Curs 7 : 22.04.2015Art. 59 orice persoan are dreptul la nume, domiciliu i reedin, precum i la o stare civil dobndit n condiiile legii. Sunt n acelai timp drepturi personale nepatrimoniale.Dreptul la numeArt 82 NCC orice persoan are dreptul la numele stabilit sau dobndit potrivit legiiDreptul la nume este in acelai timp un drept fundamental al omului. ntr-o spe, Burgharz contra Elveiei din 22 februarie 1994, CEDH a spus ca art. 8 din convenia european nu se refer la nume. Cu toate acestea, numele, ca mijloc de identificare al persoanei privete via privat i de familie a acesteia i pe aceast cale, prin protecia pe care art. 8 o garanteaza vietii de familie si privata se asigura si protectia dreptlui la nume in sensul conventiei eruopene a drepturilor omului. Era vorba despre schimbarea numelui la incheierea casatoriei. Legislatia Elvetiei, ca si legislatia noastr, prevedea soluia c se putea pastra numele fiecaruia dintre viitorii soti sau se poate schimba. Singurele variante pe care le prevedea legislatia Elvetie erau fie sa se ia numele unuia dintre ei ca nume comun, fie sa se ia numele lor reunite. n spe, unul dintre viitorii soi a dorit o soluie intermediar el s ia numele reunite, iar celalalt s ramana cu numele lui. Cu aceast problem s-a ajuns pana la CEDH, pt ca particularitatea spetei era ca persana care dorea aceasta solutie mixta era o persoana cunoscuta in elvetia. Interesul tinea atat de viata sa profesional, dar avea si un interes legat de viata de familie, respectiv de a lua numele celuilalt sot. Numele comun exprima ideea de familie in exterior si coeziunea vietii de familie. CEDH a condamnat Elveia pentru ca nu permitea si o solutie intermediara. Aceasta jurisprudenta a fost avuta in vedere de redactorii noului cod civil si s-a armonizat si legislatia noastr.n materia protectiei drepturilor copilului, art. 7 din Conventia ONU cu privire la drepturilor copilului, ratificata de romania prin legea 18/1990, prevede c acesta se inregistreaz imediat dup naterea sa i are dreptul la nume. Este un drept fundamental al copilului nc de la naterea sa. Aceast dispoziie o gsim in legea 272/2004 cu privire la protectia si promovarea drepturilor copilului.n ceea ce priveste structura numelui, art. 83 arat ca numele cuprinde numele de familie i prenumele. Pseudonimul i porecla nu sunt expres reglementate n acest context. Pseudonimul este un nume fictiv ales de catre o persoan care dorete s desfoare o anumit activitate sub acest nume. (literar, artistic). Pseudonimul, n masura in are se desfasoara aceasta activitate in manier legal, se bucur de o protecie juridic in sensul art. 254 din C. civ, care se refera expres la apararea dreptului la nume. Alineatul 3 spune c se aplic in mod corespunztor si in privinta dreptului la pseudonim.Porecla este doar un apelativ care anturajul il da unei anumite persoan. Nu are valoare juridic. Totui, in cazierele judiciare, se ntlnesc si porecle.Dobndirea numeluiArt. 84 alin. (1) stabilete ca numele de familie se dobndete prin efectul filiaiei in condiiile prevzute de lege. ntruct numele de familie se dobndete chiar la natere, distingerea din cod este cea intre copilul din cstorie si copilul din afara cstoriei. Potrivit art. 449 din NCC, copilul din cstorie ia numele de familie comun al prinilor si. Dac prinii nu au un nume comun, atunci el poate s ia numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. n situaia copilului din afara cstoriei, aici distingem mai multe ipoteze si depinde cum s-a stabilit filiatia fata de ambii prini. Filiaia poate sa se stabileasc concomitent la naterea copilului sau succesiv. Sunt situatii cand se naste un copil din afara cstoriei. Dac se face recunoasterea copilului respectiv, atunci el are filiatia stabilita fata de ambii parinti inca de la natere. In aceasta situatie, nu exista o deosebire dintre copilului din interiorul cstoriei si cel din afara cstoriei. Se va stabili numele in aceeai modalitate. Sunt situaii cnd, fiind din afara cstoriei, se stabileste mai intai filiatia fata de mama si ulterior se stabileste si paternitatea. Paternitatea putandu-se stabili prin recunoastere (un act unilateral de vointa din partea barbatului) sau pe cale judectoreasc, respectiv a unei aciuni n stabilirea paternitii copilului din afara cstoriei. i in aceasta situatie, inc are se stavileste ulterior filiatia si fara de celalalt parinte, rezulta ca la nasterea copilului, acesta ia numele mamei. Ulterior, in momentul in care se stabileste si paternitatea, copilul, prin acordul parinilor, poate lua numelee de familiei al parintelui fata de care s-a stabilit ulterior filiaia sau numele reunite ale acestora. O alt ipotez este aceea a adopiei. i in cazul adoptiei vorbim de dobandirea numelui de familie pentru motivul ca adoptia este o operaiune juridic ce are semnificaia unei noi nateri din punct de vedere juridic. Se ntocmete un alt act de natere. Art. 473 NCC copilul adoptat dobandeste prin adoptie numele de familie al celui care il adopt. Adopia o pot face doi soi. Ei trebuie s se inteleaga si sa declare numele de familie pe care l-au ales in fata instantei care ncuviineaz adopia.Modificarea numelui de familieArt. 