ARBORELE GENEALOGIC Stabilirea genealogiei se realizează prin întocmirea arborilor genealogici în care se marchează:- prezenţa caracterului sau a maladiei- frecvenţa, gradul de expresivitate- sexul mai afectat, etc. Rolul geneticianului este acela de a determina riscul pentru un cuplu sau pentru un viitor cuplu, de a avea un copil afectat de o boală ereditară. Un membru al unei familii care ajunge primul în atenţia geneticianului este denumit proband (caz index sau caz primar). Cel mai adesea fenotipul acestuia prezintă o anumită particularitate. Se urmăreşte apoi, istoria caracterului în familia celui afectat, realizând un arbore genealogic al familiei folosind anumite simboluri standardizate.

Importanţa arborelui genealogic :

• serveşte la delimitarea unei malformaţii congenitale neereditare de o boală ereditară propriu zisă

• ajută la descoperirea modului de transmitere a caracterului sau a maladiei respective de-a lungul generaţiilor.

• FOCOMELÍA este o anomalie

congenitală care consta în ataşarea directă a membrelor,mâinilor şi picioarelor, ca nişte bonturi la trunchi.

Fenocopie. Modificare in expresia fenotipica a unui genotip, care mimeaza expresia fenotipica a altui genotip, sub actiunea unor factori inductori din mediu.

• datele genealogice (ancheta medico biologică familială)

• înregistrarea genealogică (întocmirea arborelui)

• analiza genealogică (stabilirea tipului de transmitere)

Etapele întocmirii arborelui genealogic

Datele genealogice

- proband (caz index sau caz primar).In fisa personala a probandului se consemneaza toate

elementele ce pot servi pentru interpretarea genetica. De ex, la nivelul viscerocraniului pot fi consemnate : implantarea

parului, radacina nasului, planul de implantare a pavilionului urechii, coloratia irisului, dentitia diforma, prognatismul mandibular etc.

Examenul somatic este completat cu analize genetico biologice ca : radiografii, EEG, EKG, cariotip, cromatina sexuala, dermatoglife etc. Se vor consemna toate observatiile obstreticale cu privire la proband.

Inregistrarea genealogica

• Datele genealogice ce constituie ancheta medico biologica familiala sunt reprezentate grafic, cu ajutorul semnelor conventionale, rezultand arborele genealogic.

Analiza genealogică

• Analiza genealogică are la bază stabilirea tipului de transmitere a caracterului patologic urmărit: autozomal dominantă, autozomal recesivă, legată de cromozomii sexuali.

Dacă genele sunt localizate pe cromozomii autozomi, ereditatea se numeşte autozomală. Dacă, pe arborele genealogic, caracterul apare în fiecare generaţie, în proporţii relativ egale la ambele sexe, transmiterea este autozomal dominantă

Arbore genealogic cu transmitere autozomal dominantă

Dacă, pe arborele genealogic, caracterul nu apare în fiecare generaţie şi apare în proporţii egale la ambele sexe, transmiterea este autozomal recesivă

• Dacă, pe arborele genealogic, caracterul apare mult mai frecvent la sexul masculin fiind transmis pe linie maternă, transmiterea este recesivă X-linkată

• Dacă pe arborele genealogic caracterul este transmis de la barbaţi numai fiicelor nu şi fiilor lor, transmiterea este X linkată dominantă

Ereditatea monogenică

• Bolile monogenice (mendeliene) sunt afecţiuni determinate de mutaţia unei singure gene care se transmit de-a lungul generaţiilor, cu impact asupra persoanei afectate şi familiei.

• Există peste 4000 de boli genetice cauzate de defecte monogenice.

• Multe dintre acestea devin evidente clinic încă din perioada neonatală sau din copilărie, după pubertate debutează clinic doar aprox. 10% din ele şi cca. 1% se manifestă clinic în perioada adultă (ex. boala Huntington).

Boli monogenice cu transmitere autozomal dominantă :

Osteogeneza imperfectă

- anomalie de producţie a colagenului, principala proteină fibroasă din os

• Tablou clinic:Scheletul:□ oase anormal de fragile□ deformarea oaselor□ scurtarea oaselorAltele:□ ochi de un albastru transparent□ hemoragii□ dentiţie defectuoasă□ musculatură redusă□ articulaţii şi tendoane slabe

Boala Huntington (Coreea Huntington)

• Gena IT15 (cr. 4) conţine tripleta CAG care se repeta mai mult decat normal (11-26), codifică o proteină, huntingtina, a cărei formă mutantă nu mai poate fi eliminată enzimatic. Ea este toxică pentru neuronii care o produc şi pe care îi distruge.

• Boala provoacă mişcări rapide şi coreice, demenţă şi pierderea abilităţilor mentale. De asemenea, afecţiunea provoacă tulburări cognitive, de la dificultăţi de atenţie şi uitare, până la demenţă,tulburări de comportament, tendinţă de suicid.

