Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)

8/10/2019 Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)

1/8

Curs 7 Procedura Penala (07.04.2014)

1

JUDECATA (continuare)

C.Pri ncipi il e specif ice fazei de judecata

1. Oralitatea

2. Nemijlocirea

3. Contradictorialitatea

4. Publicitatea

Principiul publicitatii a fost analizat in cadrul cursului #6.

2.Nemijlocirea

- este enuntata la nivel general in art 351 NCPP

- continutul acestei reguli este reglementat implicit, putand fi determinat in mod indirect, prin

idetificarea obligatiilor pe care le determina.Pentru nemijlocire, ca si pt contradictorialitate si oralitate, nu avem ca regula generala o

explicatie (detaliere) a acestor trasaturi, ele sunt consacrate pentru ca noi sa determinam acest

continut , identificand din institutiile separate din cursul judecatii obligatiile.

- definitie nemijlocire = obligatia instantei de a indeplini in mod direct toate activitatile care

compun sedinta de judecata.

Exemplu: la momentele pregatitoare sedintei de judecata, dupa deschiderea ei, exista un

moment in care se face strigarea cauzei si apelul celor citati de catre grefier., care si prezinta

presedintelui de complet un referat oral cu privire la situatia persoanelor prezente si a indeplinirii

procedurii de citare. Cu toate acestea , nemijlocirea il obliga pe presedintele de complet sa

procedeze el insusi la verificarea indeplinirii procedurii de citare.

- in NCPP, dimensiunea acesti trasaturi a nemijlocirii s-a relati vizat in ceea ce priveste obligatia

instantei de judecata de a proceda la readministrarea probelor din timpul urmaririi penale =>

instanta nu trebuie sa rezolve cauza pe baza aprecierii organului de urmarire penala , ci pe baza

propriei aprecieri. Exceptiide la teoria relativizarii :

a)Conform art 374 alin 7 , probele administrate in cursul UP si necontestate de catre parti

nu se mai readministreaza de instanta de judecata

b) In materie penala, relatiile procesuale , mai ales cele care privesc relatia acuzare - aparare

, sunt in mod esential antagonice. De aceea exista aceasta relatie generala specifica

duelului judiciar si care se manifesta in toate actele care dau continut sedintei de judecata.

In cazul in care judecata are loc in baza recunoasterii invinuirii, ca urmare a solicitarii

inculpatului, solicitare acceptata de catre instanta de judecata => instanta va rezolva

8/10/2019 Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)

2/8


2

cauza exclusiv pe baza probelor administrate in cursul UP , probe pe care nu le mai

readminsireaza.

c) In timul UP, NCPP accepta posibilitatea audierii anticipate a unui martor, instanta

nemaiprocedand in mod direct la readministrarea acestei probe - art 308 NCPP

Indiferent de aceste exceptii, nemijlocirea se aplica in dimensiunea ei completa in ceea ce

priveste operatiunea de apreciere a probelor, intrucat aprecierea probelor e fundamentul intimei

convingeri a instantei.

- nemijlocirea prespune ca intreaga activitate sa se desfoare in mod direct in fata instantei, care

percepe astfel continutul actelor de procedura : cereri , exceptii., chestiuni incidente.

Nemijlocirea este asigurata prin regula unicitatii si continuitatii completului de judecata.

Aceasta regula este prevazuta in Legea de organizare judiciara + art 354(2) NCPP potrivit caruia

completul trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecatii. Din complet , va face parte , in mod

obligatoriu , judecatorul de camera preliminara. Regula nu are caracter absolu tpentru ca

activitatea de judecata se desfasoara in timp si pot aparea modificari , iar completul se poate

schimba, insa pana la inceperea dezbaterilor. Dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare

intervenita in compunerea completului atrage reluarea acestor dezbateri.

