6. GRADINA DE EXPOZITII

- Functie urbana aparuta in sec XIX cand se organizeaza primele expozitii internationale- Spatiu pentru o activitatea de scurta durata cu amenajari efemere- Ulterior datorita echipamentelor costisitoare –constructii

-drumuri -instalatii -oglinzi de apa

ansamblurile expozitionale vor capata caracter durabil prin reconversie functionala. ex.: -Turnul Eiffel, expozitia universala 1889

-Paris, spatiul intre scoala militara si colina Trocadero (1937 Palatul Chaillot), va gazdui expozitia universala din 1867- 1937

Turnul Eiffel – Paris Trocadero (Palatul Chaillot) – Paris

Trocadero map – Paris Trocadero - Paris

- Expozitiile nationale , targurile internationale, expozitiile universale creeaza o noua categorie de spatiu verde, vegetalul nu ocupa primul loc ci spatiile afectate expozitiilor (5-15% vegetalul inalt)- Vegetalul + apa - componente majore a ambientului generand posibilitate de vizitare(din barci/de sus a expozitiei)- Principii de organizare –eficienta in utilizarea terenului

-considerente de politica economica -infrastructura -destinatia post-expozitie ex.: Expozitia Universala de la Barcelona,

Romania –Gradina de expozitii “TIBCO”langa Casa Scanteii 1964,anual 5-7 manifestari comerciale, internationale

7. GRADINA PUBLICA

- Se raspandeste ca functiune urbana in sec XIX, functie de -destindere, -de agrement

- Functie reprezentativa a spatiilor verzi pentru oras- Amplasare – in centru

-in imediata apropiere a centrului- Sec XIX –compozitie in genere peisagistica cu o axa promenada

-mai rar in maniera geometrica

- Paris -Parc Monceau ,9ha,stil peisager

Parc Monceau map – Paris Parc Monceau – Paris

Parc Monceau – Paris Parc Monceau – Paris

-Parc de Buttes- Chaumont-1864-1867- Napoleon III -colina de 50m artificiala

-constructii- templu,rotonda -lac -cascada 32m, grota artificiala -retea densa de alei sinuoase

Parc de Butte-Chaumont map – Paris Parc de Butte-Chaumont map – Paris

Parc de Butte-Chaumont – Paris Parc de Butte-Chaumont – Paris

Parc de Butte-Chaumont – Paris Parc de Butte-Chaumont – Paris

-Bois de Boulogne

Bois de Boulogne, Cascada Mare – Paris Bois de Boulogne, Lacul Superior – Paris

Bois de Boulogne – Paris Bois de Boulogne, parcul Bagatelle – Paris-Bois de Vincennes

Bois de Vincennes map – Paris

Bois de Vincennes – Paris de Vincennes, Hippodrome – Paris

Bois de Vincennes, Chateau de Vincennes – Paris Bois de Vincennes - Paris

-Parc de Montsouris -16 ha -realizat in perioada Hausmann

-maniera engleza -lac +cascade -resedinta unui bei din Tunisia a fost adusa si amplasata in parc

- Sec XX - aplificarea suprafetelor -stil mixt -la mijlocul sec XX –stilul peisager intra in declin -se aduce in atentie gradina japoneza -sub impactul stilului international si sub influenta picturii abstracte, geometrismului revine in

actualitate- Apar speculatii grafice, viziuni bidimensionale, reducerea vegetalului la culori, si forme pentru a pune in valoare constructiile, operele de arta etc.- Prezenta mai consistenta a vegetalului in gradinile –remember (memoria locului), gradini istorice- Romania –primul deceniu a sec XX –gadinile publice deja realizate, in general fara proiect

-dimensiuni relativ reduse, sub 10 ha -mai rar gradini realizate in stil peisager

-realizari noi, deceniul VII –in urma restructurarilor urbane

-in cadrul marilor ansambluri de locuit -gradini de cartier -concepute in general in stil mixt

Alcatuire –promenade -locuri de odihna -bazine de apa -sector joaca copii -terase si unitati de alimentatie publica -chioscuri -pergole -lucrari de arta monumentala -cinematografe sau estrade in aer liber -oglinzi de apa cu debarcadere -fond vegetal consistent

