8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

24
DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER Observatorul militar FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXIV NR. 8 (1.295) 4 – 10 MARTIE 2015 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR: MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE OBSERVATORULMILITAR www.presamil.ro MAPN.RO www.mapn.ro Pagina 7 Pagina 11 PERSONALIT~}I Pagina 24 INTERVIU V~ INTERESEAZ~! FOTO: IUSTIN DUMITRACHE ADMITEREA ÎN ÎNV~}~MÂNTUL MILITAR NU MAI {TIM C~ SEM~N~M CU NOI! DOREL VI{AN, ACTOR: Paginile 14-15 LUMEA DE AZI FOTOREPORTAJ Paginile 12-13 SOCIAL Pagina 10 PRIN CEA}A DIHAMULUI IUBIREA, PE ÎN}ELESUL NOSTRU COLONEL MARIUS CR~CIUN, COMANDANTUL COMPONENTEI DE OPERA}II SPECIALE: CÂND INTRI SUB FOCUL INAMICULUI, CEI DE LÂNG~ TINE DEVIN CAMARAZII T~I, INDIFERENT DE NA}IONALITATEA ACESTORA ORIENTUL MIJLOCIU {I R~ZBOIUL STATULUI ISLAMIC Paginile 4-5 8 MARTIE, ZIUA FEMEII 8 MARTIE, ZIUA FEMEII Pagina 3 NOU SISTEM INTEGRAT CHIRURGICAL LA SPITALUL MILITAR BUCURE{TI

Transcript of 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

Page 1: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIV NR. 8 (1.295) 4 – 10 MARTIE 2015 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

Pagina 7 Pagina 11

PERSONALIT~}I

Pagina 24

INTERVIU V~ INTERESEAZ~!

FO

TO

: IU

ST

IN D

UM

ITR

AC

HE

ADMITEREAÎN

ÎNV~}~MÂNTULMILITAR

NU MAI {TIMC~ SEM~N~M

CU NOI!

DOREL VI{AN, ACTOR:

Paginile 14-15

LUMEA DE AZI

FOTOREPORTAJ

Paginile 12-13

SOCIAL

Pagina 10

PRIN CEA}A DIHAMULUI

IUBIREA,PE ÎN}ELESUL NOSTRU

COLONEL MARIUS CR~CIUN,COMANDANTUL COMPONENTEI DE OPERA}II SPECIALE:

CÂND INTRI SUB FOCUL INAMICULUI,CEI DE LÂNG~ TINE DEVIN

CAMARAZII T~I, INDIFERENT DENA}IONALITATEA ACESTORA

ORIENTULMIJLOCIU

{I R~ZBOIULSTATULUI ISLAMIC

Paginile 4-5

8 MARTIE,ZIUA FEMEII

8 MARTIE,ZIUA FEMEII

Pagina 3NOU SISTEM INTEGRAT CHIRURGICAL LA SPITALUL MILITAR BUCURE{TI

Page 2: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

2 Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARAGENDA S~PT~M@NII

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

Reuniune. Joi, 26 februarie, la Statul Major General, a avut locreuniunea liderilor Invictus din toat` ]ara. La activitate au participatsecretarul de stat pentru rela]ia cu Parlamentul, informare public` [icre[terea calit`]ii vie]ii personalului, Otilia Sava, [i [eful Statului MajorGeneral, general-locotenent Nicolae-Ionel Ciuc . Cu acest prilej a fost stabilit

calendarul activit`]ilor pentru anul 2015 [i s-a luat decizia înfiin]`rii uneiasocia]ii na]ionale, care s -i înglobeze pe to]i membrii grupului InvictusRomânia. Totodat , s-a analizat [i stadiul strângerii de fonduri pentru atrimite cel pu]in un militar român, r`nit în teatrele de opera]ii, la JocurileParalimpice Invictus. Programul Ansamblul Antiaerian`. Joi, 26 februarie, la sediul

Comandamentului garnizoanei Bucure[ti (CGB), a avut loc [edin]aComisiei de coordonare a programelor de construire a locuin]elor proprietatepersonal pentru cadre militare, solda]i [i grada]i profesioni[ti, precum [ipentru personalul civil din armat`, condus de comandantul CGB, colonelDorel Bejan. Astfel de întâlniri au loc lunar, în scopul de a se discuta stadiuldemersurilor întreprinse de p`r]ile implicate în Programul AnsamblulAntiaerian . Proiectul de construire a locuin]elor din Antiaerian a demaratîn 2009. De[i prima etap a acestuia trebuia s fie gata în februarie 2011,dezvoltatorii sus]ineau c` primii beneficiari î[i vor putea lua în primirelocuin]ele în vara anului 2010. N-a fost s fie a[a. Una din firme, S.C. IsorastTechnology, a intrat în insolven] [i, spre nemul]umirea celor înscri[i înprogram, termenul nu a putut fi respectat. Mul]i din cei înscri[i ini]ial înprogram s-au retras, al]ii a[teapt [i acum s se mute în cas nou . La[edin]a de s`pt`mâna trecut`, au participat [i reprezentan]iiadministratorului judiciar, care i-au informat pe membrii comisiei asupramodului cum se va derula programul în continuare. Conform afirma]iiloracestora, în curând, se va semna contractul de antrepriz , dup care vorîncepe lucr`rile, astfel încât, în nou luni, se va finaliza faza I din proiect. Larândul lor, reprezentan]ii b`ncii au precizat c`, din punct de vederefinanciar, nu vor fi probleme, deoarece împrumutul necesar a fost aprobat.Singura îngrijorare men]ionat` de reprezentan]ii celor dou` entit`]i serefer la g`sirea beneficiarilor. Interesul lor este ca locuin]ele s se vând`cât mai repede [i, de aceea, au [i propus câteva variante. Una este cabeneficiarii s fie [i din alte institu]ii, nu doar din MApN. Alta, ca MApN s`cumpere apartamentele [i s le repartizeze personalului, ca locuin]e deserviciu. Propunerile vor fi analizate pân la [edin]a din luna martie, de[i,deocamdat`, actele normative nu prev`d asemenea posibilit`]i. Laprogramele de construire a locuin]elor proprietate personal` au accescadrele militare, solda]ii [i grada]ii profesioni[ti, civilii din armat care nuau rezolvat situa]ia locativ . Cu alte cuvinte, pot deveni beneficiari cei dincategoriile men]ionate care nu au o locuin]` proprietate personal` sau,dac au, aceasta nu îndepline[te exigen]ele minimale prev`zute de Legeanr. 114/1996, precum [i aceia care de]in o locuin]` în alt` garnizoan`decât Bucure[ti. Simulare. Elevii claselor a XI-a [i a XII-a din colegiile na]ionale

militare au început simularea examenului de bacalaureat 2015. În primazi a acestei s`pt`mâni, ace[tia au fost testa]i, în scris, la Limba [i literaturaromân , iar în urm`toarele zile vor fi sus]inute [i celelalte probe. Seminar. Compartimentul informare [i rela]ii publice din Statul

Major al For]elor Navale a organizat, în perioada 25-27 februarie, laCercul Militar din Mangalia, un seminar pe teme de informare [i rela]iipublice. La activitate au participat comunicatorii din For]ele Navale [iinvita]i de la Direc]ia informare [i rela]ii publice a MApN, de la Trustulde Pres` al MApN, de la Grupul mass-media al For]elor Navale, studen]i,masteranzi [i cadre didactice de la Universitatea Na]ional` de Ap`rareCarol I, programele de licen]` [i master în Comunicare public` [iComunicare intercultural`. Pe parcursul celor trei zile, au fost analizateactivit`]ile marinarilor militari, care au fost mediatizate în 2014 [i a fostproiectat calendarul activit`]ilor For]elor Navale Române, care urmeaz`s` fie promovate \n media în acest an. Conducerea Cercului Militardin Mangalia a oferit participan]ilor un spectacol de muzic`, dansuri [ipoezii, intitulat Universul interetnic dobrogean, apoi au fost vizitate naveleDivizionului 150 Rachete Navale, unde tinerii comunicatori [i studen]iiau realizat interviuri cu membrii echipajului unei nave purtatoare derachete. La finalul seminarului, contraamiralul Constantin Ciorobea,loc]iitorul [efului SMFN, a transmis comunicatorilor din marin` mesajul[efului Statului Major al For]elor Navale [i a subliniat cerin]a ca, \n2015, activitatea de informare [i rela]ii publice a For]elor Navale Românes` fie axat`, în special, pe mediatizarea exerci]iilor marinarilor militari [ipe antrenamentele comune cu partenerii str`ini.

Evenimente. La mijlocul s`pt`mânii trecute, în cadrul campanieiSacrificiul impune respect, personal din Baza 86 Aerian` a donat sângela Centrul de transfuzii Slobozia. De asemenea, vineri, 27 februarie, laaceea[i unitate, a avut loc ceremonia de trecere în rezerv` a mai[trilormilitari principali Titi Banu, Ion C`p`]în`, Valentin Diaconu, mai[trilormilitari clasa I Mihai B`lu]`, Emil Dreghici [i Nicolae Filip.

BUCURE{TI. Recent, studen-tul caporal Bogdan Iulian Ciubotaru,din anul al doilea de studii al Facult`]iide Electronic` [i Sisteme InformaticeMilitare a Academiei Tehnice Militare,din Bucure[ti, a fost ales directorna]ional de comunicare în cadrulUniunii Studen]ilor din România(USR). Activitatea de pân` acum atâtîn cadrul federa]iei studen]e[ti lanivel na]ional, cât [i în cadrul Aso-cia]iei Studen]ilor din AcademiaTehnic` Militar` a contribuit decisivla aceast` alegere. Printre realiz`-rile sale se num`r` conceperea [iimplementarea site-ului electronic alUSR, elaborarea strategiilor de pro-movare a uniunii în mediul online,precum [i ac]iunile concrete deeditare de materiale promo]ionale.(MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORINBODEA)

CEREMONIE LA MANGALIA

L a {coala de Aplica]ie a For]elor Navale Viceamiral Constantin B lescu, din Mangalia, a avut loc vineri, 27 februarie, ceremonia de absolvire a celor 32 de aspiran]i, care [i-au

încheiat preg`tirea profesional de baz pentru a începe cariera de ofi]er de marin pe navelemilitare.

LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL

PROGRAMEDE STUDII, AVIZATE

De curând, în baza raportului Consiliului Agen]ieiRomâne de Asigurare a Calit`]ii în Înv`]`mântul

Superior (ARACIS) din 29 ianuarie, privind evaluarea extern`a calit`]ii academice, Academia Naval` Mircea cel B`trân aprimit calificativul Grad de Încredere Ridicat, fiind singurainstitu]ie de profil din România având calificativul maxim decalitate în înv`]`mântul superior. De asemenea, în cadrulevalu`rii, programele de studiu Electromecanic` (IFR),Electromecanic` naval` (IF) [i Naviga]ie [i transport maritim[i fluvial (IF) au fost certificate cu calificativul Încredere.

De asemenea, la Academia For]elor Terestre NicolaeB`lcescu (AFT), din Sibiu, în urma evalu`rilor externe aleprogramelor de studii universitare de licen]` Managementeconomico-financiar [i Managementul sistemelor de comunica]iimilitare, din perioadele 4-5 decembrie 2014, respectiv 11-12februarie a.c., membrii ARACIS au decis, prin hot`rârea din26 februarie, s` acorde avizele de func]ionare pentru AFT.Astfel, programul de studii Management economico-financiara ob]inut avizul Încredere-Men]inerea acredit`rii, iar programulManagementul sistemelor de comunica]ii militare avizulÎncredere-Autorizare.

MAIOR DANIEL DOROBAN}UMIHAELA ZABOLODNI

SALONUL NAUTICINTERNA}IONAL,LA BUCURE{TI

For]ele Navale Române parti-cip` la cea de-a VII-a edi]ie a

Salonului Nautic Interna]ional Bucu-re[ti, care va avea loc \n perioada 4-8martie, la Romaero B`neasa.

Marinarii militari vor prezenta publicului vehicululsubacvatic telecomandat pentru aplica]ii civile, machetede nave, un stand cu ofertele educa]ionale aleînv`]`mântului de marin`, o expozi]ie de lucr`ri dematelotaj [i un ansamblu marin`resc pentru pavoazare.

Direc]ia Hidrografic Maritim va expune publica]iilenautice editate, oferta de h`r]i marine [i h`r]i electronicepentru navigatori, iar Centrul de Scafandri va prezentaoferta pentru cursurile de scafandri [i o expozi]ie demateriale [i echipamente de scufundare.

Evenimentul reune[te majoritatea companiilor deprofil din ]ar`, având ca obiectiv principal promovareaagrementului nautic în diverse forme.

LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL

La eveniment au parti-cipat loc]iitorul [efului Sta-tului Major al For]elorNavale, contraamiral de flo-til` Constantin Ciorobea

Tinerii ofi]eri au absolvit,în vara anului trecut, Aca-demia Naval` Mircea celB`trân, iar pentru [ase luniace[tia au urmat Cursul deformare a cadrelor milita-re pentru ocuparea primeifunc]ii, organizat de {coala de

„DIXI !

(SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU)

(IRINA-MIHAELA NEDELCU)

(LOCOTENENT-COLONEL

(C~PITAN-COMANDOR GABRIELA PA{CA)

România se afl` la aproximativ 300 de km de Crimeea, locul unde aînceput anul trecut modificarea grani]elor stabilite dup` cel de Al DoileaR`zboi Mondial. Avem tot interesul ca orice conflict din aceast` parte aEuropei s` se rezolve pe cale pa[nic`.

CORNELIU PAVEL)

KLAUS IOHANNISPRE{EDINTELE ROMÂNIEI

Aplica]ie a For]elor Navale Viceamiral Constantin B`lescu, perioad` în care au parcurs un modul de preg`tire militar`general`, un modul de preg`tire de specialitate [i au efectuat un stagiu de patru s`pt`mâni pe navele militare.

Page 3: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

3Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

DIALOG ROMÂNO-ALBANEZ

Joi, 26 februarie, ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a,s-a întâlnit, la MApN, cu ambasadorul Republicii Albania,

Ilir Tepelena.

Pe parcursul întrevederii, ceidoi oficiali au discutat despresitua]ia de securitate de pe flanculestic al Alian]ei, apreciind faptulc` implementarea m`suriloradoptate în urma Summitului din}ara Galilor [i a Reuniunii mini[-trilor ap`r`rii ai statelor membreNATO, de la Bruxelles, reprezint`un element definitoriu pentrustabilitatea regional`. PentruRomânia, cooperarea regional` [irela]iile cu statele din zon` repre-zint` cadrul esen]ial, necesardezvolt`rii unui mediu de securitate stabil, a afirmat Mircea Du[a, la întâlnire.

În încheiere, ministrul român al ap`r`rii a transmis invita]ia oficial` pentru omologulalbanez, Mimi Kodheli, de a vizita ]ara noastr`, prilej de a aborda subiecte de interes comun,precum perspectivele de dezvoltare a rela]iilor bilaterale militare [i amplasareaComandamentelor NATO pe teritoriul României.

NOU SISTEM INTEGRATCHIRURGICAL LA SPITALUL

MILITAR BUCURE{TI

Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila(SUUMC) a dat în folosin]` joi, 26 februarie a.c., Blocul operator

al Sec]iei Clinice Oftalmologie, sistem integrat capabil s` asigure, lastandarde de calitate, întreaga palet` de interven]ii din sfera patologieioculare.

Recent, în mai multe garnizoane din ]ar`, au avut locceremonii de aniversare a unor unit`]i cu tradi]ie din

Armata României.

Vineri, 27 februarie, Batalionul 812Infanterie Bistri]a [i Batalionul 817

Artilerie Petru Rare[ au s`rb`torit 20 de anide la înfiin]are. Cu acest prilej, în incintaunit`]ii din Bistri]a a avut loc o ceremonie,condus de generalul de brigad Ovidiu-LiviuUif`leanu, comandantul Brig`zii 81Mecanizat General Grigore B`lan.

La manifestare, al turi de militarii celordou` batalioane, au fost prezen]i ministrulap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, reprezentan]iai autorit`]ilor publice centrale [i locale,precum [i ai sistemului na]ional de ap`rare,siguran]` [i ordine public`, cadre militareactive [i în rezerv , invita]i, rude [i prieteni aimilitarilor.

În semn de apreciere a profesionalismuluimanifestat de personalul militar [i civil alunit`]ii, în îndeplinirea cu responsabilitate amisiunilor încredin]ate, precum [i pentruob]inerea de rezultate meritorii în procesulinstruirii, Batalionului 817 Artilerie Petru Rare[i-a fost conferit Emblema de Onoare a StatuluiMajor General. Activitatea a continuat cualocu]iunile comandan]ilor celor dou`batalioane s`rb`torite, coloneii George Sas [iTraian Cornel Scurt. La final, a avut cuvântulministrul ap`r`rii na]ionale.

La 1 martie, Batalionul 811 InfanterieDej, condus de colonelul Sever Zanc, aîmplinit 20 de ani de la înfiin]are. Ceremoniaprilejuit` de acest eveniment a avut loc joi,26 februarie, la sediul unit`]ii. A fostprezentat istoricul batalionului, misiunile lacare au participat militarii dejeni, dar [idistinc]iile primite la exerci]iile militare lacare Dragonii Transilvani au participat.

Tot la sfâr[itul s`pt`mânii trecute, la BazaSprijin Logistic Muntenia, din Bucure[ti, aavut loc o ceremonie cu tripl semnifica]ie,ocazionat` de împlinirea a 98 de ani de laînfiin]area armei auto, 30 de ani de laînfiin]area Batalionului 126 Sprijin Teatru deOpera]ii [i 10 ani de la înfiin]area Batalionului121 Transport Materiale. La eveniment aparticipat comandantul ComandamentuluiLogistic Întrunit, general-locotenent C`t linZisu, care a decorat Drapelele de Lupt alecelor dou batalioane cu Emblema de Onoarea Logisticii [i a oferit distinc]ii militarilor cumerite deosebite.

Tot 20 de ani a împlinit [i Batalionul 635Ap`rare Antiaerian Precista, din Bac`u. Cuacest prilej conducerea unit`]ii a organizat oceremonie, la care au participat reprezentan]iai e[aloanelor superioare [i ai institu]iilorpublice locale, cadre militare din garnizoan ,

SECRETARIATUL GENERALAL MApN, 115 ANI DE LA ÎNFIIN}ARE

IRINA-MIHAELA NEDELCUFOTO: VALENTIN CIOBÎRC~

Vineri, 27 februarie, la Palatul Cercului Militar Na]ional a avut locceremonia de s`rb`torire a 115 ani de la înfiin]area Secretaria-

tului general al MApN (SG). Al`turi de personalul structurii [i de aceiacare, în anumite perioade, [i-au desf`[urat activitatea în SG, s-au aflatsecretarii de stat Valeriu Nicu] [i Otilia Sava, [eful Statului Major General,general-locotenent Nicolae Ciuc`, actuali [i fo[ti [efi de structuri centraledin MApN, precum [i secretarul de stat de la Secretariatul general alGuvernului, Costin Mihalache, [i secretari generali din alte ministere.

Din 1998, când a fost reînfiin]at dup` aproape50 de ani, Secretariatul general al MApN estecondus de un înalt func]ionar public. Eveni-mentul de s`pt`mâna trecut` a fost un bun prilejde aduceri aminte. O scurt` trecere în revist` anoului început, când s-au pus bazele structuriide ast`zi, a f`cut Adrian Ra]iu, primul secretargeneral civil din MApN. Invita]ii care au luatcuvântul au ]inut s` men]ioneze c` activitateadesf`[urat` de Secretariatul general este foarteutil` ministerului, chiar dac` nu este spectacu-

Proiectul, finan]at inte-gral de Ministerul Ap`r`riiNa]ionale, a avut ca obiectivdezvoltarea a dou centre dereferin]` deja existentedin cadrul SUUMC: cel detransplant de cornee [i celde excelen] în glaucom. Eleau fost transformate într-oinfrastructur` medical`capabil` s` asigure atâtîngrijiri de înalt specialitate[i performan] , care s res-pecte toate standardele eu-ropene din domeniul calit ]ii,siguran]ei [i securit`]ii actului medical, cât [ielaborarea de strategii de prevenire, bazate pe ointens` activitate de cercetare-dezvoltare îndomeniul afec]iunilor oftalmologice.

La inaugurare au luat parte Victor Ponta,primul-ministru al Guvernului României, MirceaDu[a, ministrul ap`r`rii na]ionale, NicolaeB`nicioiu, ministrul S`n`t`]ii, generalul-locotenentC`t`lin Zisu, comandantul ComandamentuluiLogistic Întrunit, al]i oficiali, jurnali[ti.

Cu acest prilej, premierul Ponta a declarat c`proiectul Legii S`n`t ]ii este deja supus dezbaterilorparlamentare. La scurt timp de la inaugurare, el a

postat pe pagina sa de Facebook aprecierile sale cuprivire la institu]ia militar` de s`n`tate: „Felicitconducerea Spitalului Militar [i pe to]i medicii carelucreaz aici! Spitalul Militar devine un fanion almedicinei din România [i este o institu]ie în careputem avea încredere [i unde r`mân s` lucrezemedici tineri [i de valoare”.

Blocul Operator al Sec]iei Clinice Oftalmologieeste o component` a efortului SUUMC de a-[iîndeplini, la nivel regional, misiunea de acordare aasisten]ei medicale cu grad de complexitate foarteînalt atât pentru militari, veterani de r`zboi [i membriifamiliilor acestora, cât [i pentru popula]ia civil .

loas` [i prea vizibil`. {eful Statului Major Generala precizat c`, de[i nu are o experien]` îndelungat`de lucru cu aceast` structur`, din punct de ve-dere institu]ional, când era comandantul Diviziei2 Infanterie a reu[it, cu sprijinul secretaruluigeneral al MApN – Codrin-Dumitru Munteanu,s` duc` la bun sfâr[it un demers început cu mul]iani în urm`, referitor la ob]inerea statului deorganiza]ie de utilitate public` de Funda]iaMare[al Alexandru Averescu. Costin Mihalache amen]ionat c` Secretariatul general al MApN este

un exemplu pentrucelelalte ministe-re. Evolu]ia în timpa structurii careacum este supl` [ieficient`, cum afir-ma unul dintre in-vita]i, a fost ilustra-t` [i în documen-tarul realizat deTrustul de pres` alMApN, prezentatla finalul ceremo-niei de la PalatulCercului MilitarNa]ional.

LA CEAS ANIVERSAR

active, în rezerv` [i retragere. |n cadrulevenimentului au fost recompensa]i mai mul]imilitari ai batalionului cu medalii [i diplome [i s-a dezvelit o plac` aniversar`. Activitatea s-aîncheiat cu prezentarea unui exerci]iudemonstrativ, specific artileri[tilor antiaerieni.

Dup dou decenii de la înfiin]are, Batalio-nul 288 Artilerie Antiaerian` Milcov, dinFoc[ani, a raportat misiune îndeplinit`! Eveni-mentul a fost marcat de o ceremonie în cadrulc`reia, în semn de apreciere a profesionalismuluimanifestat de personalul militar [i civil al unit`]ii,în îndeplinirea cu responsabilitate a misiunilorîncredin]ate, precum [i pentru ob]inerearezultatelor meritorii în procesul instruirii,Drapelul de Lupt al batalionului a fost decoratcu Emblema de Onoare a Statului Major alFor]elor Terestre.

La finalul activit`]ii, cei prezen]i au asistat laun exerci]iu demonstrativ cu trageri alesistemelor antiaeriene Ghepard.

Sintagma Onoare [i patrie nu este singuraperpetuat` de-a lungul timpului de militariiBatalionului 280 Infanterie Mecanizat C`pitanValter M`r`cineanu. Cei 20 de ani de laînfiin]area unit`]ii au fost s`rb`tori]i printr-oserie de manifest`ri prin care au fost eviden]iatemeritele ob]inute de militarii foc[`neni în

teatrele de opera]ii [i rezultatele din procesulde instruire. Aniversarea a fost marcat [i printr-o serie de ac]iuni umanitare, iar luni, 2 martie,subunit`]ile batalionului au defilat [i auprezentat un exerci]iu tip drill-team tuturor celorprezen]i în Pia]a Unirii, din Foc[ani.

Aceea[i vârst` onorabil` a împlinit [iBatalionul 285 Artilerie Vlaicu Vod , din Br ila.La ceremonia organizat cu prilejul s`rb toririia dou` decenii de la înfiin]are, comandantulDiviziei 2 Infanterie Getica, general-maior LucianFoca, a declarat c rezultatele remarcabile ob]i-nute de militarii foc[neni la exerci]iile na]ionale[i interna]ionale sunt pe m`sura valorii acestora.

Continuând tradi]iile Regimentului 301Mecanizat, la data de 1 martie 1995 a luat fiin]`Batalionul 300 Infanterie, urmând ca 12 animai târziu, acesta s` primeasc` denumireaactual`: Batalionul 300 Infanterie Mecanizat`Sfântul Andrei. Unitatea g`l`]ean` a participatla misiuni în teatrul de opera]ii din Afganistan,în anii 2005, 2008 [i 2012, dar [i la numeroaseexerci]ii interna]ionale. Pentru recunoa[tereameritelor [i rezultatelor ob]inute de militariiacestei structuri, mar]i, 3 martie, au avut loc oserie de manifest`ri la care au participatreprezentan]i ai e[aloanelor superioare, aiautorit`]ilor locale, dar [i membri ai familiilorinfanteri[tilor g`l`]eni.

FO

TO

: V

AL

EN

TIN

CIO

BÎR

C~

Page 4: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

ZIUA FEMEII4 Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

GING~{IE {I MISTER

Cum recunoa[tem sosirea prim`verii, chiar dac` nu de fiecare dat` apare soarele, iar gradele de afar` înc` se joac` sub zero? Simplu! Admir`m

zâmbetul ce înflore[te pe chipul doamnelor [i domni[oarelor atunci când le este oferit, deZiua Femeii, cu delicate]e, un mic buche]el cu ghiocei sau zambile.

Nici colegele noastre în hain` militar` nu fac not` discordant` de la aceast` regul` nescris`[i le primesc cu satisfac]ie sufleteasc`. Ne dau un motiv în plus s` nu st`m sup`ra]i, chiardac` pe cerul problemelor se bat furtuni. Ele ne amintesc mereu c` pe pânza de voroavesus]inut` de [evaletul frumuse]ii sunt flori ginga[e care renasc întotdeauna radios.

De[i le vedem ca pe ni[te femei pline de candoare, sub acest aspect, ascund, de cele maimulte ori, genele r`zboinicelor amazoane cu care parc` au coborât din mitologia elen`.Pentru ele, armata nu este decât o completare existen]ial` f`r` de care nu [i-ar fi g`sit

lini[tea profesional`.Noi suntem simpli admiratori pentru frumoasele lor tr`s`turi, iar uneori ajungem

s` le iubim: pentru c`, spune Mircea C`rt`rescu, au fe]e cu tr`s`turi dulci ca alecopiilor, pentru c` trec cu un curaj nea[teptat peste toate servitu]ile anatomiei

lor delicate, pentru c` scriu fie extrem de delicat, fie brutal [i scatologic,pentru c` le zâmbesc tuturor copiilor mici care trec pe lâng` ele,

pentru c` mintea noastr` se rote[te ca o planet`greoaie, mereu [i mereu, numai în jurul lor.

Aspirant Nina Nechifor,absolvent` a {colii de Aplica]iea For]elor Navale ViceamiralConstantin B`lescu.

Sunt din Cernavod`, am mareaîn sânge, o iubesc enorm, iar profe-sia de marinar mi se potrive[te ca om`nu[`. Acum, la început de prim`-var`, mi-am îndeplinit un vis. Voi fi

ofi]er pe nav`. Marea m-a câ[tigat pentru totdeauna de partea ei. Încurând, m` voi g`si în fericita ipostaz` de a-mi alege func]ia pe care o voiîndeplini.

Inspector princi-pal Minodora Iova,psiholog clinician, MAI.

Doresc din tot sufletulca aceast` prim`var`, îm-preun` cu toate anotimpu-rile viitoare, s` aduc`speran]`. Mie [i tuturor mamelor din România, ai c`rorcopii buni [i frumo[i sunt pleca]i la studii sau la munc` înstr`in`tate, s` le aduc` speran]a c` ace[ti tineri pot fivaloriza]i în ]ara lor, c` pot tr`i decent, demn, în pace, înlocul în care s-au n`scut [i au crescut, al`turi de familiilelor.

Arina Demian, medic specialistpediatru, Ambulatoriul de specialitate alSpitalului Universitar de Urgen]` MilitarCentral Dr. Carol Davila.

Am crezut mereu c` pediatria este parteade poezie a profesiei medicale. Avem nevoie depoezie? Sper c`, m`car unii dintre noi, da.Mai ales acum, în prag de prim`var`, poate nelu`m un scurt r`gaz, printre miile de problemereale sau inventate, [i ne amintim, într-uncol] de gând, de poezie, de copii, de via]`.

Tudori]aToader,MuzeulMilitarNa]ionalRegeleFerdinand I.

Înc` oprim`var` lamuzeu. Num-am gândit,acum 34 de

ani, c` voi iubiatât de mult acestedificiu. Este loculîn care m-amformat, unde amavut [ansa s`întâlnesc oamenideosebi]i.

Ce îmi doresc?S`n`tate [i s` maipot face ca muzeulmeu s` ajung` câtmai sus. Speran]ac` oriceprim`var` nepoate aducebucurii [iîmpliniri.

Maistru militar clasa a IV-a Alina Gheorghe, Escadrila711, Baza 71 Aerian`. Avia]ia [iprim`vara au ceva în comun. Renascde fiecare dat`, dup` momente grele.La început de prim`var`, oameniidevin mai sensibili, mai aten]i. Unghiocel, o raz` de soare, un strop desudoare ajung într-un final s` devin`un ginga[ m`r]i[or. Aceste tradi]iiromâne[ti sunt respectate cu sfin]e-nie de camarazii no[tri. Ne fac s` nesim]im speciale. Într-o lume încorse-tat` în legi [i regulamente militareun zâmbet poate descre]i multe frun]iîncrâncenate de sarcini [i atribu]ii.