- aprecierea probelor are loc dupa momentul deliberarilor.Fiind premisa intimei convingeri,

aprecierea este secreta, la deliberare. Ce trebuie sa asiguram prin nemi jl ocire?Ca judecatorul

care a luat parte la dezbateri sa fie neaparat si judecatorul care va aprecia probele => judecatorul

care a participat la dezbateri , intra si la deliberare.

- sanctiuneain cazul in care hotararea e data de un complet din care judecatorul nu a

participat la dezbateri : ZRF zice ca sanctiunea care intervine pentru nerespectarea acestei

reguli nu e nulitatea absoluta, ci nulitatea relativa, intrucat nu putem circumscrie acestei incalcari

acea norma care atrage nulitate absoluta de la art 281(1) NCPP privind compunerea completului

de judecata. Ratiunea acestei distinctii este fundamentata pe art. 426 NCPP care reglementeaza

distinct aceste motive de nulitate. Nulitatea relativa aplicabila acestei incalcari este una din acele

nulitati relative exprese pentru care legea prezuma caracterul evident, atat al vatamarii

procesuale, cat si a imposibilitatii de acoperire in alt mod decat prin anularea actului.

3.Contradictorialitatea

- spre deosebire de nemijlocire, contradictorialitatea si-a pastrat caracterul absolut , intrucat

reprezinta o cerinta esentiala a activitatii de judecata.

- reprezinta una din garantiile implicite ale dreptului la un proces echitabil (Corneliu Barsan)

8/10/2019 Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)

3/8


3

- conform jurisprudentii Curtii de la Strasbourg pe art 6 , contradictorialitatea = dreptul

fiecarei parti de a lua cunostinta si de a discuta toate piesele dosarului.

- in sistemul national, regula contradictorialitatii este transpusa in dispozitiile art 351(2) , care

instituie in sarcina instantei obligatia de a pune in discutia partilor toate cererile, exceptiile

ridicate de subiecti procesuali sau cele ridicate din oficiu , de catre instanta , inainte de a se

pronunta => contradictorialitatea impiedica instanta de judecata sa se pronunte inainte de a pune

chestiunea incidenta in discutia partilor. Contradictorialitatea ofera instantei posibilitatea de a

gasi fundament pentru masura pe care urmeaza sa o ia.

- este premisa altei garanii implicite ale dreptului la un proces echitabil- egalitatea de arme

intrucat aseaza subiectii procesuali pe acelasi nivel : si acuzarea, si apararea. Conform art 363-

366 , drepturile procesuale recunoscute subiectilor procesuali sunt aceleasi:

o de a propune probe

o

de a formula cererio de a ridica exceptii

o de a pune concluzii.

Aceste drepturi procesuale sunt modalitati juridice prin care se asigura contradictorialitatea. In

prezent,contradictorialitateaeste o trasatura care insoteste doar exercitiul functiei de judecata,

pentru celalte functii judecata, desi implica un caracter jurisdictional, contradictorialitatea nu

functioneaza.

1.Oralitatea

- nu trebuie redusa doar la modalitatea de desfasurare a activitatii din timpul judprin viu grai.Oralitatea trebuie conceputa prin prisma consecintelor sale juridice:

participantii la activitatea de judecata se manifesta juridic atunci cand li se acorda

cuvantul

Toate cele 3 drepturi procesuale amintite mai sus se circumscriu , dpdv al continutului , acestei

modalitati orale de desfasurare a procedurii

spre deosebire de faza de UP, oralitatea permite instantei de judecata sa dea valenta

juridica nu numai aspectelor care au fost consemnate in scris (in incheieri sau in notele

grefierului) , ci si aspectelor pe care instanta le-a perceput in mod direct , ca urmare a

nemijlocirii , in sedinta si care nu au suport material scris. (ex : atitudinea inculpatului)

In scop probator, si ca o garantie a echitatii procesuale, activitatea desfasurata oral in

timpul sedintei se consemneaza in scris in notele grefierului(incheierea de sedinta,

declaratia). Mai mult, desfasurarea insasi a sedintei, se inregistreaza cu mijloace tehnice -

audio.

