Curs 8 Microcirculatia Si Venele 2012_2013

7/18/2019 Curs 8 Microcirculatia Si Venele 2012_2013

http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-microcirculatia-si-venele-20122013 1/28

Muzeul Luvru (Musée du Louvre)• Este cel mai mare muzeu din lume si gazduieste una dintre cele mai mari colectii de arta

si antichitati din lume. Luvrul detine peste 350.000 exponate inestimabile. Construit cafortareata de regele Philippe-Auguste in 1190, a fost locuit pentru prima oara de Carol V

(1364-1380). In secolul 16, Francois I il inlocuieste cu un palat in stil renascentist siinaugureaza colectia regala de arta cu 12 picturi italiene. In 1793, revolutionarii aupermis accesul publicului. Ulterior, Napoleon a renovat Luvrul, transformandu-l inmuzeu.

• Cele mai valoroase piese din Muzeul Luvru sunt: Venus din Milo, Mona Lisa a luiLeonardo, Piramida din sticla de la intrare, Caii lui Marly, Pluta Meduzei de Gericault,Victoria inaripata de la Samotrache, Dantelareasa lui Jan Vermeer, Sclavii deMichelangelo, Santurile medievale si Colonada lui Perrault.



Sclavii de Michelangelo Psyche Revived by Cupid's Kiss

– de Antonio Canova

http://en.wikipedia.org/wiki/Antonio_Canova

http://en.wikipedia.org/wiki/Antonio_Canova



The Seated Scribe from Saqqara , Egypt, limestone and alabaster, circa 2600 and2350 BC

http://en.wikipedia.org/wiki/The_Seated_Scribe

http://en.wikipedia.org/wiki/Saqqara

http://en.wikipedia.org/wiki/Saqqara

http://en.wikipedia.org/wiki/The_Seated_Scribe



The Code of Hammurabi is a well-preserved Babylonian lawcode, dating to ca. 1780 BC



MICROCIRCULATIAAsigura nutriţia tesuturilor datorita schimburilor de la acest nivel Schimburile dintre vas şi tesut se fac la nivelul vaselor de schimb, care

formează microcirculaţia : capilare, arteriole terminale, venulele postcapilare.

• Cele mai mici artere se ramifica in arteriole deordin I, care au încă perete muscular, inervat denn. simpatici .

• Arterioalele se continua cu arteriolele terminalesau metaarteriole care contin mai putine fibrevasomotorii.

• Metaarteriolele dau nastere unui grup decapilare . Acestea au un capăt arterial şi un capăt

venos, care se continuă cu venulele. • Tonusul musculaturii netede din arteriola

terminala determina daca grupul de capilareeste bine perfuzat cu sange (capilare deschise)sau inchise (capilare inchise) .



• Capilarele sunt vase cu diametrul foarte mic – 4 - 10 microni, cu o suprafatade sectiune foarte mare – de aprox. 1000X mai mare decat a aortei.

•

La acest nivel, presiunea se prabuseste, nemaifiind oscilatorie, iar viteza decurgere este foarte mica, datorita diametrului mic• Curgerea sangelui prin capilare este intermitenta – la cateva secunde sau

chiar minute.• Cauza o reprezinta fenomenul de vasomotricitate datorat contractiei

intermitente a metaarteriolei si a sfincterului precapilar, functie denecesitatile in O2 si factori nutritivi .

MICROCIRCULATIA - capilarele



La nivel capilar, schimburile se realizeaza prin: difuziune,filtrare si aluvionare

1. DIFUZIUNEA • Schimburile prin difuziune sunt determinate de: gradientul de concentraţie a

substanţelor , de grosimea membranei, de coeficientul de difuziune, desuprafata membranara

• Difuziunea se face prin porii (canalele) membranei – pentru substanţelehidrosolubile – apa, Na+, Cl- si glucoza,şi prin intreaga suprafaţă a membraneiendoteliului, pentru substanţele liposolubile, gaze si apa.