Caporal clasa a III-a Ionela-Viorica Dobri]a, Baza 71 Aerian`.Ghiocelul [i m`r]i[orul sunt simboluriale prim`verii [i colegii no[tri au grij` lafiecare început de martie s` ne aratepre]uirea lor. Indiferent de gradul pe careîl are fiecare femeie militar, gândurilesale sunt altfel la început de prim`var`.În lumea cazon` prim`vara se simtealtfel. Asta pe moment, pentru c` indi-ferent de aceste clipe speciale suntemcon[tiente c` facem parte dintr-o echip`,ce trebuie oricând s` fie gata de ac]iune.

Locotenent Mariana Muntian,Baza 95 Aerian`. 8 Martie este o ziminunat`, înc`rcat` de sensibilitate [itradi]ie. Indiferent de locul de munc`, femeileîn uniform` sunt la datorie. Pentru c` [i însufletul lor scrie România [i au depus acela[ijur`mânt sfânt pentru ]ar` ca [i camaraziilor. Avem o meserie mai dur`, dar asta nudiminueaz` cu nimic sensibilitatea feminin`.Cu ocazia acestei zile, le urez tuturor celordin armat` o prim`var` frumoas`, cu zileînsorite, cer senin [i realiz`ri!

Caporal Mihaela Doag`,Baza 95 Aerian`. Este fascinants` fii salvator [i î]i trebuie o doz` decuraj s stai ag`]at în troliu sau s`cobori pe o frânghie. La cursul de per-fec]ionare am fost singura fat` dingrup , dar nu a fost o piedic . Amcomunicat foarte bine cu colegii [i amfost o echip . Îmi place mult ceea ce fac[i sunt o norocoas din acest punct devedere. Nu multe fete au o asemeneaocazie [i o asemenea meserie. Laînceput de martie, doresc tuturorfemeilor o prim`var frumoas`!

Sergent Rodica Ardelean,Regimentul 69 Artilerie Mixt`Silvania. Meseria noastr` este unaspecial`. Armata, spun unii, nu estepentru femei. Noi reu[im prin realiz`rilenoastre s` demonstr`m contrariul. Nune este u[or, dar mergem înainte cu capulsus. Am depus un jur`mânt [i credem înel. Fiecare femeie militar la locul ei demunc` încearc` s`-[i împing` limitele,pentru c` în aceast` lume a b`rba]ilor,performan]a este dur`. Trebuie s`recunoa[tem c`, la începutul prim`verii,suntem în mijlocul aten]iei. Camarazii no[tri, prin simple gesturi ginga[e, flori[i m`r]i[oare, ne fac s` ne sim]im speciale. Le mul]umim c` sunt lâng` noi.

Elev sergent-major Alexandra Comi-sarschi, Colegiul Na]ional Militar {tefancel Mare, Câmpulung Moldovenesc.Buclele blonde m`r[`luiesc pe veston, prinsestrâns cu o panglic` ce abia se z`re[te.Parfumul, cu note de iasomie, se r`sfrângeîn aer [i doar atunci o recuno[ti, c`ci nicicravata [i nici pantalonii cu vipu[c` nu otr`deaz`.

Este o fat`-soldat, adolescenta ce defileaz`prin trecut c`tre viitor, salutând solemn via]ade liceu militar. În ciuda chipului frumos, nusufer` de o sensibilitate excesiv`, nu a[teapt`s` fie scutit` de o eventual` atribu]iunedificil`, nu este u[or de impresionat [i s-a maturizat mai repede. Este o pat` deculoare dintr-un mediu monocrom. Am putea-o numi chiar raritate, o necesitatea sufletului masculin.

Conf. univ. dr. MarioaraPate[an, Academia For]elor TerestreNicolae B`lcescu, Sibiu. Pentru mine,luna martie are o semnifica]ie aparte, fiindnu numai luna începerii prim`verii, dar[i a vie]ii mele pe acest p`mânt. Dup` o

iarn` mohorât` care parc` te-a îndemnat la hibernare, prim`vara te treze[teodat` cu mugurii pomilor, verdele crud al ierbii sau veselia culorilor florilorspecifice acestui anotimp inspirându-te s -]i faci planuri [i proiecte noi. Prim`varaeste un anotimp al schimb`rii, al c`ldurii [i al împlinirii viselor adunate pesteiarn`. Prim`vara este anotimpul noului, al rena[terii, al fericirii simple adusede o zi mai lung , mai cald , mai colorat , mai plin de speran] . Este diminea]aluminoas` ce urmeaz` unei nop]i lungi, este speran]a ce reînvie în sufletulnostru dup` o perioad` mai grea, plin` de necazuri. Prim`vara ne ajut`întotdeauna s` ne p`str`m sufletul [i mintea tinere, f`cându-ne mai îndr`zne]i[i mai încrez`tori în propriile for]e.

LOCOTENENT NARCIS R~DUCU

(MARIUS MOCANU)

Page 5: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

5Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roZIUA FEMEII

Maistru militarclasa a IV-a SimonaMaier, Comandamen-tul Comunica]iilor [iInformaticii. Arma co-munica]ii [i informatic`le d`ruie[te [i celorlaltefemei care îmbrac` zilnichaina militar`, în chip dem`r]i[or, deviza-temeliea propriei vie]i: Ceea cenu te omoar`, te face maiputernic`! Se consider`

norocoas` c` lucreaz` - din 2008, când a absolvit, [ef` depromo]ie, {coala Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eria For]elor Terestre Basarab I - în ComandamentulComunica]iilor [i Informaticii, în domeniul favorit [i într-uncolectiv în care s-a integrat imediat: Nu m-a[ reg`si în alt`arm`, iar un colectiv mai bun nici nu se putea. Aici,primeaz`, cuno[tin]ele pe care le ai. Iar informatica,domeniul meu de activitate, nu te las` s` te plictise[ti,pentru c` tehnologia avanseaz` rapid. Pentru Simona,întregul an, nu doar aceast` prim`var`, va fi deneuitat, pentru c` urmeaz` s` se c`s`toreasc` pestecâteva luni.

Student plutonier-majorMaria Gurz`u, Academia Tehnic`Militar`. Mult succes în semestrelece urmeaz` le urez tuturor studen]ilormilitari, iar colegilor mei din anulIV le doresc s` termine cu bine licen]a[i s` fie ferici]i la reparti]ie. Oprim`var` frumoas` [i s` ne bucur`mde zilele care au mai r`mas din aniide studen]ie!

Frunta[ Gabri-ela Iridic`, Bata-lionul 288 Ap`rareAntiaerian`. Sunt înaceast` unitate de doiani [i jum`tate [i pots` spun c`, alegândaceast` meserie amurmat o cale pe caremi-o doream de mult,mai ales c`, în adoles-cen]`, am f`cut sportde performan]`. Amînv`]at multe dinrigorile militare [i înc` mai am taine de aflat. Amambi]ia de a merge mai departe [i de a promova. Fieca prim`vara aceasta s` aduc` o raz` de soare însufletele tuturor militarilor!

Locotenent OanaAlexa, medic-[ef în Ba-talionul 288 Ap`rareAntiaerian`. Am ales s`îmbrac haina militar` înanul 2013, dup` ce ampracticat meseria de medicîn civilie [i, în aprilie 2014,am fost repartizat` laaceast` unitate. Nu suntmari diferen]e între ceea cef`ceam înainte [i responsa-bilit`]ile mele de acum, îns`

este o provocare, iar ritmicitatea este alta. Un medic militar trebuies` aib` curaj [i s` arate c` este rezistent. Eu [tiu c` am acestecalit`]i. În acest an, sunt foarte multe activit`]i în teren la caretrebuie s particip [i ai alt satisfac]ie atunci când, la final, militariise întorc acas` s`n`to[i. De 8 Martie, transmit un gând frumostuturor colegelor mele din MApN, dar [i b`rba]ilor care, de celemai multe ori, [tiu s` ne pre]uiasc` la adev`rata valoare.

Sergent-major Dorina {imon, Batalionul817 Artilerie Petru Rare[, Prundu Bârg`ului.Lucrez în acest domeniu din decembrie 2007. În anul2011, am absolvit cursul de formare subofi]eri filieraindirect` ca [ef de promo]ie. Acum îmi desf`[oractivitatea la biroul contabilitate [i, oricât de mult îmiplace s` îmi petrec timpul de lucru al`turi de oameniidin subordine, simt c` locul de munc` actual mi sepotrive[te. Sunt licen]iat` în acest domeniu [i am [iparticipat la un curs de specializare în contabilitate,anul trecut. Este o munc` pe care o pot face doarpersoanele meticuloase, iar r`bdarea este o calitateesen]ial`.

Soldat Cristina Fl`mând, Bata-lionul 817 Artilerie Petru Rare[, PrunduBârg`ului. Primul lucru care m-a atras lacariera militar` a fost ]inuta [i faptul c` po]iavea un loc de munc` de unde s` evoluezi, s` teperfec]ionezi pentru a ajunge s` fii cel mai bun.

Nu îmi este team` s` lucrez în mediulmilitar, chiar dac` este unul dur, dominat deb`rba]i puternici. Eu m` consider de asemeneao persoan` puternic`. În momentul în care amales s` fac parte din rândurile armatei, aveammaturitatea necesar` pentru a lua o astfel dedecizie. Ce fac colegii mei fac [i eu, nu m` dau lao parte de la nicio activitate ce poate p`rea dur`.

Sergent Dana Stoleru, Batali-onul 22 Vân`tori de Munte, so]ie [im`mic` a doi copii, î[i împarte via]aîntre familie [i locul de munc`.

Pentru o femeie militar, via]a nueste atât de simpl`, chiar dac` atrageuneori priviri admirative, alteoriinvidioase în societatea civil`. Fiecaredintre noi î[i scrie propria poveste, a[ac` trebuie s`-[i urmeze visele a[a cumam f`cut-o [i eu devenind militar. Noinu trebuie s` uit`m cât de amazoaneputem fi! Fiul meu, Dennis, îmi în]e-lege munca [i chiar m` ajut` atunci

când sunt plecat` pentru perioade mai îndelungate, explicându-i surioareilui c` mami se joac` de-a r`zboiul.

Profesor MioaraCîmpan, Colegiul Na]io-nal Militar {tefan celMare, Câmpulung Moldo-venesc. Într-un colegiu cuspecific militar, statutul deprofesoar` este unul privi-legiat, împletind valen]eleeducatorului cu atributelefeminit`]ii. În acest universdefinit prin excelen]` derigoare, disciplin`, respect [iregula nescris` a avantajuluinumeric masculin, o prezen]`feminin` devine comple-mentar` prin ging`[ie, farmec [i rafinament.

Ipostaza de dasc`l la genul feminin în colegiul militarpresupune împletirea unor roluri jucate fie simultan, fie succesiv:profesorul ce î[i îndepline[te atribu]iile cu responsabilitate,colega de birou, destinatar` a impresiilor împ`rt`[ite în pauz`[i, s` nu uit`m, poate cea mai ampl` reflectare, din perspectivacolectivului de elevi al clasei. Privit` din acest unghi, profesoaraîntruchipeaz`, de cele mai multe ori, o ipostaz` matern` maiapropiat` ca distan]` decât cea natural`, o confident` adest`inuirii secretelor adolescentine sau diriginta de care, într-oclip` de r`gaz smuls` din tumultul vie]ii de student la aca-demie, î[i aduc aminte cu nostalgie [i respect.

SublocotenentCornelia B`din,proasp`tabsolvent` aCursului de baz`de la Centrul deInstruire pentruTancuri [i AutoMihai Viteazul,din Pite[ti.Un b`rbat înuniform` atragepriviri, o femeie înuniform` taie

respira]ia. Mi-am dorit dintotdeauna s` demonstrez,în primul rând mie, c` pot trece peste orice provocare,c` de[i sunt femeie, nu reprezint suma fragilit`]ilorumane. Mi-am dorit s` fiu mai bun`, s` m`autodep`[esc [i, mai presus de orice, am vrut s`-microiesc propriul drum. Am ales sistemul militar [iacum, dup` [apte ani tr`i]i în caden]` [i uniformitate,nu m` v`d f`când altceva. Nu mi-a[ dori s`-mi tr`iescvia]a în pa[i de dans. O tr`iesc deja în pa[i de defilare.La paisprezece ani, când mul]i nici nu î[i aleg drumul,eu pornisem deja pe al meu, prin inima Bucovinei.Am ales apoi For]ele Terestre, iar acum m` aflu lafinal de drum [i la început de carier`. Patria nu estemama mea. Patria este copilul încredin]at nou`,tuturor, iar eu i-am jurat credin]`.

Eleva Elena Drug`, {coala de Mai[tri Militari de Marin`Amiral Ion Murgescu, Constan]a. Armata m-a atras de la o vârst`fraged`. Consider c` este una dintre cele mai interesante [i atractiveprofesii. Ea include totul: dragostea de ]ar`, caracter [i putere, voin]` [idisciplin`, ini]iativ` [i r`bdare.

Când femeia îmbrac` uniforma militar`, se schimb` ceva în ea, îninterior. Am reu[it s` dep`[esc toate greut`]ile datorit` voin]ei [i a dorin]eide a avansa de la stadiul de soldat gradat profesionist la acela de maistrumilitar [i, de ce nu, pe viitor, la cel de ofi]er.

Toate femeile care îndr`gesc profesia militar` trebuie s`-[i asculteinima [i s`-[i urmeze instinctul. Atunci când î]i iube[ti meseria, po]iob]ine foarte multe din ceea ce î]i dore[ti pe plan profesional, indiferentcât de anevoios pare a fi drumul.

Plutonier-adjutantprincipal Liana Naum,[eful Cercului MilitarMangalia. De[i am doi copiimari, o fat [i un b`iat de caresunt tare mândr`, am r`maso femeie cu suflet de copil.Iubesc prim`vara m`r]i[o-rului, aceasta însemnândpentru mine debutul nenum -ratelor ac]iuni de voluntariatîn care sunt implicat`. Mareade care m-am îndr`gostit imediat ce mi-am urmat so]ul ofi]er în marinamilitar`, natura cu tot ce are ea mai frumos, acum, trezindu-se la via]`,îmi d` acea energie a tinere]ii care va d`inui mereu în fiin]a mea. Înmartie, totul este mai frumos!

Aspirant Farca[ {tefana, absolvent` a {colii de Aplica]iea For]elor Navale Viceamiral Constantin B`lescu.

Sunt absolventa unui liceul militar. }in minte [i acum impactulpe care l-a avut asupra mea vizita, pe la vârsta de 15 ani, la AcademiaFor]elor Navale. A fost dragoste la prima vedere. Iat` c` acum, la 23de ani, dup` ani [i ani de studii, m`r]i[orul pe care-l voi purta lapiept toat` via]a este însemnul marin`resc. Este cel mai frumosm`r]i[or din via]a mea!

(MARIUS MOCANU)(CORNELIA MIH~IL~)

Page 6: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

INSTRUC}IE6 Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

O COMPETI}IEA AMBI}IILOR

PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICUFOTO: LOCOTENENT-COLONEL TONI ENE,PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

Testul anduran]ei

În 2011, divizia buzoian` a dat startul uneia dintre celemai complexe competi]ii, adresat` structurilor decercetare din subordinea sa. Cu fiecare edi]ie, gradul dedificultate al probelor a crescut.

Pentru a fi cerceta[, trebuie s` dovede[ti foarte multeaptitudini, iar cerin]ele de instruire nu sunt pu]ine. Eltrebuie s` fie ochii [i urechile unui comandant în teren, s`[tie s` se descurce singur [i s` formeze o echip` cu ceilal]imilitari. Este necesar s` aib` cuno[tin]e de geniu,transmisiuni, s` poat` acorda primul ajutor atunci cândeste cazul, dar, în primul rând, trebuie s` [tie s` seorienteze în teren. Prin aceast` competi]ie, dorim s` leantren`m ambi]ia participan]ilor de a fi cei mai buni, aspus generalul-maior Lucian Foca, comandantul mariiunit`]i buzoiene.

Prima zi de concurs, pentru militarii Brig`zii 9Mecanizat` M`r`[e[ti, din Constan]a, Brig`zii 15Mecanizat` Podu Înalt din Ia[i, Brig`zii 282 InfanterieMecanizat` Unirea Principatelor, din Foc[ani,Regimentului 52 Artilerie Mixt` General Alexandru Tell,din Bîrlad, Regimentului 53 Artilerie Antiaerian`Tropaeum, din Medgidia, Batalionului 3 Geniu GeneralConstantin Poenaru, din Buz`u, [i Batalionului 528Cercetare Vlad }epe[, din Br`ila, a constat în parcurgereaunui traseu de aproximativ 30 de kilometri cu trecereaprin [ase puncte obligatorii. Cea]a, ploaia [i terenulalunecos au testat [i ele rezisten]a [i nivelul de preg`tire alechipelor.

Pentru cei mai experimenta]i, a fost înc` o zi deinstruc]ie. Pentru cei mai tineri, echipamentul greu [iumezeala i-au obligat s` î[i for]eze limita de rezisten]` încondi]ii deosebite [i de adaptare la situa]iile ivite înteren.

Cum to]i s-au aflat în lupta pentru ocuparea primuluiloc, cerceta[ii au dat dovad` de concentrare pe

S`pt`mâna trecut`, la R#[nov, s-a desf`[uratetapa de iarn` a celei de-a cincea edi]ii a Rozei

Cerceta[ilor. La start s-au aflat [apte echipe demilitari din unit`]i subordonate Diviziei 2

Infanterie Getica. Pe un traseu dificil,participan]ii au dovedit, înc` o dat`, c` acest

concurs este adresat doar caracterelor puternice.

aliniamentele de tragere, la aruncarea grenadei la distan]` [iprecizie, la acordarea primului ajutor sau la transmitereaunor informa]ii culese din teren.

În lupta cu timpul

Fiecare gre[eal` a echipelor a fost penalizat` cu timp.Pentru fiecare cerin]` neîndeplinit`, cronometrul a maiad`ugat câte cinci minute în plus, la timpul final.I-am înso]it pe traseu [i am sim]it cât de dificil este s`parcurgi distan]ele dintre punctele de trecere [i s` teconcentrezi pe ceea ce ai de f`cut înfruntând capriciilevremii, într-un teren accidentat [i noroios. I-am v`zut peconcuren]i încurajându-se [i i-am sim]it în lupta cu timpul.

Nici chiar în a doua zi de concurs, rezervat` probei de[tafet`, cronometrul nu a fost mai blând. Pentru fiecare punctnemarcat, cerceta[ii au avut de alergat ture în plus, crescândtensiunea echipelor.

Timpul este cel care hot`r`[te înving`torii atâtîntr-un teren de instruc]ie, cât [i pe un câmp de lupt`.Nu este u[or [i tocmai de aceea nu avem aceea[i câ[tig`tori lafiecare edi]ie. Este adev`rat [i c`, la fiecare competi]ie,echipele sunt formate din al]i militari, îns` cerceta[ii trebuies` exceleze [i prin astfel de particip`ri [i trebuie s` dovedeasc`un grad de preg`tire mai ridicat fa]` de al]i militari, a spuscolonelul Vasile Cerbu, [eful cercet`rii Diviziei 2 InfanterieGetica.

Dup` dou` zile dificile, câ[tig`toarea acestei edi]ii aRozei Cerceta[ilor a fost echipa Brig`zii 15 Mecanizat`Podu Înalt. Pe locul al doilea s-a situat echipa Brig`zii 9Mecanizat` M`r`[e[ti (ocupanta locului I la etapa de var`desf`[urat` anul trecut), iar pe locul al treilea echipaBatalionului 528 Cercetare Vlad }epe[, c#[tig`toareaetapei de iarn` a anului 2014.

Proba de [tafet` a fost mult îngreunat` de terenul plin de ap`.

Aruncarea grenadei la distan]` [i preciziea fost una dintre cele mai solicitanteprobe ale competi]iei.

În pas alert c`tre aliniamentele de tragere.Cuno[tin]ele de acordare a primului ajutor aufost evaluate în prima zi de concurs.

Page 7: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

7INTERVIUNr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

INTERVIU REALIZAT DEC~PITAN CONSTANTIN MIREANU

COLONEL MARIUS CR~CIUN, COMANDANTUL COMPONENTEI DE OPERA}II SPECIALE:

CÂND INTRI SUB FOCUL INAMICULUI, CEI DE LÂNG~ TINE DEVINCAMARAZII T~I, INDIFERENT DE NA}IONALITATEA ACESTORA

Colonelul Marius Cr`ciuns-a n`scut la 10 decem-brie 1960, la F`lticeni, înjude]ul Suceava. Dup` cea absolvit Liceul Militar{tefan cel Mare, de laCâmpulung Moldove-nesc, a urmat cursurile{colii Militare de Ofi]eri

Activi Nicolae B`lcescu, din Sibiu, arma infanterie. {i-aînceput cariera de ofi]er în Regimentul 64 Para[uti[ti,acumulând o bogat` experien]`, completat` de cursuri [imisiuni în afara grani]elor ]`rii, care i-a permis, ulterior,s` se implice în dezvoltarea structurilor de For]e pentruOpera]ii Speciale din Armata României. Din 20 noiembrie2009, îndepline[te func]ia de comandant al Componenteide Opera]ii Speciale.

Atunci când vine vorba deFor]ele pentru Opera]iispeciale, circul` tot felulde mituri. Unii îi v`d pelupt`tori ca fiind ni[teRambo, al]ii nu [tiunimic despre misiunilelor, pentru c` cele maimulte nu sunt publice.Ce ar trebui s` se [tiedespre ei?Ca s` ajungi operator înFor]ele pentru Opera]ii

Speciale e nevoie de calit`]ideosebite, dar [i de foarte mult`munc`. Preg`tirea unui operatordureaz` cam cinci ani, perioad`în care trece prin mai multe fazede preg`tire, începând de laselec]ie, strict`, în sensul c` din100 de candida]i reu[escmaximum 20-25. Dintre ace[tia,unii renun]` pe parcurs,orientându-se spre alte structuriale Ministerului Ap`r`riiNa]ionale. Este efort fizic [ipsihic, sunt sacrificii, aparprobleme de familie, uneori dincauza perioadelor lungi deinstruire.

Ce specializ`ri au ace[tilupt`tori?To]i sunt para[uti[ti,scafandri [i alpini[ti.

Aceast` gam` de specializ`riconsum` foarte multe resurse [ise desf`[oar` în perioade maride timp. În permanen]` este olupt` [i o competi]ie întremilitarii no[tri. Fiecare î[idore[te s` fie cel mai bun.

Este o competi]ie [i cumilitari ai For]elorSpeciale din alte armate?Oficial, nu exist` ierarhii.Chiar dac` au ap`rut pe

internet tot felul de prezent`risau clasific`ri, eu pot s` v` spundoar atât: pentru misiunile pecare oamenii no[tri le desf`[oar`în teatrul de opera]ii dinAfganistan, suntem foarteaprecia]i.

Cum este pentru unlupt`tor s` tr`iasc` tottimpul sub presiuneaunor posibile amenin]`ri?Mai ales c` militarii dinFor]ele pentru Opera]iiSpeciale nu se duc înbunc`r atunci când bazaeste atacat`, ci execut`alte misiuni.Pentru noi, baza este doaro oaz` de lini[te, pentru

odihn` [i pentru preg`tireaurm`toarei misiuni. Ac]iunilenoastre sunt preponderentofensive, întotdeauna încooperare cu partenerii afgani [icu cei americani [i se desf`[oar`pe teren, nu în baz`. Avemfoarte mul]i oameniexperimenta]i, cu multe misiuniîn teatrele de opera]ii din Irak [iAfganistan. Colabor`m foartebine cu partenerul local.Misiunea noastr` de baz` estede asisten]` militar` pentrufor]ele de securitate afgane [iavem rezultate deosebite. Deaproximativ patru ani instruim

personalul din anumitestructuri, iar ei ne apreciaz`foarte mult pentru c` [tim s`lucr`m împreun`. Atunci cândintri sub focul inamicului, cei delâng` tine devin camarazii t`i,indiferent de na]ionalitateaacestora. Dup` ce se termin`lupta, altfel discu]i cu aceioameni. Sunt leg`turi pe caredoar lupt`torii le cunosc. Devinfra]i de lupt`.

Despre lupt`torii dinFor]ele pentru Opera]iiSpeciale se spune c` suntoameni obi[nui]i, careexecut` misiunineobi[nuite. Îns` nu credc` ei sunt chiarobi[nui]i. Dup` ce treciprin cinci-[ase misiuni,în care intri în schimburide focuri cu risc letal, nucred c` mai po]i fiobi[nuit. Dumneavoastr`ce crede]i?Ei chiar sunt oameniobi[nui]i, care au avut

posibilitatea s` tr`iasc` oanumit` experien]`, instruindu-seîn diferite faze solicitante dinpunct de vedere fizic [i psihic. Înurm` cu ceva timp, ap`reau înpres` tot felul de articole,conform c`rora la noi nu ar ficazuri documentate [i spitalizatede stres posttraumatic. A[ vreas` v` spun c` la For]ele pentruOpera]ii Speciale, dup` aproapenou` ani de prezen]` în teatrelede opera]ii, nu am avut nicioproblem` de acest gen. Ceea cearat`, pe de o parte, c` sistemulde selec]ie func]ioneaz`, iar pede alt` parte, c` sistemul deselec]ie psihologic` [i evaluareade la începutul carierei confirm`calitatea lupt`torilor no[tri. Suntpersoane echilibrate fizic [ipsihic. Cu siguran]` sunt [isacrificii. Poate c` num`ruldivor]urilor este ceva mai ridicatdecât media pe armat`, dincauza multelor activit`]i, afaptului c` e[ti mai pu]in prezental`turi de familie. Nu to]i suntcapabili s` în]eleag` acestesacrificii! Noi încerc`m s`convingem, s` avem un dialogcu so]iile, s` le explic`m c`trebuie s`-[i ajute so]ii s` treac`prin toate aceste probleme,legate de dislocare sau instruire.De cele mai multe ori, reu[im.

Fiind grupurile atât decompacte, fiecare cumisiune foarte precis`,crede]i c` se poate vorbide o coeziune maiputernic` la For]eleSpeciale decât la ceilal]i?Absolut. La noi, structurade baz` este deta[amentul

Alfa. Un astfel de deta[amenteste compus din doisprezeceoperatori, un comandant, ofi]er,loc]iitorul lui, un subofi]er, cincisubofi]eri [i cinci grada]iprofesioni[ti. Fiecare estespecializat multiplu, dar are ospecializare de baz` [i vorbimaici de armament, opera]ii,

comunica]ii, sanitar [idistrugeri. Fiecare dintre ei estesprijinit în aceea[i specialitatede un gradat profesionist. Lanivelul deta[amentului, exist` [iacel Cross-Training, fiecare fiindpreg`tit în specializareacelorlal]i. Deta[amentul Alfa, dinFor]ele pentru Opera]ii Speciale,este singura structur` în careto]i membrii particip` laplanificare. De când primescmisiunea, to]i [i fiecare în parte

contribuie, în domeniul propriu,la planificare. La grupa deinfanterie sau la grupa decercetare nu o s` g`si]i acesteproceduri de preg`tire a uneimisiuni. Bine ar fi dac` s-argeneraliza în armata român`,pentru c` oamenii pe care îiavem, operatorii, suntinteligen]i, bine preg`ti]i, carepot contribui la planul deopera]ii, planul de ac]iune lacare lucreaz` subunitatea.Cross-Training permite tuturors` opereze [i permite împ`r]ireaDeta[amentului Alfa în diferitemodule, grup`ri, grupuri pentruîndeplinirea misiunii, în func]iede specific.

Care sunt provoc`rileviitoare în acestdomeniu?Pentru a [ti ce urmeaz` neuit`m în trecut, înainte de

existen]a For]elor pentruOpera]ii Speciale, a[a cum leavem ast`zi. Armata român` aavut unit`]i de para[uti[tispecializate în misiuni speciale.Eu am comandat, la un momentdat, un batalion de misiunispeciale [i pot afirma c` exista otradi]ie. La 1 martie ams`rb`torit 12 ani de la înfiin]are.

La nivelul Componentei deOpera]ii Speciale lucr`m pentruei. Trebuie s` le asigur`m toatecondi]iile legale, din punct devedere juridic, administrativ [iopera]ional, prin misiunile pe

care le d`m, pentru ca ei s`-[iîndeplineasc` aceste misiuni câtmai bine cu putin]`. Am evoluatpentru c` a[a era firesc.

A]i comandat unit`]i depara[uti[ti [i, îmispunea]i, avea]i încrederes` l`sa]i pe oricesubordonat s` v` pliezepara[uta. Cum a]i c`p`tataceast` siguran]`?Ei sunt foarte serio[i. Lainstruc]ia de para[utare, de

scufundare, la instruc]iaalpin`, acolo unde suntprobleme de securitate amuncii [i a instruc]iei, nimeninu-[i permite s` fac` vreoglum`. Problema este foarteserios abordat`.

A]i primit, în 2013,Medalia de Merit înServiciu de lacomandantulComandamentului SUApentru Opera]ii Specialedin Europa. M` gândescc` este o frumoas`recunoa[tere a eforturilordumneavoastr`. Dac` ar fis` o lua]i de la început,cum a]i proceda?Cu siguran]` a[ alegeaceea[i carier`. Mi-am pus

întreaga experien]` în slujbaacestui proiect, For]ele Specialedin Armata României. Nuconcep [i nu m` v`d f`cândaltceva. Acesta este proiectulmeu [i, probabil, pân` voi ie[i lapensie m` voi ocupa de el.