8/10/2019 Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)

4/8


4

D.Regul i generale privind judecata

- art 349-370 NCPP - alcatuiesc cadrul normativ comun lex genralis dupa care se desfasoara

judecata, indiferent de tipul judecatiiprima instanta , apel, recurs sau de felul instantei care

realizeaza judecata. Astfel , pentru orice procedura sau institutie din cursul judecatii , care e

reglementata de o normla speciala, daca aceasta norma speciala este incompleta sau neclara , o

vom completa cu aceste dispozitii 349-370.

1. Rolu l si functia instantei de judecata

- functia judiciara specifica acestei faze este incredintata exclusiv instantei de judecata- art

349(1) reglementeaza expres care e rolul instantei de judecata :rolul instantei de judecata este

de a solutiona, in sens de rezolvare a cauzei pe fond, cauza dedusa judecatii. Aceasta activitate

trebuie desfasurata in mod just si echitabil , cu garantarea respectarii drepturilor subiectilor

procesuali.

- aceasta activitate se realizeaza ca urmare a administrarii legale a probelor. Prin exceptie, art

349(2) observam ca rolul instantei de judecata se realizeaza si fara a administra in mod direct

probele (proba recunoasterii invinuirii/vinovatieicand inculpatul recunoaste in totalitate faptele

retinute in sarcina sa , iar apoi solicita ca judecata sa aiba loc exclusiv in baza probelor

administrate in cursul UP)

ZRF explica : Desi s-a consacrat acest termen de recunoastere a vinovatiei, exista mai multe acte

de dispozitie si mai multe solicitari pe care le implica aceasta : recunoastere in totalitate ;

asumarea probelor etc

Aceasta exceptie de la regul a ,care i-ar permite instantei sa isi realizeze functia si faraadministrarea de probe, nu functioneazain cazul in care actiunea penala vizeaza o infractiune pt

care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata.

Consecinte ale acestei reglementari :

- Consecinta 1: instanta de judecata nu-si poate desfasura activitatea prorie functiei

sale judiciare fara o sesizare si investire prealabila => judecata nu se poate face din

oficiu ; legea interzice autoinvestirea pentru functia de judecata. Instanta de jud isi

desfasoara activitatea exclusiv pe baza unei sesizari si investiri prealabile. In prezent ,

investirea instantei se realizeaza prin rechizitoriul de trimitere in judecata(fixeaza

obiectul judecatii , fapta si persoana) + hotararea judecatorului de camera preliminara

(traseaza limitele judecatii) . Cele 2 acte stabilesc limitele investirii.

- Consecinta 2: odata investita , instanta de judecata este obligata sa rezolve fondul

cauzei, nemaiavand posibilitatea sa refuze beneficiul investirii (pe VCPP exista

8/10/2019 Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)

5/8


5

aceasta posibilitate). Judecatorul trebuie sa pronunteuna dintre urmatoarele hotarari

conform art 396 NCPP : de condamnare, de renuntare la aplicarea pedesei, de

amanare aplicarii pedepsei, de achitare sau de incetare a procesului penal.

A disparut posibi li tatea resti tui r ii cauzei l a parchet sau a exti nderi i procesului penal , cand

judecator ul putea refuza benefi ciu l investir i i !(judecatorul spunea : Domne , nu sunt probe ,

trimit dosarul inapoi la parchet. Astazi , daca judecatorul constata ca nu exista probe la dosar , el

va dispune achitarea).

- activitatea aferenta functiei de judecata are si un rol educativ care se asigura prin desfasurarea

judecatii intr-un cadru solemn si in spatii adecvate (art 350 NCPP - la sediul instantei). Pentru

motive temeinice, judecata poate avea loc si in afara sediului instantei.