84 alin. (1) numele de familie poate fi modificat prin efectul schimbrii strii civileActele de stare civil, in msura in care intervin, produc efecte in planul numelui. Principalele acte/fapte de stare civil Cstoria : (mai multe ramuri) ncheierea cstoriei Divorul regla este c se revine la numele avut iniial, prin excepie, se poate purta numele luat la ncheierea cstoriei, daca exist acordul celuilalt so sau dac instana constata existena unor motive ntemeiate Nulitatea cstoriei in cazul in care castoria este anulata, intotdeauna se revine la numele dinaintea cstoriei. Nu exist posibilitatea pstrrii numelui, nici macar in cazul cstoriei putative Filiaia (in cazul copilului din cstorie = ia numele de familie al soului mamei. Dac soii au nume diferite si copilul a luat numele tatalui, iar ulterior se tagaduieste paternitatea, inseamna ca filiatia copiluli respectiv este inlaturata cu efect retroactiv total. Copilul devine din afara casatoriei. Un efect al tagaduirii paternitatii este si inlaturarea numelui pe care l-a luat copilului. Va lua numele mamei de la naterea acestuia. La fel se intampla inc azul in care s-a facut o recunoastere de paternitate pentru un copil din afara cstoriei i se contest ulterior recunoasterea de paternitate. Adopia poate s nceteze n cazul n care exist un motiv de nulitate sau atunci cnd intervine un motiv de desfacere. i in aceasta situatie, inrucat copilul a luat numele de familie al adoptatorului, prin efectul ncetrii adoptiei, se revine la numele avut anterior. Cu toate acestea, instana de judecat poate sa ncuviineze copilului s pstreze numele de familie luat la ncheierea adopiei.

Stabilirea prenumeluiArt. 84 alin. (2) prenumele se stabilete tot la data nregistrrii naterii, pe baza declaraiei de natere. Teza a II-a a textului legiuitorul a prevzut c este interzis nregistrarea fcut de ofierul de stare civila a prenumelor ridicole, indecente etc. Un caz particular in ceea ce privete prenumele il ntlnim in materia adopiei, pentru c adopia nseamn o noua natere juridic. Art. 473 alin. (3) permite ca, pentru motive temeinice, instana, cnd ncuviineaz adopia, s dispun i schimbarea prenumelui copilului. Ipoteza copilului aflat in situaii specialeArt. 84 alin. (4) cazul copilului gsit, nscut din prini necunoscui, prsit de mama in spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilit, in aceste ipoteze, numele si prenumelui copilului se stabilesc prin dispoziia prenumelui. Schimbarea numelui pe cale administrativOrdonana Guvernului 41/2003 aprobat prin legea 323/2003. Numele de familie i prenumele se pot schimba pe cale administrativ. Presupune ns existena unor motive temeinice sau unor cazuri bine justificate. n ceea ce privete procedura se formuleaz cerere la serviciul public comunitar de eviden a persoanelor aflat in subordinea consiliului local al comunei, municipiului, orasului in a carui raz teritorial persoana are domiciliul. Legea spune c cererea respectiv trebuie nsotita de acte. Se urmeaza o rpocedura prealabila de publicare unui extras al cererii in M.Of. pentru a se aduce la cunotina tuturor schimabrea numelui, pentru ca dreptl la nume este un drept personal nepatrimonial opozabil erga omnes. Cererea se soluioneaz prin schimabrea numelui, se trimite de la serviciul public local la serviciul judetean, acolo se verifica si deciaizia de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a tarii se emite de presedintele consiliului judetean, respectiv primarul general al municpiului Bucureti. n cazul inc are se admite cererea, se urmeaz circuitul invers, de la dispozitia consilului judetean se intoarce la serviciul local si se face cunscuta decizia persoanei interesate. Se face meniune pe marginea actului de natere pe marginea actului de cstorie, dac este cazul. (Dac persoana respectiv este cstorit si si-a schimbat numele de familie exista obligatia de a purta numele astfel luat in timpul casatoriei. Este o obligatie personal. Schimbarea numelui nu se poate face pe cale administrativa decat cu consimtamantul celuilalt so.Efectele dispoziiei schimbarii numelui pe cale administrativ se produc de la data inscrierii mentiunii pe marginea actului de natere. mpotriva deciziei sau dispozitiei prn care s-a dispus schimbarea numelui, se poate exercita calea de atac, mai exact pe cale judecatoreasca potrivit legii contenctiosului administrativ, se poate cere anularea acestei dispozitii sub conditia de a se face dovada unei vatamari si sub conditia de a se face dovada ca, din motive neimputabile, persoana interesata vatamata nu a putut formula opozitie in termenul legal. Dreptul la domiciliuVorbim de o identificare nu prin cuvnt, ci n spaiu. i codul civil are in vedere dou elemente : Domiciliul (un drept pe care il are persoana fizica. Art. 86 alin. (1) prevede ca cetatenii romani au dreptul sa isi stabileasc sau sa isi schimbe in mod liber domiciliul sau resedinta in tara sau in strintate in condiiile stabilite de lege. nainte de 1989, nu era aa.)

