7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

1/19

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR CU LASER LA CONTROLULCAILOR DE RULARE ALE PODURILOR RULANTE

Faptul ca deplasarea cu poduri rulante a sarcinilor mari provoac

schimbri in poziia stlpilor portani i deci i deformaii ale cilor de rulare ,impune controlul sistematic a poziiei in plan si in nlime a inelor .In cazul folosirii aparaturi geodezice clasice , msurtorile de control

sunt puternic afectate de condiiile grele de msurare , de condiiile grele deacces la calea podului si de cerinele deosebite in ceea ce privete proteciamuncii .

Utilizarea instrumentelor cu laser la controlul cailor de rulare aducecompletri tehnologice , evitnd dezavantajele prezentate .

Instrumentul se aeaz deasupra inei sau in aproprierea ei, raza laserorientnduse pe o axa proiectata.

In funcie de modul de efectuare a citirilor pentru determinarea poziieiinei fata de raza laser , deosebim : metoda vizuala , cu nregistrare fotografica sicu nregistrare fotoelectrica .

1.Metoda vizuala de inregistrare a citirilor

inta de vizare se instaleaz pe partea superioara a inei, seorizontalizeaz cu o nivela sferica si se citete pe grila desenata pe mireta poziiaspotului laser fata de un sistem de coordonate. Astfel se obine poziia muchiei sia prii superioare a inei, putnduse calcula abaterile faa de poziia proiectat.

Mireta se deplaseaz in lungul inei si se fixeaz in punctele unde sunt necesaredeterminri ( de exemplu n dreptul stlpilor portani ). Prin citiri continue pemireta , fata de raza laser se obin informaiile necesare privind traseul in plan siin inalime a inei .

Utiliznd cotele punctelor de control de pe partea stnga i de pe parteadreapt se pot calcula diferenele celor dou linii de referina.

Ecartamentul ntre punctele iniiale se determina cu rulete etalonate,aplicnduse coreciile necesare .

Cotele punctelor se calculeaz ntrun sistem unitar, referit la captulunei ine. Din diferenele de nivel intre punctele iniiale de pe partea stng si depe partea dreapta, intre citirile in punctele determinate pe ina stng si dreapta ,rezulta valorile cotelor. Cu ajutorul lor se pot determina diferenele de nivel intrepartile superioare ale celor doua ine in dreptul consolelor sau la mijloculdeschideri grinzi de reazem si se compara cu abaterile admisibile .

Pentru calculul ecartamentelor se folosesc msurtorile efectuate .O importanta deosebita pentru precizia determinrilor o are precizia de

determinare a centrului fasciculului laser . Pentru indentificarea spotului laser sepot utiliza :

punctul de luminozitate maxima ;

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

2/19

punctul de luminozitate cea mai redusa ; centrul geometric al petei ( media poziiilor extreme ) .Rezultatele experimentale au artat ca la folosirea maximului de

luminozitate al spotului laser , apare un cerc cu raza :

r = 1,22D

L

unde : lungimea de unda a razei laser ;L distanta de la aparatul laser la inta ;D diametrul obiectivului colimatorului laser.

Pentru stabilirea preciziei de determinare a poziiei centrului acestui cerc,sa dedus pe cale experimentala urmtoarea relaie :

1f (mm) = L(0,2310L + 0,5 ) +1,5

Se pot atinge precizii de 3-4 mm pentru cote , de 2-3 mm pentru

poziia planimetrica si 3-5 mm pentru determinarea ecartamentului , in funciede lungimea cii si de condiiile de lucru , precizii comparabile cu cele obinutecu instrumentele clasice , dar timpul de msurare este de trei ori mai mic in cazulfolosiri instrumentului cu laser .

1.2. Inregistrarea fotografica a citiriiUn sistem automat de msurare utiliznd un sistem laser si nregistrarea

fotografica a miretei este prezentat in figura 1.