Ex.: -gradina Cismigiu-Bucuresti

Gradina Cismigiu map – Bucuresti Gradina Cismigiu – Bucuresti

Gradina Cismigiu – Bucuresti Gradina Cismigiu – Bucuresti

Gradina Cismigiu – Bucuresti Gradina Cismigiu – Bucuresti

-gradina Copou-Iasi

Gradina Copou map – Iasi Gradina Copou – Iasi

Gradina Copou – Iasi Gradina Copou - Iasi

8. GRADINA ZOOLOGICA

- Initial sectoare amenajate in gradini sau parcuri orasenesti sau in parcurile nobiliare- Rezervatii zoo , accent pe protejarea speciilor periclitate

- Inceputuri –mileniul 3 i.d.H.- Egiptul Antic, pasiunea suveranilor pentru animale si vanatoare a generat conceptul si primele rudimente de gradini zoologice

-China mileniul 2 i.d. H. -Roma Antica -India -Civilizatia Azteca sec XVI d.H.

- Marele descoperiri geografice –aduc in prim plan interesul interesul pentru menajerii -1752 Frantz Joseph I-permite accesul publicului in menajeria palatului Schonbrunn-Carol IX, Franta va rezerva la Paris in gradinile Louvre si Tuilleries spatii pentru animale salbatice si domestice-Versailles, cea mai importanta menajerie din Europa, Ludovic XIV-1794, Muzeul de Istorie Naturala-Paris, se considera reprezentativ pentru crearea gradinilor zoologice moderne

Singapore Zoo Muzeul de Istorie Naturala – Paris

Gradinile Tuileries – Paris Sao Paulo Zoo

Societatile si asociatiile stiintifice isi propun infiintarea gradinilor zoologice –Londra

-Amsterdam-Anvers-Berlin-Moscova-Copenhaga-1874 Philadelphia

gradina zoologica in prezent –functii: -expunerea, intretinerea, studierea animalelor vii

-organizare, ca apartenenta sistematica, gruparea pe componente in functie de familie sau ordin zoologic

-origini zoogeografica- Dupa 1907 - spatiile deschise sunt inlocuite cu constructii

- locul tarcurilor il iau santurile sau intinderile de apa - mai nou se folosesc mijloace psihofiziologice: -diferente de iluminat,

- diferente de temperatura, -diferente de potential electric- Alegerea amplasamentului -acces comod al publicului

-retragerea fata de sursele de poluare sonora, chimica etc.-retragere fata de zonele rezidentiale(urlete,mirosuri)-vecinatatea mijloacelor de transport in comun-existenta unui parcaj-acces secundar de aprovizionare-nutreturi, volume mari-sector gospodaresc complex-prezenta unei ape-relief animat-pavilion destinat publicului si administratiei-teren amplu pentru tinerea animalelor in libertate-pasarile si animalele mici ,aproape de acces-animalele mari sau cele cu mirosuri, la periferie-traseul publicului nu se va intersecta cu cel de serviciu

- Elemente specifice-voliere, grote, tarcuri, lacuri, pasarele- Principii contemporane –spatiul afectat animalului captiv nu trebuie sa fie un spatiu amorf, vid, nici sa reprezinte copia fidela a unei portiuni din habitat

9. PARCUL ORASENESC- Impreuna cu padurea-parc ,formeaza cele mai mari unitati din sistemul spatiilor verzi din intravilan- Poate avea un profil predominant –etnografic, distractii, sportiv etc- Poate avea profil mixt-destindere -agrement

-sportiv -cultural

- Amplasamentul - suprafata minima 20-30 ha, zona nepoluata -teren cu topologie animata,varietatte a ambientului -utilizare cu precadere a terenurilor neproductive -existenta unui curs sau a unei oglinzi de apa -vecinatatea mijloacelor de transport in comun -spatii de parcare -evitarea prezentei aeroporturilor in apropiere -amplasare cu acces facil din zonele rezidentiale

-organizarea-parcul multifunctional presupune mai multe accese -dispunerea ierarhizata a zonelor de interes -ierarhizarea circulatiilor

Ex.:Parcul central Manhattan, parc de destindere activitati pasive(340 ha, plimbare-cu barca, calare, cu bicicleta,patine cu rotile, plaja pe stanca, plaja pe peluza, patinaj iarna etc.)

Central Park map – Manhattan, New York Central Park – Manhattan, New York

Central Park – Manhattan, New York Central Park – Manhattan, New York

Central Park – Manhattan, New York Central Park – Manhattan, New York

- Instruire - Muzeu de Istorie Naturala - Muzeu de Arta etc.- Retea de alei de 40 km dispuse in maniera peisagera, pe un relief variat- Autori: Frederic Ohnstedt si Calvert Vaux au urmarit natura salbatica in mijlocul orasuluiEx.:Parcul La Villette - Paris-cadru natural doar suport pentru obiecte construite: pavilioane, pasarele, grote ect.