2.Citarea subiectilor procesual i la j udecata

- pentru a se asigura contradictorialitatea, legea instituie regula citarii persoanei vatamate si apartilor la judecata. Subiectii procesuali particulari sunt : 1) partile - inculpatul, partea civila si

partea responsabila civilmente ; 2) subiecti procesuali principali - suspectul si persoana vatamata

; 3) si alti subiecti procesuali - avocatul, expertul, interpretul, persoane ale caror bunuri sunt

supuse confiscarii.

- in Romania , desfasurarea judecatiinu e conditionata de prezenta persoanei citate, ci de

citarea legala si indeplinirea procedurii de citare- art 353(1) NCPP. In prezent este

obligatorie doar citarea persoanei vatamate si a partilor, ceilalti subiecti procesuali se citeaza

doar daca instanta apreciaza necesar.

Reprezentantul Ministerului Public nu se citeaza niciodata, ci intra in obligatiile lui sa seintereseze de termen si sa participe la judecata. Art 353 alin 9 prevede in mod expres ca prezenta

procurorului este obligatorie la judecata. Neprezentarea persoanei vatamate si a partilor nu

impiedica judecarea cauzei , daca insa instanta apreciaza necesara prezenta acestora , va lua

masuri in acest scop , pentru prezentarea lor (ex : emiterea unui mandat de aducere ; daca

inculpatul se afla in arest vom trimite o adresa catre penitenciar.)

- prezenta partilor - personal sau prin reprezentant, avocat ales sau din oficiu, insa doar daca

acesta din urma a luat legatura cu persoana reprezentata , acopera orice neregularitate intervenita

in procedura de citare. => vatamarea procesuala derivand din neindeplinirea procedurii de citare

poate fi acoperita => sactiune : nulitatea relativa.

Cu toate acestea, nulitatea relativa derivand din neindelinirea procedurii de citare, este si

ea o nulitate cu caracter special, expres prevazuta in lege si pentru care e prezumat caracterul

evident al vatamarii si al imposibilitatii de acoperire - art 421 pct 2 lit b relegementeaza ca

santiune specifica desfintarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare atunci cand judecata

in prima instanta a avut loc in absenta unei parti nelegal citate. Insa, ca orice exceptie de la

8/10/2019 Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)

6/8


6

regimul nulitatii relative, caracterul special al acestei nulitati opereaza doar pentru judecata in

prima instanta.Pentru judecata in apelcand are loc in absenta unei parti nelegal citate , si

aici avem o sanctiune expresa care imbraca forma unui motiv de contestatie in anulare, potrivit

art 426 lit.a NCPP.

- cum judecata nu se realizeaza la un singur termen, noua legislatie reglementeaza mai multe

remediipentru simplificarea activitatii procesuale in legatura cu citarea:

a)Termenul in cunostinta: inlatura obligatia citarii unui subiect procesual pentru fiecare

termen, daca a fost primit potrivit legii.

Cum se primeste termenul in cunostinta? Raspuns : exista 2 modalitati:

in mod direct - de catre partea prezenta in fata instantei, ea personal sau prin

reprezentant sau avocat ales.

Nu se poate primi prin avocat din oficiu! in mod indirect - de catre partea careia i s-a inmanat in mod legal citatia. Chiar

daca nu s-a prezentat la termen, persoana vatamata sau partea poate primi un

termen in cunostinta daca procedura de citare s-a indeplinit prin inmanarea legala

a citatiei.

In ce situatii nu functioneaza termenul in cunostinta? Raspuns :

- pentru partea a carei prezenta e obligatorie , respectiv inculpatul aflat in stare de

detinere care nu solicita sa fie judecat in lipsa.

- militarii si detinutii care trebuie citati pentru fiecare termen, indiferent de calitatea lor

procesuala , pentru ca ambii au libertatea afectata si citatia ofera premisa invoirii, plecarii,

procedurii de aducere etc.

b) Judecata in lipsa (nou conform NCPP)- dispusa la solicitarea persoanei vatamata si a

partilor, in scris sau oral, caz in care nu mai sunt citate in termenele ulterioare , conform art

353(10).

c)Preschimbarea termenului de judecata- se dispune de completul investit cu judecarea

cauzei, din oficiu sau la cerere, in 2 situatii:

cand judecata la termenul fixat nu mai poate avea loc pentru motive de celeritate.