• Transportul O2 este favorizat de viteza mică de circulaţie a sângelui care apropie hematia de peretele endoteliului capilar.

• Permeabilitatea capilara variaza,functie de tesut. De ex., capilarelesinusoide ale ficatului sunt la fel depermeabile pentru proteine, ca sipentru apa.



Schimburile de la nivelul capilarelor2. FILTRAREA: este determinata de:• confruntarea dintre forţele profiltrante şi forţele re absorbante = for țe Starling;•

numarul si marimea porilor din fiecare capilar, precum si de numarul capilarelorin functiune. Acesti factori sunt reuniti sub termenul de coeficient de filtrare = omasura a membranei de a filtra apa, la o presiune neta de filtrare data. Seexprima in ml/min/mmHg

Cele 2 forte majore care guverneaza filtrarea sunt:1.presiunea hidrostatica - contracţia ventriculului stâng în sistolă imprimă sângeluio anumită presiune hidrostatică, presiune care se transmite până la capilare, unde tinde sădetermine filtrarea lichidului plasmatic în interstiţiu .

• Este forta care favorizeaza filtrarea! Ea tinde sa scoata apa si

substantele din vas, in interstitiu.• Valoare: la capatul arterial al capilarului : 25 - 30 mmHg şi 10-15 mmHg

la capul venos. Aceste valori au fost obtinute prin micropunctii capilare.• In spatiul interstitial are o valoare medie de 3 mmHg



Schimburile de la nivelul capilarelor – filtrarea - continuare2. presiunea coloid-osmotica reprezintă presiunea exercitata de proteineleplasmatice. Ea retine apa in vas. Se opune filtrarii.• Valoare normala: 25- 28 mmHg;19 mmHg sunt dati de proteine si 9 mmHg decationii dizolvati – Na+, K+,• In interstitiu este de 8 mmHg (cantitate de proteine mult mai mica, deoarecefoarte puţine proteine se filtrează )



Presiunea efectiva de filtrare - calcul• Din suma presiunilor care favorizeaza filtrarea se scade suma presiunilor care se

opun filtrariii

• Suma presiunilor de filtrare la capatul arterial = 30 + 3 + 8 =41 este in favoareapresiunilor de filtrare şi este mai mare decat presiunea coloid osmotica (25mmHg), deci aicipredomina filtrarea.

• Suma presiunilor de filtrare la capatul venos = 10 + 3 + 8 =21 < decatpresiunea coloid osmotica (25 - 28 mmHg), deci aici predomina rebsorbtia



Presiunea neta de filtrare la capatularterial:

41 (p care favorizeaza filtrarea) – 28 ( p care se

opune filtrarii) = 13 mmHg

Presiunea neta de filtrare lacapatul venos:

28 (p care se opune filtrarii) – 21 (p care

favorizeaza filtrarea) = 7 mmHg

Echilibrul Starling (Ipoteza Guyton)

Presiunea neta de filtrare = 0,3 mmHg

►►►►►



Fox: Human Physiology,

Eighth Edition.© The McGraw−Hill

Companies, 2003



3. Aluvionare ( solvent-drag ) = antrenarea soluţiilor; forţele hidrostatice şiforţele osmotice determină circulaţia apei într -un anumit sens; aceste forţeantreneaza şi circulaţia substanţelor nutritive.

În concluzie:• La capătul arterial al capilarului predomină filtrarea , deoarece aici presiunea hidrostatică(care favorizează ieşirea apei din vas) este mai mare decât cea coloid -osmotică (careretine apa în vas).• La capătul venos al capilarului predomină reabsorbţia , deoarece aici presiunea coloid-osmotică este mai mare decît cea hidrostatică.

Actualmente se considera ca balanta filtrare-reabsorbtie variaza in functie de

tesut si de conditiile de lucru existente la un moment dat, de exemplu dedeschiderea capilarelor.