• Detectare bolii Huntington► RMN cerebralAcesta decelează atrofierea nucleului caudat, apoi al ansamblului cortexului.► Diagnosticul geneticAcesta analizează cromozomul 4 şi numărul repetărilor tripletului respectiv

• Guta este una dintre cele mai frecvente forme de artrită, adică de inflamaţie a unor articulaţii, provocată de creşterea nivelului de acid uric, care la nivelul articulaţiilor provoacă inflamaţie, edem (umflare) şi durere.

• Polidactilia, sindactilie şi adactilie sunt malformaţii congenitale caracterizate prin existenţa unui deget supranumerar la mână sau la picior, rareori mai mult de unul (polidactilia), lipirea degetelor (sindactilia) şi prin lipsa lor ( adactilia).

• Fibroza chistica este o boala in care secretiile mucoase ale organismului au consistenta crescuta, sunt uscate si aderente.

• Acest mucus se intareste si determina simptomatologie, afectand multe organe, in special plamanii si pancreasul.

• Persoanele care au fibroza chistica au probleme respiratorii si probleme cu nutritia sau digestia, cresterea si dezvoltarea.

• Boala este cauzată de o mutaţie la nivelul genei CFTR, care determină modificări ale proteinei responsabile cu transportul ionilor prin membrana celulară.

• Diagnosticul se confirmă prin:- testul sudorii (determinarea

concentraţiei de Na şi Cl în transpiraţia pacientului)

- analiza ADN (care evidenţiază mutaţia genei CTFR).

Boli monogenice cu transmitere autozomal recesivă:

Fenilcetonuria caracterizata prin deficienţe în metabolizarea fenilalaninei (insuficientă sau absenţa enzimei care metabolizează acest aminoacid).

Simptomele bolii apar din primele 5-15 zile de viata:

• semne de afectare neurologica care incep cu manifestari usoare (tremuraturi, alterarea starii de constiinta) pana la coma si convulsii.

• asociat, apar simptome cutanate si simptome digestive (varsaturi, scaune diareice).

• Supravietuitorii au un retard mental sever cu IQ (coeficientul de inteligenta) de 20-30. Afectarea neurologica poate fi insa redusa daca boala este depistata la timp.

Se depisteaza la nastere prin analiza- sangelui (testul Guthrie) : in a treia sau a patra

zi de viata, nou-nascutului i se vor recolta doua-trei picaturi de sange din calcai. Sangele este prelevat pe o banda de hartie speciala, care apoi este trimisa la laborator

- analiza urinei (testul Phenistix). Este singura boală genetică ce poate fi tratată nu

prin medicamente, ci printr-o dietă din care să lipsească fenilalanina.

Albinismul este o maladie aparuta la nastere si consta prin disparitia totala a pigmentului pielii.

Persoanele cu albinism au pielea si parul alb,ochii roz si culoarea obrajilor roz sau albastru deschis.

Sunt sensibile la razele soarelui.

Boli monogenice cu transmitere recesivă X-linkată:

• - hemofilia caracterizată prin tulburarea coagulării sângelui caracterizată prin episoade recurente de sângerare ce apar spontan sau la traumatisme minore; hemofilia A e legată de un deficit la factorului de coagulare VIII iar tipul B de factorul IX de coagulare

• - distrofia musculară constă în deteriorarea progresivă a muşchilor corpului antrenând slăbiciune musculară şi invaliditate, primele manifestări clinice apărând în jurul vârstei de 3-5 ani, cu imobilizare până la 11-13 ani. Tulburările respiratorii sunt comune pe parcursul ultimelor stadii, acestea, alături de afecţiunile cardiace, conducând la deces.

Distrofia musculara Duchene : primele manifestãri clinice apãrând în jurul vârstei de 3-5 ani, cu imobilizare pânã la  11-13 ani. Tulburãrile respiratorii sânt comune pe parcursul ultimelor stadii, acestea, alãturi de afectiunile cardiace, conducând la deces in jurul vârstei de 15 ani.     Este prezentat cazul unui copil de 14 ani cu boalã Duchenne internat pentru patologie recurentã pulmonarã.

Transmiterea dominantă X-linkată

Exemple de boli:

• amelogeneza imperfectă (caracterizată prin smalţ subţire şi cenuşiu al dinţilor la femei şi prin fracturarea dinţilor la bărbaţi)

• rahitismul vitamino D rezistent.

Transmiterea holandrică (legată de cromozomul Y)

• Caracterele determinate de gene localizate pe cromozomul Y se transmit direct de la tata la fiu si nu se transmit niciodata la fiice

• hipertricoza urechilor (peri lungi numeroşi pe pavilionul urechii).

Ereditatea poligenică (multifactorială)

• Ereditatea poligenică constă în acţiunea aditivă a unui număr variabil de gene nealele, care pot sau nu interfera cu factorii de mediu, în determinarea unui caracter normal sau patologic.

• Există o serie de caractere normale cu determinism poligenic ca:

- dermatoglifele ( prezintă o transmitere în mozaic care respectă legea alternanţelor obligatorii, adică un individ primeşte de la mamă desenele dermatoglifice în anumite compartimente şi de la tată desenele dermatoglifice în celelalte compartimente),

- talia, greutatea corporală, tensiunea arterială, inteligenţa, culoarea pielii, ochilor şi părului, caracterele psihice etc.