Curs 6 Tulburarea de Personalitate Borderline_20

7/29/2019 Curs 6 Tulburarea de Personalitate Borderline_20

1/20

TULBURAREA DE PERSONALITATE

BORDERLINE


2/20

Scurt istoric

Tulburarea de personalitate borderline prezinta trasaturi

si manifestari clinice nespecifice, provenite din

principalele arii nosografice: a nevrozelor, a psihozelor

si, desigur, a tulburarilor de personalitate.

borderline (engl.) = de granita. Cu acest apelativ au fost

etichetati pacientii care nu apartineau in mod evident nici

unei categorii, dar aveau aspecte psihopatologice, cum

ar fi : regresii severe, ostilitate in relatia terapeutica si

contratransfer negativ, atitudine paranoida.


3/20

Scurt istoric

La origini, notiunea de sindrom de granita nudesemna o boala, ci acoperea o zona incerta pentrupsihiatri. Se presupune c termenul de "personalitateborderline" a fost introdus n literaratura de

specialitate de Hugues (1884) care a descris unpacient cu tulburri de personalitate aflate la limita"nebuniei". La sfarsitul anilor 70 ai secolului trecut,tulburarea capata recunoastere clinica prinincluderea sa in DSM III (1980).

J.G.Gunderson pledeaza pentru statutul de boala desine statatoare (self-disorder) datorita severitatiiafectarii personalitatii si a perspectivelor saleevolutiv-ajustative, necesitnd consecvent si imperiosmsuri terapeutice specifice, complexe si foarteelaborate.


4/20

Scurt istoric

In istoria sa, termenul de borderline a exprimat:

granita dintre psihoza si normalitatea psihica;

o forma usoara de schizofrenie,o schizofrenie de

granita, care, la randul ei, a primit si alte denumiri:schizofrenie latenta, schizofrenie ambulatorie,

schizofrenie moale, stearsa, pseudonevrotica, de

spectru, etc.;

un subtip de tulburare a personalitatii, alaturi depersonalitatea emotional-instabila;

o tulburare propriu-zisa de personalitate, cu statut

legitim in aria acestui grup nosografic;

o entitate nosografica independenta.


5/20

Scurt istoric

Psihiatrul american Gunderson (1994) continua sasustina notorietatea diagnosticului, pana la gasirea

altei etichete mai adecvate din punct de vedere

nosologic(spre deosebire de tulburarea de

personalitate cu disreglare emotional-afectiva sau

tulburarea de personalitate afectiv-impulsiva).

Tulburarea de personalitate borderline e cauzata de

o combinatie complexa de factori genetici, sociali si

psihologici.Toate teoriile moderne sunt de acord ca enecesara interactiunea mai multor cauze pentru ca

tulburarea sa devina manifesta.


6/20

Elemente de diagnostic.

Elementul esential il constituie un pattern pervasiv deinstabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sinesi a afectelor si impulsivitate marcata, care incepeprecoce in perioada adulta si este prezent intr-o varietate

de contexte.(DSM-IV)

Frica de abandon(real sau imaginar) duce la schimbariprofunde in imaginea si stima de sine a

pacientului.Acesta poate crede ca merita sa fie

abandonat.Teama este legata de intoleranta in fatasinguratatii si nevoia de a fi permanent inconjurat de

lume.Eforturile facute pentru a nu ramane singur includ

adesea comportamente automutilante sau de suicid.


7/20


Pacientul are relatii intense, instabile, insa nu reusestesa-i vada pe ceilalti decat prin extremele de idealizare

sau devalorizare.In termeni psihologici, reflecta

sciziunea.Instabilitatea relationala este de asemenea

influentata de alte simptome ale tulburarii borderline,cum ar fi dificultatea de a-si regla starile emotionale si

impulsivitatea , de a fi singur si teama de respingere.

Perturbarea de identitateeste caracterizata, la pacientii

borderline, printr-o imagine de sine instabila.Ei au valori,obiceiuri si atitudini dominate de persoana langa care se

afla.