- Legea permite doar preschimbarea primului termen sau a termenului luat in cunostinta.

- Preschimbarea termenului se dispune pe cale administrativaprin urmare nu este o masura

procesuala , ci o masura adm dispusa in scop procesual.Nu se dispune prin incheiere , ci prin

rezolutie administrativa , nu trebuie motivata si nu poate fi atacata!

8/10/2019 Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)

7/8


7

Aceste dispozitii cu caracter general privind citarea trebuiesc completate cu normele din partea

generala , art 263 NCPP , care reglementeaza incidentele privind citarea. Exista 2 situatii:

Invocarea acestor incidente de catre persoana nelegal citataorice viciu in cadrul

procedurii de citare se invoca de catre persoana nelegal citata la urmatorul termen celui la

care a intervenit incidental.

Invocarea acestor incidente de catre alte parti sau procurorsunt invocate la termenul la

care aceste incidente s-au produs.

3.Compunerea completulu i de judecata

- activitatea specifica functiei de judecata se realizeaza la termen, in sedinta de judecata, de catre

un complet, in compunerea prevazuta de lege. Celelalte activitati prevazute in acest capitol carenu se circumscriu judecatii propriu-zise, nu se realizeaza de instanta in complet , ci in mod

unilateral , de catre presedintele completului.

- regulile privind compunerea completului de judecata le regasim in Legea de organizarea

judecata :

- Pentru ICCJin art 31-34 din lege

- Pentru celelalte instantein art 52-55 din lege

In NCPP regasim prevederi cu privire la completul de judecata in ceea ce priveste RIL (25 de

judecatori) , si completul de judecata pentru hotararile prealabile pronuntate de ICJJ (9,10 sau 13

judecatori)art 473 (RIL) + art 476 (hotarari prealabile). Ele sunt instrumente destinate saasigure o practica unitara in materie penala.

NOU NCPP! :In cursul judecatii orice instanta poate suspenda judecata si poate sesiza ICCJ cu

dezlegarea unei probleme de drept necesare rezolvarii cauzei, care va fi obligatorie si pentru

viitor si , in acelasi timp , poate fi un mod de a temporiza judecata. ZRF spune : In premiera ,

ICCJ va da la sfarsitul lunii aprilie o hotarare prealabila cu privire la aplicarea legii penale mai

favorabile.

- nerespectarea dispozitiilor referitoare la compunerea completuluise sanctioneaza cu nulitate

absoluta- art 281(1) lit a. Nerespectarea dispozitiilor privitoare la compunerea instantei se

sanctioneaza cu nulitate relativa speciala - pentru ca daca nu exista identitate de premisa intre

compunerea comnpletului si a instantei, nu exista nici identitate de sanctine!

8/10/2019 Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)

8/8


8

4.Durata j udecatii si asigurarea aparari i

- in sistemul nostru procesual, judecata nu se circumscrie unui termen maxim stabilit de vointa

legiutorului. Judecata dureaza pana cand sunt epuizate toate etapele care o compun si se

realizeaza obiectul judecatii.

Exceptie: in cauzele in care sunt judecati inculpati privati de libertate , judecata se face

de urgenta si cu precadere , termenele acordate neputand fi mai mari de 7 zile.

In cauzele in care presedintele completului constata ca se impune asistenta juridica

obligatorie , ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. Aceste masuri constau in

emiterea unei adrese catre un Barou de avocati , in circumscriptia caruia functioneaza instanta.

Prin urmare , avocatul din oficiu , nu se desemneaza de catre instanta/presedintele de complet , ci

de catre Barou.

Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)

Documents

Transcript of Curs 7 Zarafiu (07.04.2014)