Mi-a]i vorbit desprec`pitanul Lauren]iu{erban, devenit, pe merit,un fel de simbol alr`nitului care, luptând încontinuare cu el însu[i,s-a reintegrat, f`r` a seconsidera pe sinepurt`torul unei traume.A[a este. Eu îl încurajezfoarte mult. Lucreaz` în

cadrul Componentei de Opera]iiSpeciale, r`spunzând de undomeniu foarte important:exerci]iile, instruc]ia [ireglement`rile de arm` îndomeniu. Este un om deosebit,un suflet deosebit. A suferit acearan` în teatrul de opera]ii din

Afganistan, a fost unul din primiir`ni]i pe care i-am avut. Acumeste perfect recuperat fizic,psihic [i dore[te din nou s`participe la o misiune. Eu îlîncurajez. Mai avem câteva micihopuri de trecut. Unul se parec` este de natur` legislativ`, darsper s`-l dep`[im. Încerc`m s` îlreintroducem în sistem [i s`poat` executa para[ut`ri, pentruc` nu exist` un precedent înarmata român` ca un militarcare a suferit o ran` s` reiainstruc]ia de zbor [i para[utare.C`pitanul Lauren]iu {erbanpractic` alpinismul, se ca]`r` pestânc` la fel ca înainte, de[i are oprotez` la un picior. Zboar` chiarcu parapanta în timpul liber.

În structurile noastre se afl`[i plutonierul-adjutant principalCostel Stanciu, care a suferitacela[i tip de pierdere tot înAfganistan [i care este în procesde recuperare. Mai avem câ]ivacolegi care au suferit diferiter`ni, de diferite grade, [i cares-au mutat între timp la alteunit`]i, dar cei doi sunt încadrul For]elor pentru Opera]iiSpeciale [i vrem s` îi vedem încontinuare activi, pentru c` sunt

camarazii no[tri.În alte armate, din câte[tiu, cei care vor s`revin` [i s-au recuperatfizic, de[i au proteze, potlupta [i pot merge dinnou în teatrul de opera]ii.A[a este. Avem [i aici dedep`[it unele reglement`ri

care s-au elaborat cu ceva timpîn urm`, când nimeni nu-[ipunea problema c` în structurilearmatei vor fi [i asemenealupt`tori, dar sper`m s` lerezolv`m, pentru c`reîntoarcerea în teatrul deopera]ii va însemnapentru ei foarte mult din punctde vedere psihic.

Domnule colonel, cemesaj le transmite]i celortineri, care vor s` vin` înarmat` [i care vor s`devin` lupt`tori în For]elepentru Opera]ii Speciale,dar nu [tiu foarte multedespre acest domeniu?Trebuie s` fie foarte siguric` î[i doresc lucrul acesta,

pentru c` este un drum greu,iar cifrele ne spun c` între 20 [i30% din aceia care îl încep mergpân` la cap`t. Dac` vor cuadev`rat s` fie printre ei, trebuies` se înarmeze cu foarte mult`r`bdare, este nevoie s`dovedeasc` t`rie de caracter,rezisten]` fizic`, iar rezisten]apsihic` este obligatorie.Rezisten]a fizic` se construie[te,se cl`de[te. Cu rezisten]apsihic` este mai greu, trebuie s`fii foarte bine motivat. Dar dac`vrei cu adev`rat un asemeneaparcurs profesional, atunci cusiguran]` îl vei îndeplini!

Page 8: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

Atribu]ii în pas cu vremurile

Într-o cl`dire din preajma g`rii din Ia[i, monument istoric, am descoperit un colec-tiv mic, dar unit. {eful Biroului Transporturi Militare nr. 16 Teritorial din Ia[i, locote-nent-colonel Dumitru Merticariu, m-a intro-dus în lumea transportatorilor militari.

Parcurgerea istoricului structurii pare la prima vedere un lucru simplu. Anii, oame-nii, ac]iunile la care au participat membrii unit`]ii spun altceva. Rezultatele actuale înt`resc o istorie glorioas`. Am revenit la prezent. A[a am aflat c`, anul trecut, perso-nalul structurii a executat un num`r de 537 de activit`]i specifice [i a asigurat peste 114 indicative militare, de care au beneficiat toa-te categoriile de for]e ale armatei, implicate în aplica]ii, trageri de lupt`, misiuni interne [i interna]ionale.

La nivelul biroului, s-a realizat moni-torizarea permanent` a transporturilor planificate, executarea conform fi[elor tehnologice a opera]iunilor de transport feroviar, rutier [i aerian, încadrarea indica-tivelor militare de transport în programele de circula]ie stabilite [i efectuarea operativ`

a schimbului de informa]ii între factorii implica]i în activit`]ile specifice. În anul 2014, controlul transporturilor militare a reprezentat o activitate de baz` pentru toate cadrele militare ale biroului. Pentru buna desf`[urare a ac]iunilor specifice, pentru actualizarea bazei de date, cât [i pentru

asigurarea [i cunoa[terea viabilit`]ii c`ilor de comunica]ii de pe raza de responsabilita-te au fost executate recunoa[teri tehnice la sta]ii feroviare, triaje, linii de garaj, c`i de comunica]ii rutiere, rampe fixe [i aeropor-turi. De asemenea, s-a reu[it introducerea în format electronic [i actualizarea albu-mului cu schemele sta]iilor CFR, a liniilor interoperabile [i neinteroperabile. S-au distribuit documente militare specifice, asi-gurându-se în propor]ie de 100% solicit`rile unit`]ilor militare din zona de responsabilita-te. Prin toate m`surile întreprinse, s-a reu[it eficientizarea, reducerea cheltuielilor, pre-cum [i folosirea modului optim de transport.

S`rb`torirea a 115 de ani de la înfiin-]area structurii de transporturi militare din Moldova constituie, în fapt, o punte peste timp, în care genera]ii diferite de transpor-tatori militari î[i împ`rt`[esc din bogata experien]` pe linie de mi[care [i transport,

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARLOGISTIC~8

O ISTORIE CARE OBLIG~ LA PERFORMAN}~

La 2 martie 2015, s-au împlinit 115 ani de la înfiin]area Birou-lui Transporturi Militare nr. 16 Teritorial din Ia[i. O perioad`

lung`, în care cei ce au slujit aceast` specialitate [i-au demonstrat eficien]a [i profesionalismul indiferent de vremuri.

Locotenent-colonel Dumitru Merticariu

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

Comisiile militare de studii la In-spec]iile de Mi[care Bucure[ti,

Ia[i [i Craiova, înfiin]ate prin De-cizia Comisiei Superioare de C`i Ferate, au fost primele organe militare teritoriale de transporturi care au luat fiin]` la 2 martie 1900, fiind precursoarele Birourilor de Transporturi Militare de ast`zi. Au urmat ani de transform`ri, restructur`ri, redimension`ri, resubordon`ri. Structura a par-ticipat la cele dou` conflagra]ii mondiale [i a asigurat bunul mers al transporturilor militare din zona de responsabilitate. Ast`zi, un co-lectiv mic, dar eficace, se ridic` la standardele NATO [i europene prin perseveren]` [i profesionalism.

a declarat locotenent-colonelul Dumitru Merticariu. În perioada actual`, responsa-bilit`]ile noastre se centreaz` pe asigurarea nevoilor de transport multinodal ale unit`- ]ilor militare apar]inând Armatei României [i ale armatelor partenerilor din NATO [i UE. M` refer atât la transporturile pe c`ile de comunica]ii terestre, cât [i la deplas`rile de trupe [i materiale cu mijloace de trans-port aerian, în special în teatrele de opera]ii unde particip` militarii no[tri.

Secretul succesului st` în oameni

În 2014, membrii biroului au participat la cursuri [i instruiri de specialitate orga-

nizate de Centrul de Coordonarea Mi[c`rii din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit sau de institu]ii de înv`]`mânt

superior militar [i civil. La rândul lor, cadre-le biroului au instruit pe linie de mi[care [i transport militarii din cele 38 de unit`]i [i mari unit`]i aflate în aria de responsabilitate.

Un militar în specialitatea transporturi se formeaz` în timp. Trebuie s` fie în m`sur` s` cunoasc` toat` legisla]ia de profil [i s` o poat` pune în aplicare cu succes. Dup` aproximativ doi ani de studiu [i prac-tic`, un militar specialist î[i poate desf`[ura activitatea singur, conform prevederilor legale. Este un volum mare de munc`, sunt multe documente de întocmit [i verificat, toa-te într-un cadru legal perfect, a spus maiorul Florin Ioni]`.

Militarii care încadreaz` structura sunt con[tien]i de responsabilitatea muncii lor.

{tiu c` trebuie s` fie eficien]i [i s` sprijine camarazii ce se deplaseaz` în interes de serviciu. Nu este o munc` pentru oricine, a afirmat plutonierul-adjutant Dorel Serdenciuc. Un indica-tiv militar nu seam`n` cu cel`lalt. Tre-buie s` fii pus la punct cu toat` legisla]ia, s` [tii s` o aplici [i, în acela[i timp, s` fii eficient, mai ales din punctul de vedere al timpului.

Maiorul Drago[ Iacobu] a f`cut par-te din penultima promo]ie de ofi]eri de c`i ferate, specializarea transporturi militare. Consider` c` pentru transpor-turi ai nevoie de voca]ie.

Într-o iarn`, am participat la o activitate planificat` pentru o zi, dou`. S-a desf`[urat aproximativ într-o s`pt`mân` din diferite motive. Am stat acolo toat` perioada [i nu am plecat decât atunci când indicativul militar s-a pus în mi[care. În specialitatea noastr` este nevoie de munc`, perse-veren]` [i dedicare, a concluzionat maiorul Drago[ Iacobu]. n

Indicativ militar preg`tit pentru transport.

Verificarea unui transport militar pe calea ferat` de personalul biroului.

Apari]ia primelor elemente teritoriale de transporturi militare în armata român` [i evolu]ia lor pân` la actualele structuri de transport militar a

fost determinat` de necesitatea utiliz`rii eficiente a c`ilor de comunica]ii în general [i, în mod special, a c`ilor ferate, pentru desf`[urarea ac- ]iunilor militare în timp de pace [i r`zboi. Actualele structuri specializate, subordonate Comandamentului Logistic Întrunit, ac]ioneaz` zilnic pentru planificarea, coordonarea, controlul [i monitorizarea transporturilor de trupe, echipamente [i materiale necesare atât gener`rii/regener`rii for]elor [i sprijinului logistic al acestora, cât [i pentru asigurarea condi]iilor nece-sare intr`rii/ie[irii pe/de pe teritoriul na]ional a transporturilor care apar]in armatelor statelor membre NATO, care se execut` pe c`ile de comunica]ii terestre (rutiere [i feroviare), aeriene [i navale, le-a transmis transportatori-lor militari ie[eni comandantul Comandamentului Logistic Întrunit, general-locotenent C`t`lin Zisu, cu ocazia s`rb`toririi celor 115 ani de înfiin]are.

Page 9: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

Anabella. Numai simpla rostire a numelui ei te trimite direct într-o

poveste cu prin]ese, castele [i inorogi. Un nume care o descrie foarte bine, ales de tat`l s`u. Românc` frumoas`, teribil de delicat`, iubitoare de art`, ea îns`[i scriitoare de poezie [i proz`, [i ofi]er în armata român`, sublocotentul Co]ovanu este sufletul Cenaclului artistic al Acade-miei Tehnice Militare, din Bucure[ti. L-a întemeiat în primul an de studen]ie, din dorul pe care i l-a prins în inim` cenaclul din Colegiul Na]ional Militar Mihai Vi-teazul, din Alba Iulia. De atunci, continu`

s` se îngrijeasc` de el [i s` aduc` împre-un` oameni talenta]i [i iubitori ai artei, în general. Nu doar scriitori, ci [i mu-zicieni, pictori sau doar simplu audito-riu, nu doar studen]i, ci orice doritor, printre care se num`r`, ca membru activ, inclusiv rectorul academiei, general de brigad` Cristian Barbu, particip` la întâl-nirile culturale de dup` orele de cursuri, organizate s`pt`mânal sau trimestrial, în func]ie de amploarea lor. Cenaclul s-a reînsufle]it, parc`, odat` cu venirea noi- lor studen]i de anul întâi, talenta]i [i dor- nici de astfel de reuniuni. Reîntâlnirea de dup` vacan]a de prim`var` este

a[teptat` cu ner`bdare, mai cu seam` c` va avea loc în noua sal` destinat` acestor întâlniri, mobilat` recent. Va re\ncepe imediat dup` 8 Martie. De altfel, acum doi ani, tematica reuniunii din prim`var` a fost Femeia. Tinerii studen]i militari

din cenaclu au f`cut cunoscute talentele lor [i dincolo de curtea academiei. În noiembrie, anul trecut, au participat la Festivalul Na]ional de Crea]ie [i Inter-pretare al Cântecului Satirico-Umoristic Ia[ii în Carnaval, unde Alexandra Ulea a câ[tigat premiul al doilea cu un monolog.

Este evident` înclina]ia spre art` a Anabellei [i te întrebi, f`r` s` vrei, cum a decis s` devin` cadru militar, meserie cu care chiar se confund`, sim]indu-se, f`r` drept de apel, parte integrant` a Academiei Tehnice Militare (tot aici î[i continu` cariera de ofi]er activ, a ini]iat

[i men]ine via]a cenaclului artistic, îl are al`turi pe fratele s`u, elev militar în ultimul an de studiu, [i sper` s` ajung` la catedr`). Î[i explic` astfel alegerea f`cut`: Numai intui]ia m-a dus spre aceast` carier` [i dorin]a de a avea un loc de munc` dup` ce termin liceul. La fel de mult precum se d`ruie[te poeziei, Anabella iube[te [i matematica [i fizica. Astfel, a ajuns s` dea examen la Acade-mia Tehnic` Militar`, pe care a [i absol-vit-o anul trecut. Pentru probele sporti-ve, necesare admiterii în liceul militar, s-a preg`tit foarte mult: Nu puteam s` fac nic m`car o flotare. Apoi, dup` liceu, nu am mai avut probleme cu probele spor-tive. În rest, ne mai dest`inuie ea, sunt un militar care se adapteaz`. În liceu, am ]inut foarte mult s` devin gradat. În anul patru, am fost elev plutonier pentru boboci. {i pot s` spun c` am fost destul de exigent` cu ei. Dar am fost a[a spre binele lor, pentru c` îmi amin-team de gradata pe care am avut-o în anul întâi [i [tiam cât de multe am în- v`]at eu de la ea [i cum o respectam.

9Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR www.presamil.roFEMINA Observatorul militar

COMPLOTUL SIM}URILOR

Abia dac` o auzi gr`indu-[i numele, de parc` s-ar teme s` nu lezeze vreun cuvânt: sublocotenent Anabella Co]ovanu. Este

[i firesc s` fie a[a. Pre]uie[te cuvintele [i se str`duie[te s` le pro-tejeze cât poate, nu le arunc` la întâmplare. Prefer` s` le adune în poezii. În rest, este o fat` ca oricare alta. Cel mai mult îi place maz`rea cu pipote [i inimioare, de pild`. De ce vorbim despre ea? Pentru c` este un motiv de inspira]ie, în aceste prime zile ale lunii M`r]i[or [i în via]`, în general. Pentru c` este un amestec de gra]ie [i de fermitate, de dr`g`l`[enie [i teribil` seriozitate, un militar care m`r[`luie[te în pas de proz` [i poezie.

Acum, î[i completeaz` studiile cu masterul în construc]ii, la Universitatea Politehnic` din Bucure[ti, pl`nuind [i doctoratul. Militar, masterand, tân`r`, îndr`gostit` [i tare frumoas`, Anabella nu uit` s`-[i etaleze feminitatea [i sen-sibilitatea nativ`. Are, deja, un volum

de poezii publicat: Complotul sim]urilor (2010). Mai nou, se orienteaz` spre proz`, pentru c` poezia nu este atât de

CE E{TI, FEMEIE?

Ce e[ti, femeie?Ce te-am f`cut s` ai putere din P`mânt,s` ai un strop din Duhul Sfânt,s` na[ti P`mânt[i s` te-ntinzi P`mânt.

Ce e[ti, femeie?S`-]i pun pe umeri un ve[mânt[i tu s`-l dai pentru un prunc,s`-]i dau un suflet f`r` fund[i tu s`-l dai f`r` cuvânt.

Femeie!E[ti animus cu Dar Divin,am z`mislit prin tine nemurirea,te-am modelat f`r’ s` cuvânt,c`ci î]i puneam în gând iubirea.

Femeie!Eu te-am f`cut secret în al t`u trup,te-am f`urit un lup, dar f`r` lup,tu mi-ai [optit: Eu cred al T`u Cuvânt!{i-am murmurat:Femeie, te-ai n`scut!

Studen]i ai Academiei Tehnice Militare, la festivalul de la Ia[i.

În sala cenaclului, pe vremea când nu era mobilat`.

Sublocotenent Anabella Co]ovanu ANABELLA CO}OVANU

mult citit`. De fapt, are deja câteva scurte scrieri în stare brut`, pe care le va cizela [i le va a[eza, cel mai probabil, într-un volum. Cu toate acestea, marea sa dragoste r`mâne poezia. {i iat` ce ne spune Anabella despre inspira]ie [i aflarea ei: Ca s` stimulezi inspira]ia

pentru a scrie o poezie despre tine este pu]in mai greu. S` scrii o poezie despre exterior este un pic mai simplu. Po]i s` te ui]i pe strad` [i s` observi anumite lucruri, chipuri, gesturi, pe care, în mod obi[nuit, nu ai avea r`bdare s` le prive[ti cu luare-aminte [i s` încerci s` te pui în locul tr`irii lor. Practic, furi sentimente, î]i culegi inspira]ia. Dar, s` te întorci profund în interior [i s` scrii despre tine este mai greu. La final de întâlnire, Anabella promite s` ]in` vie flac`ra Cenaclului elevilor Academiei Tehnice Militare, cât timp este prezent` acolo, [i ne r`spunde unei curiozit`]i: ea, care scrie versuri, a primit, la rândul s`u, poezii? Mi s-au recitat [i chiar dedicat poezii, r`spunde [optit, ro[ind pân` în vârful urechilor. n

C~PITAN CORNELIA [email protected]

S` te întorci profund în interi-or [i s` scrii despre tine este mai greu. ANABELLA CO}OVANU

,,

Page 10: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

SOCIAL10 Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

IUBIREA,PE ÎN}ELESUL NOSTRU

LOCOTENENT NARCIS R~DUCU

Dragostela prima vedere

Niciunul dintre ei nu este dinBistri]a, ea este din Târgu Mure[,el din Râmnicu Vâlcea, dar via]a af`cut în a[a fel încât s` seîntâlneasc` tocmai în inimaArdealului. Ea, solist` de muzic`popular`, el, tân`r ofi]er laBatalionul 812 Infanterie Bistri]a.S-au cunoscut acum patru ani [ijum`tate. A observat-o într-o zioarecare în ora[ [i a avut orevela]ie. A v`zut femeia pe care[i-o dorea de so]ie. Nu au ajuns s`se cunoasc` în ziua respectiv`,dar, dup` dou` zile, un prietencomun le-a f`cut cuno[tin]`. Dinacea clip` totul a decurs de la sine.

A[a a început povestea dedragoste dintre Anamaria [iLeonard Vergu. Apoi, foarterepede, atra[i unul de cel`lalt, s-auc`s`torit la doar opt luni de lamomentul primei întâlniri. A sim]itpe deplin c` este femeia pe care [i-o dorea, c` ea este sufletul luipereche [i c` lâng` ea vrea s`-[ipetreac` via]a.

Accidentul care le-aschimbat destinul

În luna mai a anului 2013, caurmare a unui accident de circula]iepetrecut la intrarea în localitateaBistri]a, Anamaria a fostdiagnosticat cu fractur lavertebrele cinci [i [ase, paraplegiespastic , tetraplegie spastic`incomplet acut . Din ancheta f`cut`de poli]i[ti a rezultat c , din cauzaoboselii [i a condi]iilor meteonefavorabile, ploaie respectivcarosabil umed, [oferul, un prietenbun de familie al celor doi, a pierdutcontrolul volanului, a derapat [i aintrat într-un parapet de undema[ina, în care se afla [i Anamaria, afost azvârlit într-un copac de pemarginea drumului. Se întorcea dela un spectacol de muzic popular .

A fost supus unei interven]iichirurgicale la Spitalul Clinic deUrgen] din Cluj-Napoca, ulterior aurmat tratamente [i recuperaremedical [i sportiv la mai multeclinici [i spitale din ]ar . C`pitanulLeonard Vergu, la momentulaccidentului, se afla la un curs despecializare la F`g`ra[. A primitvestea prin telefon, la ora [apte, de lacumnata lui.

A g`sit puterea s ia rapid câtevadecizii, s nu fac lucrurile în grab ;nu s-a precipitat, a rezolvat cucosturile unei pl cu]e care trebuia s`i se implanteze so]iei în coloan , iarîn jurul orei 15.00 a ajuns la spital.

Luptapentru normalitate

Odat` cu accidentul suferit deso]ia mea, toate visele noastre s-au

O poveste de dragoste, un caz social, un strig`t de ajutor, acest articol poate fiîncadrat în oricare dintre cele trei categorii. Cuvintele mi-au izvorât din

inim`, cu mâna tremurând` [i cu ochii lacrim#nd. În luna iubirii mi-a fost dat s`întâlnesc una din acele pove[ti speciale, în care finalul poate fi scris cu ajutorulnostru.

schimbat pur [i simplu. Acum eaeste în incapacitatea de a facelucruri elementare, de exemplu dea bea ap`, de a mânca, are nevoiepermanent` de o persoan` care s`îi fie al`turi, 24 din 24 de ore, [i s`o ajute.Cât timp eu sunt la serviciu, ceidin familie ne sprijin`, mama, sora[i fratele ei sunt mai tot timpulprin preajm`. Am angajat [i opersoan` care s` stea cu ea înabsen]a noastr`...

Singurul tratament medicalcare a dat rezultat pân` acum l-audescoperit la o clinic` particular`din Fran]a [i const` în executareaunor [edin]e de laseropunctur`periodice, o dat` la trei luni,minim dou` s`pt`mâni.

În urma tratamentuluisperan]ele de a-[i rec`p`ta via]ade dinainte de accident suntdestul de mici, dar sunt speran]e.Ca urmare a celor trei [edin]e pecare le-a efectuat pân` acum, s-au

observat mici îmbun`t`]iri. Astfelc`, dup` prima [edin]` detratament a reu[it s` renun]e lasonda vezical` pe care trebuia s`o poarte în permanen]`, iar dup`celelalte dou` reu[e[te s`transmit` comenzi de la creierspre partea de jos a corpului, sprepicioare, dar, f`r` s` fie o mi[carevizibil`, doar înregistrat` pe unaparat de m`sur`. Durata seîntinde pe o perioad` cuprins`între cinci [i zece ani, în func]iede cât de bine reac]ioneaz`organismul.Corpul Anamariei r`spunde latratament, dar, dup` cum aspecificat medicul francez,trebuie f`cut constant. Costurilese ridic` la 32.000 de euro pe an,iar într-un an este necesar s`mearg` de minim patru ori.

Din punct de vederelocomotor, afec]iunea se afl` într-o zon` înalt` [i asta înseamn` c`tot aparatul este destul de afectat.De la zona pieptului în jos, parteade corp [i partea de membreinferioare nu poate s` le simt`, s`le mi[te absolut deloc. Î[i mi[c`îns` bra]ele, antebra]ele [i foartepu]in degetele. Din p`cate nupoate s` le foloseasc` foarte bine,dar a reu[it s` se adapteze lasitua]ia dat` [i s` realizeze diferitelucruri: s` ]in` paharul cu ap`, s`]in` furculi]a cu ambele mâni, cutoate c` degetele nu o ajut`, ele îisunt practic atrofiate.

Cred c` î[i va rec`p`tadexteritatea. Pân` acum a reu[its`-[i recapete foarte pu]in, însensul c`, dac` imediat dup`accident nu putea s`-[i mi[te delocmâinile, acum are o mi[careu[oar` a degetelor, dar nimic maimult. {tiu, din ce mi-a explicatmedicul, c` rec`p`tarea mi[c`rii

degetelor va fi greoaie deoarece, dinpunct de vedere neuronal, este omi[care complex` care se producemai greu, spune c`pitanul Vergu.

Când speran]ase întâlne[tecu dragostea

Suntem dou` persoanecredincioase, iar credin]a înDumnezeu [i în oamenii care nesunt al`turi va r`mâne cu noi pân`la finalul b`t`liei pe care o purt`macum. Avem speran]e c` totul vareveni la normal. Eu sunt persoanacare reu[e[te s` o motiveze cel maimult ca s` mearg` mai departe [inici nu m` gândesc s` nu fiual`turi de so]ia mea. Vreau s` o v`ddin nou mergând pe picioarele ei,se dest`inuie Leonard.

Dragostea pe care i-o port acrescut. Apropierea dintre noieste mult mai strâns`. Suntcon[tient de faptul c` preg`tireamilitar` m-a ajutat îngestionarea evenimentelor deacum. Am reu[it s` îmicontrolez emo]iile [i ac]iunileimpulsive de moment,astfel încât s` judeclucrurile mai bine [i s`iau deciziile cele maibune pentru momentelerespective. Imediatdup` accident, petimpul opera]iilor saupe timpultratamentului, seîntâmplau foarte multelucruri, unele dup`altele, [i trebuia s`constat care suntesen]iale.

Noi suntemcei care putem ajuta

Cu ajutorul asocia]iei M.A.M.E.(Maternitate, Advocacy, Medicin`,Educa]ie) din Bucure[ti, oorganiza]ie nonprofit care ini]iaz [ideruleaz proiecte, campanii [ievenimente pentru ajutorareapacien]ilor cu afec]iuni grave, auob]inut un num`r scurt de dona]iiprin SMS care le-a fost acordatpentru o perioad de o lun , 13februarie – 13 martie. La num`rul deSMS 8832 oricine poate s donezedoi euro de pe telefonul mobil.Sumele ob]inute se înregistreaz încontul asocia]iei, ulterior urmând cabanii respectivi s ajung la familiaVergu sub form de decont pentrutratamentul efectuat în Fran]a.

Au luat leg`tura [i cuasocia]ia Camarazii, dar nu ca s`deconteze cheltuieli, ci pentrupromovarea num`rului scurt. Auprimit feedback-ul pozitiv [i dinpartea lor.

De asemenea, se pot face dona]ii\n contul deschis la Banca Carpatica

pe numele Anamaria Vergu,RO49CARP027200876171RO01.

Pân` acum, costuriletratamentelor efectuate le-auacoperit din dona]ii [i dinspectacole cu caracter umanitarorganizate de colegii artistei înBistri]a [i în alte localit`]i dinzon`.

Noi suntem cei care putemscrie finalul acestei pove[ti. Suntconvins c` putem face efortul de atrimite un SMS la num`rul 8832[i astfel s` îi ajut`m pe Anamaria[i pe Leonard s` spere la o via]`normal`. Noi suntem cei carepurt`m aceast` responsabilitate.Iubirea le-a creat o leg`tur`puternic` pe care fiecare dintrenoi o poate sprijini.

Anamaria [i Leonard |n vremea bucurieic#ntecului popular.

So]ia c`pitanului Vergu Leonard din UM 02110 Bistri]a, solist` de muzic`popular`, a r`mas paralizat` \ntr-un scaun cu rotile la doar 21 de ani, \nurma unui accident de circula]ie petrecut \n luna mai 2013. Singurul tratamentmedical care a dat rezultate p#n` acum se poate face la o clinic` din Fran]a,cheltuielile anuale fiind de 32.000 de euro.

Page 11: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

11V~ INTERESEAZ~!Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

ADMITEREA ÎN ÎNV~}~MÂNTUL MILITARPAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCU

[email protected] anul de înv`]`mânt 2015-2016, admiterea \n licee [i [coli

militare de mai[tri militari [i subofi]eri se va face în baza

Metodologiei-cadru privind organizarea [i desf`[urarea admiterii în

înv`]`mântul militar preuniversitar elaborat`, anul trecut, de Direc]ia

management resurse umane. |n cur#nd, va fi aprobat` [i metodologia

referitoare la organizarea [i desf`[urarea admiterii în înv`]`mântul

universitar militar (de licen]`, de master [i de doctorat).

În pagina de fa]`, public`m num`rul de locuri propuse a fi scoase

la concurs, pentru MApN. Facem precizarea c` persoanele interesate

pot afla mai multe detalii de pe site-ul MApN.

Studii universitare de licen]`

ACADEMIA FOR}ELOR TERESTRE NICOLAE B~LCESCUSibiu, Str. Revolu]iei nr. 3-5, tel: 0269/432990, fax: 0269/215554

FACULTATEA DE MANAGEMENT MILITARDomeniu de licen]`: {tiin]e militare, informa]ii [i ordine public`, înv`]`mânt cu frecven]`, durata

studiilor 3 ani; Specializare [i num`r de locuri: Managementul organiza]iei: Infanterie – 51 de locuri,din care 5 pentru candida]i femei; Vân`tori de munte – 15 locuri, din care 2 pentru candida]i femei;Para[uti[ti – 5 locuri pentru candida]i b`rba]i; Cercetare – 19 locuri, din care unul pentru candida]i femei;Poli]ie militar` – 8 locuri, din care 4 pentru candida]i femei; Artilerie [i rachete – 28 de locuri, din care 5pentru candida]i femei; Geniu – 16 locuri, din care 2 pentru candida]i femei; Managementul sistemelor decomunica]ii militare: Comunica]ii [i informatic` – 39 de locuri, din care 6 pentru candida]i femei.

Domeniu de licen]`: {tiin]e administrative, înv`]`mânt cu frecven]`, durata studiilor 3 ani; Specializare[i num`r de locuri: Administra]ie public`: Intenden]` – 9 locuri, din care 2 pentru candida]i femei.

