CURS 7[1].

2
TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI Curriculum Vitae: pluralul este CURICULA = cursul vieţii Se foloseşte în toate limbile pentru că exprimă ideea de articulare a unor elemente. Nu se poate traduce. Etimologic , derivă din limba latină de la termenul „curriculum” care înseamnă “cursă”, “alergare”, “drum”, “scurtă privire”. Termenul a apărut la nivel Universitar în a doua jumătate a sec. al XVI-lea în universităţi din Olanda şi Scoţia cu semnificaţia de curs obligatoriu de studiu în universitate. Există peste 100 de definiţii ale curriculum-ului. Există 2 mari accepţiuni: Accepţiunea restrânsă care consideră că termenul este superpozabil peste conţinutul învăţământului (accepţiune înfăţişată pînă în a doua jumătate a sec. XIX). Conţinutul învăţământului este obiectivat în plan de învăţămînt, programe şcolare şi manuale şcolare. Accepţiunea cuprinzătoare care vede curriculum-ul ca fiind un proiect pedagogic care articulează următoarele componente: Finalităţile educaţionale Conţinuturile învăţământului Strategiile de predare şi învăţare Strategiile de evaluare (cele 4 mari componente structurale ale curriculum-ului). În România acest termen a fost folosit după 1997. DEFINIŢIE : Curriculum-ul se referă la oferta educaţională a şcolii şi reprezintă sistemul proceselor educaţionale şi al experienţelor de învăţare directe şi indirecte oferite educaţiilor şi trăite de aceştia în contexte formale, neformale şi chiar informale. 13

description

peda

Transcript of CURS 7[1].

TEORIA I METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI

Curriculum Vitae: pluralul este CURICULA = cursul vieiiSe folosete n toate limbile pentru c exprim ideea de articulare a unor elemente. Nu se poate traduce.

Etimologic , deriv din limba latin de la termenul curriculum care nseamn curs, alergare, drum, scurt privire.

Termenul a aprut la nivel Universitar n a doua jumtate a sec. al XVI-lea n universiti din Olanda i Scoia cu semnificaia de curs obligatoriu de studiu n universitate.

Exist peste 100 de definiii ale curriculum-ului.

Exist 2 mari accepiuni: Accepiunea restrns care consider c termenul este superpozabil peste coninutul nvmntului (accepiune nfiat pn n a doua jumtate a sec. XIX). Coninutul nvmntului este obiectivat n plan de nvmnt, programe colare i manuale colare. Accepiunea cuprinztoare care vede curriculum-ul ca fiind un proiect pedagogic care articuleaz urmtoarele componente: Finalitile educaionale Coninuturile nvmntului Strategiile de predare i nvare Strategiile de evaluare (cele 4 mari componente structurale ale curriculum-ului).

n Romnia acest termen a fost folosit dup 1997.

DEFINIIE: Curriculum-ul se refer la oferta educaional a colii i reprezint sistemul proceselor educaionale i al experienelor de nvare directe i indirecte oferite educaiilor i trite de acetia n contexte formale, neformale i chiar informale.

Situaia de nvare reprezint un context pedagogic asigurat de urmtoarele elemente:

Obiective educaionale Coninuturi instructiv-educative (ale nvrii) Sarcini de nvare Metode de predare-nvare Metode de evaluare Resurse materiale Resurse de timp

n urma tririi unei situaii de nvare apar experiene de nvare i formare deci n urma implicrii elevilor ntr-o situaie de nvare.

Experienele de nvare trite trebuie s fie pozitive, benefice, constructive, acesta fiind obiectivul implicrii elevului n situaia de nvare.

Implicarea ntr-o situaie de nvare este foarte subiectiv, de aceea un curriculum nu poate s anticipeze toate experienele de nvare ale elevilor dar poate s propun situaii de nvare bine gndite.

Termenul de experien de nvare a fost introdus de John Dewey i a rmas central n teoria curriculum-ului.

Termenul de curriculum este ntlnit n practic cu multe semnificaii: concept, proiect, produs, preconizare, intenie, document, aciune, plan, act.

De aceea s-a propus o triad a ipostazelor curriculare: Curriculum-ul ca reprezentare: ipostaz care se refer la abordrile conceptuale;

Curriculum-ul ca reprezentare a aciunii: ipostaz care se refer la diferitele documente de planificare;

Curriculum-ul ca aciune propriu-zis: se refer la faptul c el este o realitate educaional i aplicarea lui necesit aciuni efective.14