Trsturi : Inviolabilitatea Stabilitatea (art. 87 prevede ca domiciliul persoanei fizice este acolo unde persoana fizica declara ca isi are locuina principal) Unicitatea (o persoan are un singur domiciliu) Obligativitatea (orice persoan fizic are un domiciliu)Felurile domiciliului Domiciliile de drept comun (domiciliul care intruneste condiiile prevazute de art. 87 i locul unde aceasta, potrivit art 89, si-a stabilit domiciliul, adic a ales locul respectiv cu intenia de a avea acolo locuina principal) Domiciliul legal (n cazul persoanelor care nu i exprim voina, nu pot sa si-o exprime cazul minorilor, cazul celor pui sub interdicie) Domiciliul profesional (prevzut de art. 96 este cazul profesionistului n tot ceea ce privete obligaiile patrimoniale ce s-au facut sau urmeaz a se executa, adic locul intreprinderii textul spune are domiciliul I la acel loc) Domiciliul ales (art. 97 prile unui act juridic pot s aleag un domiciliu n vederea exercitrii drepturilor si executarii obligaiilor nascute din acel act. Alegerea trebuie facuta in scris)Dac ne plasam pe trmul drepturilor fundamentale, ne intereseaz domiciliul de drept comun si cel de drept legal. Sunt obligatorii pentru orice persoan fizic. Reedina = art. 88 locul unde persoana i are locuina secundar, alta dect aceea de domiciliuLegea reglementeaz stabilirea si schimbarea domiciliului art. 89. Legea special este OG 97/2005 privind evidena, domiciliul, reedina si actele de identitate ale cetenilor romani, aprobata prin legea 290/2005. Domiciliul are importanta in vederea exercitrii drepturilor si libertatilor sale civile. Reglementarea special are un alt scop i rezult chiar din titlul legii Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu opereaz dect atunci cnd cel care ocupa sau se muta intr-un loc a fcut-o cu intenia de a avea acolo locuina principal. Reinem ca elementul esenial central este intenia, voina unilateral a persoanei fizice de a-si stabili locuina principala la o anumita adresa. Sunt pe trmul autonomiei de voin. Art. 90 instituie pentru situaiile pentru care se instituie o prezumie de stabilire a domiciliului - respectiv reedina care va fi considerata domiciliu cnd acesta nu este cunoscut. In lipsa de reedina, persoana este considerata ca domiciliaz la locul ultimului domiciliu. Dovada domiciliului si a reedineiArt 91 cartea de identitate = principalul mijloc de probn ceea ce priveste ordonanta 97/2005, meniunea privind reedina se inscrie pe un document, numit dovada de resedinta, care insoteste cartea de identitate electronica si cartea de identitate provizorie. Situaiile speciale n care vorbim de domiciliul legal (art. 92) Cazul minorului Cazul celui pus in interdictie judecatoreascaCazurile speciale, tot pentru copil, de la art. 93 i domicilul persoanei puse sub curatela, art. 94.Art. 92 0 este vorba de minorul care nu are capacitate deplina de exercitiu si are domiciliul la parinti. Daca parintii nu locuiesc impreuna, la acela la care minorul locuieste in mod statornic. Daca parintii sunt separati si nu se inteleg, decide instanta de tutel potrivit alin. (2).Prin excepie, domiciliul copilului poate fi stabilit si la alte persoane in afara de parinti, la bunici, alte rude. Este o situaie de excepie pentru ca regula este de a nu separa copilul de prini dect n cazurile n care exist motive ntemeiate.