-functii-destindere -instruire –Muzeul Tehnic

-Hala Polivalenta -Orasul Muzicii etc.

-polii de mare interes sunt amplasati perimetral

Parcul La Villette map - Paris

Parcul La Villette – Paris Parcul La Villette – Paris

Parcul La Villette – Paris Parcul La Villette – Paris

Parcul Herastrau- Bucuresti 1930-1935, 190 ha, exceleaza prin vegetatie, prezenta apei,( 43 % lacul)-profil: destindere, agrement(cluburi, teatru in aer liber- 3500 locuri), sector distractie

pentru copii, alimentatie publica, instruire(pavilion pentru expozitii, biblioteca, muzeul satului)

Parcul Herastrau, Casa Presei Libere – Bucuresti Parcul Herastrau, Fantana Modura – Bucuresti

Parcul Herastrau – Bucuresti Parcul Herastrau - Bucuresti

10. PARCUL DE DISTRACTII

- Creatia secolului XIX –ex.:- Prater-Viena - Tivoli –Copenhaga

- Tivoli- 1843- 50 ha- teatre de estrada-sala de concerte-20 de restaurante-comert ambulant-zone de odihna , peste 3000 de banci si scaune-lac pentru ambarcatiuni de agrement-4-6 mil.de vizitatori/an

Tivoli Amusement Park – Copenhaga

Tivoli Gardens – Copenhaga Tivoli Gardens – Copenhaga

Tivoli Gardens – Copenhaga Tivoli Gardens – Copenhaga

Tivoli Gardens – Copenhaga Tivoli Gardens - Copenhaga

- Prater Viena– 2/3 din suprafata ocupata de instalatii -1/3 vegetal

-amplasare –teren variat -vecinatatea mijloacelor de transport in comun -existenta apei- rau sau lac sau apa preluata de la retea pentru diverse zone de distractii

-parcaj considerabil -circulatia pietonala

-sectorul gospodaresc –spatii tehnice -ateliere de intretinere -utilaje de interventie -depozite -garaje -spatii pentru personal

-administratie etc.

Prater – Viena Prater – Viena

Prater – Viena Prater - Viena

1955 –aparitia Disneyland-urilor –California1971- Walt DisneyWorld –Florida1983- Tokyo Disney Land1992 Euro Disney –Franta, 32km de Paris

-se compune din FrontierLand, FantasyLand, DiscoveryLand, MainStreet -600ha -Parcul de loisir-suprafata limitata -grupuri de restaurante si buticuri Las Vegas-30 ha -zona de cazare, 5200 de camere- 5 hoteluri -o adevarata masinarie tehnico-administrativa -transport mecanic

Disneyland Park map – Paris

Disneyland Park – Paris Disneyland Park - Paris

Disneyland Park – Paris Disneyland Park – Paris

Disneyland Park – Tokyo Disneyland Park – Tokyo

11. PARCUL DENDROLOGIC- Misiune-adaptare la climatul tarii a speciilor exotice-inmultire, conservare, raspandire - Se detaseaza prin functia de cercetare - Componenta- spatii pentru cercetare

-administratie -sector gospodarie -sere -echipare tehnica(inclusiv incalzire centrala)

- Amplasament- relief animat, prezenta apei -zona nepoluata, zona ferita de curenti de aer puternici,reci -acces usor pentru specialisti, turisti -stil peisager in cea mai mare parte

Ex.: Parcul Dendrologic Simeria, pe malul Muresului, 70 ha, cuprinde lunca si o parte din terasa superioara, 2000 de specii aclimatizate

Parcul Dendrologic – Simeria Parcul Dendrologic – Simeria

Parcul Dendrologic – Simeria Parcul Dendrologic – Simeria

Parcul Dendrologic – Simeria Parcul Dendrologic - Simeria

12. PARCUL NATURAL

- Ecosisteme mai mult sau mai putin alterate, de mica intindere care pot fi -conservate, - deschise publicului- Se remarca prin –frumusetea si armonia peisajelor

- Se deosebesc de parcul national prin faptul ca nu sunt alcatuite dintr-o natura salbatica autentica

- Pot include si peisaje transformate de om-campuri agricole -paduri exloatate -sate -locuinte izolate -instalatii artizanate -mici industrii

- Interes –stiintific –biotopuri, flora, fauna -cultural-conservarea traditiilor,habitatul, ocupatiile, portul, obiceiurile -estetic -turistic -economic, valorificare potential-forestier, agricol, faunistic, turistic