8/20


Impulsivitateacelor cu borderline este de obiceiautovatamatoare, desi intentia este alta.Formele desintalnite de comportament impulsiv sunt legate de abuzulde o substanta, de alcool, bulimia, promiscuitatea si

sofatul imprudent.Comportamentul automutilant sau suicidar, in specialtentative recurente de suicid, gesturi sau amenintari,sunt caracteristice pacientului cu borderline.Acteleautodistructive apar adesea in adolescenta precoce si

sunt grabite de amenintari de abandon sau respingeredin partea celor din jur.


9/20


Afectivitate instabila, caracterizata prin emotii intense,volatile si extreme, asemanatoare cu cea a depresivilor

sau a celor cu tulburare bipolara.In tulburarea borderline,

insa, aceasta afectivitate instabila(ex: episod depresiv

intens, neliniste, furie, panica sau disperare) dureazadoar cateva ore, iar disforia este rar depasita de

perioade de bunastare sau satisfactie.

Sentimentul cronic de videste descris ca o senzatie

viscerala, simtita de obicei in abdomen sau in piept.Estediferit atat de senzatia de plictiseala, cat si de cea de

angoasa existentiala.Este in schimb asociat cu

singuratatea si inutilitatea.


10/20


Furiapoate fi asociata, la indivizii cu tulburareaborderline, cu un exces temperamental sau cu raspunsulcopilului la frustrare excesiva, care a fost integrat.Oricarear fi cazul, multi pacienti cu aceasta tulburare declara ca

simt furie in cea mai mare parte din timp.Simptomul disociativ:se simt pe ei insisi ca nefiind realisau simt lumea inconjuratoare ca ireala.Acest simptompsihotic este asociat cu schizofrenia si cu tulburarea destres posttraumatic, insa in tulburarea borderline,

simptomele sunt de scurta durata, cel mult cateva zile, siau loc de obicei in legatura cu stresul.La celalalt pol segaseste ideatia paranoida.Pacientii cu tulburareborderline reusesc sa-si corecteze acesteneconcordante cu realitatea prin feedback.


11/20

11

Criterii de diagnostic (DSM-IV)

Diagnosticul de tulburare de personalitate

borderline se pune atunci cand sunt prezente

cinci (sau mai multe) dintre urmatoarele criterii:

Eforturi disperate de a evita abandonul real sauimaginar.Nota:Nu include comportamentul suicidar sauautomutilant, care figureaza la criteriul 5;

Un pattern de relatii interpersonale intense si instabilecaracterizat prin alternare intre extremele de idealizare si

devalorizare;Perturbare de identitate:imagine de sine sau constiintade sine marcat si persistent instabila;


12/20

12


Impulsivitate in cel putin doua domenii care

sunt potential autoprejudiciante(de ex., cheltuieli,

sex, abuz de o substanta, condus imprudent, mancatcompulsiv).Nota: Nu include comportamentul suicidar

sau automutilant, care figureaza la criteriul 5;Comportament, gesturi sau amenintari recurente desuicid ori comportament automutilant;

Instabilitate afectiva datorata unei reactivitati marcate a

dispozitiei (de ex., disforie episodica intensa, iritabilitatesau anxietate durand de regula cateva ore si numairareori mai mult de cateva zile);


13/20

13


Sentimentul cronic de vid;

Manie intensa, inadecvata ori dificultate in a controla

mania (de ex., manifestari frecvente de furie, starecoleroasa permanenta, batai repetate);

Ideatie paranoida sau simptome disociative severe,

tranzitorii, in legatura cu stresul.


14/20

ETIOLOGIE

Pattern familial: boala este de aproape 5 ori maifrecventa printre rudele biologice de gradul I ale celor cutulburarea decat in populatia generala.De asemenea, seconstata o prevalenta superioara a depresiei majore,

alcoolomaniei si toxicomaniei.Factori neurofiziologici: s-a evidentiat un prag scazut deexcitabilitate in sistemul limbic, observatie care ar puteafi corelata cu labilitatea afectiva si cu impulsivitateaacestor pacienti.

Factori biochimici: exista date care evidentiazadeficiente in metabolismul central al serotoninei(J.G.Gunderson,1989), care ar putea fi corelate cu disforia,impulsivitatea si depresia.