Principiul de funcionare a sistemului este urmtorul : o camera defotografiere este montata pe podul rulant , deasupra inei 1 . O data cu micarea

podului rulant se modifica poziia camerei in plan orizontal si vertical , datoritaneregulariti inei cu care camera este in permanent contact , prin intermediulrotii 8 si a rolei 7 . In planul filmului in camera fotografica este montata o reea 6. Instalaia este in legtura cu cealaltin prin intermediul troliului 3 si rolei 2.Tensiunea cablului si astfel contactele rolelor 2 si 7 cu cele doua ine esterealizata prin arcul 11 , unul din capetele acestuia fiind rigid legat de camerafotografica , iar celalalt poarta indexul de citire 9 cu ajutorul glisorului 4 .

Prin indexul de citire , care este mobil pe raster , se determina variatiaecartamentului . Camera de nregistrare nu are obiectiv , filmul fiind presatdirect in planul rasterului .

Declannd , se nregistreaz prin contact liniile rasterului , o raza laser10 si informaii asupra staionarii , filmul fiind derulat automat la deplasareapodului .

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

3/19

Figura1 Sistem automatizat de msurare a cilor de rulare

Rezultatele controlului cailor de rulare prin nregistrarea fotografica suntcomparabile cu procedeele geodezice clasice , obinndu-se abateri standard la

determinarea cotelor H= 1,9 mm si referitor la rectilinitate L = 2,1 mm .Un alt sistem de nregistrare fotografica a citirii utilizeaz un instrument

laser, o inta de vizare transparenta, de dimensiuni 10 x 10 cm , precum si ocamera fotografic. Inregistrarea rasterului de pe inta si a spotului laser esterealizata in spatele miretei .

1.3. Inregistrarea fotoelectrica a citirilor

Sistemul de msurare este alctuit dintrun instrument laser cu fascicolparalel si cu fotodetector. In figura 2 este artat schematic un sistem de msurarecare folosete ca detector pentru indicarea deplasrilor fata de aliniament , undisc circular fotosensibil divizat in patru pri egale .

Cand fasciculul este centrat pe detector , fiecare cadran primete aceeailumina . Dezalinierea face sa varieze lumina care cade pe fiecare cadran si dinvariaia indicaiilor aparatului de msurat conectat la fotodetector , rezultadirecia i mrimea dezalinierii .

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

4/19

Figura 2 Sistem de msurare cu disc fotosensibil

In acest sistem nu se iau in considerare perturbaiile produse deatmosfera prin care trece fascicolul laser si deci nu poate fi utilizat pentrudeterminri pe distante mai mari de 200 300 m ( fapt rar ntlnit la c ile derulare ale podurilor macara ) . Chiar si in aceste condiii, cnd nu se iau inconsiderare factori perturbatori , erorile relative sunt de ordinul 10 5 .

Pentru distante mai mari de 200 m trebuie sa se in seama de influentaatmosferei , care se traduce prin fluctuaii ale fascicolului laser . Aceastanseamn ca trebuie sa folosim un sistem de detecie care mediaz in timpenergia laser primita de la diverse elemente de arie de pe un plan perpendicularpe direcia fascicolului . Elementele de arie sunt alese mai mici dectdimensiunile spotului in locul de detecie .

Acest lucru se poate realiza : fie folosind o singura fotocelula dedimensiuni mici care este micat pe diverse poziii de pe aria transversala aspotului laser pentru a fi expusa la lumina laser exact in acelai interval de timpin fiecare punct ; fie folosind un mozaic de fotocelule de dimensiuni egale sisensibilitate egala , care sunt aezate in punctele de coordonate X

isi expuse in

acelasi interval de timp T .Se poate presupune cu o buna aproximaie ca fiecare fotocelula cu

centrul in punctul X i , este omogen iluminata la momentul msurrii cuintensitatea I

i. Fotocurentul dat de fiecare fotocelula este amplificat liniar si

mediat in camp cu un circuit electronic RC. Poziia centrului energiei

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

5/19

fascicolului laser care cade pe mozaicul de fotocelule poate fi determinata derelaia :

X

=

=

=

=

==n

i

i

n

i

ii

n

i

i

n

i

ii

e

r

rX

dtIf

dtIfX

1

1

1

1

Unde : r i - rezultatul integrrii semnalului proporional cu dtIi .

