1

Curs ayurveda Curs ayurveda Curs ayurveda Curs ayurveda 9999 ṚṚṚṚtucaryā tucaryā tucaryā tucaryā –––– regimul de viaţă în diferite anotimpuriregimul de viaţă în diferite anotimpuriregimul de viaţă în diferite anotimpuriregimul de viaţă în diferite anotimpuri În ceea ce priveşte variaţiile sezoniere în regimul de viaţă: în textele

ayurvedice sunt descrise 6 anotimpuri, în funcţie de mişcarea soarelui faţă de pământ, pe durata unui an de zile. Vom adapta aceste prescripţii la anotimpurile din Europa. Atunci când soarele se află deasupra Indiei şi a întregii emisfere de nord, vremea este foarte caldă. Când soarele încălzeşte emisfera sudică, în cea nordică se instalează anotimpul rece. Căldura soarelui absoarbe anumite principii din organismul uman, astfel că fiinţa se simte oarecum devitalizată. Din contră, în anotimpul rece organismul este mai mult hrănit, vitalizat, iar forţa organismului creşte.

În India se poate vorbi de o diviziune globală a anotimpurilor în: cald, rece şi ploios. Anotimpul ploios este mai concentrat decât în Europa.

De la jumătatea lui februarie până la jumătatea lunii aprilie se instalează primăvara indiană, anotimp în care nu plouă niciodată. Apoi, de la jumătatea lui aprilie până la jumătatea lui iunie este vară, adică sezonul cald. De la mijlocul lui iunie până la jumătatea lunii august se manifestă musonul. Acesta aduce ploi abundente, care durează toată perioada. De la mijlocul lui august până la jumătatea lunii octombrie se instalează un al doilea tip de sezon ploios, mai moderat în unele privinţe. Apoi, de la jumătatea lui octombrie până la jumătatea lunii februarie se succed cele două anotimpuri reci, toamna şi iarna. Mai ales în timpul iernii este posibil să cadă şi zăpezi în partea de nord a Indiei.

Mai întâi este necesară înţelegerea principiilor care guvernează stilul de viaţă conform ayurvedei, apoi vom adapta aceste principii la specificul european.

Toamna este rece, uscată şi cu curenţi de aer. Primăvara, răceala scade şi principiul cald se amplifică gradat. Pe perioada verii, vremea este fierbinte şi uscată. În primul sezon ploios, datorită cantităţilor mari de apă, temperatura scade întrucâtva, dar se menţine o căldură umedă. Astfel, oamenii asudă mai mult în această perioadă decât vara. Timpul este înnourat, umed şi cald. În timpul celui de-al doilea sezon ploios vremea este rece şi umedă. Umezeala specifică iernii este şi ea însoţită de calitatea de rece, iarna fiind astfel un anotimp hrănitor. Există trei anotimpuri predominant fierbinţi şi trei anotimpuri predominant reci, cu scurte perioade de trecere de la un tip de anotimp la altul.

Pe perioada iernii, kapha începe să se acumuleze. Toamna, kapha ar trebui să se amplifice şi să se reverse (să „explodeze”), dar cum vremea este rece, cu vânt şi uscată, kapha nu se va revărsa, ci va deveni mai aderentă. Revărsarea lui kapha este obstrucţionată. Primăvara, kapha se lichefiază şi începe să se răspândească, şi astfel apar diferitele afecţiuni de sezon: răceala, guturai, diferite forme de afecţiuni de tip kapha. Pentru

2

purificarea lui kapha se poate recurge la una dintre tehnicile descrise în pañcakarma, vamana.

Pe perioada verii, care este fierbinte, uşoară şi uscată, vāta începe să se acumuleze. Însă căldura controlează vāta, astfel încât aceasta este suprimată şi nu se poate revărsa. Cu ocazia instalării primului sezon ploios controlul asupra lui vāta scade, astfel că vāta se poate răspândi acum în organism. În această perioadă apar afecţiunile de tip pitta. Ele sunt corelate cu căldura lui octombrie, la tranziţia dintre cele două anotimpuri ploioase. Acum se poate apela la virecana ca metodă de purificare. În perioada primului sezon ploios se poate realiza eficient basti, clisma pentru purificarea organismului. Toate aceste sugestii de purificare sunt valabile pentru persoanele sănătoase, care doresc să-şi menţină starea de sănătate. Altminteri, persoanele bolnave pot recurge la metodele pañcakarma oricând este necesar.

