Curs 6. Politica Privind Concurenta

10
Politica privind concurența Este esențială pentru formarea și funcționarea pieței unice Poziție diferită a statelor membre: Germania și Franța - mecanismul pieței nu acoperă distribuția corectă a resurselor, deci e nevoie de o politică comună privind concurența care încurajeze formarea de firme europene și creșterea competitivității acestora Marea Britanie, Olanda și Luxemburg - mecanismul pieței trebuie lăsat funcționeze și să stabilească gradul de competitivitate al firmelor europene în raport cu cele americane sau japoneze

description

curs

Transcript of Curs 6. Politica Privind Concurenta

Politica privind concurenta

Politica privind concurenaEste esenial pentru formarea i funcionarea pieei unicePoziie diferit a statelor membre: Germania i Frana - mecanismul pieei nu acoper distribuia corect a resurselor, deci e nevoie de o politic comun privind concurena care s ncurajeze formarea de firme europene i creterea competitivitii acestoraMarea Britanie, Olanda i Luxemburg - mecanismul pieei trebuie lsat s funcioneze i s stabileasc gradul de competitivitate al firmelor europene n raport cu cele americane sau japoneze

Piata Uniunii Europene este:Fragmentat din punct de vedere al cererii i al oferteimbrac trsturile pieei cu concurena monopolistic:Un numr (relativ) mare de productori cu o putere de pia relativ mic asupra ntregii piee a unui bun;Poziia de monopol deinut de fiecare din productori asupra unei forme difereniate a aceluiai produs.

Trsturile politicii privind concurenaBaza solid conferit prin tratate;Nu a nlocuit politica privind concurena din statele membre;Reglementeaz concurena la nivel comunitar, n paralel cu politicile naionale privind concurena, care se aplic pentru operaiuni ntre firme naionale.Comisia European este instituia care reglementeaz, investigheaz, decide, aplic i sancioneaz cazurile care ntra sub incidena regulilor concurenei.

Politica privind concurena este ndreptat spre trei direcii importante:Lupta mpotriva: nelegerilor restrictive;Subveniilor i altor ajutoare de stat;Altor surse de distorsiuni cum ar fi standarde, norme, etc.nelegerile restrictiveSunt: Acordurile orizontaleAcordurile verticaleFuziunile i achiziilleAcordurile orizontale

Sunt ncheiate ntre firme actual sau potenial concurente i presupun:Stabilirea n secret a preului pentru bunurile similare;ncheierea de acorduri privind schimbul de informaii cu privire la vnzri;Drepturile de proprietate industrial;Aliane strategice n domenii de vrf.Acordurile verticaleAcorduri de distribuie exclusiv ntre grupuri de furnizori;Acorduri de cumprare exclusiv;Franchizing;Abuzul de poziie dominant.Fuziuni si achizitiiTratatul de la Roma nu include prevederi legate de fuziuni i achiziiiSeptembrie 1990- Regulamentul de control al fuziunilor i achiziiilor, conf. cruia Comisia poate bloca fuziunile transfrontaliere ntre firme ale caror cifr de afaceri global e mai mare de 5 miliarde de euro sau dac cifra de afaceri a cel puin dou firme depete 250 milioane euro.Ajutoarele de statReprezint subvenii guvernamentale oferite firmelor sub forma:Plilor directemprumuturilor cu doband preferenialtergerii datoriilorGarantrii mprumuturilor contractateAjutoarele de statExcepii: cnd ajutoarele au un caracter socialn caz de dezastru naturalCnd sunt acordate zonelor cu o rat ridicat a omajuluiCnd sunt acordate pentru zonele foarte slab dezvoltatePentru conservarea motenirii culturale i istorice