Dezavantajul unui astfel de sistem consta in dificultatea de a ajusta toatecircuitele integratoare ale semnalelor fotocelulelor pentru a obine acelaisemnal r cnd fotocelulele sunt expuse la aceiai intensitate I .

1.4. Determinarea ecartamentelor folosind teodolitul cu laser

Problematica la msurtorile cailor de rulare ale podurilor rulante estedeterminarea ecartamentelor, datorita faptului ca nu exista ntotdeaunaaccesibilitate in lungul cai .

Aplicnd o varianta a metodei interseciei nainte , care presupuneutilizarea unui teodolit cu laser , se poate mari sigurana si precizia determinrii.In acest caz nu mai trebuie montate inte de vizare , ntruct se poate folosi directpata luminoasa a razei laser . Principiul consta n msurarea unghiurilor

orizontale intre punctele de referin .Se instaleaz un teodolit cu laser in punctul de sprijin A ( figura 3 ) si se

traseaz unghiul 2 fata de baza AB , raza laser orientndu se pe calea inei dinstnga . Punctul laser realizat in C servete ca inta pentru un teodolit clasicinstalat in punctul B . Cu acest aparat se determina unghiul 1 intre baza sidirecia punctului laser . Apoi , raza se orienteaz spre punctul E de pe ina dindreapta si se msoar1 si 2 .

Lungimea bazei d se poate msura destul de precis pe pardosealahalei . Cu aceast baza se pot determina 4 6 ecartamente D i intre cele douaine .

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

6/19

Figura 3 Determinarea ecartamentului cu teodolitul cu laser

Daca baza se monteaz pe puntea podului rulant, atunci dup ctevadeterminri , se poate deplasa podul in alta parte si sa se continue msurtorile.La distante de 3550m, pata laser are un diametru de aproximativ 5 mm si estesuficient de luminoasa .

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

7/19

LUCRRI TOPOGRAFICE LA MONTAJUL ELEMENTELOR

PREFABRICATEPrin procedee specifice topografiei inginereti se asigur montajul n

poziie corect a panourilor prefabricate i a stlpilor prefabricai precum i

determinarea abaterilor elementelor acestora n vederea corectrii poziiei nplan, n timpul execuiei.Procedeul vizrii laterale cu teodolitul

Procedeul vizrii laterale cu teodolitul se utilizeaz n special la verificareacorectitudinii montajelor de panouri prefabricate i a irurilor de stlpi.

a) n cazul panourilor prefabricate, procedeul const din determinareadistanelor orizontale de la un plan vertical la cele patru coluri ale fiecruipanou montat (fig. 1); aceste distane se citesc pe mirete aezate orizontaln colurile 1, 2,3, 4, ale panoului prefabricat montat (sau de montat).

Fig.1.Planul vertical de referin este realizat prin bascularea lunetei teodolitului

instalat n punctul A al aliniamentului A-B(axa de montaj auxiliar),paralel cu axa panourilor A-B, cnd aceasta vizeaz mireta aezat npunctul B. Baza A-B se materializeaz la distana L2 m fa de repereleaxiale care definesc axa A-B. Prin plonjarea lunetei se efectueaz pe miretecitirile C1, C2, C3i C4 (citirile se execut n dreptul firului reticular vertical,care intersecteaz mireta aezat cu gradaia zero la panou; n prealabil

teodolitul a fost instalat pe aliniamentul auxiliar -n A- i s-a vizat intainstalat pe acelai aliniament -n B; se nclin luneta ctre mireteleamplasate n colurile panourilor prefabricate), reprezentnd distaneleorizontale de la planul vertical ce trece prin baza A-B pn la colulpanoului. Abaterile colurilor panoului fa de poziia proiectat se determincu relaia:

Lb

Cm ii += 2

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

8/19

unde Cmi reprezint citirea medie pentru colul i, (i =1, 2, 3, 4), fcut dincitirile pe miret executate n ambele poziii ale lunetei (se elimin o serie deerori instrumentale, ridicnd precizia determinrii) iar b grosimea panoului.Dac abaterile i se ncadreaz n abaterile maxime admise la montaj, seconsider ca definitiv poziia panoului (care poate fi monolitizat), iar dac

toleranele sunt depite se iau msuri de corectare a poziiei panoului.Abaterea standard de determinare a valorilor i este dat de relaia:222

bCL ii ++=

n care:L=0,5mm (L fiind 2m, poate fi msurat cu aceast precizie)b=1mm (determinarea grosimii panoului trebuie s se fac cu o precizie maibun de 1mm)Ci este abaterea standard a citirilor; reflect, n special, influenele erorilor decentrare a aparatului i a semnalului vizat, ale vizrii, de estimare a citirilor pe

mirete (se accept ~0,5mm) i de calare.Observaii Pentru a se crea posibilitatea vizrii comode la diferitele nivele ale

construciilor se recomanda ca punctele A i B s fie amplasate ladistane de 25m 30m de pereii frontali ai construciei;

Pentru mrirea preciziei de determinare a abaterilor colurilor panourilorse pot efectua determinri cu teodolitul instalat alternativ n A i B.

b)n cazul verificrii montrii stlpilor prefabricaiAcest procedeu aplicat la verificarea montrii stlpilor prefabricai, permiteobinerea de informaii referitoare la verticalitatea unui ir de stlpi (fig. 2),

fa de planul vertical de referin; pentru a putea stabili verticalitateaabsolut a fiecrui stlp va trebui s se practice acelai procedeu pe ambeleaxe de montaj ale irurilor de stlpi, adic pe axele longitudinale, apoi pe celetransversale (perpendiculare pe cele longitudinale), direcia i mrimeaeventualei nclinri a unui stlp fiind rezultanta compunerii abaterilor de lavertical, determinate pe cele dou direcii perpendiculare.La distana l de axa irului de stlpi A-A1 (l 1m), se materializeaz pe terenaxa paralel A-A1. n punctele A i A1 se instaleaz teodolitul i,respectiv, inta de vizare.

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

9/19

Fig.2Prin ridicarea sau coborrea lunetei se fac citirile Cs i Cj pe miretele aezatesuccesiv la extremitile superioari inferioar a fiecrui stlp. Cu ajutorulacestora se pot determina :

nclinarea transversal a fiecrui stlpiiVi CsCj =

Precizia de montajbCjl ili

2

1+= .

Abaterea standard de determinare a nclinrii transversalese poate evalua cu relaia:

2222 2 CEcmnV ++=

n careabaterea standard provocat de eroarea de calare a teodolitului n sestabilete cu relaia

ccn

h

=

5,0unde este sensibilitatea nivelei torice iar h este

nlimea tronsonului verificat ;abaterea standard a citirilor pe mirete cm

tM

scm 03,02,0 +=

n care : - cm este abaterea standard de citire pe mir n mm,- s este distana de la instrument la mir n metri,

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

10/19

- t este valoarea unei diviziuni de pe mir,-M este mrirea lunetei.

CE reprezint abaterea standard datorat condiiilor exterioare.

Procedeul interseciei naintePrin metoda interseciei unghiulare nainte (fig. 3) se pot, de asemenea,determina abaterile pereilor confecionai din panouri, fa de un planvertical; procedeul elimin dificultile amplasrii miretelor pe colurilepanourilor la cldiri nalte i de volum mare, dar necesit o dotare cuteodolite de precizie i msurarea unghiurilor orizontale de intersecie avizelor ctre colul de panou vizat cu precizie corespunztoare.