ACADEMIA FOR}ELOR AERIENE HENRI COAND~Bra[ov, Str. Mihai Viteazul nr. 160, tel: 0268/423421, fax: 0268/422004

FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTICDomeniu de licen]`: {tiin]e militare, informa]ii [i ordine public`, înv`]`mânt cu frecven]`, durata

studiilor 3 ani; Specializ`ri [i num`r de locuri: Managementul sistemelor de rachete [i artilerie: Rachete[i artilerie antiaerian` – 25 de locuri, din care 5 pentru candida]i femei; Management în avia]ie: Avia]iepilo]i – 15 locuri, din care 2 pentru candida]i femei; Managementul traficului aerian: Avia]ie nenavigan]i– 11 locuri, din care 2 pentru candida]i femei; Radioloca]ie – 6 locuri, din care unul pentru candida]i femei;R`zboi electronic în avia]ie [i ap`rare antiaerian` – 5 locuri, din care 2 pentru candida]i femei; Controltrafic aerian – 16 locuri, din care 2 pentru candida]i femei.

ACADEMIA NAVAL~ MIRCEA CEL B~TRÂNConstan]a, Str. Fulgerului nr. 1, tel/fax: 0241/643096

FACULTATEA DE INGINERIE MARIN~Domeniu de licen]`: Inginerie marin` [i naviga]ie; Specializ`ri [i num`r de locuri: Naviga]ie,

hidrografie [i echipamente navale – 27 de locuri, din care 4 pentru candida]i femei; Electromecanic`naval` – 10 locuri pentru candida]i b`rba]i; 60 de locuri cu tax`.

Domeniu de licen]`: Inginerie electric`; Specializare [i num`r de locuri: Electromecanic` – 30 delocuri cu tax`.

FACULTATEA DE NAVIGA}IE {I MANAGEMENT NAVALDomeniu de licen]`: Inginerie marin` [i naviga]ie; Specializare [i num`r de locuri: Naviga]ie [i

transport maritim [i fluvial – 120 de locuri cu tax`.Domeniu de licen]`: Inginerie [i management; Specializare [i num`r de locuri: Inginerie [i

management naval [i portuar – 50 de locuri cu tax`;

ACADEMIA TEHNIC~ MILITAR~Bucure[ti, B-dul. George Co[buc nr. 81-83, sector 5, tel: 021/335.46.60, fax: 021/335.57.63

FACULTATEA DE MECATRONIC~ {I SISTEME INTEGRATE DE ARMAMENTDomenii de licen]`, specializ`ri, num`r de locuri: Inginerie aerospa]ial`: Aeronave [i motoare de

avia]ie – 6 locuri, din care unul pentru candida]i femei; 44 de locuri cu tax`; Inginerie genistic`: Sistemede baraje de mine, distrugeri [i mascare – 20 de locuri cu tax`; Inginerie de armament, rachete [i muni]ii:Armament, aparatur` artileristic` [i sisteme de conducere a focului – 5 locuri, din care unul pentru candida]ifemei; 16 locuri cu tax`; Ingineria autovehiculelor: Blindate, automobile [i tractoare – 15 locuri, din care2 pentru candida]i femei; 29 de locuri cu tax`; Inginerie geodezic`: Topogeodezie [i automatizarea asigur`riitopogeodezic` – 12 locuri, din care 4 pentru candida]i femei; 12 locuri cu tax`; Inginerie civil`: Construc]ii[i fortifica]ii – 7 locuri pentru candida]i b`rba]i; 6 locuri cu tax`.

FACULTATEA DE SISTEME ELECTRONICE {I INFORMATICE MILITAREDomenii de licen]`, specializ`ri, num`r de locuri: Inginerie electronic` [i telecomunica]ii:

Echipamente [i sisteme electronice militare – 3 locuri pentru candida]i b`rba]i; 37 de locuri cu tax`;Transmisiuni – 12 locuri, din care 3 pentru candida]i femei; Calculatoare [i tehnologia informa]iei:Calculatoare [i sisteme informatice pentru ap`rare [i securitate na]ional` – 20 de locuri, din care 3 pentrucandida]i femei.

INSTITUTUL MEDICO-MILITARBucure[ti, Str. Institutului de Medicin` Militar` nr. 5-7, sector 1, tel: 021/3120173, fFax: 021/2223061

Institutul Medico-Militar, domeniul S`n`tate, specializ`ri: Medicin` general` – 34 de locuri, din care10 se vor [colariza la Universitatea de Medicin` [i Farmacie din Târgu Mure[; Medicin` dentar` – un loc;Farmacie – 4 locuri.

Înv`]`mântul militar preuniversitar

Pentru înv`]`mântul liceal, cele trei colegii na]ionale militare scot laconcurs, pentru ciclul inferior (clasa a IX-a), câte 120 de locuri, din care20 pentru candida]i femei. Pentru ciclul superior (clasa a XI-a), num`rulde locuri este distribuit astfel: Colegiul Na]ional Militar Dimitrie Cantemir– 116; Colegiul Na]ional Militar {tefan cel Mare – 112; Colegiul Na]ionalMilitar Mihai Viteazul – 110.

{COALA MILITAR~ DE MAI{TRI MILITARI {I SUBOFI-}ERI A FOR}ELOR TERESTRE BASARAB I

Pite[ti, Str. Trivale nr. 16 bis, jud. Arge[, tel: 0248/635200,fax: 0248/214691

Profilul Mai[tri militari, înv`]`mânt de zi, doi ani; Specializ`ri [inum`r de locuri: Armament [i instala]ii de lansare – 5; Tancuri – 5;Geniu – 12; Auto – 41, din care 2 pentru candida]i femei; Construc]ii – 2,din care 1 pentru candida]i femei; Tehnic` [i comunica]ii – 42 de locuri,din care 3 pentru candida]i femei; operare [i mentenan]` echipamentede comunica]ii – 17, din care 3 pentru candida]i femei; Echipamente deap`rare chimic`, bacteriologic`, radiologic` [i nuclear`-CBRN – 5 locuripentru candida]i b`rba]i; Intenden]` – 5 locuri pentru candida]i b`rba]i.

Profilul Subofi]eri, înv`]`mânt de zi, un an; Specializ`ri [i num`rde locuri: Infanterie – 40 de locuri, din care 5 pentru candida]i femei;Vân`tori de munte – 20 de locuri, din care 2 pentru candida]i femei;Cercetare – 10 locuri pentru candida]i b`rba]i; Infanterie marin` – 10locuri pentru candida]i b`rba]i; Poli]ie militar` – 38 de locuri, din care 3pentru candida]i femei; Comandant [i mecanic conductor tancuri [iautotunuri – 20 de locuri pentru candida]i b`rba]i; Auto [i mecanicconductor TAB – 49 de locuri, din care 2 pentru candida]i femei; Mecanicconductor MLI [i MLVM – 10 locuri pentru candida]i b`rba]i; Artilerie [irachete – 31 de locuri, din care 5 pentru candida]i femei; Comunica]ii –46 de locuri, din care 8 pentru candida]i femei; Geniu – 25 de locuri, dincare 3 pentru candida]i femei; Intenden]` – 19 locuri, din care 3 pentrucandida]i femei; Administra]ie – 20 de locuri, din care 4 pentru candida]ifemei; Construc]ii – 5 locuri, din care 1 pentru candida]i femei; Ap`rareCBRN – 10 locuri, din care 2 pentru candida]i femei.

{COALA MILITAR~ DE MAI{TRI MILITARI {I SUBOFI}ERIA FOR}ELOR AERIENE TRAIAN VUIA

Sat Boboc-Gar`, comuna Cochirleanca, jud. Buz`u, tel: 0238/718.965, fax: 0238/727.674

Profilul Mai[tri militari, înv`]`mânt de zi, doi ani; Specializ`ri [inum`r de locuri: Aeronave [i motoare de avia]ie – 21 de locuri din care4 pentru candida]i femei; Armament, rachete muni]ii de avia]ie [i sistemede lansare – 5 locuri din care 1 pentru candida]i femei; Electromecanic`[i automatizare de bord de avia]ie – 16 locuri, din care 3 pentru candida]ifemei; Radioelectronic` de bord de avia]ie – 17 locuri, din care 3 pentrucandida]i femei; Radioloca:]ie – 26 de locuri, din care 6 pentru candida]ifemei; Rachete [i artilerie antiaerian` – 20 de locuri, din care 3 pentrucandida]i femei.

Profilul Subofi]eri, înv`]`mânt de zi, un an; Specializ`ri [i num`rde locuri: Rachete [i artilerie antiaerian` – 30 de locuri, din care 3pentru candida]i femei; R`zboi electronic în avia]ie – 15 locuri pentrucandida]i b`rba]i; Avia]ie [i operatori (controlori) trafic aerian – 15 locuripentru candida]i b`rba]i (se va organiza dac` programul va fi acreditat).

{COALA MILITAR~ DE MAI{TRI MILITARI A FOR}ELORNAVALE AMIRAL ION MURGESCU

Constan]a, Str. Dezrobirii nr. 80, jud. Constan]a, tel: 0241/655650,fax: 0241/620978

Profilul Mai[tri militari, înv`]`mânt de zi, doi ani; Specializ`ri [inum`r de locuri: Artilerie naval` [i antiaerian` – 10 locuri pentrucandida]i b`rba]i; Timonier [i tehnic` de naviga]ie naval` – 10 locuri,din care 2 pentru candida]i femei; Comunica]ii navale [i observaresemnalizare – 10 locuri, din care 2 pentru candida]i femei; Radioloca]ienaval` – 10 locuri, din care 2 pentru candida]i femei; Motoare [i ma[ininavale – 10 locuri pentru candida]i b`rba]i; Motoare [i instala]ii electricenavale – 7 locuri pentru candida]i b`rba]i.

FILIERA INDIRECT~

Cursuri de formare a subofi]erilor în activitate se vororganiza la: Centrul de instruire [i perfec]ionare medico-militar`,specialitatea Sanitar – 36 de locuri; Centrul de instruire pentrumuzici militare, specialitatea Muzici militare – 15 locuri, din careunul pentru candida]i femei.

Page 12: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

Au trecut zece ani de

la ultima tab`r` la

munte a militarilor

Batalionului 2 Infanterie

C`lug`reni, din

Bucure[ti, iar instruc]ia

în teren muntos

împ`durit î[i cerea

tributul. În consecin]`,

infanteri[tii bucure[teni

au p`r`sit pentru dou`

s`pt`mâni forfota

Capitalei [i s-au instalat

în tab`ra militar`

Diham, pe crestele

Bucegilor. Un loc ideal

pentru reîmprosp`tarea

cuno[tin]elor [i

deprinderilor.

Am pornit pe urmeleacestora în ultimelelor zile de tab`r`, prin

troiene ce dep`[eau, pe alocuri, ojum`tate de metru [i pe o vreme carep`rea perfect` pentru testareamaterialelor impermeabile, creândconfuzie la propriu [i la figurat – cea]`[i ploaie în alternan]` cu ninsoare. Auavut parte [i de condi]ii meteo maibune pe parcursul taberei, dar ce ar fifost muntele f`r` vremea potrivnic`?

Majoritatea militarilorbucure[teni nu au participat latab`ra organizat` în 2005 [i, drepturmare, experien]a lor militar` înteren muntos tindea spre zero. Îns`,în cele dou` s`pt`mâni de preg`tire,au reu[it s` asimileze informa]iiesen]iale. Au r`mas surprin[i când auaflat c` instruc]ia pe schiuri începe cuexersarea c`derilor, a spussublocotenentul Aurel T`m`[iloni,fiind mândru de evolu]ia militarilordin subordinea sa. Chiar dac` mul]idintre ei nu au mai pus pân` acumschiurile în picioare, în aceste dou`s`pt`mâni au f`cut mari progrese. Noisuntem infanteri[ti, iar infanteria esteregina armelor. Trebuie s` facem fa]`oric`ror provoc`ri, în orice condi]ii, acontinuat ofi]erul în timp ce î[iconducea plutonul spre locul dedesf`[urare a unui exerci]iu tactic.

Prin cea]a dens` nu se puteaudistinge decât siluetele militarilor dinpatrula comandat` desublocotenentul Horia {tiop. Condi]iiexcelente pentru un atac din parteainamicului. Cerceta[ul din fa]` strig`contact dreapta!, în timp ce colegii luip`r`sesc drumul, se ad`postesc [ideschid focul. Au urmat câtevamanevre executate în vitez`,iar inamicul, inferior numeric, a fostneutralizat.

Pantele unui versant g`zduiescdou` posturi de cercetare, careasigur`, în acela[i timp, securitateapunctului de comand`, situat aproapede creast`. Chiar dac` este doar unexerci]iu, lu`m lucrurile în seriospentru c` nu avem de multe ori ocaziade a ne antrena în astfel de condi]ii,explic` sublocotenentul FlorinGrigu]a, responsabil cu pazaobiectivului.

În cele dou` s`pt`mâni de tab`r`,bucure[tenii au avut parte [i demomente de relaxare.Au ajuns, în mar[, pân` la

PRIN PRIN

Dihamul civil, a[a cum este denumit`printre militari cabana din acea zon`,bucurându-l astfel pe cabanier, carenu mai v`zuse de ceva timp fe]estr`ine. {i nu este de mirare dac`lu`m în seam` [i faptul c` baza depreg`tire a Clubului Sportiv alArmatei Steaua, aflat` pu]in mai josfa]` de tab`r`, p`rea amor]it`. Noroccu cele câteva camioane [iautoturisme militare din curte,

animate de administratoriicomplexului.

Ziua se apropia de final [i marene-ar fi fost mirarea dac` cineva arfi sc`pat cu vreun articolvestimentar uscat. Oboseala î[ispunea cuvântul ap`sat, iar ceaiulfierbinte f`cea minuni. Dup` a[a ozi, militarii s-au retras în caban`,pentru a se bucura debinemeritata odihn`.

Planificarea opera]iilor în punctul de comand`.

Drum nesigur. Folosim ruta alternativ`.

La r`scruce de drumuri. Limita dintre armat` [i turism.

Patrul` cu ochii în patru.

Instruc]ia peschiuri începecu exersareac`derilor.

Page 13: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

13ORTAJ Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

CEA}A DIHAMULUICEA}A DIHAMULUISUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

Siguran]`petimpulsta]ion`rii.

Sprijin cu foc.

Post de observare.

Mar[ul pe schiuri a fost o noutate pentru mul]i dintre infanteri[tii bucure[teni.

Page 14: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

sectar` [i cea comunal` sunt mai impor-tante decât cea na]ional`. De fapt, Orien-tul Mijlociu are la baza organiz`rii sale comunit`]ile tribale sus]inute de resurse naturale imense, lorzii locali implicân-du-se atât în treburile interne ale ]`rii, cât [i în treburile celorlal]i vecini, actorii str`ini fiind incapabili s` stabilizeze regi-unea. Ceea ce se întâmpl` acum este con-secin]a dezintegr`rii institu]iilor statale în urma revolu]iilor [i r`spândirii focului generat de nemul]umirile sectare. Apari- ]ia pe arena interna]ional` a Daesh (Statul Islamic) este cauzat`, f`r` îndoial`, de cele dou` crize din zon`: r`zboiul civil din Siria, care a permis regruparea for- ]elor extremiste [i stabilirea unui loc de comandament, [i nefasta guvernare a administra]iei Nuri al-Maliki, în Irak, care a emanat gruparea. SIIL reprezint` al treilea val al jihadis-mului global. Primul val a fost condus de discipoli ai lui Sayyid Qutb, un egiptean islamist radical, cunoscut ca teoretician al jihadismului modern. Militan]ii au fost cei din genera]ia lui Zawahiri, actualul lider Al-Qaida, care au c`utat o justificare religioas` a faptelor lor. Principala ]int` a terorismului primului val au fost inamici de lâng` noi, adic` administra-]iile seculare [i pro-occidentale din Ori-ent. Primul lor act major a fost asasinarea pre[edintelui egiptean Anwar Sadat, în 1981. Al doilea val a ap`rut în anii ‘90. Din 1979 [i pân` în 1989, mul]i militan]i jihadi[ti au luptat în Afganistan împotriva ocupa]iei sovietice de unde a [i ap`rut noul lider al valului, Osama bin Laden.

Bin Laden, pentru a g`si sprijin în ac]iuni-le sale, [i-a c`utat justificarea în r`spunsul pe care organiza]ia sa trebuia s`-l dea Americii, r`spuns considerat de terori[ti ca o ac]iune defensiv`, un jihad îndreptat împotriva domina]iei SUA asupra statelor musulmane din Orientul Mijlociu. SIIL este o extensie a extremismului jihadist global, pornit din specificul Irakului [i mai pu]in din r`zboiul civil din Siria, unde eronat i se a[eaz` r`d`cinile grup`rii. În timp ce Al-Qaida provine dintr-o alian]` saudito-salafist` ultra-conservatoare [i un jihadism egiptean radical, SIIL s-a n`scut dintr-o alian]` nereligioas` dintre Al-Qai-da din Irak (AQI) [i elemente ale regimu-lui lui Saddam Hussein, în special militari din servicii [i armat` sau fo[ti membri ai partidului Baath, o alian]` care se dove-de[te letal`. SIIL reflect` anii lui Saddam la cârma Irakului, care au distrus societa-tea irakian`, împ`r]ind-o între suni]i [i [ii]i. Au venit anii de r`zboi, care s-au încheiat cu o administra]ie [iit`, responsabil` de înr`ut`]irea situa]iei sociale. Haosul din Siria, excluderea politic` a suni]ilor de c`tre fostul premier Nuri Kamal al-Maliki au fost exploatate la maximum de mem-brii SIIL. La originea grup`rii extremiste

acordului Sykes-Picot prin care britanicii [i francezii au împ`r]it r`s`ritul Orientului Mijlociu (a[a-numita Siria Mare). Singu-rele state care au supravie]uit furtunii în de[ert (Prim`vara arab`) au fost fostele colonii franceze Maroc, Algeria [i Tunisia. Ast`zi, în Orientul Mijlociu, statele sunt incapabile s`-[i asigure securitatea unor

por]iuni importante din propriul teritoriu, unde mili]iile [i grupurile teroriste ac]io-neaz` pe suprafe]e mari, fiind implicate în r`zboaie civile interne, dar [i în r`zboaie interstatale sau confesionale. Identitatea

14 Observatorul militar Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

ORIENTUL MIJLOCIU {I R~ZBOIUL STATULUI

ISLAMICGENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

Mili]iile religioase [i for]ele care le sus]in încalc` grani]ele dup` cum li se n`zare, creând un

fenomen al statelor care e[ueaz` în con-trolarea propriului teritoriu. De-a lungul istoriei, Imperiul Otoman a fost, din punct de vedere geopolitic, cultural [i ideologic statul islamic conduc`tor al regiunii, un stâlp al stabilit`]ii [i un gardian al secu-rit`]ii musulmanilor. Dispari]ia Imperiului Otoman a îng`duit puterilor occidentale, precum Fran]a [i Anglia, s` intervin` în arena Orientului Mijlociu, fapt ce a dus la divizarea regiunii în zone f`r` identi-tate na]ional`, frontierele fiind trasate arbitrar sau conform cu interesele marilor companii petroliere occidentale. Orientul Mijlociu de ast`zi se afl` în aceea[i situa- ]ie ca Europa anului 1618. Prim`vara arab` a pr`bu[it nu numai dictatorii, in-stala]i odat` cu primii ani ai independen- ]ei acestor state, dar [i ]`rile în care ace[tia au condus zeci de ani, deschizând Cutia Pandorei: r`zboiul religios între suni]i [i [ii]i, dou` ramuri ale islamului. Instabilitatea a cuprins Libia, Irak [i Siria, ultimele dou` ap`rute în urma

În timpul nostru, Orientul Mijlociu pare a fi destinat s` testeze toate experimentele istorice simultan – imperiu, stat religios,

domina]ie extern`, r`zboi sectar al tuturor împotriva tuturor – înainte de a se ajunge (dac` se va ajunge) la un concept de or-dine interna]ional`. Pân` atunci, regiunea va fi, alternativ, când cu Occidentul, când împotriva acestuia, scria Henry Kissinger, în capitolul dedicat islamismului [i Orientului Mijlociu din lucrarea sa, Ordinea mondial` (Penguin Press/New York/2014, pag. 96).Din 1618 pân` în 1648, Europa a fost în r`zboi, un r`zboi purtat sub pretext religios. Cauza principal` a fost lupta pentru hegemonie în Europa, în special ambi]ia Fran]ei, condus` de facto de cardinalul Richelieu, de a se impune pe plan european în detrimentul Imperiu-lui romano-german [i puterii Habsburgilor. Ce a urmat? R`zboiul de 30 de ani s-a încheiat prin pacea din Westfalia. Acesta a fost ultimul r`zboi religios important din Europa. De[i r`zboaiele n-au încetat, cauzele care au stat la baza lor nu au mai fost de natur` religioas`, ci de natur` politic` sau comercial`. Acordurile de pace constituie, deseori, momente de cotitur` în istorie, iar din acest punct de vedere Pacea din Westfalia a fost un eveniment cu totul deosebit. Semnarea, în 1648, a acestui tratat a marcat na[terea unei noi Europe, un continent de state suverane. Tratatul din Westfalia a recunoscut principiul suveranit`]ii statelor, ceea ce însemna c` fiecare parte semnatar` se angaja s` respecte drepturile teritoria-le ale celorlalte p`r]i [i s` nu se amestece în treburile interne. Nu o s` discut`m ast`zi despre Ucraina, ci despre Orientul Mijlociu, unul dizolvat în componente religioase [i etnice, aflate în conflict.

este gruparea AQI, a lui Abu Musab al-Zarqawi, omorât de trupele americane în 2006, într-o ac]iune cu dron`. Înainte de 2006, odat` cu schimbarea regimului lui Saddam Hussein, organiza]ia terorist` AQI [i-a creat o baz` de ac]iune în Irak [i a exploatat pr`pastia creat` în jurul rela- ]iei dintre suni]i [i [ii]i. Totul a început printr-un val de atentate împotriva [ii]ilor, al-Zarqawi dorind s` pozi]ioneze organi-za]ia ca fiind eliberatoarea suni]ilor din Orient, în ciuda avertismentelor liderilor al-Qaida, bin Laden [i Zawahiri. AQI s-a concentrat pe inamicul de acas`, obiectiv preluat de SIIL, [i nu pe cel al inamicului îndep`rtat: America, ]inta lui Osama bin Laden [i a organiza]iei sale. Bahdadi, la fel ca predecesorul s`u Zarqawi, vede în [ii]i o coloan` a cincea de infideli în cadrul islamului. Lupta pentru Europa [i America a trecut pe planul al doilea, pân` când libertatea va fi restabilit` acas`. AQI s-a reorganizat, dup` moartea lui Zarqawi, în închisorile irakiene, unde terori[tii operativi [i insurgen]i s-au conectat în re- ]ele de lupt` [i l-au proclamat pe Abu Bakr al-Baghdadi drept liderul lor. Odat` cu începerea r`zboiului civil din Siria, grupul s-a reorientat, preluând o zon` din nordul Siriei, în jurul ora[ului Raqa. Aceast` localitate, situat` strategic în valea Eufratului, la mai pu]in de 200 km de grani]a sirian`, a devenit baza militan- ]ilor SIIL în 2012, când primii comba- tan]i ajung aici, în sigura capital` pro-vincial` care scap` în întregime de sub controlul lui Bashar al-Assad. În Raqa, grupul a impus progresiv un regim brutal [i extrem de organizat, care are toate atu-urile unui stat. Organiza]ia are o armat` evaluat` la 30.000 de lupt`tori (incluzând grupul central, format din 18.000 de mem-bri, la care se adaug` celelalte grupuri afiliate).

SIIL, o emana]ie a al-Qaida, nu a depus jur`mânt în fa]a liderului re- ]elei teroriste, Ayman al-Zawahiri,

dar a vrut, într-o vreme, s` fuzioneze cu aripa oficial` a al-Qaida în Siria, Frontul al-Nusra. Acesta din urm` a refuzat, deschizând calea unui r`zboi fratricid. La vârful ierarhiei SIIL se afl` saudi]ii [i irakienii, militari irakieni din fostul re- gim al lui Saddam [i [efi locali de trib, iar la baza piramidei se afl` sirienii, egiptenii, europenii [i cecenii. Evaluarea serviciilor de informa]ii americane arat` c` sunt în jur de 15.000 de lupt`tori str`ini din 80 de ]`ri (au intrat în Siria în jur de 1.000/pe lun`), marea majoritate din ]`ri precum Tunisia sau Arabia Saudit`, dar [i din Rusia, China [i ]`rile occidentale europene. SIIL a reu[it s` adune inclusiv b`ie]i [i fete din SUA, din clasa de mijloc din Denver, Minneapolis sau din suburbii-le metropolei Chicago. În concordan]` cu surse credibile, Baghdadi se bazeaz` pe un Consiliu militar, format din 8-13 ofi]eri, care au servit în armata lui Saddam. Generalul Abu Ali al-Anbani r`spunde opera]ional de Siria, iar genera-lul Abu Muslim al-Turkmani are în grij` Irakul. Ace[ti generali, care au f`cut parte din Garda Republican` a Irakului, au reu[it s` transforme mercena-rii lui Baghdadi într-o for]` militar` cu reguli stricte, care duc un r`zboi total, dar al c`ror comportament atroce este lipsit de cel mai elementar spirit umanitar.

Page 15: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

15LUMEA DE AZINr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres` [i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

SILVIA MIRCEA

Genocidul îndreptat împotriva comunit`- ]ilor Yazidis [i Kurd` amintesc de atacul chimic din timpul lui Saddam asupra unor sate kurde. Odat` cu înregistrarea arderii de viu a pilotului iordanian, jihadi[tii din gruparea Statul Islamic au trecut la un nou nivel de violen]` [i teroare. {i nu e vorba de un incident izolat, ci de o politic` deliberat`. Aceste acte brutale vizeaz` crearea unei imagini extrem de dur`, plin` de cruzime. Brutalitatea [i difuzarea ei au scopuri psihologice, strategice [i ideologice.

Presa mondial` se afl` în fa]a unei dileme, iar guvernele lumii se preg`tesc s` pun` la punct contra-

strategii. Brutalitatea vine, în general, din educa]ia elitelor conduc`toare ale orga-niza]iei. A treilea val de jihadism are în componen]` cadre rurale, f`r` preg`tire teologic` [i educa]ie universitar`. Ei nu se bazeaz` pe teologie pentru a-[i justifica ac]iunile, de[i au o poli]ie ideologic` similar` cu a talibanilor, ale c`rei ac]iuni s-au f`cut remarcate recent în distrugerea artefactelor dintr-un muzeu din Mosul. În mod ironic, Baghdadi are un doctorat la Universitatea Islamic` din Bagdad, cu o tem` referitoare la istoria islamist`, la cul-tura islamist` [i la jurispruden]a islamist`, fiind implicat în educa]ia religioas` mai mult decât Osama (inginer) sau Zawahiri (medic). El nu este înconjurat de ideologi [i nu a emis niciun manifest care s` men- ]ioneze viziunea sa asupra califatului pe care-l conduce sau a leadershipului pe care l-ar dori asupra jihadismului global. Sloganul lui Baghdadi este: victoria prin fric` [i terorism. Pentru moment, Bagh-dadi a câ[tigat prima repriz` cu al-Qaida lui Zawahiri, cel care l-a sus]inut pe liderul Frontului Nusra, Abu Mohammed al-Golani, într-o lupt` pentru leadershipul jihadismului global. Brutalitatea organi-za]iei a îndep`rtat îns` orice cleric mu-sulman de grupul jihadist SIIL. Salafi[tii îi aseam`n` pe membrii SIIL cu Kharijiti din timpul Profetului Mahommed (la început, sus]in`tori ai lui Ali l-au p`r`sit în 657, imputându-i faptul c` a acceptat ca problema conducerii comunit`]ii islamice s` fie obiectul unor tratative; pornind de la ideea egalit`]ii tuturor credincio[ilor, ei cred c` imamatul [i califatul pot reveni oric`rui credincios, indiferent de originea sa etnic` sau social`, dac` este responsa-bil din punct de vedere moral [i religios). Care este solu]ia pentru combaterea SIIL? Nu este una u[oar`, pentru c`, în condi]iile actuale, un actor non-statal s-a transformat într-un stat mai mult sau mai pu]in organizat, care are o administra]ie ce guverneaz` teritoriile ocupate din Siria [i Irak. Aceste teritorii sunt supervizate de 12 administratori care conduc consilii ce administreaz` problemele financiare, media [i afacerile religioase.

În era post 9/11, SUA au construit o infrastructur` de culegere a informa- ]iilor, de derulare de opera]iuni mili-

tare [i o legisla]ie contraterorist` care au stat la baza constituirii de agen]ii speci-alizate, în valoare de un trilion de dolari, care au avut ca ]int` al-Qaida [i afilia]ii ei. Conform unei investiga]ii a ziarului The Washington Post, din 2010, 263 de orga-niza]ii guvernamentale americane au fost create sau reorganizate pentru a r`spunde nevoilor generate de un nou atac de genul

celui din 11 septembrie de la World Trade Center. Aici se include Departamentul pentru Securitatea Teritoriului (Depar-tment of Homeland Security), Centrul Na-]ional de Contraterorism [i Administra]ia Securit`]ii Transporturilor. Fiecare an a adus pe masa administra]iei peste 50.000 de rapoarte asupra activit`]iilor clasificate drept teroriste. Toat` aceast` infrastruc-tur` a f`cut ca ac]iunile teroriste pe teri-toriul SUA s` fie sporadice. Dar SIIL este cu totul altceva. Gândi]i-v` c` militarii americani au folosit raiduri ale for]elor speciale [i drone pentru capturarea liderilor Al-Qaida, inclusiv a lui Osama bin Laden (75% din liderii organiza]iei au fost doborâ]i de rachetele lansate de aceste echipamente). Lichidarea liderilor SIIL, care este destul de complicat`, dat` fiind localizarea acestora în zone urbane, nu este o solu]ie, deoarece Statul Islamic [i-ar continua existen]a prin structurile create pentru ca acesta s` func]ioneze. Tacticile tradi]ionale de contratero-rism, care presupun t`ierea finan]`rilor jihadi[tilor, propaganda [i recrutarea nu mai func]ioneaz` în cazul actual. Fi-nan]area se face din colectare de taxe [i export de petrol pe pia]a neagr` din Irak, Turcia, Iordania [i Siria, incluzând aici [i regimul de la Damasc. Între 1 [i 3 milioane de dolari pe zi, bani proveni]i din aceast` pia]`, intr` în vistieria Statului Is-lamic (gruparea are sonde în Siria [i Irak [i vinde petrol neprelucrat). Petrolul este una din fa]etele finan]`rii, dar gruparea, odat` cu ocuparea ora[ului Mosul, a jefuit banca central` [i celelate b`nci din zon`, a vândut pe pia]a de antichit`]i tot ce a g`sit prin muzee (se pare c` distrugerea unui muzeu mascheaz` dispari]ia unor artefacte, unele statui fiind replici ale originalelor, conform unor anali[ti din do-meniul artelor!), au jefuit casele particu-larilor [i au vândut bijuterii [i ma[ini, au stabilit taxe de tranzit pentru [oselele pe care le controleaz` în nordul Irakului [i fac comer] inclusiv cu bumbacul [i grâul care se produce în zona Raqa, co[ul cu pâine al Siriei. Propaganda al-Qaida a fost una religioas` pentru a recruta lupt`tori, în vreme ce aceea a SILL este nu numai religioas`, ci una care îndeamn` la aven-tur` [i putere personal`, totul în sprijinul comunit`]ii islamice.