Ultimele trei anotimpuri: ultimul sezon ploios, toamna şi iarna sunt hrănitoare, pe când celelalte trei anotimpuri sunt reducătoare. Cea mai hrănitoare este iarna, iar anotimpul cel mai reducător este vara. În perioada rece se consumă trei mese pe zi, iar oamenii câştigă în mod natural în greutate cca 1-2 kg. În timpul verii se consumă de obicei 2 mese pe zi, şi se scade în greutate.

În cadrul fiecărui regim sunt descrise hrana, obiceiurile şi stilul de viaţă necesare pentru menţinerea stării de sănătate.

Vom începe cu iarna şi toamna: Iarna este rece şi umedă, toate canalele energetice corporale sunt

închise pentru a prezerva temperatura corporală. Astfel, schimburile dintre organism şi exterior sunt reduse. De asemenea, întrucât canalele organismului sunt închise, agni este menţinut în interior. Acesta are nevoie de un principiu de combustie, altminteri începe să „ardă” ţesuturile corporale. Oamenii simt nevoia să consume o cantitate mai mare de hrană, pentru a alimenta agni. De asemenea, şi asimilaţia creşte. Noaptea este mai lungă decât ziua. Focul digestiv este mult mai ascuţit dimineaţa, şi se simte nevoia unui mic dejun. În Europa, oamenii necesită micul dejun cel puţin 6-8 luni pe an. La această masă vom consuma hrană dulce, sărată, acră, grea, uleioasă. Este perioada acumulării lui kapha, iar kapha va creşte dacă hrana este administrată în exces.

De altfel, această perioadă este utilă pentru acumularea vigorii organismului. Hrana este procesată de către focul digestiv şi va susţine corpul. Aceasta nu va agrava kapha, dacă este consumată corect. Atât doṣa-urile cât şi anotimpurile posedă multiple calităţi, care trebuie considerate în globalitatea efectului lor. De exemplu, iarna este rece, ceea ce creşte kapha, dar este şi uscată, ceea ce scade kapha. Aceste două calităţi se contrabalansează reciproc. Astfel, trebuie să dobândim o

3

viziune de ansamblu a acestor influenţe. Hrana din perioada iernii trebuie să fie fierbinte ca natură. Se pot consuma şi diferite dulciuri, carne sau supe din carne, ghee, brânzeturi etc. De asemenea, în India se consumă alcool auto-fermentat. Se poate consuma alcool în acest anotimp, precum şi alte lichide fierbinţi ca natură (şi nu neapărat la atingere).

În ceea ce priveşte comportamentul sau conduita, este necesară efectuarea exerciţiului fizic intens în fiecare zi. Efortul fizic depus trebuie să fie intens. Apoi se va realiza masajul cu uleiuri care reduc vāta, realizând totodată şi fricţionarea sau oleaţia creştetului capului. În India există sărbătorile de iarnă, cum ar fi Divali, care includ masajele generale cu ulei, inclusiv în zona capului. Apoi, ori de câte ori apare soarele, este bine ca să se iasă afară, pentru a expune corpul la razele solare. În această perioadă trebuie protejate nasul şi urechile. Atât la locul de muncă, cât şi acasă, este necesar să existe surse de încălzire naturale sau artificiale, care să menţină constantă o temperatură confortabilă. De asemenea, este recomandată compania unor femei tinere, vitale şi frumoase, care să stimuleze menţinerea temperaturii corporale prin intermediul activităţii sexuale.

Recomandări din punct de vedere psihologic: trebuie cultivate aspectele care produc bucurie, mulţumire. Întrucât oamenii petrec mai mult timp în casă, ei trebuie să se bucure de imagini benefice, stimulatoare, care să alunge depresia. Stimularea simţurilor poate include dansul, discuţiile cu persoane plăcute până noaptea târziu etc. Este o perioadă propice pentru a relaţiona mai mult cu propria familie. Se poate şi inhala fum, dar aceasta nu se referă la fumat. Se pot realiza inhalaţii de fum, dhūmapāna (धूमपानधूमपानधूमपानधूमपान), în care fumul este inhalat pe nas şi exhalat pe gură. La fumigaţii se folosesc diferite plante. Acestea previn acumularea lui kapha şi menţin starea de vigilenţă a minţii, prevenind depresia. Obligeana se utilizează în amestec cu turmeric şi alte plante (după scopul propus), amestecate cu iaurt.