- Organizare - recomandabila pe 3 zone: -zona exterioara –activitati economice

-turismul-infrasctructura tehnica -accese auto -cazare -baza de agrement, piscine, teren golf, jocuri sportive

-zona de calm si liniste-padurea -mici amenajari pentru turism -circulatia auto exclusa -amenajari de intretinere

-zona protejata-acces public dirijat pe poteci, de instruire- Nu exista in Romania,sunt propuse: Portile de Fier; Maramures-Oas, Bistrita- Bicaz, ObcinileBucovinei

13. PARCUL NATIONAL- Apare in SUA in 1872- Parcul National Yellowstone

Yellowstone National Park – Wyoming Yellowstone National Park – Wyoming

Yellowstone National Park – Wyoming Yellowstone National Park – Wyoming

Yellowstone National Park – Wyoming Yellowstone National Park - Wyoming

- Se raspandeste rapid pe celelalte continente- Organizatia Natiunilor Unite(ONU)-a zecea adunare generala a definit parcurile nationale:“ Teritorii intinse in care- unul sau mai multe scosisteme nu a fost alterate de exploatarea si ocupatia umana

-unde speciile vegetale, animalele, unitatile geomorfologice si biotopurile sunt de interes stiintific, decorativ si recreativ deosebit, peisajele naturale sunt de mare frumusete

-cea mai mare autoritate a tarii prevede masuri pentru a preveni si elimina exploatarea

sau ocuparea suprafetei in intregime pentru a spori respectul fata de elementele ecologice, geografice sau estetice care au condus la crearea lor

-in care vizitatorii sunt admisi in conditii deosebite in scopuri culturale, recreative” - Utilitate -se sa constituie intr-un refugiu al faunei, sa devina poli de atractie turistica- Romania- Parcul National Retezat Godeanu,rezervatie nationala 1935

Parcul National Retezat Godeanu, Lacul Zanoaga - Romania Parcul National Retezat Godeanu - Romania

Parcul National Retezat Godeanu - Romania

Parcul National Retezat Godeanu - Romania

Parcul National Retezat Godeanu – Romania Parcul National Retezat Godeanu - Romania -Delta Dunarii

Delta Dunarii – Romania

Delta Dunarii – Romania Delta Dunarii – Romania

Delta Dunarii – Romania Delta Dunarii – Romania

Delta Dunarii – Romania Delta Dunarii – Romania

Delta Dunarii – Romania Delta Dunarii – Romania

-Bucegi

Muntii Bucegi, Platoul Sfinxului – Romania Muntii Bucegi – Romania

Muntii Bucegi, Platou – Romania Muntii Bucegi – Romania

Muntii Bucegi – Romania Muntii Bucegi – Romania

-Pietrosu Mare

Pietrosu Mare, Muntii Rodnei – Romania Pietrosu Mare, Muntii Rodnei – Romania

-Ceahlau, 62 000 ha, 2.8%din teritoriul tarii

Ceahlau – Romania Ceahlau – Romania

Parcul National Ceahlau – Romania Ceahlau - Romania

- Padurile incluse in parcuri nationale reprezinta 6% din fondul forestier existent- ONU-conditia declararii unui parc national- minim 1000 ha- 1969 New Delhi-organizare unitara a gospodariei integrate

-armonizarea functionala, zone pentru conservare, cercetare, turism , educatie, cultura -cumularea conservarii cu protectia

14. PARCUL SPORTIV

- Constructii si amenajari complexe –stadion, sala de sport, piscina, patinuar, velodrom, poligon de tir, turn de parasutism, terenuri pentru diverse jocuri sportive- Se adreseaza - profesionistilor, -publicului spectator pentru care trebuie sa asigure servicii: acces comod la mijloacele de transport in comun, parcaje, alimentatie publica, grupuri sanitare, inchirieri echipamente sportive- Consum de teren –necesar practicarii disciplinelor sportive, antrenamente, competitii

-spatii necesare circulatiei unei mari mase de oameni -suprafete vegetale pentru igienizare, ambient

- Cand parcul preia si functia de organizare a olimpiadelor apar functiuni specifice: -centre de coordonare, centre mass-media, echipamente polivalente etc.Ex.:Parcul Sportiv National –Bucuresti

Parcul Sportiv National –Bucuresti Parcul Sportiv National –Bucuresti

Parcul Sportiv National –Bucuresti Parcul Sportiv National –Bucuresti