Tradi]ionalelor tactici contrateroriste trebuie s` li se opun`, în condi- ]iile actuale, tactici ce deriv` din

r`zboiul de coali]ie, o combina]ie între loviturile aeriene asupra punctelor vitale ale structurii Statului Islamic [i utilizarea for- ]elor terestre. Cert este c` avem un r`zboi care nu mai este similar cu cel dus cu ceva timp împotriva terorismului de tip Al-Qaida. De asemenea, reconcilierea politic` din Irak între suni]i [i [ii]i este esn]ial` în revenirea triburilor sunite la matca lor. Cooptarea fo[tilor lideri politici [i militari din vremea lui Saddam, care nu au avut de a face cu justi]ia, este important`. Pân` când în Siria nu se va ajunge la o în]elegere regional` [i interna- ]ional` pentru a pune cap`t conflictului civil, SIIL va continua s`-[i înt`reasc` pozi]iile în teritoriile ocupate. Odat` ma[in`ria militar` [i administrativ` a lui Baghdadi dezasam-blat`, în urma ei nu vor r`mâne teorii, idei sau o mo[tenire ce va trebui urmat`. În urma ei va r`mâne praful de[ertului [i suferin]a celor care-[i plâng mor]ii. n

MILITARY BALANCE 2015

Institutul Interna]ional pentru Studii Strategice (IISS – In-ternational Institute for Strategic Studies) a lansat, la mij-

locul lunii februarie, analiza sa economico-militar` Military Ba-lance pentru acest an, conform unui comunicat al organiza]iei.

Documentul cuprinde date, grafice, tabele [i h`r]i care ilustreaz` ana-

liza organiza]iilor militare, a inventarelor armatelor [i a cheltuielilor pentru ap`rare în întreaga lume. Vom prezenta în acest articol câteva aspecte referitoare la conti-nentul european.

Analiza confirm` înc` o dat` declinul cheltuielilor pentru ap`rare în Europa [i cre[terea acestora în zona asiatic`. Exist` o dezbatere la nivel european dac` acest declin poate continua, având în vedere amenin]`rile de securitate de pe continent [i din apropierea acestuia. Dac` la începu-tul anului 2014 o surs` de îngrijorare era posibilitatea izbucnirii unui conflict în Asia, anul acesta realitatea strategic` subliniaz` reapari]ia zonelor de conflict în Europa, dar [i natura extrem de complicat` a grupurilor teroriste extremiste islamice din Orientul Mijlociu [i din Africa.

Evenimentele din Ucraina din ultimul an [i eroziunea încrederii dintre Occident [i Rusia pun la încercare echilibrul post - R`zboi Rece din Europa. În acest context, statele vestice trebuie s` î[i redefineasc` strategia pentru a face fa]` revizionismului rusesc. În opinia autorilor, aceast` strategie trebuie s` con]in` anumite elemente-cheie, cum ar fi descurajarea aventurismului ru-sesc pe teritoriul UE [i NATO, sprijinirea activ` a men]inerii suveranit`]ii altor state europene [i dezvoltarea unui nivel adecvat de preg`tire.

În paralel, modul în care este rezolvat` criza ucrainean` va determina nota viitoa-relor rela]ii cu Federa]ia Rus`. Utilizarea mili]iilor [i a for]elor de voluntari în estul Ucrainei ridic` problema eficien]ei comen-zii [i controlului asupra acestor militan]i, în special în situa]ia în care se va ajunge la un acord de încetare a focului sau ini]iative de dezarmare, demobilizare [i reintegrare, ne-cesare pentru o revenire la normal a situa- ]iei. Din punct de vedere economic, Ucraina a impus o blocad` fa]` de separati[ti, obli-gând astfel Moscova s` îi sprijine. Exist`, de asemenea, [i problema care a declan[at criza [i anume cea a Crimeei. Rusia nu va dori s` o înapoieze, iar Kievul [i Occidentul nu pot accepta anexarea. În cazul în care criza din estul Ucrainei va fi rezolvat`, Crimeea va reveni pe agend`.

Eventualele acorduri la care se poate ajunge în criza din estul Ucrainei nu trebuie s` prejudicieze pozi]ia fa]` de Crimeea. Acest fapt complic` [i mai mult rezolvarea conflictului ucrainean. În acest context, a

fost introdus` [i ideea înarm`rii for]elor militare ucrainene. Guvernul german consi-der` c`, indiferent câte arme va trimite ves- tul în Ucraina, Rusia va putea trimite la rân-dul s`u o cantitate egal` pentru separati[ti [i, în consecin]`, înarmarea nu este o solu- ]ie. Un curent de opinie din Congresul ame-rican sus]ine c` SUA au o obliga]ie moral` [i o datorie strategic` s` sprijine Ucraina cu mijloace de a se ap`ra. Al]ii sus]in c` op]iu- nea înarm`rii ar trebui cel pu]in ]inut` pe masa discu]iilor ca pârghie de presiune [i sprijin pentru procesul diplomatic de înche-iere sau m`car de înghe]are a conflictului.

În aceast` confruntare, Rusia a demon- strat determinare în a folosi for]a [i a spri-jini utilizarea for]ei de c`tre al]ii în Ucraina. Modernizarea organiza]iei militare ruse continu` cu investi]ii în noi vase, avioane de lupt` [i rachete dirijate. Continu` testele avionului de lupt` Suhoi T-50 [i se lucreaz`

la finalizarea proiectului unui nou bombar-dier cu raz` lung` de ac]iune. Totodat`, Rusia p`streaz` armele nucleare în centrul strategiei sale militare [i pune un accent deosebit pe for]ele de reac]ie rapid`, în timp ce for]ele sale aeriene [i navale sunt dislocate uneori în mod provocator. În ge-neral, Europa se confrunt` cu o Rusie mai belicoas`, ce pare c` are inten]ia de a testa capacitatea de reac]ie a Vestului.

Cheltuielile de ap`rare ale Europei au continuat s` scad` de la criza din anul 2008, fiind în 2014 cu 8% mai mici în termeni reali decât în 2010. Exist` semnale c` în noul context strategic priorit`]ile bugetare se schimb`, în special în statele din nordul [i estul Europei. Cu toate acestea, aloc`rile bugetare pentru ap`rare din marile puteri europene s-au men]inut pe un trend descendent. Reducerea a continuat [i la nivelul echipamentelor militare. Num`rul acestora s-a redus substan]ial de la finele R`zboiului Rece. Între anii 1995 [i 2015, num`rul tancurilor în Europa a sc`zut de la aproximativ 25.000 la sub 8.000, în timp ce num`rul avioanelor de lupt` s-a redus de la 5.400 la 2.400. Secretarul general al NATO a continuat s` fac` apel la reprezen-tan]ii statelor membre s` aloce 2% din PIB pentru ap`rare, dar acest obiectiv nu va fi atins prea curând. În schimb, NATO a decis sporirea for]ei de r`spuns a Alian]ei de la 13.000 la 30.000 de militari, indicând inten- ]iile sale de a deveni mai agil`, dar pentru men]inerea acestor for]e la un nivel de preg`tire [i dotare corespunz`tor va necesi-ta în cele din urm` [i investi]ii pe m`sur`. n

Page 16: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

transmit` e[aloanelor superioare c` unitatea noastr` nu este de acord s` fie scoas` în strad` [i s` trag` în popor, deoarece noi trebuie s` îl ap`r`m, nici alte for]e s` nu mai fie scoase ca s` trag` împotriva manifestan- ]ilor, în caz contrar noi era gata s` ie[im din caz`rmi. Cu greu l-am l`murit pe Damian s` mearg` la comandantul diviziei, colonel

Rotaru, s`-i transmit` pozi]ia noastr`. Vreau s` subliniez c` în cadrul diviziei era [i generalul Cârneanu, care era secretarul general al Consiliului Superior al comandamentului nostru. Colonelul Damian a mers s` raporteze, iar la ora nou` a venit cu generalul Cârneanu. M-au chemat în birou [i m-au luat la prelucrat. Nu v` spun cum au vorbit cu mine, deoarece pe atunci a[a se vorbea, eram ni[te nimeni, de fapt. Bineîn]eles c`-mi era [i mie team`, mai ales când m` întrebau dac` nu-mi d`deam seama ce o s` p`]esc atât eu, cât [i familia. Imediat dup` acestea i-am transmis familiei s` se mute la un vecin. În momentul când am ie[it din birou, toat` unitatea era strâns` [i nu l-au l`sat pe generalul Cârneanu, atunci colonel, s` plece din cazarm`, pân` nu am spus din nou ceea ce aveam de gând s` facem. Asta mi-a dat curaj, v` spun când am ie[it de acolo prelucrat [i mi-au spus [i de familie, nu mi-a fost u[or. Dar când am v`zut c` unitatea este de partea mea am prins curaj. Generalul, dup` ce a plecat de acolo, ne-a spus c` asta este rebeliune, c` suntem nebuni [i c vom vedea ce vom p`]i. La ora zece am auzit o ma[in` care trecea [i din care se anun]a starea de necesitate. Atunci am telefonat so]iei ca s`-mi spun` la ce or` expir`, ca s` [tim ce s` facem. To]i din unitate ne-am reînarmat, aveam pistolul la noi, cu cele dou` înc`rc`toare. Am luat pistol mitralier` cu patru înc`rc`toare pline, cu muni]ie, cu tot. Am preg`tit dou` camioane cu care trebuia s` îi duc` pe ceilal]i de la Caracal [i eram preg`ti]i s` ie[im. Dar pe unde? Dac` ie[eam pe la Câmpina înspre Valea Lipovei ne împu[c` cei de la divizie, pe partea cealalt` erau cei de la Arad, dar pe undeva tot trebuia s` mergem. Discutând, la ora 11 am fost anun]a]i c` Ceau[escu o s` ia cuvântul. Tot am crezut c`-[i d` demisia, dar, în fine, pe urm` a pornit [i Bucure[tiul. La ora patru am fost chemat la comandantul diviziei, la colonelul Rotariu. Când am ajuns nu mai era discu]ia de diminea]` cu generalul Cârneanu. Vorbea cu mine cu „Viorele, to]i suntem stresa]i, [tim c` stai în Pia]a Victoriei [i poate nu [tii ce este cu familia ta. Uite, î]i dau voie s` pleci acas` s`-i vezi, s` te lini[te[ti”. Eu i-am spus c` acolo sunt rudele noastre, sunt ai no[tri, nu sunt elemente str`ine. I-am spus c` nu pot pleca atunci, pentru c` era întuneric, dar o s-o fac

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARDESTINE16

DIN FERICIRE, REGIMUL S-A SCHIMBAT, {I M~DAC~ NU ERA A{A, NICI EU NU MAI ERAM

Locotenent, la \nceput de carier`.

Încheiem ast`zi seria reportajelor pe care am început-o în decembrie despre implicarea armatei în evenimentele de acum 25 de ani,

închizând, astfel, în mod simbolic, cele aproximativ dou` luni cât militarii au fost „concentra]i” din decembrie 1989 [i pân` în februarie

1990. De la intrarea în vigoare a indicativului Radu cel Frumos [i pân` când toate s-au a[ezat în noua orânduire, armata român` a trecut de

la agonie la extaz, fiind expus` unui context istoric nemaiîntâlnit de la finalul celui de Al Doilea R`zboi Mondial pân` atunci. Pentru ca regimul

comunist din România s` cad` în acel efect de domino, declan[at dup` c`derea Zidului din Berlin [i unificarea Germaniei, militarii au

trecut prin situa]ii limit`, au fost supu[i unor dezinform`ri [i intoxic`ri evidente. Este de notorietate prezen]a turi[tilor din URSS,

care au ac]ionat dup` un plan bine stabilit, creând mult` confuzie, ceea ce a dus la pierderi de vie]i omene[ti.

De aceea, momentul acelui 22 decembrie, când din zeci de mii de piepturi s-a strigat „Armata e cu noi!”, a venit ca o izb`vire, pentru

c` armata [i-a rec`p`tat locul ei firesc lâng` popor [i nu lâng` nomenclatur`, de orice culoare ar fi fost ea. Din totalul celor 1290 de

victime – conform datelor furnizate de Institutul Revolu]iei Române -statistica spune c` 905 au fost civili, iar 385 militari, 23 decembrie

fiind ziua cea mai s#ngeroas` cu ale ei cifre negre de 289 de civili [i 139 de militari. Se cunoa[te, de asemenea, acea legend` care s-a n`scut în zilele Revolu]iei [i imediat în 1990, c` militarii [i civilii din România

au fost uci[i de trupe de gheril` sau de terori[ti, despre care nici acum nu s-a stabilit [i publicat o variant` oficial`.

Dup` 22 decembrie 1989, când în mod normal lucrurile ar fi trebuit s` se lini[teasc`, militarii români din toate categoriile de for]e au trecut

printr-un adev`rat r`zboi electronic [i informa]ional, despre care nici acum nu prea vor s` vorbeasc`, chiar dac` au trecut în rezerv`, [i care a

vizat avia]ia, ap`rarea antiaerian`, dar [i For]ele Navale. Trupele de uscat au avut îns` cele mai multe pierderi, din cauza

implic`rii directe în schimburile de focuri din ora[e, iar dezinformarea, pus` la cale de oameni care au r`mas nepedepsi]i, a f`cut multe victime în urma ordinelor voit trunchiate, mai degrab` criminale, care au scris

pove[ti de groaz`, precum cele din poarta Ministerului Ap`r`rii Na]ionale ori de la Aeroportul Otopeni.

Dar foarte pu]in s-a vorbit despre ceea ce a fost înainte de fraternizarea armatei cu popula]ia, de faptul c`, din motive mai mult sau

mai pu]in [tiute, au fost militari care au executat voit sau din gre[eal` foc împotriva popula]iei [i c` aceasta este o stare de fapt care nu poate fi negat`, a[a cum nici oamenii uci[i pe str`zi nu pot fi ignora]i [i nici uita]i.

Aceea[i statistic` rece spune c` doar în 17 decembrie au murit 77 de oameni. Sigur c` marii vinova]i sunt cei care au dat ordinul ilegal de a

se executa foc împotriva unor civili neînarma]i, dar au fost [i militari provoca]i, unii care au tras din gre[eal`, ori al]ii care au fost prea

zelo[i. Pentru acele zile de dinainte de 22 decembrie, dramatice au fost episoadele din Timi[oara, Cluj [i, în fine, Bucure[ti, cu a lui baricad`, din

21 decembrie, de la Hotelul Intercontinental. În toate aceste situa]ii, majoritatea militarilor a f`cut un fel de echilibristic` între ordinele

absurde [i propria con[tiin]`, care a fost condi]ionat`, evident, [i de un spirit de conservare inevitabil, pentru c` neexecutarea ordinelor

superiorilor în vreme de r`zboi este o chestiune greu de asumat. Dintre toate pove[tile pe care noi to]i le-am aflat despre participarea

armatei la Revolu]ie, una este senza]ional` prin unicitatea ei: cazul personalului Unit`]ii Militare 01955 Timi[oara, de repara]ii de tehnic`

militar`, din Comandamentul Ap`r`rii Antiaeriene a Teritoriului, care, în frunte cu maiorul Viorel Oancea, a opus rezisten]` sistemului comunist, când ofi]erii, mai[trii militari [i subofi]erii au refuzat s` ia

parte la represiunea împotriva popula]iei civile [i neînarmate din Pia]a Operei, acolo unde se aflau [i o parte din rudele lor.

Acum, la 25 de ani de la acele vremuri fierbin]i, Viorel Oancea este general-maior în rezerv`. Imediat dup` Revolu]ie, a fost transferat în Ministerul de Interne la comanda poli]iei timi[ene, în 1992 a fost ales primarul Timi[oarei, iar anii din urm` a fost chiar secretar de stat în

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, în institu]ia unde [i-a început cariera de ofi]er. M-am întâlnit cu Domnia Sa chiar în Memorialul Revolu]iei 16-22

decembrie, din Timi[oara, loc despre care vom scrie un viitor articol, pentru c` acest muzeu nu trebuie ratat de niciun

român care iube[te România [i adev`rul.

VIOREL OANCEA, MAIOR LA REVOLU}IE:

Sunte]i un caz, dup` [tiin]a mea, singular în armata anului 1989, un ofi]er care a refuzat s` execute ordinul în timpul Revolu]iei, ba, mai mult, v-a]i organizat, împreun` cu subordona]ii, pentru a ap`ra Pia]a Operei, plan la care a]i renun]at chiar în 21 decembrie, dup` ce a]i auzit c` revolta s-a aprins [i la Bucure[ti... Cei din armata de ast`zi v` cunosc foarte pu]in, chiar [i noi, cei care am tr`it acele vremuri [tim foarte pu- ]in episodul din Pia]`, atunci când a]i ie[it la balconul Operei [i a]i pactizat cu popula]ia, cu mult timp înainte ca Ceau[escu s` fug`... Dac` Revolu]ia nu ar fi izbândit, a]i fi ajuns, cel mai probabil, în fa- ]a plutonului de execu]ie. A[ vrea s` v` reaminti]i acele momente istorice [i pentru via]a dumnea- voastr`, dar [i pentru timi[oreni.Se [tie c` pe 17 decembrie s-a dat alarm` de lupt` cu indicativul Radu

cel Frumos, în care to]i am fost chema]i în unitate pentru a lua parte la represiunea împotriva manifestan]ilor de aici, din Timi[oara. În noaptea de 17 eram de serviciu, eram [ef de atelier la o sec]ie de reparat tehnica militar`, care apar]inea de Diviza 34 din structura Comandamentului de Ap`rare Antiaerian`. Nu eram unitate lupt`toare, aveam [i foarte mul]i civili, subofi]eri [i mai[tri militari. Reparam tehnica militar`. Eu locuiam foarte aproape de Pia]a Operei, so]ia a fost participant` direct` la demonstra]ii, împreun` cu fata mea de 13 ani [i b`iatul meu de 10 ani pe atunci. Pe 20 decembrie, când am sunat acas`, mi-a spus c` Pia]a Operei este plin` de manifestan]i [i atunci am aflat mai târziu, dup` ce au reînnoit alarma de lupt` [i militarii s-au retras în caz`rmi, c` veniser` unit`]i de la Arad, de la Lugoj [i Buzia[, plus cei locali, dar cu alarma în continuare activ`. Eu [i colegii mei ne-am gândit c` dac` nu lu`m atitudine risc`m s` se împu[te popula]ia din Pia]a Operei. În cazarm`, în marea unitate erau [i cei care veniser` de la Caracal, para[uti[tii care i-au salvat pe Bobu [i pe ceilal]i din Consiliul Jude]ean. Au f`cut o diversiune, au spus c` ies printr-o parte [i i-au scos pe partea cealalt`. Au plecat cu ei la aeroport [i de acolo cu avionul.

Dumneavoastr` [tia]i atunci c` în Timi[oara se tr`sese?Da, [tiam. Chiar la noi, la marea unitate, la divizia noastr`, s-a tras.

Ne-au cerut [i nou` militari [i ei ne-au spus ce au f`cut [i cine le-a dat ordinul, care, dup` aceea, au fost ancheta]i [i condamna- ]i. Au fost mor]i [i unii au dat dovad` de mult zel în acea perioad`. Revenind la 20 decembrie, ne-am întrebat: ce facem? Noi nu eram o unitate lupt`toare, nu aveam mult` tehnic` [i ne-am gândit s` atragem aten]ia c` militarii [i cadrele civile nu mai erau de acord s` fac` ceea ce f`cuser` pân` atunci, s` scoat` armata în strad`. Eu am vorbit cu ofi]erii, mai[trii cu mai[trii, subofi]erii cu subofi]erii, militarii în termen [i civilii. A fost o mi[care întreag`. Asta este important c` nu am fost singur, c` dac` a[ fi fost singur… {i mie mi-a fost fric`, dar când ai o unitate întreag` de partea ta este altceva, am prins curaj. Atunci a urmat hot`rârea ca la ora [apte diminea]`, la 21 decembrie, s`-i raport`m comandantului pozi]ia unit`]ii noastre. Aveam leg`turi cu batalionul de la transmisiuni [i le-am spus s` transmit` pe toate canalele, în toat` ]ara, ce se întâmpl` [i ce vrem noi s` facem! Astfel, la raportul de diminea]` am ie[it în fa]` [i i-am spus colonelului Damian, comandantul unit`]ii, s`

Page 17: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

c` familia era în pia]`. Dumneavoastr` era]i acolo, a]i auzit când s-a spus c` armata a tras în popula]ie?

La 17 decembrie, la ora cinci, împreun` cu vecinul meu, am mers s` ne mut`m

ma[inile, pentru c` puteau fi incendiate. Le-am dus pe strada Paris. Când ne-am întors, am auzit cum se tr`gea cu muni]ie de manevr`. Nu se auzea glon]ul. Se auzea doar împu[c`tura. Când am coborât la ora [apte, Pia]a Operei era deja ocupat` de militari. Am v`zut cum c`rau zincurile cu muni]ia de lupt`. Am fost loc]iitor tehnic, [tiam care [i cum sunt.

Dup` ce au tras, lumea din pia]` sigur vorbea. {tiau câ]i oameni au fost omorâ]i, r`ni]i?V-am spus, la 19-19:30 am plecat [i nu am auzit, dar când au venit colegii

no[tri mai târziu, ne-au povestit c` picau ca spicele. Bineîn]eles c` au fost [i unii care s-au decompensat atunci. Toate ac]iunile s-au dus noaptea, când totul ]i se pare altfel. {tiu c` de la unitate, de la divizie, s-au tras peste câteva sute de mii de cartu[e, iar noi nu eram unitate de lupt`. V` da]i seama câte cartu[e au tras cei de la mecanizat`. Au tras în jos [i a rico[at, noaptea unii au tras de fric`, deci nu po]i s` învinov`]e[ti. De asta am spus c` onoarea de ofi]er a fost p`tat`, pentru c` nu po]i s`-l iei pe militar [i, dup` ce l-ai obligat s` fac`, s`-l tragi la r`spundere. Când e[ti general [i e[ti comandant de divi- zie ori [eful Marelui Stat Major ai beneficii mari, dar ai [i responsabilit`]i. Ori lor le-a lipsit responsabilitatea, adic nu [i-au asumat-o…

V-am întrebat dac` cei din pia]` au aflat, pentru c` v-a]i asumat un risc, v-a]i dus în mijlocul popula]iei, care putea s` aib` o reac]ie violent`.Da, a[a este, dar ei a[teptau pe cineva care s`-i apere. S` vad` c` exist` cineva

care este cu ei. Când m-au v`zut vecinii, au spus s` m` duc [i s` spun c` armata este cu ei. To]i s-au bucurat. M-au luat pe sus, m-au aruncat, gata s` cad. Era o desc`tu[are a lor, pentru c`, v-am spus, era o fric`. Aerul era întins ca o coard`. Nu [tiau cine este securist, a fost ceva foarte greu de descris…

Pân` la urm`, curentul nu a fost chiar atât de negativ din partea popula]iei în ceea ce prive[te armata, chiar dac` au fost acei oameni împu[ca]i…Nu, nu, unii dintre militari s-au ar`tat zelo[i, unii s-au decompensat [i pe timp

de noapte, plus c` mai erau [i al]ii care au tras, securitatea, mili]ia… nu doar armata. Ei vor s` se scape, securitatea [i cu mili]ia, dar [i ei au avut partea lor de vin`.

A]i spus c a]i urât nedreptatea [i îna-inte [i dup . Presupun c a]i avut ni[- te episoade [i pân la gradul de maior, în care v-a]i luptat cu nedrept ]ile.

diminea]`. Diminea]`, dup` raport, m-am îmbr`cat civil, am l`sat pistolul mitralier` cu tot cu înc`rc`toare în atelier, m-am urcat în ma[in` [i m-am dus acas`. Le-am spus celor din grupa mea c` m` duc [i o s` anun] pozi- ]ia unit`]ii noastre, c` asta era important. Asta se întâmpla la 22 decembrie, diminea]a. Am plecat acas` [i împreun` cu vecinii am f`cut textul în care stabilisem cele trei puncte. M-am îmbr`cat militar, am urcat în balcon, la Oper`, acolo m-au controlat de arme, în fine. Acolo sus erau mai mul]i, era nebunie. Le-am spus care este pozi]ia unit`- ]ii noastre, c` am raportat [i mai departe la e[aloanele superioare [i s` cunoasc` faptul c` dac` este vorba de ceva, noi venim [i îi ap`r`m. Au vrut s`-mi dea patru pistoale mitralier`, pe care le aveau acolo s` le duc la unitate… Nu le-am luat, pentru c` exista riscul s` m` prind` g`rzile lor [i d`deam de alte belele. I-am asigurat c` o s` raportez comandantului care este situa]ia [i c` o s` ne întoarcem s` asigur`m paza. Când au v`zut textul pe care l-am scris, m-au \ntrebat dac` pot s` scriu la final „Jos Ceau[escu!”. Le-am spus c` da. Mi-au zis s`-mi dau cascheta jos, deoarece pe acoperi[ erau luneti[ti, care tr`geau dup` stema de la caschet`. Erau dou` rânduri de manifestan]i în balcon. Era o tensiune acolo…

Era]i monitorizat de sus [i putea]i oricând s` fi]i împu[cat, nu?Da, am luat cuvântul, am spus tot ce aveam de spus, am mai stat acolo [i

am mai discutat una alta cu Iordache. Mi-au dat o gard` care s` m` înso]easc` pân` la unitate, ca s` nu am probleme. Când am ajuns acas` ca s`-mi iau r`mas bun de la so]ie, mi-a telefonat de la unitate colonelul

Damian, [tia c` am vorbit din balcon [i m-a întrebat dac` am luat armamentul cu mine. I-am spus c` nu. Se [tia c` ne-am înarmat [i colonelul Damian mi-a spus mai t#rziu, dup` ce toate s-au terminat, c` [i el a fost al`turi de noi, dar îi era team` [i ne-a l`sat s` ne facem noi de cap. Nu ne-a obstruc]ionat. I-am spus c` vin înapoi la unitate [i mi-a r`spuns „Bineeee”, dar un bine care a sunat mai mult a amenin]are. În momentul acela am spus celor care m` înso]eau c` dac` nu dau telefon într-o or` acas`, înseamn` c` m-au arestat. Am ajuns înapoi la unitate, mi-au dat un manifest al frontului democratic român, pe care l-am dat solda]ilor [i am ajuns la comandant. Acolo era CI-stul unit`]ii, care mi-a spus c` am f`cut bine [i c` trebuia s` spun c` ap`r`m grani]ele. I-am zis c` pe manifestan]i îi interesa cine îi ap`r` pe ei. Mi-a r`spuns c`, dac` a[ fi spus asta, eram acum comandantul diviziei. {mecher, [mecher... Atunci, am crezut c` este în regul`, dar m-au tras în piept. Am dat telefon acas` [i am zis c` totul este în regul`. Am mers la colonelul Rotariu [i acolo mi l-au dat pe generalul Gu[` la telefon. I-am spus c`

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR DESTINE 17

BUCUR C~ S-A ÎNTÂMPLAT ASTA, FIINDC~ ACUM ÎN FA}A DUMNEAVOASTR~!

Viorel Oancea, ast`zi.

O scen` cu balconul Operei din Timi[oara pe timpul Revolu]iei din 1989. Tablou din Memorialul Revolu]iei, 16-22 decembrie 1989, Timi[oara.

onoarea mea de ofi]er a fost p`tat`, deoarece noi, ca militari, am ie[it în strad` \mpotriva poporului. A început s` strige, nu v` reproduc vorbele care erau la gura lui. Asta era pe la ora 12 f`r` ceva.

Generalul Gu[`, care tocmai fusese cu dou` zile în urm` în Timi[oara.P`i el era în Timi[oara, era aici. El a plecat dup`, la 13 [i ceva, cu avionul, la

Bucure[ti. Erau mai mul]i veni]i. Erau Gu[`, Coman, Chi]ac [i Cârneanu [i câteva per- soane de la Departament, inclusiv inspec-torul de la Muzicile Militare. Imediat, m-au b`gat într-o camer` [i m-au arestat. Aveam o gard` din unitate, format` din mai[tri militari [i subofi]eri, care au spus c` dac` m` duceau la \nchisoare atacau unitatea. Între timp, am auzit la ofi]erul principal c` Ceau[escu a fugit, [i el mi-a spus c` a fost al`turi de noi, dar îi era fric`. L-am auzit pe Rotariu cum a strigat „Închide]i tot, c` au intrat terori[tii pe frecven]`!”. Era înnebunit. Pe la 13 f`r` un pic a venit procurorul general pe Timi[. Era camera ofi]erului de serviciu, un hol, o alt` camer` mic`, camera lui Rotariu, iar în stânga o camer` în care m` ]ineau arestat. L-am v`zut pe procuror când a trecut [i a mers la Rotariu. Între timp, evident, fugise Ceau[escu [i a venit procurorul militar. Mi-a spus c` nu m` pune s` dau declara]ie de martor sau de inculpat, dar numai s`-i spun ce am transmis în pia]`. I-am zis c` nu m` temeam când era Ceau[escu, da p`i acum? I-am scris pe o foaie [i pe urm` am putut pleca. Mai târziu, a venit un reporter de la BBC, era [i Rotariu [i vorbea cu mine tot cu Viorele. Vreau s` subliniez c` a contat enorm c` unitatea a fost împreun` cu mine. Dac` nu era aproape întreaga unitate, nu a[ fi avut acest curaj!