Ca aplicaţii externe: în udvartana – pentru a curăţa pielea şi pentru a încălzi corpul.

Toamna are aproximativ aceleaşi caracteristici ca şi iarna, fiind rece dar uscată; de aceea, pielea are tendinţa să crape. În această perioadă trebuie realizată abhyaṅga cu uleiuri mai grase sau cu ghee. Apoi se va recurge la un duş fierbinte. În ceea ce priveşte hrana, aceasta trebuie să fie suplimentată în principii dulci, onctuoase, acre şi fierbinţi. Se poate recurge mai mult la carne sau la hrană grasă, dar trebuie redus consumul de alcool. Din punct de vedere al vestimentaţiei, hainele trebuie să acopere cea mai mare parte a corpului, şi se vor aplica substanţe uleioase pe acele părţi corporale expuse la curenţi de aer, pentru a preveni crăparea pielii. Astfel, curenţii de aer nu vor vătăma corpul.

4

Uleiurile folosite sunt procesate cu plante anti-vāta, iar cele pentru aplicaţii externe sunt procesate cu lemn dulce, lapte sau substanţe grase, pentru a preveni crăparea pielii.

Toamna este mai predispozantă la depresie, de aceea oamenii trebuie să se auto-antreneze în activităţi plăcute, în interiorul spaţiilor de locuit. Acestea sunt recomandările care trebuie urmate dacă există o toamnă lipsită de ploaie. Dacă se manifestă şi ploaia, vremea devine mai rece, mai bogată în curenţi de aer şi mai uscată. Uscăciunea este produsă de suflul de aer rece pe suprafeţele umede din exterior. Ori de câte ori se manifestă calitatea de rece şi curenţii de aer, atât în interior cât şi în exterior, apare tendinţa spre uscăciune. Dacă este doar o vreme ploioasă, lipsită de vânt, atunci calitatea de uscat nu se mai manifestă.

În mod natural, iarna este rece, astfel că se acumulează kapha şi creşte vāta; uneori, creşterea lui vāta este mai însemnată decât acumularea lui kapha. Astfel, regimul zilnic de viaţă trebuie modificat. Luând în considerare vāta doṣa, nu trebuie efectuate exerciţii fizice intense pe timp ploios, şi se va menţine regimul hrănitor. Se va aloca mai mult timp masajului cu uleiuri. Hrana va fi mai dulce, acră, onctuoasă şi fierbinte, dar nu trebuie să fie grea, căci sistemul digestiv este afectat de vāta. Sunt recomandate băuturile fierbinţi, dulci şi onctuoase cum ar fi anumite sucuri de fructe (dar să nu fie reci). Ceaiul indian este foarte bun, deoarece conţine ceai negru, plante şi condimente preparate cu lapte. Conţine ghimbir, cardamom, scorţişoară etc. De fiecare dată ceaiul este preparat cu lapte, asociindu-se astfel principiile onctuoase cu cele fierbinţi. Majoritatea dulciurilor sunt onctuoase, aşadar aici nu ne referim exclusiv la substanţe uleioase, ci la plante şi substanţe care produc onctuozitate în corp: infuzie din lemn dulce cu cardamom, scorţişoară, cuişoare etc. Se poate adăuga şi puţin turmeric, sau să se facă ceai din acest amestec. Pentru persoanele care nu agreează mirosul laptelui, acesta se procesează cu asemenea plante (care îi conferă o anumită aromă) şi se utilizează ca atare. Asemenea principii sunt indicate pentru anotimpurile de toamnă şi iarnă.

Un alt aspect care trebuie asigurat se referă la faptul că hainele nu trebuie să fie niciodată umede. Oamenii trebuie să se protejeze când plouă. Eforturile fizice intense trebuie evitate, la fel şi activitatea sexuală intensă. Fiinţele umane nu trebuie să manifeste hiperactivitate la nivelul comportamentului sau vorbirii, în scopul realizării unui control deplin al lui vāta doṣa.