15/20

ETIOLOGIE

Factori psihopatologici:

-Manifestari psihotice care apar in mod spontan, dar

mai ales in urma unor situatii psihotraumatizante sau

stresante;

-rezultate psihologice sever perturbate la teste si tehnici

nestructurate,de genul celor proiective ( Rorschach,

Szondi,etc.)

In functie de etate, cultura si sex, tulburarea debuteaza

la varsta adulta tanara, si este identificata in multe locuri

din lume.Ea este diagnosticata predominant la

femei(aproximativ 75% din cazuri).


16/20

Diagnostic Diferential

Schizofrenia se diferentiaza datorita manifestarilor

psihotice ale acesteia.In tulburarea borderline,

fenomenele psihotice sunt efemere( durata de ore sau

zile), pe cand in schizofrenie evolueaza pe parcursul mai

multor luni.

Tulburarea schizotipala se deosebeste prin manifestarile

patologice ale ideatiei( idei de urmarire), ca si prin unele

manifestari senzoriale de aspect psihopatic , a caror

evolutie este mult mai indelungata si mai elocventadecat in tulburarea borderline.

Tulburarea de personalitate schizoida se deosebeste

prin dezinteresul si detasarea fata de problemele vii ale

vietii si prin incapacitatea de traire si rezonanta afectiva.


17/20

Diagnostic DiferentialTulburarea de personalitate paranoida prezinta ca

deosebire suspiciune si neincredere cronica, elocventain comunicare si o surprinzatoare stabilitate a imaginii de

sine.

Tulburarea de personalitate dissociala este ilustrata prin

sfidarea si violarea drepturilor celorlalti, ca si printr-osurprinzatoare lipsa de sensibilitate sau de remuscare,

trasaturi care lipsesc in tulburarea borderline.

Tulburarea de personalitate dependenta se distinge prin

grija coplesitoare pentru o relatie paternalista,

protectoare si dorinta excesiva de ocrotire, ingrijire si

ghidare.

Tulburarea de personalitate narcisica se distinge prin

dorinta de afectiune, de a fi admirat si conduita

grandilocventa.


18/20

Abordare terapeutica

In ultimele doua decenii , tratamentul pentru tulburareaborderline s-a schimbat in mod radical, si in consecinta

prognosticul s-a imbunatatit enorm.

Spitalizarea are de obicei durata scurta.

Psihoterapia este partea decisiva a tratamentului.Recomandarea standard este de o sedinta sau doua pe

saptamana pe o perioada de la 1 la 6 ani. (A BPD

Brief, de J.G. Gunderson, revised 2006).

Esential pentru succesul terapiei este dezvoltareasentimentelor de incredere si apropiere a pacientului fata

de terapeut, in considerentul ca astfel isi va dezvolta

abilitatea de a avea relatii de aceeasi natura si cu alte

persoane.


19/20

Abordare terapeutica

Terapiile folositoare sunt: psihanalitica,comportamentala, de familie si de grup.

Terapia de grup este, de asemenea,

recomandabila pacientilor borderline care

prezinta, in plus, o conditie aditionala caalcolomania sau toxicomania.

Abordarea psihofarmacologica este considerata

ca adjuvanta si este recomandata episodic sisituational


20/20

20

BibliografieAmerican Psychiatric Association, DSM-IV-TR,2000

Tudose F.,Tudose C.,Dobranici L.,Psihopatologie sipsihiatrie pentru psihologi, Ed. Infomedica,Bucuresti,2002

Ionescu G.,Tulburarile personalitatii, Ed. Asklepios,Bucuresti, 1997

J.G. Gunderson, A BPD Brief,

www.borderlinepersonalitydisorder.com, 2006

Carol FRIEDMANN, Tulburarea de personalitateBORDERLINE o realitate clinico-nozologicaincontestabila, Revista Romana de Psihiatrie, Nr 3-4/2002
http://www.borderlinepersonalitydisorder.com/http://www.borderlinepersonalitydisorder.com/

Curs 6 Tulburarea de Personalitate Borderline_20

Documents

Transcript of Curs 6 Tulburarea de Personalitate Borderline_20