Fig.3Se amplaseaz baza de msurare A-B paralel cu faada cldirii, (la o

distan maxim X0= 50 m, avndu-se n vedere ca unghiurile de intersecie avizelor s fie ct mai apropiate e valoarea optim de 100g-120g); se msoarunghiurile orizontale -tip i - ctre fiecare col de panou; admindpunctul A ca origine a sistemului de axe de coordonate rectangulare plane sedetermin abaterile colurilor panoului fa de planul vertical:

X=X0-(Xi+bi)Deplasarea panoului n planul peretelui va fi:

Y=Y0-YiXi i Yi sunt coordonatele calculate ale colului i al panoului, X0 i Y0,coordonatele proiectate ale colului iar bi reprezint jumtate din grosimea

panoului.Abaterile standard de determinare a coordonatelor Xi i Yi sunt date de relaiilede stabilire a preciziei la metoda interseciei unghiulare nainte:

coscos

coscossin

2222

1

2222

1

+=

+

=

ss

ss

cc

cc

Y

cc

cc

X

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

11/19

n care: este abaterea standard de msurare a unghiurilor orizontale i este unghiul de intersecie a celor dou vize.

LUCRRI TOPOGRAFICE N TIMPUL EXECUIEICONSTRUCIILOR NALTE

1 GENERALITI

Trasrile construciilor nalte conduc la probleme specifice ale crorrezolvri mbrac forme tehnice multiple i specializate. Astfel , pot ficonsiderate drept faze (lucrri) deosebite, urmtoarele:

construirea unei reele, adecvate lucrrii, de puncte fixe care s constituiebaza de trasare;

controlul permanent, dup o periodicitate determinat de tipul construciei,scopul i precizia verificrilor, al execuiei verticale a axei construciei,lundu-se n consideraie i influenele temperaturii i vntului;

trasarea centrului construciei si controlul razelor la anumite nlimi; trasarea n nlime i msurarea tasrii; msurtori de urmrire a deplasrilor dup finalizarea lucrrilor de

construcie;

Problemele de msurare capt un caracter ct mai complex, determinrileimplicnd tehnici i tehnologii evoluate, cu un grad mare de specializare,funciede tipul construciei, de scopul i modul de exploatare ulterior al acesteia.

2 REELE PENTRU REALIZAREA CONSTRUCIILORNALTE

n prezent sunt cunoscute dou variante de reele. Astfel acestea suntdefinite funcie de tipul, scopul i exploatarea construciei respective.

n acest sens, n cazul cldirilor nalte ale construciilor nalte industriale(couri de fum, de degajare a cenuilor cocsice, turnuri de rcire ) se folosesc, nmod obinuit, reele planimetrice dreptunghiulare.

Pentru realizarea msurtorilor de trasare i control la turnurile deteleviziune, relee de nlime mare ori la antenele radio - intravilan sauextravilan - necesit realizarea unei reele de microtriangulaie .

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

12/19

2.1. REEAUA PLANIMETRIC DREPTUNGHIULAR

Datele iniiale ale unei construcii de acest tip (co de fum industrial, turn

de rcire, etc) sunt date n funcie de destinaia construciei, de ctre beneficiar.Acesta impune nlimea construciei, preciziile constructive i ale trasriiplanimetriei, neexistnd pn n prezent, dimensiuni unitare fundamentatetiinific.

Sunt foarte importante indicaiile cu privire la precizia unor mrimi(abaterea standard , abaterea maxim admis 23 sau tolerana 46 )pentru punerea de acord dintre constructor i inginerul topograf.

Abaterile limit admise , se ncadreaz n limitele de 5 mm i 20 mm.Pornindu-se de la cerinele de precizie impuse de reeaua de planimetrie aconstruciei i de la cerinele suplimentare dependente de construcie, vor trebui

alese metodele i aparatura necesare pentru msurtori.n figurile 1 i 2 sunt redate trei exemple de reele de trasare.

n figura 1.a. sunt redate tipuri de couri de fum de nlime mic de pn la 120m cu tipul de reea de trasare care se preteaz cel mai bine n aceste cazuri. AxaAE este paralel cu direcia unei axe a reelei topografice de construcii i va fitrasat n funcie de aceasta. Pe axa AE vor fi marcate centrele turnurilor 1 i 2,precum i punctele mai ndeprtate S i B.

Pentru sigurana desfurrii construciei n centrele 1 i 2 se vor ridicaperpendiculare n ambele direcii i vom marca la aceeai distan punctele deobservaie B i punctele de control S.