Pentru copii există patru plante care se pot amesteca în părţi egale cu obligeana, efectele amestecului fiind profund benefice: ghimbir, turmeric, lemn dulce şi nucşoară. Dacă copilul are peste 1-1½ luni, deja i se poate administra acest amestec. Planta va fi frecată pe o suprafaţă aspră, şi se

5

pot adăuga câte 5 rotaţii cu frecare pentru fiecare lună suplimentară de vârstă: astfel, pentru un copil de 6 luni se vor efectua 30 de rotaţii cu frecare a plantei. Nu se fac estimări în miligrame până la vârsta de 1 an. Dacă copiii acuză alte afecţiuni se poate modifica amestecul de plante în funcţie de scop, de exemplu pentru tuse se poate adăuga pippalī etc. În cazul lăuzelor se poate administra fenicul în amestec cu obligeană pentru întărirea uterului.

Primăvara: se face trecerea gradată de la anotimpul rece la cel cald. Kapha începe să se lichefieze şi se răspândeşte în corp. Senzaţia de foame scade, focul digestiv este inhibat şi se pot instala anumite simptome precum tusea, rinoreea şi febra. Dieta trebuie să fie uscată, uşoară, penetrantă şi fierbinte, pentru a reduce kapha. Uscăciunea poate proveni de la gusturile amar şi astringent, care sunt şi uşor de digerat, dar şi hrana fierbinte poate produce calitatea de uscat. Se poate utiliza piper negru sau ardei iute, cuişoare, scorţişoară, principii penetrante şi picante care să absoarbă kapha. Aceasta nu înseamnă că celelalte tipuri de hrană trebuie excluse complet, deoarece nu dorim să producem agravarea celorlalte două doṣa. Este necesar să se consume hrană care conţine toate cele 6 gusturi, dar cu predominanţa celor menţionate mai sus. Cerealele noi au potenţă mai mare; dacă se consumă de exemplu grâu de un an, acesta va avea potenţă mai redusă. Aşadar se poate consuma orez, grâu sau orz etc., de cel puţin 1 an (orezul şi orzul sunt preferabile grâului). Carnea trebuie să provină de la animale care fac multă mişcare (de exemplu, capra), iar peştele trebuie evitat. Se poate utiliza şi carnea animalelor provenite din regiuni fierbinţi. În ceea ce priveşte băuturile: se poate consuma alcool, mai ales provenit din stafide, deoarece este fierbinte, penetrant şi uscat. Se poate consuma şi apă fierbinte (suportabilă pentru organism, eventual infuzie de lemn de santal) cu miere (uscată, astringentă şi uşoară), sau produse din ghimbir. Se pot adăuga şi unele principii amare şi astringente la cele de mai sus.

În ceea ce priveşte conduita benefică: se va realiza masajul cu uleiuri puternice, penetrante. Fricţiunile şi frământatul trebuie accentuate. Nu este necesară realizarea unui duş fierbinte sau prelungit, ci este suficient un duş suportabil de cald, de scurtă durată.

Nu trebuie să ne expunem direct corpul la soare în această perioadă, deoarece riscăm să răcim. Sunt indicate trăirea unor stări de bucurie în natură în anotimpul primăverii.

În ceea ce priveşte aplicaţiile externe, acestea nu vor fi intense. Kapha este deja lichefiat. Rolul aplicaţiilor externe în această perioadă este de a absorbi kapha şi de a penetra ţesuturile, un exemplu bun în acest sens fiind camforul natural. Acesta are un miros puternic, este penetrant, rece şi deschide canalele corpului. Într-o a numită măsură, camforul este

6

indicat şi pe timpul verii, mai ales la pacienţii astmatici. Se va lua un ulei de bună calitate, se va adăuga camfor, se va lăsa la macerat peste noapte sau peste zi, apoi se va scoate şi se va îndepărta camforul. Uleiul se poate încălzi sau înfierbânta, iar camforul se adaugă după aceea (altminteri va arde). Uleiul din camfor, obţinut astfel, se poate utiliza timp de două zile. Se mai pot adăuga şi scorţişoară şi ghimbir uscat, mai ales la pacienţii care suferă de sinuzită şi dureri de cap. În asemenea cazuri se pot face şi inhalaţii, care vor amplifica eficacitatea plantelor.

Exerciţiul fizic va trebui să conţină mai multă mişcare, nu neapărat eforturi intense, ci doar mobilitate accentuată. În ceea ce priveşte mintea, aceasta nu trebuie suprasolicitată, vom urmări doar să ne bucurăm de natură. Acesta este regimul global de viaţă indicat primăvara.