S-a vazut că, la capatul arterial a ieşit mai multă apă decât poate fi absorbită lacapatul venos. Din apa filtrata se reabsoarbe 90% şi circa 10%este preluata decirculatia limfatica.



Fox: Human Physiology,Eighth Edition. © The McGraw−Hill

Companies, 2003



• Cuprinde vase care vin catre cord . In sistemul circulator sunt artere cu sânge venosşi vene cu sânge arterial; deci, nu compoziţia sângelui dă denumirea de artere sauvene, ci sensul de curgere a sangelui

• Alaturi de capilare formeaza vasele sectorului de joasa presiune

• Proprietăţile venelor - decurg din structura specială a peretelui venelor

1. distensibilitatea = proprietatea de a se destinde, care este de 8 ori mai mare decâtla artere. Distensibilitatea mare permite acumularea unui volum de sange de 3X maimare decat in artere.

2. complianţa – Reprezinta cantitatea de sange care poate fi depozitata intr-unsegment circulator pentru o crestere a presiunii cu 1 mmHg.

•

Valoarea ei poate fi aflata din produsul: Complianta vasculara = distensibilitatea x cuvolumul• Are o valoare de 24 ori mai mare decât in artere, ceea ce inseamna ca venele

acceptă volume mari de sange, fără creşteri semnificative alepresiunii

CIRCULATIA VENOASA -Proprietăţile venelor



CIRCULATIA VENOASA -Proprietăţile venelor

Consecinte ale distensibilitatii si compliantei mari:• vv. funcţionează ca rezervoare de sânge; • complianţa venoasă mare protejează sistemul venos de creşteri mari a presiunii venoaseajută întoarcerea sângelui la inimă.

3. Contractilitatea• datorită contractilităţii se produce golirea rezervorului de sange venos; participa astfel la

reglarea Qc• datorita continutului mare de muschi neted, venulele se pot expansiona si colaba usor sipot actiona ca un rezervor variabil.

• O particularitate structurala a venelordin sistemul cav inferior o reprezintaprezenta valvulelor (prelungiri aleendoteliului) care ajută la întoarecerea venoasă.

h d l



Parametri hemodinamici in sistemul venos

1. Presiunea venosă• determinarea se face prin puncţia unei vene • este foarte joasă: 10 mmHg in venele postcapilare si 0 la capatul terminal al circulatieivenoase, adica in atriul drept

- Presiunea din AD nu este influentata de pozitia corpului;- presiuni > 5 mmHg in AD sunt considerate mari si apar in:

• insuficienta cardiaca dreapta;• cresterea volumului total de sange;• in insuficienta cardiaca severa poate ajunge pana 20-30 mmHg

• presiunea venoasă centrală este mentinuta la 0 mmHg datorită mecanismului Starling.Acesta intervine şi în prevenirea scăderii presiunii sub 0 mmHg .•

P venoasă medie este aproximativ 7 mmHg si creste proportional cu presiunea din AD • Presiunile din sistemul venos nu pot scadea sub 0, pentru că sub 0, venele se colabează, iarpereţii se lipesc. Exceptie: sinusul sagital, unde p. venoasa este – 10 mmHG.



DEPENDENTA PRESIUNIIVENOASE DE GRAVITATIE• Spre deosebire de presiunea arteriala care este de

tip hidrodinamic, p. venoasa este de tip hidrostaticp= ρgh, deci va fi maxima la nivelul membrelorinferioare = 90 mmHg.• In venele de deasupra cordului , în ortostatism,presiunea venoasa tinde spre 0, moment in carevenele colabeaza (se inchid), pentru ca P sa nuajunga la valori negative.• Colabarea acestor vene reprezintă un baraj pentrusângele care vine din capilare. In amonte faţă deaceastă zonă de colabare creşte presiunea si seforţează barajul, determinand impingerea sangelui

catre inimă; apoi se produce din nou colapsul (caun fel de supapă) si circuitul se reia.