Punctele de observaie i control trebuie s fie materializate n afara zoneide influen a construciei. Pentru evitarea vizelor nclinate i cu aceasta ainfluenelor ce ar diminua precizia (prin nclinarea axei principale i prin eroareade vizare suplimentar ce deformeaz imaginea vizat) distana ntre punctul destaie B i centrul coului de fum trebuie s fie aproximativ egal cu nlimea Ha construciei, nicidecum mai mic de 2/3 din H.

Pentru ca punctul B s poat servi att la msurtori de trasare, ct i lacele de urmrire de dup execuie, ele trebuie determinate cu o abatere standard

Reele planimetricedreptunghiulare

Reele pentru realizarea

construciilor nalte

Reele de microtriangulaie

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

13/19

3 mm, deasemenea trebuie materializat cu pilatri cu dispoziiv de centrareforat. La nevoie pilatri se vor utiliza, mai trziu, la msurtorile de urmrire adeplasrilor construciei.

Fig.1a,bTipuri de reele planimetrice pentru trasarea construciilor nalte

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

14/19

Figura 1.b prezint modul de amplasare a cte doi pilatrii de observaie,materializai pe cele dou aliniamente perpendiculare, care se intersecteaz ncentrul coului. Pilatrii interiori BP2 i BP3 situai la cca.150 m de centru,servesc la execuia construciei pn la 150 m. BP1 i BP4, situai la 300 m decentru servesc la execuia diferenei de la 150 m la 300 m.

Condiia pentru o astfel de dispunere este ca msurtorile de baz s fieexecutate simultan din toi cei patru pilatrii, pentru a se obine corelaianecesar.

Fig. 2 Minireea plan pentru construcii nalteFigura 2 reprezint un exemplu pentru construirea minireelei planimetrice deconstrucie, pentru un co de fum sau pentru un turn de rcire de ~ 120 mnlime.

Punctul central i cele patru puncte de sprijin se vor trasa cu o precizierelativ de

s/ S = 1/ 2000, iar toate axele suplimentare cu 1/10 000.

O astfel de reea este necesar pentru a coordona toate lucrriletopografice n timpul construciei i dup finalizarea ei, precum i trasrile deaxe constructive.

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

15/19

2.2. REELE DE MICROTRIANGULAIE

Definirea unei reele de triangulaie locale, este asemntoare cu cea aunei reele planimetrice dreptunghiulare pentru constructii, prezentat ncapitolul anterior.

Spre exemplu, amplasarea unui turn de televiziune ntr-un ora, necesitn mod obligatoriu o reea de microtriangulaie, atunci cnd condiiiletopografice i regimul construciilor, nu permit realizarea unei reeledreptunghiulare.

Problematica cerinelor de precizie, se refer la verticalitate itransmiterea de cote. Cerinele de precizie impun o abatere maxim admis de3.

Din punct de vedere trigonometric i pentru a urmri n timp poziiaturnului sunt necesare cel puin dou puncte de sprijin. Direciile de legtur aleturnului, cu punctele de sprijin, trebuie s se intersecteze n centrul turnului, n

unghi drept. In acest fel se formeaz o reea de microtriangulaie cu cele trei,respectiv patru puncte. Dac punctul central nu poate fi materializat n timpulconstruirii turnului, este necesar marcarea unui punct auxiliar (excentric).

Dac se dorete prevenirea instabilitii unui pilastru de observaie sau lacererea beneficiarului, configuraia reelei trebuie s cuprind punctesuplimentare.

In cazul turnului TV din DRESDA, innd seama de condiiile concreteexistente, reeaua afost proiectat n aa fel nct s ndeplineasc urmtoarelecondiii:

punctele de sprijin trebuind s fie situate: pe cele dou axa principale pe dou axe de fereastr suplimentare

Conform condiiilor topografice i celor dou condiii amintite rezultfigura 3.

Msurtorile de direcii leag punctele 3 i 6 de cele dou puncte deorientare. Punctele 3 i 6 au cte 3 puncte de sprijin apropiate ( puncte decontrol ), marcarea prin borne egal deprtate de acestea. Pilatrii 2 i 5 situaintre 3 i centrul turnului respectiv 6 i centrul turnului, permit determinarea

deplasrii absolute a turnului pe direcia celor dou axe principale. Cea mai mareatenie trebuie acordat calitii marcrii. Toate punctele reelei trebuiematerializate prin pilatrii de beton armat i bineneles fiecare pilastru trebuieprevzut cu un dispoziiv de centrare forat.