După primăvară urmează vara, care este foarte călduroasă în India. Vara românească este mai temperată termic. Căldura stimulează concentrarea pigmentului pielii. Soarele absoarbe apa din piele, organismul se deshidratează, devine uscat şi uşor. În India, multe persoane fac depresii imediat după anotimpul verii, odată cu venirea sezonului ploios. Această variaţie de anotimp nu este foarte apreciată.

În ceea ce priveşte hrana: toate principiile care măresc căldura în organism trebuie evitate – gusturile sărat, picant, calităţile de penetrant şi fierbinte. Uneori se pot consuma alimente acre sau amare, căci gustul acru conţine şi elementul apă, pe când gustul amar este rece, chiar dacă este uscat. Trebuie consumate principii dulci, acre, lichide şi reci. În timpul verii, căldura exterioară produce transformări în organism. Senzaţia de foame scade. Aşadar, carnea care este eventual consumată trebuie să fie uşoară. Vara este singurul anotimp în care alcoolul este interzis, sau trebuie consumat în cantităţi foarte mici, şi să fie natural. Se pot consuma sucuri de fructe (citrice, de exemplu) care sunt dulci, reci şi hrănitoare, chiar şi shake-uri mai grele cum este cel din banane, dar într-o formă procesată. Exerciţiile fizice efectuate vor fi blânde sau nu se va face deloc efort fizic. Nu trebuie să se stea pe lângă surse de căldură suplimentară. Din contra, este indicată expunerea la lumina lunii şi îmbăierea la lumina lunii (care este rece şi blândă). Mediul în care se trăieşte va fi pe cât posibil răcoros şi umed. De asemenea, activitatea sexuală în acest anotimp va fi rară sau va lipsi complet.

În acest anotimp este permis somnul pe timpul zilei, până la 45 de minute (sau şi mai mult, în cazul persoanelor bolnave, convalescente, a copiilor şi vârstnicilor). Acesta este sezonul duşurilor călduţe sau chiar reci. Ca aplicaţii externe se vor utiliza principii răcoroase: extract din lemn de santal, din lemn dulce etc. Este bine să se bea lapte din nucă de cocos, precum şi preparate reci pe bază de lapte, chiar şi îngheţata (a se consuma totuşi cu grijă). Consumul excesiv de îngheţată poate provoca

7

crize de astm, diaree şi răceli. Pe timpul după-amiezii este indicată rămânerea la birou sau acasă, perioadele indicate pentru a ieşi afară fiind dimineaţa devreme şi seara, după apusul soarelui. Acestea reprezintă câteva principii care susţin regimul de viaţă pe timpul verii. În cele mai multe ţări, oamenii nu lucrează pe timpul verii, ci merg în vacanţe, în locuri răcoroase şi plăcute.

În Europa aproape toată lumea iese afară în timpul zilei, merge la plajă etc., deoarece soarele nu este la fel de puternic ca în India (unde oamenii s-ar arde dacă s-ar expune direct pe timpul zilei). După ora 10.00 a.m., cel care iese afară începe să asude intens după numai câteva minute. În mod normal, este necesar să se consume minimum 1,5-2 litri de apă sau lichide pe zi, această cantitate mărindu-se pe timpul verii. În India, datorită căldurii care se menţine şi pe timpul nopţii, se obişnuieşte să se stropească pereţii camerei, podeaua etc. cu apă rece înainte de culcare. Uscarea acestora se produce rapid, apoi oamenii se pot culca. Se mai poate turna apă în vase, împreună cu aceste plante răcoritoare, precum vetiver (Vetiveria zizanoides, plantă parfumată din Asia), rozmarin etc. Astfel, apa se va răci şi mai mult, căpătând mirosul şi gustul acestor plante. Este necesară protejarea de uscăciune, căldură şi vânt sau curenţi de aer fierbinte. Persoanele care trebuie să lucreze în soare vor utiliza apa de trandafiri sau laptele aplicate peste ochii. Astfel, roşeaţa şi tensiunea oculară se vor reduce.