2. Viteza de circulatie a sangelui prin vene

Viteza scade de 1000 de ori la nivelul capilarelor şi apoi creşte catre capatul central alcirculatiei venos.

- aprox. 0.5 mm/sec in capilare- aprox. 20 cm/sec in vena cava

3. Rezistenţa la curgereRezistenţa sistemului venos la curgere este de 10 ori mai mică decat in sectorul arteriolar,pentru ca sângele să se poată întoarce la inimă .

4. Tensiunea parietalăT = P x R

Tensiunea parietală are mare importanţă pentru sistemul venos, pentru că venele au peretesubţire, iar rezistenţa este mai slabă. Presiunea venoasa mare ar duce la cresterea tensiuniiaplicate pe perete si la ruperea vasului.Acest lucru este prevenit prin prezenta a 2 vene care corespund unei artere.In ortostatism prelungit , presiunea creşte prin efect hidrostatic, rezistenţa creşte datoritădistensibilităţii si inmagazinarii unor volume mari de sange tensiunea creşte şi se poate

rupe vena.

FACTORII CARE ASIGURA INTOARCEREA VENOA



1. Diferenţa de presiune dintre capătul arterial = VS = 120 mmHg şicapătul venos = AD = 0 mmHg.

• Această diferenţă generează forţa de împingere a sângelui = vis a tergo = presiunea deimpingere a sangelui de la spate

• In fapt, gradientul presional nu este de 120 mmHg, deoarece la nivel capilar presiunease prabuseste, ramanand la o valoare de 10-12 mmHg la capatul venos. Acest gradient

presional nu este suficient pentru a asigura intoarcerea sangelui in conditii deortostatism.

2. Forta de aspiratie centrala: vis a fronte• Aspiraţia cardiacă - coborarea planseului atrio-ventricular in sistola, ceea ce determina

scaderea presiunii in atriul drept• Aspiratia toracica datorata presiunii negative din inspir.

FACTORII CARE ASIGURA INTOARCEREA VENOA



FACTORII CARE ASIGURA INTOARCEREA VENOAScontinuare

3. Mişcările diafragmei, functie defazele respiratiei, diafragmulmasează v. cavă inferioară.

4. Pulsaţiile aretrei din vecinătatea

venei.5. Rolul valvulelor : asigură curgerea

sângelui într-un singur sens siimpiedica refluxul sangelui.

6. Contractia muschilor7. Gravitaţia - împiedică întoarcerea

venoasă pentru venele de sub cordsi o favorizeaza pentru cele dedeasupra cordului.



• Sângele venos se întoarce de la acest nivel prin sistemul venos profund şi superficial .Sensul de întoarcere este dinspre suprafaţă spre profun zime. Vv. profunde sunt

înconjurate de mase musculare, muşchii având un efect de pompă .• Sensul curgerii sângelui este dat de deschiderea valvulelor venoase, acestea fiind astfel

aşezate încât permit curgerea sângelui dinspre suprafaţă spre profunzime.

• Când stăm în picioare, coloana de sange apasă asupra pereţilor venelor şi se producdilataţii venoase care pot fi: ocazionale, la omul sănătos şi varicoase - când pereţii venosisunt patologic afectaţi .

• Compromiterea mecanismului de întoarcere apare prin :• scleroza valvulelor venoase profunde• dispariţia valvulelor osiale, apărând fenomenul de reflux din profunzime spre

suprafaţă. Acest reflux creează varicele sau le accentuează pe cele deja existente .

• Dacă sistemul profund este trombozat (obstruat cu cheaguri ), circulaţia sângelui se facedoar prin suprafaţă varice cu vv. profunde impermeabile .

ÎNTOARCEREA VENOASĂ DE LA NIVELUL MEMBRELOR INFERIOAR



Varicehidrostatice

Curs 8 Microcirculatia Si Venele 2012_2013

Documents

Transcript of Curs 8 Microcirculatia Si Venele 2012_2013