Deosebit de actual este ntr-un ora mare alegerea pe lng punctele desprijin de la sol i puncte de sprijin situate la nlime.

Avantajele punctelor de sprijin situate la nlime nlime sunt: vizibilitate mai bun la orice deprtare situaie avantajoas referitor la vizibilitatea reciproc

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

16/19

Dezavantajul reperelor de nlime l constituie schimbrile de poziie ca

urmare a deformrii cldirii pe care sunt amplasate (influene termice).Pentru punctele de la sol sunt valabile principii contrare.Reperele de nlime se materializeaz pe acoperiurile cldirilor nalte,

prin pilatri de beton. La alegerea punctelor n ora trebuiesc luate n considerareproiecte de viitor ale planului de sistematizare, pentru a evita alegerea greit aamplasamentelor, respectiv pierderea punctelor de sprijin.

Punctele de observaie este bine s fie legate de cte trei puncte decontrol la sol i dou puncte de orientare.

Fig.3 Reea de trasare pentru turnuri

3. MSURTORI DE TRASARE I DE TRANSMITERE AVERTICALEI

3.1. MSURTORI DE TRASARE3.1.1. Procedeul unghiurilor egaleTrasarea se efectueaz fa de punctele reelei dreptunghiulare de trasare 1 i 2.Acestea sunt amplasate respectnd criteriile prezentate n cap. 2.1. (reeaua

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

17/19

palnimetric de trasare, cazul 1a). Dup turnarea fundaiei pna la cotaproiectat (trasarea n plan i n nlime pentru aceast faz efectundu-se prinmetode adecvate de trasase n plan i n nlime a punctelor construciilor) serestabilete poziia centrului O al construciei i se transmit pe soclul fundaieiaxele de trasare, care vor fi materializate prin punctele 1 , 1' i respectiv 2, 2'

(fig. 4).Pentru trasarea n plan la diferitele niveluri ale construciei principiul trasriieste urmtorul:

- Se staioneaz cu teodolitul n punctul 1, i se vizeaz punctul 1';- Se ndrept luneta n sus spre nivelul care trebuie trasat i se fixeaz

aceast direcie (1- 1');- Se traseaz unghiul orizontal n stnga i n dreapta direciei 1- 1'

obinndu-se punctele D i D' care se fixeaz pe cofrajul de la nivelulrespectiv;

Se procedeaz asemntor din punctul 2, pe cofraj rezultnd punctele C i C'.

Pregtirea topografic a trasrii presupune calcularea unghiului orizontal .Calculul se face cu relaiatg=r/d (3.1)n care r raza din proiect a inelului la nivelul de lucru

d distana de la punctul de tsaie on la centrul construcieiTrasarea se efectueaz n cele dou poziii ale lunetei i se reine mediadeterminrilor. n mod asemntor vom proceda i pentru punctul 2.

Precizia trasrii

Calcularea preciziei de trasare a unghiului i de determinare a distanei D se face pornind de la relaia de determinare a unghiului, putndu-se scrie:

dtgr= (3.2)

Prin difereniere vom avea

2cos

dddtgdr += (3.3)

iar pentru abaterile standard:

2"

2"2

2

222

cos

+=

ddtgr (3.4)

Prelucrnd relaia (se aplic principiul influenelor egale ale erorilor) vomobine rezultatele finale:

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

18/19

2"

22

22

22

cos

+=

dd

d

rr (3.5)

2cos

22"

"

d

d

drr (3.6)

r

r

d

d

2

r = d *tg ; (3.7)

; (abaterea standard relativ de determinare a distanei d)

d

r

2

cos2

"

"

(3.8)

(abaterea standard de trasare a unghiului orizontal ).

Figura 4 Procedeul unghiurilor egale

7/29/2019 Curs 6 M.I.C.I. 1

19/19