Oricum, în armat` se leag` priete-nii trainice, chiar [i în condi]ii de pace. Ceea ce a]i p`]it acolo cu acei oameni pot s` spun c` v-a legat [i mai tare. Mai ]ine]i leg`tura?Da, am ]inut leg`tura cu ei, dar pe urm` a plecat fiecare în direc]ia lui [i

am pierdut rela]iile. Am fost [eful poli]iei, pe urm`, cât am fost primar, am încercat s`-i mai ajut cu locuin]e, cu una, cu alta, c` [tiam care este situa]ia. Cu unii m-am mai întâlnit, dar nu am p`strat o leg`tur` foarte strâns`. Pe urm`, am intrat în politic` [i nu am vrut s`-i implic pe ei în treaba asta. Cred c` a fost singura unitate, nu era mare, în jur de 100 - 150 de oameni, care a fost de partea Revolu- ]iei [i care a avut curajul s` spun`: „Nu, noi nu ie[im s` tragem în popor!”. Asta este cel mai important. C` eu am fost reprezentantul lor, asta e mai pu]in important. Mereu am fost împotriva nedrept`]ii [i am avut de suferit. Când vedeam o nedreptate, nu puteam s` m` ab]in.

Revenind la zilele revolu]iei, la acel moment din balcon, trebuie s` v` aminti]i foarte bine, mai ales

Da, eu trebuia s` fiu avansat în august 1989. Am fost ultima promo]ie de

august. Trebuia s` fiu avansat locotenent-colonel, dar au spus c` se face economie ca s` ne pl`tim datoria extern` [i nu ne-au mai avansat. Nu doar eu, to]i ofi]erii superiori au fost amâna]i de la avansare. Ne-au avansat la 30 decembrie. {i alte lucruri. S` v` povestesc o situa]ie: am fost [i eu membru de partid, mai târziu, c` nu eram cu politica. Era în 1982, când s-au scumpit alimentele. Celor care produceau carne le-au m`rit cu 50 de bani kg, dar pe pia]` era cu câ]iva lei buni, 7-8, lei mai mult. Trebuia, în [edin]ele de partid, s` aducem elogii, cum c` ce politic` bun` [i alte vorbe de astea. Le-am spus c` pe mine nu m` pot pune s` spun c` este bine, când eu, din buzunar, dau mai mult. Nu pot! Trebuia s` fiu un exemplu, dar nu puteam s` spun c` sunt de acord, când eu nu eram. Am avut probleme cu ei [i pentru c` am terminat facultatea [i c` f`ceam naveta pentru cursuri de la Hunedoara. Lucram dou` zile jum`tate pentru o zi liber` ca s` ajung la cursuri. Când i-am spus comandantului, care era colonelul {tefan, mi-a spus c` ce-mi trebuie mie facultate, c` nu au nevoie de ingineri în armat`, ci de ofi]eri. Pân` la urm`, tot am terminat facultatea, în ’73.

La final, domnule general-maior Viorel Oancea, v` rog s` transmi-te]i un mesaj militarilor de ast`zi, care poate mul]i dintre ei nici nu erau n`scu]i \n 1989… Este important s` afle adev`rul de la oamenii care au contat în acele vremuri complicate, pentru ca ele s` nu se mai repete, s` nu se mai întoarc` situa]iile tragice [i absurde în care cineva s-ar mai putea gândi la varianta folosirii armatei ca pe un instrument personal de represiune.Datoria armatei, a militarilor ei, este s` apere ]ara [i poporul! Asta este menirea

lor [i asta îi îndemn s` fac`. Armata func]io- neaz` în baza unei legi, iar acolo nu scrie c` armata poate fi scoas` în strad` împotriva popula]iei, indiferent ce a f`cut aceasta! Pentru asta exist` poli]ie [i jandarmerie, armata trebuie s` î[i apere ]ara. Este armata ]`rii [i armata poporului, nu este armata nici a unuia, nici a altuia!

Crede]i c` este armata, acum, la 25 de ani de la evenimentele din Decembrie ’89, culpabil` înc` în integralitate, pentru ce s-a întâmplat din 16 pân` în 22? Sau au fost câ]iva, care au fost identifica]i [i au pl`tit conform legii pentru faptele lor în nume personal?Armata nu trebuie s` se simt` vinovat` în integralitate pentru ce a fost

atunci… Cum am mai spus, ofi]erii care aveau func]ii de conducere, responsabilit`]i, sunt cei care au, într-adevar, o pat` pe onoarea lor. Militarul execut` ordinul, nu prea i se poate imputa omului de la execu]ie… Mai ales c` erau, în majoritate, tinerei de 18, 19 sau 20 de ani, militari în termen… Coloneii [i generalii poart` r`spunderea acelor tragedii, ei ar fi trebuit s` demonstreze bun` credin]` [i discern`mânt! Mul]i îns`, dimpotriv`, au fost zelo[i, crezând c` a[a vor ie[i în fa]` [i vor primi recompense, avans`ri… Sperau c` regimul nu se va schimba [i c` Ceau[escu va r`mâne la putere… Din fericire, regimul s-a schimbat, [i m` bucur c` s-a înt#mplat asta, fiindc` dac` nu era a[a, nici eu nu mai eram acum în fa]a dumneavoastr`! n

INTERVIU REALIZAT DE LOCOTENENT-COLONEL CRISTIAN DUMITRA{CU

Page 18: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

Din familia substantivului „virus” face parte [i adjectivul „viral”, care în biologie [i medicin` înseamn` „virotic”

(DEX), „referitor la un virus”, „specific unui virus” (Florin Marcu [i Constantin Maneca, „Dic]ionar de neologisme”, Editura Academiei, Bucure[ti, 1986): „infec]ia este viral` [i poate fi comb`tut` prin medica]ie” (sfatulmedicului.ro).

În limba englez`, „viral” are acela[i în]eles principal, „relating to, or caused by a virus”, „a viral infection”, dar i s-a consemnat [i semnifica]ia recent`, „quickly and widely spread or popularized especially by person-to-person electronic communication” – r`spândit sau

popularizat repede [i larg, îndeosebi prin comunicare electronic` de la o persoan` la alta (merriam-webster.com).

{i vorbitorii de limba român` care î[i prezint` public, prin internet, activitatea, opiniile, întâmpl`rile din via]a personal` recurg la acest adjectiv: „r`spunsul unui elev de clasa a cincea la o lucrare de control a devenit viral” (stiri.telem.ro); „a fost ]inta unei farse care a devenit viral`” (videomix.ro); „o s` deveni]i [i voi foarte virali pe net” (gandul.info.magazin).

Din adjectivul „viral” a derivat substantivul „viral”: „o

gre[eal` inocent` a unei adolescente a devenit acum viralul momentului” (reporterntv.ro); „finalul festivalului va fi o adev`rat` sear` a devoratorilor de… virale” (capital.ro); „viralurile […] cu oameni simpli care spun lucruri tr`snite” (catavencii.ro); mul]i dintre „viralii” de pe net tr`iesc, de fapt […] din difuzarea [tirilor redac]iilor clasice” (ziarulceahlaul.ro). (Dup` cum se poate observa u[or, la plural are când forma „virale”, când forma „virali” sau „viraluri”.)

„Publicitatea viral`” se bazeaz` pe re]elele sociale [i, adoptând modelul de difuzare propriu viru[ilor informatici, contribuie la promovarea unei m`rci, a unui produs (DCR III): „ini]iativ` sus]inut` de o campanie de publicitate viral`” (adevarul.ro).

„Viral” se refer` a[adar la ceva ([tire, zvon, fotografie, film etc.) difuzat prin comunicarea electronic` mult mai rapid decât alt`dat`, pe când o asemenea popularizare se f`cea din gur` în gur`: „Kir Ianulea a ad`ogat: […] s` nu care cumva s` aflu c` ai spus la vreun vecin, ori altcuiva - da m`car tatii, de s-ar întoarce din fundul m`rii - câte le afla[i acu de la mine, c` […] te cotonogesc! […] [i te dau [-afar` din pâine cu ocar`! […] – Vai de mine! […] S` m` omori! a zis jupâneasa […] [i a plecat de-grab` […] Pân` seara, to]i ai casei; pân`-n dou` zile, mahalaua-ntreag`; pân`-ntr-o s`pt`mân`, tot târgul... toat` lumea a [tiut istoria lui kir Ianulea mai bine chiar decât el” (I. L. Caragiale, „Kir Ianulea”, 1907, ro.wikisource.org/wiki/Kir_Ianulea). n

Dac` pa[ii v` poart` pe Calea Victoriei, la num`rul 33, în vecin`tatea Teatrului Constantin T`nase, sigur ve]i

nimeri expozi]ia de acuarel` a artistului plastic Corneliu Dr`gan-Târgovi[te, unul din împ`timi]ii povestirilor citadine, un martor sensibil al istoriei bucure[tene. Linii ferme, tu[e exacte, sensibilitate cromatic`, aerul de poveste [i o nespus` duio[ie pe care o respir` fiecare acuarel`.

Corneliu Dr`gan-Târgovi[te s-a n`scut în Bucure[ti, la 3 martie 1956. Absolvent al Facult`]ii de Instala]ii (1981), studii libere de pictur` cu maestrul Horea Cucerzan [i de-sen cu sculptorul Iorgos Iliopolos. Participant la Biennale Internationale d’Aquarelle – Belgia (2014), premiul II – Salonul Interna]ional de Acuarel` de la Aiguillon – Fran]a (2013), membru interna]ional al Societ`]ii de Acuarel` din Birmingham (2013), a publicat grafic` satiric` [i pu-blicitar` în ziarele [i revistele vremii: „Urzica”, „Albina”, „Flac`ra Rebus”, band` desenat` pentru copii în revista „Cutez`torii” (1981 – 1991) [i, în egal` m`sur`, a realizat lucr`ri de pictur` bisericeasc`. A realizat numeroase expozi]ii de pictur` în România [i str`in`tate. n(BRM)

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARCULTUR~18

AURELIA [email protected]

VIRU{II COMUNIC~RII (II)

Limba român` este patria mea.NICHITA ST~NESCU

CULTURAL Joi, 5 martie, ora 17.15, Sala {tefan cel Mare:

Interferen]e culturale. Expunerea cu tema Insula Pa[telui din cadrul programului cultural Culturi [i civiliza]ii, sus]inut` de prof. dr. Victor Simion, istoric de art`: Descoperit` în ziua de Pa[te a anului 1722, insula omonim` p`streaz` secretul faimoaselor statui Moai. Intrarea este liber`.

Activit`]i ocazionate de s`rb`torirea M`r]i[orului [i a Zilei Femeii

Sâmb`t`, 7 martie, ora 11.00, Sala de Spectacole: Vine Zâna Prim`var`! – spectacol de muzic` [i dans, su]inut de Ansamblul artistic de copii Andantino. Profesori coordonatori: Mihaela [i {tefan Iordache.

Intrarea pe baz` de rezervare la telefon: 021.313.86.80, interior 136.

Sâmb`t`, 7 martie, între orele 19.00-24.00, Sala Bizantin`: Balul Prim`verii. În program: muzic`, dans, divertisment [i bufet (contracost). In-trarea este pe baz` de invita]ie valabil`

pentru dou` persoane. Informa]ii la telefon: 021.313.86.80 interior 136 sau la adresa de e-mail: [email protected]

EXPOZI}II Galeria Artelor. Expozi]ia de pictur`

Focul din mine. Inorogul, a artistului

plastic Petru Damir, este deschis` în perioada 23 februarie-12 martie, zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea liber`.Informa]ii: www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro. n

CERCUL MILITAR NA}IONAL

CÂND NICI PLÂNSUL NU MAI ARE SENS

ACUARELE DE

PRIM~VAR~

Helga Hošková-Weissová s-a n`scut la 10 noiembrie 1929, la Praga. Tat`l ei, Otto, era func]ionar bancar, iar mama, croitoreas`. Când avea zece ani, Helga, al`turi de ceilal]i

copii evrei, a fost eliminat` din [coal`, frecventând o vreme cercurile de studiu organizate de comunitatea evreiasc` prin diverse apartamente, unde a demonstrat înclina]ie c`tre desen [i pictur`, precum [i c`tre scris. Astfel, a ]inut un jurnal, în care a punctat m`surile antievreie[ti din acea perioad`, pân` la momentul în care, la 7 decembrie 1941, a fost convocat`, al`turi de p`rin]i, pentru transportul c`tre lag`rul Theresienstadt. Acolo, avea s` stea aproape trei ani [i s` înregistreze în continuare, pe hârtie, situa]iile pu]in spus dramatice, pe care le traversa mai mult al`turi de mama sa, pentru c` tat`l, de la sosirea în lag`r, fusese dus în alt` cazarm`.

Ulterior, al`turi de mama ei, Helga avea s` ajung` la Auschwitz, iar în urma selec]iei doctorului Josef Mengele, au fost l`sate amândou` în via]` [i deportate, în urma unui mar[ criminal, în lag`rul Freiburg. Mauthausen avea s` însemne ultimul loc în care au ajuns în drumul lor trist, locul în care avea s` le prind` din urm` cuvântul izb`vitor pace.

Dup` plecarea din Theresienstadt, Helga nu a mai f`cut nicio însemnare, iar ce scrisese [i desenase pân` atunci a supravie]uit datorit` unchiului s`u, Josef, care i-a îndesat hârtiile în zidul unei caz`rmi. Dup` r`zboi, jurnalului respectiv i s-au

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

HELGA WEISSOVÁJurnal (1938-1945). Povestea unei fete

care a supravie]uit HolocaustuluiEditura Pandora M, 2015

ad`ugat amintirile, nu mai pu]in triste, nu mai pu]in r`scolitoare, pe care Helga, feti]a n`scut` în acela[i an cu Anne Frank, le-a descris asemeni multor supravie]uitori.

Exist` o grada]ie a tragediei în jurnalul Helg`i. Ingenuit`]ii ini]iale, când drama abia se întrevede [i pare incredibil`, i se suprapune amarul, tot mai întunecat, pân` la limita cu moar-tea. În perioada Theresienstadt, exist` chiar [i mici bucurii, o conferin]` despre Rembrandt în cazarma b`ie]ilor, un tort din pâine cu daleskrém (unde dales înseamn` s`r`cie; ap` ames-tecat` cu zah`r [i un pic de fri[c`) [i ceva idile, bârfe [i glumi]e, care între]in iluzia salv`rii. Dup` care, istoria crud`, pe care o [tim din atâtea alte c`r]i [i filme, prinde [i familia Helg`i...

Dintre rânduri, reies mai multe forme de cruzime: cea a a[tept`rii, înso]it` de ner`bdarea [i dorin]a de a sc`pa cât mai repede de chin, indiferent ce ar însemna aceast` sc`pare (Mai bine s` plec`m direct, decât s` mai fim o dat` pe lista de rezerve.); apoi, exist` cruzimea foamei, cea a frigului (Frigul este îngrozitor, poate chiar mai r`u decât setea [i foamea), cruzimea p`duchilor, a paznicilor, a mizeriei [i, poate mai acid` ca toate, cruzimea anihil`rii oric`rei posibilit`]i de reac]ie. Seara, în pat, ne povestim o mul]ime de lucruri [i n-avem timp s` plângem. De ce s` te plângi? Care ar fi sensul, cât timp plânsul nu înseamn` salvarea? {i, peste toate aceste feluri de cruzime, nota]ia limit`, care aduce a lamenta]ie biblic`: Ah, Doamne, pentru ce ne pedepse[ti?

O lectur` dur` aceast` carte, din care nu lipsesc desenele Helg`i Weissová. De citit, de neuitat, de recomandat celor care-[i mai imagineaz` c` r`zboiul e, doar a[a, un joc teritorial. n

ION F. BURICESCU, c`pitan ION STOKA

Elemente de psihologie [i pedagogie militar`,

1932, Bucure[ti,Pag. 143 - 144

SIMEZE

[email protected]

REPARTIZAREA PRIN TESTE

Înainte de a repartiza solda]ii la di-ferite func]iuni în grup`, pluton [i

companie, trebuie s` stabilim pentru fiecare, prin ajutorul testelor, capacita-tea intelectual`. Repartizarea lor la voia întâmpl`rii, dup` simpatii sau potrivit numai aptitudinilor fizice este o gre[eal` care trebuie s` dispar` un moment mai devreme. De câte ori nu g`sim osta[i repartiza]i la mitraliere sau la alte

func]iuni grele, sub motiv de pedeaps`?Fiecare osta[ trebuie s` fie întrebuin]at într-o func]iune sau alta, numai potrivit aptitudinilor. Trebuie, deci, s` ]inem seama atât de gradul de inteligen]`, cât [i de înclin`rile ce are fiecare spre anumite îndeletniciri. Aceasta constituie ceea ce se nume[te orientare profesional`, adic` g`sirea unei func]iuni (meserii) pe care s-o poat` îndeplini individul. n

Page 19: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

a[tept`m!”. Ca o poezie. Nu-i greu. De la coad`, chiar mi se pare simplu, dar eu am f`cut armata. Eu [tiu când încep ([i chiar când se termin`) cele cinci minu-te de de[tept`ciune, [i m` plasez ca un manager cu diplom` fix în mijlocul lor. În climaxul de[tept`ciunii. {i tac. Nu-i spun nimic vânz`toarei, pentru c` asta ar însemna s` m` plasez gre[it, în afara minutelor. Mai bine nu vorbesc. De ce s-o perturb? Cum s`-i spun, de pild`, „dar dumneavoastr`, stimat` domni]`, în baza c`rei dispozi]ii vorbi]i?”. Nu mi-a[ permite. Nu e cazul. Pentru c` sunt în cele cinci minute.

Cealalt` aprob` din cap. E deja prea am`rât` ca s`

aib` [i alt` reac]ie. Le-a spus pe toate, probabil, pân` s` ajung eu în fa]`. Sunt amândou` la cap`tul puterilor. Se cump`r` prea mult. Prea mult de la ele. {i sunt doar dou`. S`racele! {i ceasul lor se-nvârte altfel, [i mâinile lor au obosit, [i nu-[i mai simt picioarele [i nu se mai termin` programul odat`, c` nu mai pot surioar`!

În`untru e superb. Cânt` Glenn Medeiros [i miroase a gum` de mestecat. Se aud clinchete de umera[e, de parc` s-ar ciocni ni[te bibelouri de por- ]elan, dar cad în aceea[i bucl` poetic` [i nu e bine. S` nu ies din minutele mele de de[tept`ciune. Sunt primul, întind mald`rul, domni[oara zâmbe[te, zice „bun` ziua!”, face chestiile, întinde bonul [i saco[a [i, uluitor, scap` [i un „v` mai a[tept`m!”. Fantastic! A intrat în minute! Totu[i, o fi f`cut ni]i- c` armat`? Sau poate are prietenul angajat \n sistem. n

Rapoarte ori alte documente impor-tante au ata[ate lalele, narcise sau ghiocei ori zambile. Te a[tep]i ca toate s` respecte cu stricte]e acela[i model scriptic: V` rog respectuos s` aproba]i prim`vara. Fa]` de cele raportate, rog dispune]i.

{i, f`r` îndoial`, toate aceste cereri primesc o singur` rezolu- ]ie: Aprob. Posesoarea noastr` de dou` trese este n`ucit`. Totul este întors pe dos. Obrajii îi ard de emo- ]ie. Privit a[a, în b`taia razelor solare, vestonul pare c` [i-a schimbat culoarea. Parc`-i roz. Deschide

larg geamul [i-i permite aerului s` r`coreasc` biroul [i obrajii. Respir` adânc luna martie [i îi zâmbe[te, mu[când dintr-un col] de cioco-lat`. Mâine diminea]`, armata va reveni la normal. Rapoartele vor primi în continuare rezolu]ii, nu [i lalele. Ordinele vor fi sec`tuite de zâmbete [i ur`ri. Ea nu va mai fi locotenent`, ci doar locotenent. Cu sau f`r` m`r]i[orul prins în piept [i în gând, în semnul unei prim`veri puternic însorite. n

19Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL-MAIOR (R) MARICEL D. POPA

PE LOC, REPAUS!

Marile sentimente sunt ca perlele adev`rate: ele sunt tezaurizate în profunzimea sufletului, nu plutesc pe valurile de la suprafa]a sa.

• Dup` ce a realizat marele inel al existen]ei planetare, Dumnezeu a în]eles c`, pentru a fi complet, trebuie s`-i ata[eze o nestemat` f`r` asem`nare, splendid` [i valoroas`. {i atunci a creat femeia. • Dragostea este cea care consolideaz` [i d` valoare timpului. Iar timpul este cel care consolideaz` [i d` putere dragostei. • Marile sentimente sunt ca perlele adev`rate: ele sunt tezaurizate în profunzimea sufletului, nu plutesc pe valurile de la suprafa]a sa. • Iat` care este marele farmec al dragostei: fiecare basm crede în personajele sale [i fiecare personaj crede în bas-mul s`u. • În lumea asta sunt foarte multe afrodisiace. Pe primul loc se afl` banul. • Admir îmbr`c`mintea femeiasc`: ea este f`cut` astfel încât, uneori, s` ascund`, iar alteori, s` arate... • În dragoste este ca [i în r`zboi: în aceste domenii nimeni nu poate vorbi despre eroism, decât numai dac` a trecut prin focul lor. • Într-o c`snicie sau într-o rela]ie de cuplu, un dialog adev`rat, cinstit, de câteva minute poate salva o convie- ]uire care dureaz` de mult` vreme. • S` nu ne min]im: orice dragoste mare s-a întemeiat pe pasiune, nu pe ra]iune. • Admir femeile, pentru c` au talentul de a-[i multiplica satisfac]ia, îmbinând, de exemplu, foar- te u[or [i firesc, pl`cearea de a vorbi mult cu arta de a spune pu]in. • Raiul poate fi considerat ca [i laboratorul în care s-a experimentat prima c`s`torie din lume. • Se spune c` un b`rbat are nou` vie]i. Ar putea avea el [i mai multe, dar în cea de-a noua cunoa[te femeia. • Prima mare [mecherie din lume apar]ine Evei: ea a mu[cat din m`r [i m`rul i s-a oprit lui Adam în gât... • Celibatarul este o persoan` care a ales între cele dou` rele: a fi c`s`torit sau a nu fi c`s`torit. • În lume se aude, uneori, suspinul lui Adam, care regret` [i acum întrebarea pe care a pus-o în marea lui naivitate: Doamne, ce po]i s` faci dintr-o coast` de-a mea?! • La cât de multe au ajuns s` fie c`s`toriile din dragoste de bani, ele chiar au convingerea c` sunt din... dragoste, nu din... interes. • Referitor la rela]ia lor cu femeile, via]a unor b`rba]i poate fi prezentat` între dou` repere temporale: a cere mâna [i a primi palme. • S` fim sinceri: nu femeile sunt cele care au inventat secretarele, stewardesele, fotomodelele... • Dac` femeii [i b`rbatului le-ar fi trebuit ni[te lucruri mai deosebite, mai sofisticate pentru a face copii, e posibil ca viitorul speciei umane s` fi fost de mult sub semnul întreb`rii... • Atunci când v` afla]i cu so]ia într-un loc public, este bine ca s` zâmbi]i foarte mult. Vor fi pu]ini cei care vor crede s` sunte]i c`s`tori]i. • So]iile se împart în dou` categorii: unele – care î[i fac probleme atunci când so]ii lor nu le aduc flori – [i altele – care î[i fac probleme atunci când le aduc. • Femeile se aseam`n` foarte mult cu banii sau cu metalele ori pietrele pre]ioase: dac` nu le acorzi suficient` aten]ie, atunci aten]ia lor se în-dreapt` spre alte... zone de interes. • În lumea asta au fost [i destule c`snicii distruse din cauza c`r]ilor. Nu citite. Jucate. • Într-o c`snicie, partenerii reali[ti, în]elep]i, sunt cei care concep proiecte durabile, im-plicând r`spunderi asumate pentru prezent [i, mai ales, pentru viitor. Ceilal]i, îns`, imaturi sau nelumina]i, se opresc la dorin]e [i speran]e iluzorii. • Dac` dragoste nu va fi, apocalipsa mai repede va veni. • Cu fiecare genera]ie, oamenii descoper`, în mod`, c` marile... descoperiri pot aduce mari avantaje. • Cele mai rezistente c`snicii sunt cele în care so]ii sunt cei care stabilesc totul. Iar so]iile sunt cele care decid. • Cea mai bun` [i mai interesant` defini]ie a dragostei n-o întâlnim în dic- ]ionare, ci în inimile oamenilor. • Dragostea [i încrederea sunt aripile cu care un om poate urca pân` la în`l]imi divine. • O mare dragoste înseamn` o mare nelini[te ]inut` în frâu. • �ra�ostea este re�ina sen�• �ra�ostea este re�ina sen�Dragostea este regina sen-timentelor. În lipsa ei, avem de-a face cu un regat pustiu, de[ertificat. La mul]i [i ferici]i ani, cu ocazia zilei dumneavoastr`, cu deosebit respect, cu profund` considera]ie [i pre]uire! n

DESEN REALIZAT DE LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

VESTON DE PRIM~VAR~

CINCI MINUTE

Eu [tiu când încep ([i chiar când se termin`) cele cinci minute de de[tept`ciune, [i m` plasez ca un manager cu diplom` fix în mijlocul lor.

C~PITAN CORNELIA MIH~IL~

[email protected]

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

Domni[oara vânz`toare sigur n-a f`cut armata. Altfel, nu cred c` ar da drumul cuvintelor:

„Auzi tu, cic` dincolo bate vântul! {i la noi, uite...”. E chiar îmbufnat`, clar, lucrurile nu merg a[a cum [i-ar dori. {i, în orice caz, nu bun`starea patronului ei o preocup`. Are de munc`, iar asta o împiedic` s` stea. Pare c` tr`ie[te o deportare. F`r` pauz` de mas`, f`r` o vorb` bun` [i f`r` posibilitatea de a protesta. Se mai descarc` [i ea colegei, c` doar ele dou` [tiu cum e. Chin, fat`, a[a serviciu!?

Oare dincolo nu era mai ieftin? Aproape m` simt vinovat c` n-am încercat. Totu[i, pe plâng`rea]a de la rând mi-ar pl`cea s-o fac s` zâmbeasc` în timp ce îndep`rteaz` elementele de siguran]` de pe ni[te blugi. S`-i recit din Minulescu? „Te-am a[teptat pe ]`rmul m`rii /Pe ]`rmul ’nalt ca [i terasa.” Nu se cade. S` nu cheme paza! Mai [tii? La depresie... Poate-un Baudelaire? „St`pân` pe-amintire, iubit`-ntre iubite!/Tu, grija mea [i unic tezaur de pl`ceri!”

Zâmbesc în sinea mea [i-ntorc capul. N-a[ vrea s` m` vad`, s` nu i se par` nu [tiu ce.

N-a f`cut armata. Ar fi [tiut c` „m`car cinci minute e bine s` fii de[tept”. S` nu fi pomenit de starea vremii cât timp exist` cump`r`tori, asta da idee istea]`. Cheia marketingului. Un „bun` ziua!”, ca-n reclamele cu castori [i past` de din]i ar fi mai mult ca suficient într-o astfel de situa]ie. Nici nu ]ine cinci minute. Iei h`inu- ]ele, pungu]a, încasezi banii, dai bonul [i, eventual, dac` te las` feng-shui-ul, zici [i un m`rinimos „v` mai

Înc` 10 minute...! Opre[te-te, c` te arunc pe geam! Nenego-

ciabil. Cu telefonul de[tept`tor nu stai la discu]ii! Nici comandantul nu este prea flexibil când vine vorba de întârzieri de la program, fie [i numai dou` minute peste ora de începere a zilei de lucru. A[a c`, hopa sus! Deja în picioare, cu p`rul r`v`[it, deschide larg fereastra [i respir` cu nesa] aerul ora[ului. Plin de noxe [i claxoane, dar este aer. Îmbrac` hainele, oscilând între fust` [i pan-talon. Mai bine fusta, c`-i martie, hot`r`[te scurt. {i-a pus c`ma[a alb`, în semn de s`rb`toare. P`rul, acum îmblânzit, îl coafeaz` regula-mentar, prins simplu, cu un elastic.

Este deja în strad` [i p`[e[te agil` printre trec`tori. {tie c` este privit` insistent, înve[mântat` a[a, în uniforma militar` de ora[. E înalt` [i zvelt`. Simte cele dou` trese aurii de pe epole]i mai str`lucitoare ca nicicând acum, în soarele dimi-ne]ii de crud` prim`var`. Parc`

sunt [i mai bine puse în valoare de m`r]i[orul indisciplinat [i vesel prins în piept. {i în gând. Zâmbe[te. Oare cum de nu e reglementat` purtarea m`r]i[orului în R.G.-1?, se gânde[te. Ar trebui ad`ugat acolo, la articolul 96. F`r` îndoial`, este doar o sc`pare a colectivului de ela-borare. Îi pare c` totul în jur a prins miros de ghiocei. Am onoarea s` v` salut! A fost prima bine]e primit` pe ziua de azi, la intrarea pe por]ile unit`]ii militare. Ce zi minunat`! Îngândura]i sau nu, gr`bi]i, colegi de toate gradele [i func]iile g`sesc

r`gaz s` zâmbeasc`. Pentru o clip`, haina militar` a devenit simbol ex-clusiv al cavalerismului. R`zboiul a încremenit, s-a spulberat pentru o miime de secund`, pe întreaga planet` [i militarul, în sensul lui pur de lupt`tor, a fost nevoit s` se redefineasc`. Biroul – doldora de rapoarte, de dosare, de ]ârâit insis-tent de telefoane, de flori [i m`r- ]i[oare. Câte un Ordona]i! sau Am în]eles! ici, colo, zâmbete... Iar mi-litarii sunt mai frumo[i ca oricând.

