într-un anumit mod, pe o anumită perioadă de timp şi într-un

loc determinatH7


37/46

prin cursuri de formare profesională, prin acordarea de asistenţă etc., astfel că succesul afacerii nuera !arantat într-un procent substanţial. Sestern auto, în anul


38/46

de succes prezintă, de re!ulă, firmelor francizoare pe acei solicitanţi care au şansă dereuşită, pre!ătindu-i pe aceştia din urmă pentru interviul pe care trebuie să-l susţinăA

3. 4pţiunea pentru o anumită franciă. )u e(istă francize care să asi!ure succesul în proporţie de


39/46

+ran)hisin7ul, &n )iuda apariţiei relativ t5r3ie, )a tehni) de aa)eri, a &nre7istrat o serie de su))ese pe pieţele internaţionale datorit avantaBelor

)are &i sunt spe)i6)e.%entru cedent avantajele constau în@


40/46

6. afacerea fiind limitată în timp are un !rad redus de si!uranţă, la e(pirarea contractuluicesionarul risc&nd să piardă în cea mai mare parte sau c$iar în totalitate clientela

formată.n situaţia e6tinderii pe plan internaţional a franchisingului, apar o serie de dificultăţile!ate de distanţa care îi desparte pe cei doi parteneri şi de diferenţele din le!islaţiile naţionale alecelor doi. Cin&nd cont de primul aspect trebuie subliniat faptul că tradiţiile locale impunmodificări asupra ofertei, te$nicilor de comercializare şi desi!n-ului unităţilor în teritoriu. 'utoate că franciza se caracterizează printr-un !rad mare de standardizare, în marea majoritate acazurilor, uniformitatea nu este de


41/46

domenii astfel@ EeautN, /ervice *uto, ?eal state, mobilier, servicii 1B,;4A ?etail 1B6,F;4 şiGastfood 1B:,:;4.

Girmele care în ultimul timp au promovat sistemul în franciză în ?om&nia au fost 9etrocu =a doi paşi, ?omstal, /ub3ai, 'ro3ne %laza etc.

=.=. Comerţul internaţional cu asistenţă tehnică nebrevetată sau nebrevetabilă$@noBhoB4 savoir faire&

'onceptul de Mno3-$o3 a început să fie folosit în /5* la începutul secolului trecut,căpăt&nd semnificaţia prezentă în anii ’L0 în /5* şi în 9area Eritanie.

Rno3-$o3-ul reprezintă un ansamblu de cunoştinţe te$nice, e(perienţă, abilitate te$nicăetc., care ulterior pot fi brevetate. *cesta se referă la producerea, funcţionarea ori comercializareaunor produse sau la elaborarea unor te$nolo!ii ori procedee te$nice.

8rientarea către Mno3-$o3, în detrimentul brevetelor de invenţie este determinată, înmulte cazuri, de procedura comple(ă şi costisitoare pe care o presupune înre!istrarea invenţiilor şi emiterea brevetelor.

lementele Mno3-$o3-ului se pot !rupa în patru cate!orii@ abilitate te$nică, e(perienţă

te$nică, cunoştinţe te$nice şi procedee:

.+bilitatea tehnică în!lobează în e!ală măsură at&t abilitatea !enerală a unui te$niciandatorată aptitudinilor sale naturale, in!eniozităţii sale, c&t şi de(teritatea dob&ndită de te$nician în

privinţa operaţiilor în îndeplinirea cărora s-a specializat la întreprinderea la care lucrează. *ceastăde(teritate se adau!ă celei !enerale, potenţ&nd-o. 8 astfel de abilitate se fundamentează pecalităţile inerente persoanei respective 1cum sunt talentul sau arta4, şi se transmite de la oîntreprindere la alta, odată cu persoana căreia îi aparţine.

*6perienţă tehnică este dob&ndită de o persoană printr-o practică îndelun!ată, implic&nd


42/46


43/46

obiectul tradiţional al licitaţiilor, această te$nică de comercializare mai poate fi utilizată pentru@ produsele care datorită avarierii şi deteriorării pe timpul transportului nu mai sunt acceptate de

importatorA produsele !reu vandabile care sunt stocate în antredepozite portuareA produsele care înurma unei $otăr&ri judecătoreşti se v&nd prin e(ecutare silită de către creditor. 8r!anizaţiile publice şi firmele private recur! la licitaţii pentru a înc$eia afacerea cu furnizorul care a prezentatcea mai avantajoasă ofertă. ntreprinderile interesate trebuie mai înt&i să selecteze licitaţiile careli se par interesante, înainte de a depune oferta. /ursele de informare sunt multiple. /fera decuprindere a licitaţiilor a crescut o dată cu dezvoltarea +nternetului, cu ajutorul căruia s-a ajuns înultimul deceniu la performanţa de a crea noi pieţe în domenii cum ar fi ener!ia şi transporturile.