Anotimpul verii este exact opus iernii la nivelul principiilor active. Urmează primul anotimp ploios. Acesta nu este neapărat caracteristic

Europei. Este un anotimp în care după principiile uscat, fierbinte, uşor, apar ploile. Aşadar, se creează cadrul propice pentru apariţia epidemiilor. Apa devine oarecum acră, iar oamenii se îmbolnăvesc, prezintă diaree, vomismente etc. Chiar şi în Europa se cunosc astfel de perioade. După căldura verii, oamenii au tendinţa de a ieşi afară, spre a se bucura de răcoarea ploii. În acest interval de timp, dacă se consumă hrană necorespunzătoare, apar tulburări digestive. Întrucât riscul de contaminare a apei este mare în ţări precum India, aceasta se fierbe. Hrana trebuie să fie uşoară, însoţită de aperitive şi digestive uşoare. Supele acre şi uşoare sunt foarte indicate, mai ales cele amestecate cu condimente şi plante cu acţiune blândă. Acum vāta se agravează, şi este necesară supravegherea sistemului digestiv. Hrana trebuie să fie acră şi fierbinte. Persoanele care suferă de astm şi artrită sunt deosebit de afectate în această perioadă, datorită agravării lui vāta. Controlul exercitat asupra lui vāta doṣa este deci foarte important. Abhyaṅga se realizează cu adaos de puţină sare în ulei. Apoi, acesta se aplică pe corp, mai ales pe spate – zona dorsală, pe piept şi abdomen. Se vor utiliza uleiuri anti-vāta. Apoi se va face duş fierbinte, exerciţii fizice reduse cantitativ sau

8

uşoare, şi se va acorda o atenţie specială, susţinută igienei (mai ales în zonele cu mult noroi). Dacă se utilizează încălţăminte care expune picioarele la contactul cu solul, acestea se vor spăla cu atenţie la intrarea într-o incintă. De asemenea, capul trebuie protejat de ploaie, cu ajutorul unei umbrele, deoarece atât capul cât şi trupul nu trebuie să fie menţinute umede.

Sunt indicate băuturile fierbinţi ca natură, care compensează intern vremea umedă. Ceaiul indian sau ceaiurile condimentate sunt deosebit de indicate. Consumul de lichide fierbinţi este mai bun decât utilizarea de duşuri fierbinţi, care aduc calitatea de fierbinte din exterior.

De asemenea, trebuie evitate insectele precum ţânţarii etc., care pot constitui agenţi de infectare a alimentelor şi băuturilor. Se pot face eventual fumigaţii contra ţânţarilor. Unele dintre plantele care acţionează ca insecticid bun sunt tulsī (busuiocul indian), nīm, aloe şi frunzele de roşii. Obligeana este foarte eficientă în fumigaţii contra insectelor, aceasta având şi unele efecte subtile speciale (împreună cu tulsī), utilizate atât ca fumigaţii cât şi purtate pentru compensarea efectelor planetare nefavorabile.

Se va consuma hrană proaspătă, în mod necesar. Se va refuza până şi hrana preparată dimineaţa, pentru a fi consumată seara.

În ceea ce priveşte comportamentul, se va evita activitatea în exces şi agitaţia. Este mult mai potrivită stabilizarea interioară. Nici graba, şi nici somnul din timpul zilei nu sunt recomandate. De asemenea, activitatea sexuală nu este recomandată, mai ales în prima parte a anotimpului. Odată cu dispariţia uscăciunii, acest comportament se poate ajusta. Vremea înnourată favorizează depresiile. Odată cu ploaia, starea depresivă se reduce. În această perioadă oamenii trebuie să se auto-stimuleze să realizeze acele lucruri care le fac plăcere.

Aşadar, principiile – cheie ale acestui sezon sunt: hrană proaspătă, activitate redusă, stimularea minţii, igienă mărită şi fierberea apei.

În cazul unei perioade de vară ploioasă sau primăvară ploioasă, căldura se combină cu ploaia. Europa nu cunoaşte un sezon ploios propriu-zis, dar caracteristicile diferitelor anotimpuri se pot combina. Primăvara, kapha se lichefiază şi se răspândeşte în corp. Oamenii suferă de răceală, alergii etc. În sezonul ploios, în plus faţă de kapha, se agravează şi pitta. Astfel apar maladiile caracteristice. Aciditatea se poate manifesta, la fel ca orice alt simptom pitta. Este contraindicat consumul de alimente acre, picante sau fierbinţi, dacă traversăm o vară ploioasă. Primăvara ploioasă interzice consumul de hrană grea. De asemenea, dacă ploaia persistă atât primăvara cât şi vara, somnul din timpul zilei trebuie evitat, la fel ca şi hrana dulce, vâscoasă, uleioasă şi grea.