,,

,,Rapoarte ori alte documente importante au ata[ate lalele, narcise sau ghiocei ori zambile. Te a[tep]i ca toate s` respecte cu stricte]e acela[i model scriptic: V` rog respectuos s` aproba]i prim`vara. Fa]` de cele raportate, rog dispune]i.

,,

Page 20: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

20 Observatorul militar Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

DECESE

FUNC}II SCOASELA CONCURS

So]ia c`pitanului Leonard Vergu dinUM 02110, de la Bistri]a, a r`mas paralizat`într-un scaun cu rotile la doar 21 de ani, înurma unui accident de circula]ie petrecut înluna mai a anului 2013. Singurul tratamentmedical care a dat rezultate pân` acum sepoate face la o clinic` din Fran]a, cheltuielileanuale fiind de 32.000 de euro. Oricedona]ie se poate face la num`rul de SMS8832. Num`rul este valabil în perioada 13februarie-13 martie 2015. Suma alocat`cauzei este de 2 euro. Nu se percepe TVA.Num`rul este oferit gratuit cu sprijinulAsocia]iei M.A.M.E. Pute]i dona [i în contul:RO49CARP027200876171 RO01. Împreun` putem reda speran]a la via]`

unui suflet nevinovat! Feti]a camaraduluinostru, plutonier-major Ionel Parfene, arenevoie de noi! Andreea are 15 ani [i, demai bine de 12 luni, se lupt` s` tr`iasc` [is` scape de o tumor` la ochiul stâng, pentrucare medicii români nu au solu]ie. De[i afost operat` de trei ori în România, tumoras-a extins. Între opera]ii, Andreea a avutvoin]` [i a luat examenul de capacitate, visulei fiind de a ajunge avocat, pentru a luptapentru drepturile copiilor. Acum, ea trebuies` plece de urgen]` în Israel, la Tel Aviv.Acolo, o echip` de [apte medici vor încercas` îi redea [ansa la via]`. Interven]iachirurgical` cost` 40.000 de dolari.Persoanele care doresc s` ofere sprijinfinanciar, o pot face în contul:

RO69BRDE441SV58741464410, BRDGroupe Unirea, Sucursala Unirea, contdeschis pe numele Ionel Parfene. V`mul]umim în numele Andreei!

ANUN}URI UMANITARE Pentru abonamente la s`pt`mânalul Observatorulmilitar pute]i achita la orice oficiu po[tal sau direct lasediul Trustului de Pres al Ministerului Ap`r`rii Na]ionaleîn contul RO56TREZ 70320360 150XXXX, deschis laTrezoreria Sectorului 3, CUI 4266812, valoarea abona-mentului, dup` cum urmeaz`: • 3 luni – 18 lei; • 6 luni –37,50 lei; 12 luni – 75 lei. V` rug`m s` trimite]i dovadapl`]ii [i datele de livrare (nume, prenume, destinatar,adresa complet`) la tel./fax 021.322.82.87/int. 160.

COMEMORAREConduc`torii R`scoalei ]`r`ne[ti de

la 1784, Horea, Clo[ca [i Cri[an au fostcomemora]i recent, la Alba Iulia, laîmplinirea a 230 de ani de la martiriul lor.La eveniment au fost prezente cadremilitare din comandamentul Batalionului136 Geniu Apulum, activit`]ile desf`[u-rându-se la obeliscul ce poart` numelecelor trei eroi ai neamului [i la locul undes-a desf`[urat martiriul acestor eroi pe Dealul Furcilor. Cu aceast` ocazie, au fostdepuse coroane de flori la monumentul dedicat eroilor.

SEMNAL Din num rul 343 al revistei austriece

Truppendienst Bundesheer afl`m despreceremoniile militare care au avut loc cu ocaziaîmplinirii unui secol de la izbucnirea Primului R zboiMondial, despre activitatea unui centru de limbistr ine din armata austriac [i cum s-au desf [uratexerci]iile Netwerk 2014, Road-Block 2014.

În aceea[i publica]ie g`sim un articolfoarte interesant despre managementulcrizelor multina]ionale, dar [i o prezentare aescadrilei de interven]ie rapid` a For]elorTerestre din Austria.

A ap`rut num`rul doi al revisteiMinisterului Ap`r`rii din Slovenia, SV,în care pute]i citi despre un exerci]iudesf`[urat de militarii sloveni încolaborare cu cei americani, utilizân-du-se drone, despre competi]ia militar`a sporturilor de iarn`, dar ve]i g`si [iportretele unor militari sloveni.

MUL}UMIRI

Centrul de instruire pentru muzicimilitare anun] scoaterea la concurs apostului de instructor superior încatedra de preg tire instrumental .Postul vacant a fost publicat în BuletinulInformativ al Armatei nr. 2/2015.Tematica [i bibliografia concursului,sunt afi[ate la sediul Centrului deinstruire pentru muzici militare [ipostate pe site-ul mapn.ro, iar meto-dologia de desf [urare a concursuluipoate fi consultat la sediul institu]iei.Data [i locul desf [ur rii concursuluise vor aduce la cuno[tin]a solicitan]ilorprin grija Centrului de instruire pentrumuzici militare dup primirea, de lacomisia de selec]ie, a listei cu candida]iiaviza]i favorabil, cu cel pu]in 15 zilecalendaristice înaintea concursului.Concursul se organizeaz în termende 30 de zile calendaristice dup`primirea, de la comisia de selec]ie, alistei cu candida]ii aviza]i favorabil.Rela]ii suplimentare se pot ob]ine lasediul Centrului de instruire pentrumuzici militare sau la telefon 021/410.49.60, interior 150; STAR 1072-313, int. 150.

Lacrimile sufletelor noastre [i petaleleprim`verii sunt înc` tinere pemormântul celui ce a fost colonel (ret)STRUJAN IOAN, truditor al cuvântului,iubitor al dulcilor plaiuri moldave [ipasionat al istoriei neamului.Transmitpe aceast cale mul]umiri tuturor celorcare l-au înso]it, în persoan sau numaiîn gând [i inim , pe ultimul s u drum:rude, prieteni de o via] , cons teni,fo[ti colegi de breasl . Soarta i-a fost cuadev rat grea, c`ci suferin]a crud`numit Alzheimer i-a r pit, pe lâng`amintirile unei vie]i, darul cel mai depre]: abilitatea de a mânui cuvintele [icondeiul. Triste]ea ultimilor patru ani,dintre care doi petrecu]i sub îngrijireapersonalului medical de irepro[abil]inut profesional [i moral a Cliniciide geriatrie gerontologie Geronto LifeMed, nu va întina niciodat realiz rilesuccint [i frumos prezentate într-oCuvenit Aducere Aminte, în paginileacestei publica]ii, de c tre fo[tii s icolegi, c rora tat l meu le-a c l uzitpa[ii dintâi pe calea jurnalisticii, cameserie a adev rului documentat,

nep rtinitor [i rotund curg tor din vârfulpeni]ei. Multe ]i-au fost încerc rile [idezam`girile, dar [i împlinirile,dragul meu tat ! Gândurile [i dragos-tea noastr vor fi - ca totdeauna - cutine, nealterate de m`rile, ]`rile [ivremea a[ternute între noi!

CLAUDIA DULGHERU

Urmare la donarea de sânge din lunafebruarie de la Miercurea Ciuc, lacomandantul Brig zii 61 Vân tori deMunte a ajuns aceast scrisoare, dreptmul]umire pentru gestul umanitar f cutde cavalerii florii de col] harghiteni.Stimate domnule general de brigad`Marius Giurc , Cu respect [i profundconsidera]ie, am deosebita onoare de av adresa aceste rânduri în numelecumnatei mele, Moldovan Irina, pe caresoarta a pus-o la grea încercare. Pentrunoi to]i, via]a este un dar divin, dar, uneori,soarta ne supune la grele încerc ri [i nepune în situa]ia de a ne ag ]a cu disperarede firul ei atât de sub]ire, încât avemnevoie de sprijinul semenilor pentru aputea merge mai departe. Doresc s vmul]umesc pentru promptitudinea cucare a]i r spuns apelului nostru disperatde a g si în rândul bravilor dumnea-voastr subordona]i oameni de bun`credin] [i d ruire, pentru care salvareaunui om a fost la fel de important caoricare alt misiune. Mul]umesc domnu-lui locotenent-colonel Tiberiu Nemeth, ca avut amabilitatea de a v aduce lacuno[tin] aceast misiune umanitar .Mul]umesc oamenilor deosebi]i pe care-iave]i în subordine [i pe care-i descop r zide zi, ca fiind bravi [i totodat sensibili.Sunte]i minuna]i [i ave]i suflete minunate,chiar dac via]a ne încearc uneori, amînv ]at de la dumneavoastr c po]ilumina via]a unui om cu un gest nobilsau cu un zâmbet. Mul]umesc celor ce[tiu s d ruiasc … To]i depindem unulde altul, fie c ne cunoa[tem, fie c nu...Mul]umesc mult c exist oameni cadumneavoastr [i subordona]i ca aidumneavoastr . V asigur de întreagamea considera]ie [i stim [i la fel ca înatâtea [i atâtea situa]ii, nici de aceastdat armata nu a dezam git. V ureztuturor mult s n tate! Cu respect [irecuno[tin] , Ileana Moldovan.

ANIVERS~RIFiliala ANCMRR Decebal Mehedin]i ureaz membrilor s i care, în luna martie, s rb toresc ziua de na[teremult s n tate, via] lung [i fericire,al turi de familie [i cei dragi, dup cumurmeaz : coloneii (r) Costel Berciu,

PROMO}II Promo]ia 1965 a Liceului Militar{tefan cel Mare anun]` întâlnireasemicentenar` a absolven]ilor, înperioada 21-23 august, la CâmpulungMoldovenesc. A[tept`m primireaoric ror sugestii cu privire la organi-zarea acestui emo]ionant eveniment.Persoane de contact: colonel (ret) prof.univ. dr ing. {tefan Burlacu, tel.0723 661 152, 0269 233 778, email:steburlacu [email protected]; colonel(ret) dr ing. Ion Joldea, tel. 0722 647810, e-mail: ion_joldea@yahoo. com;colonel (ret) ing. Ioan Cornea, tel.0722 348 587, e-mail:ioan_cornea@yahoo. com; comandor (ret)Gheorghe Vartic, tel. 0723 437 120,e-mail: [email protected].

Promo]ia 30 Decembrie 1970 a{colii Militare de Ofi]eri Activi NicolaeB lcescu, armele infanterie [i gr niceri,organizeaz în perioada 21-24 august,s rb torirea a 45 de ani de la terminareastudiilor, la Academia For]elor Terestredin Sibiu. Mul]umiri respectuoaseconducerii institu]iei pentru sprijin.Invit m cu mult pl cere pe colegiino[tri, împreun cu so]iile, pentru a neîmp rt [i amintirile [i a înt ri prieteniacare ne leag . Comitetul de ini]iativeste format din: Vasile Bae]elu, tel.0722 380 157, Nicu Apostu, tel. 0722

Colectivul UM 02574 Bucure[tieste al turi de colegul nostru, colonelGheorghe Ca]er, în aceste momentegrele pricinuite de pierderea fiin]eicelei mai dragi, CA}ER PETRO-NELA, so]ie [i mam`. Sincerecondolean]e familiei îndurerate!Dumnezeu s o odihneasc în pace!

A plecat dintre noi prea repede [iprea devreme IONESCU MARCELASILVIA, o bun prieten [i coleg , un

camarad de n`dejde [i o mam`deosebit . {i-a desf [urat activitateala biroul finan]e-contabilitate în dou`mari unit`]i ale armatei, iar decurând a ie[it la pensie pe caz deboal . To]i cei care au cunoscut-o[i au lucrat cu ea îi aduc un ultimomagiu. În fa]a acestei tristedesp`r]iri, exprim`m sincerecondolean]e familiei [i un gând demângâiere [i alinare. Dumnezeus o odihneasc în pace!

Vineri, 27 februarie, dup cere-monialul religios de la Biserica Sf.Parascheva, a fost condus` peultimul drum, la cavoul familiei dinCimitirul Militar Ghencea, CHI}UVERONICA (n`scut în 1928), so]iac`pitanului (ret) ing. Dan Chi]u, unmodel de comportament în familie,în via] , la serviciu (ISPE). Regreteeterne din partea so]ului, a fiuluis`u Cristian cu so]ia [i nepotul, dinpartea rudelor [i a colegilor dinISPE. Dumnezeu s o odihneasc`în pace! Na[a VIVI a fost o steac l uzitoare pentru noi.

COLONEL (R) ING. PETRE G.NICOLAE [i so]ia, NICULINA

Colectivul Sec]iei audit intern teri-torial nr. 5 Bra[ov este al turi decolegul lor, colonel Doru Telem-beci, [i de doamna plutonier-adju-tant Gabriela Telembeci în acestemomente de grea încercare pricinu-ite de trecerea în eternitate a soacrei/mamei dragi [i transmite sincerecondolean]e familiei îndoliate.

Conducerea Centrului MilitarZonal Ia[i, a centrelor militaresubordonate, personalul militar [icivil sunt al turi de comandantulCentrului Militar Jude]ean Neam],locotenent-colonel Mihai B`l]`-tescu, în aceste momente de greaîncercare provocate de trecerea lacele ve[nice a mamei sale. Sincerecondolean]e familiei îndoliate!Dumnezeu s o odihneasc în pace!

Suntem al turi de familia gene-ralului-colonel (ret) GheorgheCetin` în aceste momente grelepricinuite de pierderea, dup` olung [i grea suferin] , a distinseisale so]ii, prof. univ.dr. CETIN~ELENA. Sincere condolean]e fami-liei! Dumnezeu s o ierte [i s oodihneasc în pace!

GENERAL DE BRIGAD~ (R)PETRE UDROIU

de 30 de ani la Bra[ov, la sediul insti-tu]iei, în perioada 7-9.08.2015. Punctede contact: Enache Gheorghe, tel. 0724099 937, Ioni] Valentin, tel. 0732 531653 [i Facebook –Bra[ov 1985.

Promo]ia de ofi]eri 1985 a {colii deOfi]eri Activi de Geniu, Construc]ii [iC i Ferate Râmnicu Vâlcea va s rb toriîmplinirea a 30 de ani de la absolvire,la 8 august, la sediul Centrului deInstruire pentru Geniu, EOD [i Ap -rare CBRN Panait Donici, din aceea[ilocalitate. Pentru to]i ofi]erii din armelegeniu, construc]ii [i c i ferate, promo]ia1985, care doresc s participe la aceastaniversare, comitetul de organizareadreseaz rug`mintea de a confirmaparticiparea, prin contactarea organi-zatorilor: Dan Marin, tel. 0740.153 723,STAR 5049/110, Adrian S`vulescu,tel. 0745.642 290, STAR 5049/173,Ion B la[a, tel. 0746. 630 012.

Promo]ia 1995 a Institutului Militarde Infanterie [i Chimie NicolaeB lcescu Sibiu organizeaz , în perioa-da 19-21 iunie, întâlnirea de 20 de anide la absolvire, la sediul AcademieiFor]elor Terestre din aceea[i localitate.Persoan de contact: locotenent-colo-nel Lucian Ispas, tel. 0745 167 017,e-mail: [email protected].

Promo]ia 1975 a {colii Militare deOfi]eri Activi Nicolae B lcescu – Sec]iaIntenden] – organizeaz , în perioada26-28 iunie, activit ]i dedicate s rb -toririi a 40 de ani de la absolvire. Eveni-mentele prilejuite de aceast s rb toa-re se vor desf [ura în localitatea Bra[ov[i împrejurimi. Absolven]ii sunt invita]is participe la activit ]ile organizate cuacest prilej în num`r cât mai mare.Pentru rela]ii suplimentare [i detalii vrug`m s ne contacta]i astfel: TimofiTudorel, tel. 0722 681 551, Dr`ganPetru, tel. 0722 454 402. Pân pe 15mai s ne contacta]i pentru a confirmaparticiparea.

(LOCOTENENT IULIAN GORU)

RESPECT PENTRU |NAINTA{I

Militari din Batalionul 32 Infanterie Mircea audesf`[urat activit`]i de între]inere [i îngrijire amormintelor din Complexul Memorial al Eroilor, situatîn ora[ul de pe malul Beg`i. Ac]iunea militariloreste o alt` form` de acordare a respectului [iomagiului înainta[ilor no[tri, care s-aujertfit de-a lungul timpului în luptele deap`rare a ora[ului Timi[oara [i agrani]elor ]`rii. Începând din anul 1848[i pân` în 1989, aici odihnesc eroi militari[i civili, care [i-au dat via]a pentrulibertatea [i unitatea poporului român.(MAIOR CRISTIAN ANDRU{CO)

Marin Badea, Dan Ursule]u, maiorul(r) Dorel-Ioan Crista, c`pitanul (r)Marian Mitrea, plutonierii-adjutan]i (r)Traian Cornea, Alexandru Brebenel,Vergil Amzoi, maistrul militar pincipal(r) Florin Ciobanu, Paulina Voicil . Lamul]i [i ferici]i ani, stima]i camarazi!

Consiliul de conducere al ADMRRAl. I. Cuza adreseaz membrilor s i,respectiv: generalilor (r) Sorin Anton,Mihail Ciocârlan, Gheorghe Cre]u, IonComan, Gheorghe Nicolaescu,Constantin Pahon]u, Ion-AurelStanciu, Ionel Vasile, coloneilor/comandorilor (r): Constantin B l ie],Stelian C lin, Lic Constantinescu,Victor Ducuz, Ion Epure, TraianMocanu, Traian Negoi] , Ion Olaru,Ilie Petre, Gheorghe Sima, ToaderT`bus, Alexandru Videa, NicolaeVochim [i locotenen]i-coloneilor (r)Mic[unica Ionescu [i Dorel-VasileT tulescu, care în luna martie 2015 î[ianiverseaz frumoase vârste, cele maicalde ur`ri de s`n`tate, fericire [iîmplinirea tuturor dorin]elor, al turi detradi]ionalul La mul]i ani!.

345 934, Mircea Buteanu, tel. 0745353 542, Cornel Vaida, tel. 0729 499434, Grigore Stamate, tel. 0722 776630. Reprezentan]ii plutoanelorîn grupul de organizare: NicolaeB lteanu, tel. 0723 668 046, OctavianDumitrescu, tel. 0744 359 451,Romulus Barb, tel. 0740 805 786,Nicolae Iosub, tel. 0724 590 438, ZoltanVizauer, tel. 0724 065 082, MarianDul , tel. 0726 319 030, Ion B`rbu-lescu, tel. 0729 012 470, Georgic`Vornicescu, tel. 0729 041 564, IonDu[a, tel. 0746 174 343, GheorgheStancu, tel. 0740 505 801.Comunicarease va realiza, \n principal, prin inter-mediul colegului nostru PetruDoboseru, tel. 0722 671 567, emaildoboseru_petru@yahoo. com. V`mul]umim înc de pe acum pentruparticipare [i v` rug`m s` primi]igândurile noastre de prietenie, s n tate[i respect.

Promo]ia decembrie 1970 a {coliiMilitare de Ofi]eri Activi de Artilerieorganizeaz întâlnirea festiv la 45 deani de la absolvire la Sibiu în perioada 3-5 septembrie. Rela]ii la: Toma Valeriu,tel. 0740 774 005, [i Maer Octavian, tel.0723 675 281. V a[tept m!

. Promo]ia 1975 a {colii militare deofi]eri activi de transmisiuni din Sibiuorganizeaz , în perioada 20-23 august,întâlnirea la 40 de ani de la absolvire, lasediul institu]iei cu denumirea actualCentrul de Instruire pentru Comuni-ca]ii [i Informatic Decebal. Persoa-ne de contact: colonel (r) NicolaeRancea, tel. 0744 359 479, [i colonel(r) Gheorghe Buiciuc, tel. 0749 845277 sau 0722 380 050. Promo]ia 1980 a Liceului Militar{tefan cel Mare organizeaz , în pe-rioada 4-6 septembrie, întâlnirea de35 de ani de la absolvire în garnizoanaCâmpulung Moldovenesc. Coordona-tori din partea celor dou subunit ]i deelevi [i persoane de contact au fostdesemna]i colonel Dorel Bejan, tel.0724 222 326, [i colonel MihailSomâtc , tel. 0744 775 054, iar dinpartea colegiului domnii Dan D`nil ,tel. 0743 154 663, [i Viorel Oniciuc,tel. 0740 530 059. Comitetul deorganizare adreseaz tuturor colegilorrug`mintea de a confirma posibilitateaparticip rii la activitate pân la data de31.03.2015.. Promo]ia 1985 a {colii militare deofi]eri activi de artilerie [i rachete AALeontin S l jan organizeaz întâlnirea

Page 21: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

21CALEIDOSCOPNr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FO

TO

: M

IRC

EA

TU

F~

RE

AN

U

DESCURC~-TE!

’’COGITO

Dezlegare la careul PE LOC, REPAUS! din Observatorul militar nr. 7/2015

CRIPTOGRAFIE

{TIA}I C~...

Dezlegare la criptografiaREZISTEN}~ (1-2,4,2,11,2,5,5)din Observatorul militar nr. 7/2015:

ILARION BARBU

ÎN LUMINAASTRELORPLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~

[email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

SURPRINDERE (2,8,1,6,10,1,4,7)

WEEKEND, AR, EXPERIENTE, SEI, OT, A, P, TRUPA, TURA, ES, ARC, TEU,RASTELE, LS, N, TR, INSA, PAUZE, USA, BON, ENOT, T, AMAGITOARE.

S-au opus cu înver[unare în prima linie.

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

ORIZONTAL: 1) F`r` rezerve –Timp de b`i. 2) Zis de cei care colind ...de colo, colo. 3) Cu sf`r[it poetic – Acela(pop). 4) Neînceperea Urm`ririi Penale(init.) – Suporta grade multe. 5) Anterior– A n`v li. 6) A b`ga la ap – Unul f`r`nici-un Dumnezeu. 7) E una singur înstup – Tecar! 8) Guvernatori musulmani– La început este estetic! 9) O au capetelesfinte – A da o bun` cre[tere. 10) Teîn]eap dac -l atingi – Narativ.

VERTICAL: 1) Î]i asigur` vederilargi – Cel ce te urmeaz . 2) Peste tot –Dou supe la cupe! 3) E cam prostu] –Iu]i. 4) Fixeaz` peticul – Conduc`torspiritual al unui stat musulman. 5)Sus]in`tori ai doctrine protestantismuluigerman. 6) De mai multe ori. 7) Dup ceapare una! – Zi din calendarul roman. 8)Nu e chiar alb – dou -trei cupe! 9) Sistemde comunica]ii – F`r` c`ldur` (pl). 10)Indiferen] total – Legat la gur .

SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL-MAIOR (R) MIHAI FLOCA

ARTA CONDUCERII• Armata noastr` ar fi invincibil` dac` ar fi organizat` cum se cuvine [i

încadrat` cu ofi]eri. N-au fost niciodat` a[a oameni buni în armat`. Ei armerge oriunde [i ar face orice dac` ar fi condu[i cum trebuie. Dar neconfrunt`m cu o mare lips` – comandan]ii potrivi]i.

GENERAL ROBERT E. LEE

• Rela]ia dintre ofi]eri [i solda]i n-ar trebui s` fie în niciun fel una dintresuperior [i inferior, niciuna dintre st`pân [i servitor; mai degrab` trebuie s`fie o rela]ie între profesor [i elev. De fapt, ea are natura rela]iei dintre tat` [ifiu, în m`sura în care ofi]erii, ofi]erii de comand` îndeosebi, r`spund destarea bun` fizic`, mental` [i moral`, ca [i de disciplina [i instruc]ia militar`a tinerilor de sub comanda lor.

GENERAL-MAIOR JOHN A. LEJEUNE

...Stabilopodul este un bloc de beton destinat pentru ap`rarea construc-]iilor supuse valurilor? Inventat de inginerul român Mircea Ulubeanu, stabilo-podul este brevetat în România, Marea Britanie, Germania, Fran]a, Italia,India [i Japonia.

...Dieta cretan` î]i permite s` tr`ie[ti mult [i bine? Regimul cuprindefructe [i legume, cereale [i pe[te, totul stropit cu ulei de m`sline [i vin ro[u.

...Având creierul de m`rimea unei g`m`liide ac, fluturele-monarh (foto) migreaz` dinCanada pân` într-o p`durice din Mexic,parcurgând o distan]` de 3.000 de kilometri?El zboar` orientându-se dup` Soare [i arecapacitatea de a-[i corecta direc]ia de zbor înfunc]ie de pozi]ia acestuia pe cer.

...Anghinarea este o plant` erbaceeperen`, ale c`rei virtu]i medicale [i nutritivesunt cunoscute din vremea anticei Elade?

...În anul 306, Constantin cel Mare adevenit împ`ratul Imperiului Roman deApus? El a fost conduc`tor unic al întregului Imperiu de Apus [i de R`s`rit înperioada 324-337.

... Cel care a introdus no]iunea de plancton a fost oceanograful VictorHensen, n`scut în anul 1835?

Cine nu renun]`, înseamn` c` are prea mult de dat. Cine se resemneaz`, înseamn`c` nu are nici ce primi.

EMIL CIORAN

U T

.

R

Berbec (21 martie-20 aprilie): Înv`]a]i s` descoperi]ir`bdarea prin faptul c` sunte]i pus la încercare de anumite

persoane. La serviciu ve]i fi solicitat în tot felul de activit`]i. Sprefinalul s`pt`mânii vre]i s` clarifica]i aspectele financiare [i purta]idiscu]ii aprinse cu o rud` în acest sens.

Taur (21 aprilie-20 mai): Purta]i o vin` care v` macin`[i pe care sim]i]i nevoia s` o împ`rt`[i]i cuiva. V` face]i planuri

de viitor împreun` cu persoana iubit` [i dezvolta]i [i câteva activit`]iprofesionale cu aceasta.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Programul aglomerat pecare îl ave]i v` solicit` atât fizic, c#t [i nervos. Pune]i ordine

în actele de la birou [i da]i curs unei oferte primite din parteaunui prieten. Amâna]i rezolvarea unor promisiuni f`cutepersoanei iubite.

Rac (22 iunie-22 iulie): Lua]i asupra dumneavoastr`prea multe responsabilit`]i. V` bucura]i de o s`pt`mân`

bogat` din toate punctele de vedere. Ini]iativele v` sunt apreciate[i g`si]i solu]ii [i la unele probleme mai vechi.

Leu (23 iulie-22 august): Panica nu v` ajut` s` fi]ira]ional [i s` v` descurca]i în situa]iile limit`. În familie

traversa]i o perioad` mai delicat` [i trebuie s` fi]i cump`tat înafirma]ii sau repro[uri.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Ave]i nevoiede sprijinul rudelor, deoarece v` sim]i]i sl`bit din punct de

vedere fizic, dar [i sufletesc. Va trebui s` ave]i r`bdare cu lucrurilecare se întâmpl` mai lent [i s` nu for]a]i nimic.

Rac, al treilea decan

(13 iulie-22 iulie): Tr`ie[te

într-o lume imaginar`.

Nu-[i bate capul cu

fr`mânt`rile lumii cotidiene [i

nici nu se zbate s` fac` ceva

cu via]a sa. Are norocul de

succese venite prin prisma

oamenilor care îi stau al`turi.

Nativul este de o sensibilitate

ie[it` din comun.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): Face]i o bucurieunui prieten vechi. Oboseala pe care a]i acumulat-o v` d` peste

cap planurile f`cute împreun` cu familia. La serviciu sunte]i nevoit s`face]i cercet`ri pentru a descoperi o eroare scriptic`.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Cânt`ri]i cuu[urin]` gre[elile unor colaboratori pe care îi [i apostrofa]i

într-un mod dur, f`r` a ]ine seama de context. Acest incident se poateîntoarce împotriva dumneavoastr`, mai cu seam` c` era necesar s`urm`ri]i îndeaproape activitatea acestora.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Oferi]i sfaturiutile cuiva drag. Datorit` unor neîn]elegeri cu persoana iubit`

v` sim]i]i debusolat. Pe plan profesional vi se repartizeaz` noi activit`]icare v` provoac` s` g`si]i o serie de rezolv`ri inedite [i rapide.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Lua]i deciziigre[ite în urma c`rora v` pierde]i un prieten bun. Dac` dori]i

s` p`stra]i o porti]` de împ`care este bine s` l`muri]i toate aspectele.Schimb`rile pe care le face]i la locul de munc` v` afecteaz`leg`turile sociale.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): V` sim]i]i lovit înplin, deoarece ave]i de dep`[it tot felul de situa]ii limit`, mai ales

din partea unor persoane apropiate. Retragerea în singur`tate este osolu]ie ajut`toare pentru moment. Pe plan profesional a[tepta]i unr`spuns, care v` poate aduce noi scopuri pe care dori]i s` le atinge]i.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Ave]i tot felul de idei carev` aduc proiecte pe termen lung [i noi contracte. Lua]i o hot`râre

important` cu privire la achizi]ionarea unui teren sau imobil.

Page 22: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARFINANCIAR22

CRE{TERI MAJORE LA BURSE

Optimismul a pus st`pânire pe pie]ele de capital din întreaga lume în acest început de an, fapt ce a contribuit la aprecieri

importante ale pre]urilor ac]iunilor listate la burse. Nici Bursa de Valori Bucure[ti (BVB) nu [i-a dezam`git investitorii, to]i indicii s`i principali avansând în primele dou` luni din 2015.