8r!anizaţiile internaţionale finanţatoare 1Eanca 9ondială, E?D4 şi consultanţiiconstituie sursele cele mai preţioase pentru obţinerea de informaţii utile înaintea publicării, ceeace permite întreprinderilor să remită la timp o propunere corespunzătoare. 9ai mult, firmeleimportante, e(perimentate, şi-au constituit o reţea eficientă de contacte cu serviciile oficiale,marile întreprinderi publice, colectivităţile descentralizate, cabinetele de in!inerie, ele oferindinformaţii prin care or!anizatorul licitaţiei le utilizează la redactarea caietului de sarcini.

/e poate afirma că licitaţiile reprezintă pieţe de mărfuri cu trăsături proprii, carefuncţionează periodic sau ocazional pe baza unui ansamblu de re!uli, concentr&nd în acelaşi timp

şi în acelaşi loc, oferta şi cererea de mărfuri<

. =icitaţiile prezintă o serie de caracteristici care le individualizează în raport cu celelaltete$nici de comercializare. *cestea se referă la următoarele aspecte@ se derulează pe baza unor re!ulamente proprii, diminuează rolul ne!ocierilor, sunt tranzacţii bazate pe concurenţă,c&şti!ătorul este desemnat prin acţiunea de adjudecare şi sunt tranzacţii prompte, permiţ&ndînc$eierea operativă a contractelor.

(istă două metode utilizate cu predilecţie în derularea licitaţiilor, şi anume@ metodacrescătoare, c&nd preţul creşte pro!resiv p&nă c&nd răm&ne un sin!ur ofertant în cursă care este de


44/46

participanţii@ firme interesate, doritoare să răspundă total sau parţial condiţiilor cerute, înaint&ndu-şi ofertele în acest scopA

c3ştigătorul licitaţiei@ e(portatorul care oferă cele mai bune condiţii şi cel mai redus preţ sau importatorul care oferă cele mai bune condiţii şi cel mai ridicat preţ.')hema dup )are se desşoar li)itaţiile este &n 7eneral a)eeaşi.

ntocmirea de către or!anizator adocumentelor necesare licitaţiei, inclusiva caietului de sarcini.

*nunţarea licitaţiei prin intermediul presei sau prin invitaţii.

*c$iziţionarea caietului de sarcini de

către firmele interesate.

Girmele studiază caietul de sarcini şievaluează posibilitatea de a participa lalicitaţie.


45/46

economice ale produselor ce fac obiectul licitaţiei, clauzele ce urmează să fie înserate în contractşi informaţiile care să permită potenţialilor participanţi, întocmirea unei oferte concrete.

?esponsabilitatea întocmirii caietului de sarcini cade în sarcina or!anizatorului, care încele mai multe cazuri apelează la serviciile unei firme de consultanţă.+nunţul de presă trebuie făcut de or!anizatori, astfel înc&t timpul rămas p&nă la ţinerea

licitaţiei să fie rezonabil, d&nd posibilitatea firmelor interesate să depună ofertele. n !eneral,anunţul conţine informaţii referitoare la@ obiectul licitaţiei, locul, ziua şi ora începerii licitaţiei,adresa instituţiei de unde va putea fi procurat caietul de sarcini, costul acestuia şi modul dedepunere a !aranţiei bancare.

'aietul de sarcini este achiziţionat contra cost de la anumite instituţii indicate deor!anizator şi situate în diferite localităţi accesibile potenţialilor ofertanţi.

%ornind de la condiţiile şi termenele prevăzute în caietul de sarcini, firmele elaborează şidepun ofertele. *cestea trebuie să cuprindă@ elemente te$nice şi comerciale, documentele care sădovedească ac$iziţionarea caietului de sarcini, depunerea !aranţiilor şi plata ta(ei de participareetc.

5zual ofertele se întocmesc pe formulare speciale obţinute de la or!anizatori. %rinutilizarea acestor formulare, ofertele pot fi comparate cu uşurinţă. 8ferta este considerată validă

în situaţia în care cuprinde toate informaţiile solicitate şi nu prezintă "modificări majore aleacestora, respectiv modificări referitoare la cantitate, termen de livrare, condiţii de plată etc.Aeschiderea ofertelor se face de către comisia de adjudecare, de re!ulă în prezenţa

ofertanţilor sau a reprezentanţilor lor. n primul r&nd sunt studiate ofertele te$nice, răm&n&nd încursă numai acei participanţi care se încadrează în normele te$nice impuse de caietul de sarcini.'riteriul esenţial rezultat din oferta comercială este nivelul preţului, pe mar!inea lui purt&ndu-setratative intense.

8ferta care, în urma procesului de evaluare şi comparare, se dovedeşte a fi cea mai


46/46

Curs Botescu

Documents

Transcript of Curs Botescu