CONFLICTUL IN GRUPURI

Definire

• Dezacord, discordie intre membrii unui grup

• Convingerile sau comportamentele unuia sau mai multor

membrii devin / sunt percepute ca fiind inacceptabile

pentru ceilalti

Cauzele conflictelor in grupuri

COMPETITIA

• Daca sarcina presupune succesul unui singur membru,

atunci succesul oricarui membru inseamna esecul

celorlalti

• In situatia de COOPERARE – succesul oricarui membru

sporeste sansele de succes ale celorlalti

Cauzele conflictelor

COMPETITIA

• Experimentele lui Deutsch

• Grupuri de studenti in situatii de cooperare (performanta

grupului determina calificativul individual) si grupuri in

situatii de competitie (membrul grupului care se descurca

cel mai bine la sarcina primeste cea mai mare nota, iar cel

care se descurca cel mai slab primeste cea mai mica nota)

• Efecte: grupurile de cooperare – incurajari reciproce intre

membrii, satisfactie ridicata, evaluare pozitiva a contributiei

colegilor

• Efecte: grupurile de competitie- tendinta de respingere a

grupului, dorinta mai slaba de a castiga respectul celorlalti

Cauzele conflictelor

DILEMA prizoneriului

• Tehnica de laborator folosita pentru a studia conflictul in

situatii cu motivatie mixta (Luce & Raiffa, 1957):

• Doi infractori sunt interogati de catre detectivii de politie

in camere separate. Politia are certitudinea ca cei doi au

comis o crima, insa are nevoie de o marturisire pentru a

fi siguri de condamnare. Astfel, incearca sa-i transforme

pe cei doi in competitori spunandu-i fiecaruia ca celalalt

este pe cale sa marturiseasca. Posibilitatile celor doi

infractori sunt:

• DILEMA prizoneriului

• DILEMA prizoneriului – alt exemplu de alegere

experimentala

DILEMA prizoneriului

• Cooperarea sporeste canstigurile conjugate ale grupului

• Competitia inseamna ca ambele parti vor pierde

! Orice umbra de indoiala privind intentiile celuilalt de

a coopera readuce conflictul

! Lipsa de comunicare nu permite verificarea

ipotezelor despre comportamentul celuilalt

Capcane sociale

• Un grup de pastori foloseste o pajiste comuna. Pajistea

poate hrani multe oi asa ca sistemul functioneaza fara

dificultati. Totusi, cativa membri egoisti ai comunitatii vor

sa-si sporeasca profitul personal, astfel isi maresc

numarul oilor din turma. Ceilalti observa oile in plus si, la

randul lor, isi maresc turmele. Curand, bunul comun

(pajistea) este supraglomerata si oile mor de foame

(Hardin, 1968)

Capcane sociale

• Membrii grupului sunt tentati sa actioneze in interes

personal, in detrimentul nevoilor generale ale grupului

(atunci cand resursa este comuna)

• Membrii grupului sunt tentati de castigurile pe termen

scurt ale comptetitiei, insa, daca urmaresc aceste

castiguri, antreneaza pierderi pe termen lung

• Strategia de rezolvare a conflictului: comunicarea directa

(v. Studiile lui Brechner)

In ambele tipuri de jocuri:

• - participantii tind sa isi justifice propriul comportament

situational (Trebuie sa ma protejez impotriva relelor intentii

ale celuilalt) si sa justifice comportamentul celuilalt

membru pe baze dispozitionale (Nu e de incredere, E

lacom) – Eroarea fundamentala de atribuire

• Motivele membrilor se pot schimba in timp: la inceput,

oamenii sunt motivati de usurinta obtinerii unui castig, apoi

de minimizarea pierderilor iar, in final, de pastrarea unei

imagini dezirabile social

• In situatii de conflict real, cele doua jocuri nu presupun

castiguri sau pierderi totale (de la zero)

Rezolvarea dilemelor sociale – modalitati de stimulare a

cooperarii

• Stabilirea si impunerea de reguli (reglementarea

comportamentului) – exemplu: limitarea vanatorii si a

pescuitului

• Formarea de grupuri mici – creste responsabilitatea

asumata de catre membrii, sentimentul identitatii de grup si

al apartenentei la grup este mai puternic; Stabilitatea

rezidentiala creste nivelul identitatii de grup si tendinta de

cooperare a membrilor

• Comunicarea – clarifica normele de grup, asteptarile

mutuale ale membrilor, permite asumarea angajamentului

de a coopera, reduce neincrederea

Rezolvarea dilemelor sociale – modalitati de stimulare a

cooperarii

• Schimbarea beneficiilor pentru a face cooperarea mai

valoroasa/apreciata

Exemplu: reducerea poluarii generate de trafic (fiecare

sofer considera ca o singura masina – a lui – nu

contribuie in mod semnificativ la poluare); anumite orase

(Canada) ofera recompense (benzi speciale sau taxe

reduse de autostrada) familiilor care se asociaza pentru

a-si duce copiii la scoala

Cauze ale conflictelor

Perceptia inechitatii

• Echitatea - Corectitudinea distribuirii recompenselor in

raport cu contributia fiecarui membru’

– Outputurile mele/ Inputurile mele = Outpurile celuilalt/ Inputurile

celuilalt

• Definirea inputurilor si a outpurilor poate diferi de la un

individ la altul

• Atunci cand comparatia implica persoane cu statut oscial

diferit, inechitatea in favoarea persoanei cu statut social

mai inalt este mai usor acceptata

Cauze ale conflictelor

Atributii si perceptii eronate

• Teoria atribuirii (Heider, 1958) – indivizii formuleaza in

permanenta ipoteze intuitive asupra cauzelor

evenimentelor care au loc in grup

• Eroarea fundamentala de atribuire