Radar economicuAutostr`zile, o prioritate. Guvernul

a aprobat, s`pt`mâna trecut`, Master Planul General de Transport al României, în vederea transmiterii acestuia la Comisia European` pentru îndeplinirea de ]ara noastr` a condi- ]iei pentru accesarea de fonduri structurale în cadrul Programului Opera]ional Sectorial Infrastructur` Mare, se arat` într-un comunicat al Executivului. Valoarea total` a proiectelor identificate în cadrul acestuia este de 45,451 mi-liarde de euro, care include proiecte de investi]ii în infrastructura de transport a României pentru sectorul de transport rutier, feroviar, aerian, na-val [i multimodal. Potrivit documentului, în ceea ce prive[te dezvoltarea re]elei de autostr`zi, pri-oritare sunt proiecte de investi]ii precum: Sibiu – Pite[ti, Sibiu – Bra[ov, Bra[ov – Bac`u, Târgu Neam] – Pa[cani – Ia[i – Ungheni, Bra[ov – Co-marnic, Pite[ti – Craiova sau Suplacu de Barc`u – Bor[, cu o valoare total` estimat` la aproxima-tiv 9,642 miliarde de euro. Aceasta înseamn` construc]ia a 1094,80 km de autostrad`, cu un cost estimat de 8,8 mil euro/km, ]inând cont de faptul c` 118 km din lungimea acestor autostr`zi urmeaz` s` fie construite în zona de munte.uCinci miliarde de euro pentru

România. Dou` dintre programele opera-]ionale ale României, Capital uman [i Capacitate administrativ`, ambele finan]ate prin interme-diul Fondului Social European, au fost adoptate, miercurea trecut`, de Comisia European`. Primul program va beneficia de 4,3 miliarde de euro, pentru a ajuta cet`]enii români, inclu-siv tinerii, s` î[i g`seasc` un loc de munc`, s` î[i îmbun`t`]easc` nivelul de educa]ie [i de competen]e. Programul opera]ional pentru capacitatea administrativ` va avea la dispozi- ]ie 553 de milioane de euro, pentru a sprijini ameliorarea capacit`]ii de reac]ie a structurilor administrative la nevoile economiei [i societ`]ii. uPia]a de medicamente, în cre[tere.

Potrivit unui studiu publicat recent de Cegedim România, valoarea medicamentelor eliberate c`tre pacien]i a atins nivelul de 3,34 miliarde

lei, la pre] de distribu]ie, în al patrulea trimestru a l anului 2014, în cre[tere cu 11,8% fa]` cu aceea[i perioad` din 2013. Medicamentele pe baz` de re]et` (Rx) din farmacii au atins valoarea de 2,35 miliarde de lei, cele f`r` prescrip]ie (OTC) au fost în sum` de 0,59 miliarde de lei, iar segmentul de spital a atins nivelul de 0,40 miliarde de lei. În 2014, primii trei juc`tori din pia]` au fost, în ordine, Sanofi (inclusiv Zentiva), Hoffmann La Roche [i Novartis (inclusiv Sandoz), cu vânz`ri de 852 milioane de lei, 804,9 milioane de lei, respectiv 713,5 milioane de lei.uAvans important pentru econo-

mia Spaniei. În ultimul trimestru al anului trecut, comparativ cu perioada similar` din 2013, economia Spaniei a înregistrat cel mai rapid ritm de cre[tere din ultimii [apte ani, de 0,7%, transmite Reuters. În ritm anual, în perioada octombrie-decembrie 2014, a treia economie a zonei euro a avansat cu 2%. uGrecia a ob]inut venituri record din

turism, anul trecut. Sosirile vizitatorilor str`ini în Grecia au crescut cu 23%, în 2014, ajungând la nivelul record de 22 de milioane, transmite site-ul ekathimerini.com, care citeaz` un raport al B`ncii Centrale a Greciei. Tot despre un record vorbim [i în cazul veniturilor din turism, care au urcat anul precedent cu

10,6%, la 13,44 miliarde de euro. În condi]iile în care consumul intern, produc]ia industrial` [i investi]iile sufer` din cauza reducerilor bu-getare, cheltuielile turi[tilor str`ini au devenit principalul motor de cre[tere al PIB-ului elen. n

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

DOLARUL AMERICAN, TOT MAI PUTERNIC

Dup` o perioad` de relativ` stabilitate, dolarul american a câ[tigat din nou teren în fa]a euro pe pie]ele valutare interna]ionale, în ultima s`pt`mân` a lunii februarie.

Pe fondul datelor economice bune venite din SUA, paritatea euro/dolar a coborât în ritm s`pt`mânal cu aproape un procent, ajungând sub nive-lul de 1,12, fapt reflectat [i de pia]a local`, unde euro s-a depreciat, iar dolarul american s-a înt`rit în raport cu leul. {i francul elve]ian [i lira sterlin` au înregistrat cre[teri fa]` de moneda na- ]ional`. La cursul BNR de vineri, 27 februarie, un franc era cotat la 4,1664 lei, iar lira sterlin` la 6,0875 lei, în urcare cu 3,76 bani (0,91%), respectiv cu 5,55 bani (0,92%). În acela[i timp, pre - ]ul gramului de aur valora 153,1889 lei, cu 1,3431 lei (0,88%) mai mult decât în 21 februarie. n

Cu ochii pe profit

Ultimii ani au adus dividende generoase ac]ionarilor marilor companii listate la BVB, randamentul acestora dep`[ind, în multe cazuri, de câteva ori dobânzile depozitelor în lei bonificate de sistemul bancar. Din aceast` perspectiv`, rezultatele finan-ciare ale emiten]ilor de calibru de pe pia]a local`, aferente anului trecut, au o deoasbit` importan]`.

Cea mai mare companie din ]ara noas-tr`, OMV Petrom (simbol bursier SNP), a ob]inut un profit net de 2,1 miliarde de lei, în sc`dere cu 56% fa]` de rezultatul înregis-trat în 2013. Rezultatul slab se datoreaz` contraperforman]ei din ultimul trimestru al anului precedent (pierdere de aproape 300 de milioane de lei, fa]` de un câ[tig de peste un milliard de lei, realizat în perioada similar` din 2013), pe fondul pre]ului mic al ]i]eiului. Fondul Proprietatea (FP), cea mai lichid` ac]iune de la BVB, a încheiat anul trecut cu un profit record de 1,012 miliarde de lei, echivalent unui avans anual de 48%. Pre]ul ac]iunii FP are mari [anse s` ating` un leu (vineri, 27 februarie, pre]ul ac]iunii fiind de 0,8580 lei), în condi]iile derul`rii ce-lui de-al cincilea program de r`scump`rare de ac]iuni proprii. Fondul inten]ioneaz` s` r`scumpere un num`r maxim de

227.572.250 de ac]iuni sau 10% din valoarea capitalului social subscris.

Una dintre perlele bursei autohtone prin prisma rezultatelor [i a dividendelor acordate ac]ionarilor este Compania Na]i- onal` de Transport al Energiei Electrice Transelectrica. În anul anterior, aceasta a ob]inut un profit net de 370,1 milioane de lei, cu 84% mai mare fa]` de cel înregistrat în 2013. La 31 decembrie 2014, Transe-lectrica avea active totale în sum` de 5,46 miliarde de lei, în cre[tere anual` cu 6%. Produc`torul de gaze naturale Romgaz (SNG) a încheiat 2014 cu cel mai mare pro-fit net din istorie, de 1,4 miliarde de lei, în cre[tere cu 44% raportat la anul precedent. Afacerile companiei au crescut cu 15%, la 4,49 miliarde de lei, datorit` scumpirii gazelor naturale din produc]ia intern`, în condi]iile în care volumul livrat de Romgaz a r`mas relativ constant fa]` de anul trecut. BVB

Tot despre un profit record vorbim [i în cazul Transgaz (TGN), respectiv de 507,43 mili-

oane de lei, în cre[tere anual` cu 52%. În schimb, produc`torul de energie electric`

Nuclearelectrica (SNN) a dezam`git inves-titorii, raportând un profit net în valoare de 137 de milioane de lei, în sc`dere de trei ori fa]` de cel înregistrat cu un an în urm`. Prin tradi]ie, o alt` societate care nu uit` s`-[i recompenseze ac]ionarii cu divi-dende mari este Conpet Ploie[ti (COTE). Tocmai de aceea profitul net anun]at, de 50,4 milioane de lei, în cre[tere cu 61% fa]` de 2013, devine [i mai important. Vedeta sectorul bancar de la BVB r`mâne Banca Transilvania, care a raportat pentru anul trecut un profit net de 448,1 milioane lei, în urcare cu 19,5%, pe fondul unui control al costurilor mai bun, de[i provizioanele au avansat cu 57%, la 638 de milioane de lei. De remarcat [i revenirea pe profit, în 2014 (43,2 milioane de lei), a BRD-Groupe Société Générale, datorit` reducerii costului cu creditele neperformante. Aflate permanent în centrul aten]iei investitorilor, societ`]ile de investi]ii financiare (SIF-uri) [i-au continuat evolu]ia bun` din ultimii ani. Astfel, cele cinci SIF-uri au ob]inut profituri cumulate de circa 687 de milioane de lei (156 de milioane de euro), mul]i dintre ace[ti bani urmând s` ajung` la ac]ionari sub form` de dividende.

Aten]ie la companiile care se delisteaz`!

Alte dou` evenimente au captat aten]ia investitorilor în primele dou` luni ale anului. În primul rând, miercuri, 25 februarie, BVB a lansat oficial AeRO, o pia]` conceput` pentru listarea companiilor la început de drum, cu mai pu]ine cerin]e de raportare pentru emiten]ii s`i, dar în acela[i timp cu suficient` transparen]` pentru a-i motiva pe investitori

s` investeasc`. Pe de alt` parte, reamintim de Legea nr. 151/2014 privind clarificarea statutului juridic al ac]iunilor care se tranzac]ioneaz` pe pia]a Rasdaq, ce urmeaz` a fi desfiin]at` din octombrie. Potrivit legii, companiile prezente pe Rasdaq au la dispozi]ie trei op]iuni: listarea pe pia]a reglementat`, pe un sistem alternativ de tranzac]ionare sau delistarea. Pân` acum, sute de astfel de societ`]i au ales varianta delist`rii [i deja au ini]iat procedurile de evaluare a pre]ului ac]iuni-lor pentru achitarea obliga]iilor c`tre ac]i- onarii care doresc s`-[i exercite dreptul de retragere. Mai multe informa]ii în acest sens pute]i afla accesând site-ul www.bvb.ro. În cazul în care de]ine]i ac]iuni la o astfel de societate, trebuie s` [ti]i c` e necesar s` adresa]i emitentului în cauz` o cerere de retragere, în maximum 90 de zile de la hot`rârea adun`rii generale a ac]ionarilor de delistare. Altfel, risca]i s` r`mâne]i captiv pe termen nedefinit în companie, sperând doar la ob]inerea unor dividende. Care, din p`cate, s-ar putea s` nu mai vin` niciodat`. n

Burse interna]ionale

Page 23: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

Vineri, ro[-alba[trii au câ[tigat

confruntarea cu Progym Gheorgheni (2-1), în urma golurilor reu[ite de Marius M`rcu[ [i Anton Butochnov, iar sâmb`t` au dispus, f`r` emo]ii, de Sportul Studen]esc, cu 9-4. În ultima partid`, Steaua Rangers a învins [i echipa gazd`, CSM Dun`rea Gala]i, cu 4-2. G`l`]enii au deschis sco-rul, îns` hochei[tii no[tri au egalat prin golul mar-cat de Pavlo Akimov, apoi au trecut la conducere în urma reu[itei lui Florian Bocu. În a doua repriz`, niciuna dintre echipe nu a punctat. La începutul ultimului act, gazdele au reu[it s` egaleze, îns` dup` mai pu]in de dou` minute, Ruslan Svyrydov [i-a adus din nou echipa în avantaj. În minutul 7, c`pitanul Ioan Timaru a înscris golul decisiv, în urma unei ac]iuni constru-ite împreun` cu Marius M`rcu[ [i Mihai Geor-gescu.

Acesta a fost ultimul turneu al sezonului regu-lat, la finalul c`ruia, CSA

Steaua Rangers conduce deta[at în fruntea clasa-mentului, cu 96 de puncte. {i în clasamentul general, echipa noastr` este pe pri-mul loc, urmat` de Corona Bra[ov, CSM Dun`rea Gala]i [i Progym Gheor-ghieni. La sfâr[itul acestei s`pt`mâni încep semifina-lele, în cadrul c`rora CSA Steaua Rangers lupt` cu

Progym Gheorgheni pen-tru accederea în ultimul act al competi]iei. Primele dou` partide sunt progra-mate pe 8 [i 9 martie la Câr]a.

Va fi o semifinal` di-ficil`, în contextul în care Progym-ul a transferat mai mult de jum`tate din echi-

pa de la Miercurea-Ciuc în vederea acestor meciuri, inclusiv juc`torii str`ini, a declarat pre[edintele sec]iei de hochei CSA Steaua, Cristian Cîrlan. Am îns` deplin` încredere în b`ie]ii no[tri, care au f`cut un sezon de excep- ]ie evoluând peste orice a[tept`ri. Deja i-au citit pe harghiteni în ultimele

partide, [tiu la ce s` se a[tepte, vor da totul pe ghea]` [i î[i vor vinde pielea foarte scump. O cali-ficare în final` dup` cinci ani, cu toat` lipsa unui patinoar în Bucure[ti…Da, ar fi un vis frumos! Pentru care merit` s` ne batem, pân` la cap`t! n

Ast`zi vom vorbi despre echipa de baschet. Cu o îndelungat` tradi]ie [i cu perfor-

man]e deosebite în sportul românesc, Steaua CSM EximBank revine spectaculos în vârful ierarhiei interne.

Trecutul, cu rezultate mai mult decât importante, nu face decât s` înt`reasc` rolul important al clubu-lui stelist în istoria baschetului românesc. Multiple-le particip`ri în cupele europene, în fazele grupelor, au adus rezultate de prestigiu echipei noastre. Vic-torii memorabile pentru zilele noastre, cum ar fi cea în fa]a colosului TSKA Moscova, apoi contra altor echipe de top, precum Cantu sau Villeurbanne, ori meciuri pe muchie de cu]it cu Maccabi Tel Aviv – cu o performan]` rarisim` a juc`torului Costel Cernat,

autor a 63 puncte într-o singur` partid` împotriva echipei israeliene – sunt de neuitat.

Cu atuul unei asemenea istorii, pres`rat` cu performan]e de excep]ie, viitorul ne d` dreptul s` sper`m la revenirea echipei [i în prim-planul baschetului european, în condi]iile în care parcursul intern al acestui sezon a fost deosebit de reu[it. Cu numai trei înfrângeri în 19 partide, echipa noastr` a demonstrat c` valoarea lotului este foarte ridicat`. Inclusiv campioana [i vicecampioana au sim]it pe pielea lor c` Steaua a devenit o veritabil` for]` intern`.

Asocierea Stelei cu cei doi importan]i parteneri a generat structura unei echipe ce ocup` primul loc [i, evident, î[i dore[te s` p`streze aceast` pozi]ie pân` la final.

Inclusiv ultimul meci de campionat, câ[tigat deta[at cu 102-82 împotriva BC Timba Timi[oara, arat` c` baschetbali[tii steli[ti trateaz` toate meciu-rile cu aceea[i seriozitate.

Dorin]a de a câ[tiga [i omogenitatea ar`tat` de-a lungul anului ne fac s` credem c` drumul început este foarte bun, iar finalul sezonului va încununa eforturile conducerii clubului [i ale sec]iei de a reveni la vârf, acolo unde eram obi[nui]i. n

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR SPORT 23

10 PUGILISTE... DE AUR

CSA STEAUA RANGERS ÎNCHEIE ULTIMUL TURNEU CU

VICTORII PE LINIESenioarele Stelu]a

Du]` (categoria 48 kg), Claudia Nechita (54 kg), L`cr`mioara Perijoc (57 kg), Ioana Mera (60 kg), Florina Radu (81 kg) au urcat pe cea mai înalt` treapt` a podiumului. La categoria +81 kg, lupta pentru suprema]ie s-a dat între stelistele Lumini]a Turcin [i Gabriela Radu, aurul revenindu-i Lu-mini]ei. Cu o medalie de argint a terminat concur-sul [i Melinda Panti[ (51 kg). La tineret, Genoveva Pascu a cucerit aurul la categoria 69 kg.

Junioarele nu s-au l`sat mai prejos, având un exemplu demn de urmat în colegele mai mari. Ele au ob]inut trei medalii de aur [i dou` de argint. Pe cea mai înalt` treapt` a podiumului au urcat Claudia Feraru (ca-tegoria 63 kg), Andreea Tatu (70 kg) [i Lenu]a Stan (+80 kg).

Cu asemenea rezulta-te se poate spune, f`r` a exagera, c` fetele antre-nate de cuplul Mihaela [i Adrian L`c`tu[ alc`tuiesc cea mai puternic` echip`

de box feminin din ]ar`.Sunt mul]umit de

rezultatele ob]inute, dar mai avem de lucru, mai ales în vederea compe- ti]iilor interna]ionale, care se apropie. Toate reu[itele noastre se dato-reaz` în mare m`sur` [i condi]iilor de preg`tire de la CSA Steaua Bucure[ti, pentru c` asemenea per- forman]e se ob]in cu mult` sudoare din par- tea sportivelor, dar [i

cu mult` sus]inere, a declarat la finalul compe-ti]iei antrenorul lotului stelist, Adrian L`c`tu[.

În luna iunie, la Baku, se vor desf`[ura Jocurile

Europene, competi]ie la care sunt deja califica-te patru steliste: Melinda Panti[, Ioana Mera, Simo-na Sitar [i Ana P`tra[cu. Cele care vor ob]ine rezultate bune la aceast` competi]ie î[i vor asigura participarea la Jocurile Olimpice de la Rio 2016; dar pân` atunci junioare-le [i sportivele de la tine-ret se antreneaz` pentru Campionatul Mondial de la Taipei 2015. n

BASCHETUL STELIST, LA ÎN~L}IME

ROXANA GHIOROAIE

C~PITAN EMILIA BECIU

HORIA ZAMFIR

Galleria Mall din Buz`u a fost timp de o s`pt`mân` locul de desf`[urare a Cupei României la box feminin. Au urcat în

ring sportive de la toate categoriile de greutate, dar [i de vârst`: junioare, tineret [i senioare. Pugilistele de la CSA Steaua au cuce-

rit un num`r impresionant de medalii: 10 de aur [i 4 de argint.

Hochei[tii steli[ti au învins în toate cele trei meciuri disputa-te în acest weekend la Gala]i, în cadrul ultimului turneu al

sezonului regulat din Campionatul Na]ional de Hochei pe ghea]`.

Sezonul competi]ional 2015 se profi-leaz` a fi unul dintre cele mai bune

din ultimii 10 ani pentru câteva din- tre echipele clubului nostru. Astfel, la

polo, hochei [i baschet, forma]iile au înre-gistrat rezultate foarte bune [i se

bat în continuare pentru primele locuri ale clasamentului.

Page 24: 8 martie, ziua femeii 8 martie, ziua femeii

îmbog`]easc` pe nemuncite, cum spunea Eminescu în urm` cu 160 de ani: Când vedeam c` to]i aceia care vorbe mari arunc`/ Numai banul îl vâneaz` [i câ[ti-gul f`r` munc`. {i uite c` este valabil [i ast`zi. Poate c` în fiecare societate se în- tâmpla la fel, dar nu [tim noi. Pentru c` noi cunoa[tem numai ce re]inem. Dar me-moria noastr` nu re]ine decât ce în]elege.

Da, dar noi, românii, suntem cre[tini din mo[i str`mo[i. Noi înc` ne îmbr`c`m costumul po-pular cu bucurie [i mare mân-drie la zile mari, s` zicem 1 Decembrie. S-au ocupat destui ca s` nu mai fim chiar a[a de cre[tini. Pentru c`,

distrugerea obiceiurilor unui neam este o form` de subjugare, de a-l st`pâni [i de a-i dicta ce trebuie [i ce nu trebuie s` fac`. {i atunci, unii tineri sunt totali abulici [i nu este exagerat ce spun. Al]ii sunt foarte confuzi. Nici nu au tragere s` înve]e. Nu au în]eles libertatea. Au crezut c` este o gr`mad` mare din care tot iei [i nu trebuie s` mai pui înapoi. Libertatea este o problem` de con[tiin]`, înseamn` s` faci ce trebuie, nu ce vrei tu. În general, cred eu, omul nu [tie s` tr`iasc`. Expresia aceea: Tr`ie[te clipa! este în]eleas` gre[it. Nu înseamn` s` nu te mai intereseze ce se întâmpl`, ci s` o sim]i la intensitate maxim`, ca [i când ar fi ultima. Atunci cau]i lucrurile care s` te înnobileze, care s` te înal]e. {i omul nu se poate în`l]a decât din interior. De aceea spun mereu c` teatrul nu se afl` la valoarea misiei pe care o are. Este un dialog între oameni [i o form` de a pune în fa]a lor pâinea [i sarea cunoa[terii, nu de a le bulversa sentimentele. Teatrul are rolul de a transmite mesaje de bine [i de frumos. To]i filosofii lumii, to]i marii c`rturari [i lumina]i au spus acest lucru. Iar noi transmitem cele mai urâte mesaje prin teatru. În cele mai multe cazuri. Îmi spune lumea: Dar s`lile sunt pline, ce vrei? Sunt pline, dar publicul nu g`se[te acolo ce trebuie. Îmi amintesc c` [i la armat`, pe vremuri, erau forma]ii cultu-rale, brig`zi artistice, cu rol educativ [i moralizator. Veneau [i ar`tau [i p`r- ]ile bune, dar [i pe cele rele, mai ales pe când era armata obligatorie. Acum nu-]i mai spune nimeni ce este bine s` faci. Î]i spune doar ce nu este bine s` faci, iar acela este un singur lucru. Pe când, ceea ce trebuie s` faci însumeaz` o multitudine de lucruri. Pe care ai nevo-ie s` le afli. n

Dac` tot am aflat c` veni]i de la film`ri, spune]i-ne, pentru înce-put, despre ce film este vorba?Este vorba despre Orson Welles, un film autobiografic. El este cunoscut

drept un artist ciudat, mai special, cu idei mai stranii, deosebite, despre lume. A fost acceptat destul de greu de c`tre produc`-tori, care asigurau finan]area. Cet`]eanul Kane i-a adus succese mari, dar [i necazuri, pentru c` în film era vorba despre un mag-nat al presei [i acela i-a f`cut necazuri toat` via]a. Este un film realizat de un tân`r, la TVR 1 [i, asemeni lui Orson Welles, st`m [i noi prost cu finan]area. Iat`, capitalismul [i progresul nu fac favoruri prea mari artei. Vede]i, gânduri, acum, sunt spre o mai bun` înzestrare a armatei, ceea ce, nu este neap`rat un lucru r`u. Dar este paradoxal, poate, c` omul cheltuie[te mai mult pentru distrugere decât pentru zidire, cum ar fi, [tiu eu, pentru g`sirea unui medicament pentru cancer, ciroz` sau pentru orice alt` boal` grea. Cheltuim bani mul]i în alt` parte decât ar trebui, pentru a ne p`stra identitatea. Or, noi ar trebui s` ne p`str`m identitatea prin cultur` [i prin credin]` în Dumnezeu.

Chiar a]i cunoscut încerc`rile unei boli grele, pe care medicina alopat` nu a învins-o.O hepatit` C. {i un genunchi distrus. Da, m-am vindecat. Medicina alopat`

este necesar`. Nu putem s` nu folosim beneficiile progresului, ceea ce [tiin]a [i

cercetarea aduc în folosul omului. Numai c` acestea mai [i distrug - ne îndep`rteaz` de propriul suflet [i ne sec`tuiesc de senti-mente. Remarca]i insensibilitatea de ast`zi a omului. El simte nevoia de sensibilizare prin lucruri brutale, cum este o muzic` dat` tare, ca aceasta pe care o ascult`m aici, sau men]inând o stare, dintr-aceasta, de conti-nu` excitare, care împing omul spre zone mai pu]in de suflet.

Cu alte cuvinte nu mai [tim s` ne reg`sim, s` ne petrecem timpul în tihn`, ca parte a naturii…Eeeh! Natura am uitat-o de mult. Am uitat c`, de fapt, noi con]inem natur`.

Lumea zice: Am ie[it [i noi în natur`. P`i, n-ai ie[it în natur`, ai ie[it în tine! Îmi amin-tesc, aici, de poezia lui Adrian P`unescu, pe care îl iubesc foarte mult, pentru c` a fost [i r`mâne un mare c`rturar, un mare poet [i gânditor, plin de contradic]ii, cum numai unii oameni mari sunt. Am citit, chiar ast`zi, o poezie - un bocet - în memoria

Tatianei Stepa, o voce superb` a folk-ului, care a cântat mult timp în cenaclul Flac`ra. Într-o strof` scria c`: Noi ne ]inem ]`râna-n mân`,/ {i ne mir`m c` sem`n`m cu ea. Deci, nu mai [tim cu cine sem`n`m. Nu mai [tim c` sem`n`m cu noi! Ne-am îndep`rtat de alter ego-ul din noi, care se nume[te Dumnezeu. Omul, în general, a intrat într-un fel de confuzie - [i românul cu atât mai mult - pentru c` cei care-l informeaz`,

mass-media, nu mai au responsabilitatea mesajului transmis. O informa]ie gre[it` sau interpretat` astfel determin` o ac]iune ca atare.

Cum crede]i c` am reu[it s` r`t`cim calea spre Dumnezeu [i spre noi în[ine? Iat`, tot mai multe persoane se îndreapt` spre biseric`.Este, totu[i, aici, un con]inut su-perficial. Omul simte nevoia s` se

întoarc` la sine [i la Dumnezeu, dar nu se cunoa[te nici pe sine [i nu-l afl` nici pe Dumnezeu. {i nici rela]ia dintre el [i Dumnezeu. {i aici, în rela]ia aceasta, îns`[i no]iunea de Dumnezeu este rela-tiv`. Pentru c` se refer` numai la rela]ie [i nu la fiin]a transcendent` a lui Dumnezeu. Aici este problema. Oamenii se apropie de biseric` pentru c` simt nevoia unui sprijin, pe care nu-l g`sesc în societate, uneori nici în familie, pentru c` familiile se dezorganizeaz`. Al]ii nu-l g`sesc nici în rela]iile cu prietenii, pentru c` toate prieteniile sunt bazate pe câ[tig [i pe parte. Nu-l g`sesc nici la serviciu, pen- tru c` fiecare vrea s` fac` sau s` nu fac` [i s` câ[tige mai mul]i bani, s` se

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 8 (4 – 10 martie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARPERSONALIT~}I24

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale „Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi ]iile prev` zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor [i drep turile conexe.”

ADRESA REDAC}IEI: Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

|nchiderea edi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n roiu, tel. 021/322.82.87, int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641. 145

C.351/2015Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected]

TEHNO REDACTARE COMPUTERIZAT~: Maria-Ioana Gal, C`t`lin Ovreiu, Corneliu Popa. CORECTUR~: Oprina Melcioiu.FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

www.facebook.com/[email protected] DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea

Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale www.presamil.ro

DOREL VI{AN, ACTOR:

NU MAI {TIM C~ SEM~N~M CU NOI!

INTERVIU REALIZAT DE C~PITAN CORNELIA MIH~IL~

Dorel Vi[an. Un nume pe care-l sonorizeaz`, poate nu \ndeajuns, teatrul [i filmul româ-

nesc, un om care se dezv`luie singur în rolurile sale scenice, în Psalmii pe care i-a scris sau în discu-]iile publice, cum sunt, iat`, interviurile. Cu-vintele celorlal]i despre personalitatea sa sunt, astfel, s`r`cite mult. Numai s`-l întâlne[ti [i s`-l salu]i [i [tie el cum s` fac` memorabil chiar [i un moment atât de firesc. Noi ne-am întâlnit în Gara de Nord, de unde trebuia s`-[i cumpere biletele pentru tren. Seara târziu, dup` o zi de filmare. Pre] de o or`, am ocupat o mas` în-tr-un restaurant. La o cafea [i câteva cuvinte.

Printre acorduri muzicale radiofonice scrijelitor de r`sun`toare. Dup` minute bune de discu- ]ie, un telefon, probabil de acas`, m` a[teptam s`-l zoreasc`. Nu doar c` nu a permis grabei s` se instaleze, dar a continuat s` dea pre] fiec`rui cuvânt [i fiec`rui minut. Nu p`rea obi[nuin- ]a interviului, ci mai degrab` însu[irea unui stil de via]`. Mi-a p`rut, atunci, c` Dorel Vi[an este genul de persoan` care se gr`be[te încet. Care are graba omului con[tient c` nu poate l`sa la voia întâmpl`rii niciun strop de vre-me din via]a sa [i încetineala necesar` pentru a-]i îng`dui fiecare r`gaz necesar cuget`rii.

Omul nu [tie s` tr`iasc`. Expresia aceea:Tr`ie[te clipa! este în]eleas` gre[it. Nu înseamn` s` nu te mai intereseze ce se întâmpl`, ci s` o sim]i la intensitate maxim`, ca [i când ar fi ulti-ma. Atunci cau]i lucrurile care s` te înnobileze, care s` te înal]e.

DOREL VI{AN

,,

S-a n`scut la 25 iunie 1937, în satul T`u[eni, jude]ul Cluj.

A interpretat peste 40 de roluri în teatru, în cea mai variat` gam`, iar în film a avut peste 50 de roluri în produc]ii române[ti [i interna]ionale. A fost, de asemenea, director al Teatrului

Lucian Blaga din Cluj. Este unul dintre actorii români care au ajuns la o solid` reputa]ie european`.

A fost laureat cu numeroase premii [i, la 30 mai 2002, a fost decorat cu Ordinul Na]ional Serviciul Credincios în grad de Cavaler.

În 1995 a avut loc debutul s`u literar cu poezii, în revista Steaua, pu-blicând, pân` în prezent, patru volume de versuri: De vorb` cu Domnul (1997), Vremea cire[elor amare (1998), P`cate... (2000) [i Psalmi (2003).