7/22/2019 Curs 5 Procedura

1/9

Curs 5 - 30 septembrie 2013

Prima categorie de participanti : actorii judiciari, organele

judiciare penale se caracterizeaza atat in CPP cat si in NCPP printr-o diversitate care delimiteaza procesul penal de procesul civil

!"istenta organelor judiciare penale reprezinta rezultatul unei

repartitii a atributiilor care le revin potrivit legilor de organizare

judiciara, atributii care determina s#era lor de competenta potrivit

legii $egatura dintre atributiile prevazute de lege pe care le

e"ercita organele judiciare penale in procesul penal si competenta

in materie penala a organelor judiciare penale este inseparabila de

aceea pt a intelege mai bine comp org judiciare penale : in luminaambelor coduri, organizarea organelor judiicare penale

competente potrivit legii -- acestea sunt prevazute in CPP si in

NCPP intr-o anumita ordine si anume in ordinea in care intervin in

procesul penal %nterventia prioritara in procesul penal apartine

organelor de &P

'rganele de &P sunt de 2 #eluri : organe de cercetare penala

si (inisterul Public alcatuit din procurori

) Organele de cercetare penala care asigura realizarea

activitatilor de initiere a procesului penal speci#ice acestei categorii

de organe de &P, realizeaza cercetarea penala, sunt urmatoarele :

1 politia judiciara care e"ista atat in NCPP cat si in CPP -

reprezinta organul de cercetare comun pentru ca realizeaza

cercetarea penala cu privire la orice in#ractiune cu e"ceptia acelor

in#ractiuni care sunt date in competenta de urmarire a organelor

de cercetare penala speciale si a procurorului cand acesta din urma

e#ectueaza personal Politia judiciara este alcatuita din lucratori de

politie * politisti + a#lati in structura (inisterului de %nterne care

sunt anume desemnati dupa termenii NCPP prin ordin al

(inistrului de interne cu avizul con#orm al Procurorului eneral al

Parcetului de pe langa %CC. )ceasta reprezinta reglementarea

comuna a politiei judiciare care este cuprinsa in $egea 3/200

privind organizarea si #unctionarea politiei judiciare cu

modi#icarile si completarile ulterioare Pe langa aceasta

7/22/2019 Curs 5 Procedura

2/9

reglemenatare care este comuna, politia judiciara mai este

reglementata si intr-o lege speciala si anume in '& nr 32002

privind organizarea si #unctionarea N) * organ de urmarire

penala specializat + care stabileste o alta procedura de numire a

membrilor politiei judiciare )st#el, potrivit legii speciale numireamembrilor politiei judiciare se realizeaza direct de Procurorul se# al

N) al Parcetului de pe langa %CC.

%n reglementarea comuna politia judiciara se gaseste in

raporturi de dubla subordonare : o subordonare administrativa

#ata de conducerea politiei si o subordonare pro#esionala #ata de

procurorii care supravegeaza &P

%n reglemenatarea speciala * '& 32002 + politia judiciarase a#la intr-o subordonare completa atat pro#esionala cat si

administrativa #ata de procuror aca in reglementarea comuna

politia judiciara poate e#ectua orice act de &P cu e"ceptia celor date

in mod e"pres in competenta altor organe de &P, in reglementarea

speciala, politia judiciara e#ectueaza doar acele acte de urmarire

dispuse de procuror ' reglementare similara e"ista si in $egea nr

50200 privind organizarea si #unctionarea %%C'4 in care se

prevede la #el ca membrii politiei judiciare e#ectueaza doar actelede &P pe care le dispune procurorul Numirea acestora, spre

deosebire de N), se #ace insa dupa reglementarea comuna

(embrii politiei judiciare sunt de 2 #eluri :

a+ o#iteri de politie judiciara

b+ agenti de politie judiciara

Politia judiciara e"ista atat in structura centrala a politiei lanivelul (inisterului de %nterne cat si in cadrul %nspectoratului

eneral al Politiei si in cadrul %nspectoratului eneral al Politiei de

6rontiera

(eritul NCPP este ca realizeaza e"cluderea o#iterilor politiei

de #rontiera din cadrul organelor speciale de cercetare precum si a

agentilor politiei de #rontiera din cadrul organelor de constatare si

includerea lor in cadrul politiei judiciare ca organ de cercetare

penala comun Nu este prevazuta vreo deosebire intre o#iteri si

7/22/2019 Curs 5 Procedura

3/9

agenti de politie judiciara sub aspectul competentei '#iterii si

agentii au aceeasi competenta

%n competenta politiei judiciare intra potrivit legii e"ercitarea

urmatoarelor atributii:

- constatarea in#ractiunilor

- strangerea de date necesare in vederea inceperii &P

- cercetarea penala

)ceasta reprezinta competenta #unctionala a politiei

judiciare !a este determinata de s#era de atributii prevazute de

lege Primele 2 atributii au la baza #unctia investigativa a politieijudiciare, adica constatarea si strangerea de date &ltima atributie

are la baza #unctia de cercetare a politiei judiciare

aca politia judiciara este reglementata prin legea 3/200

legea comuna, politia de #rontiera este reglementata prin '&

102001 aprobata cu modi# prin 12002 cu modi#icarile si

completarile ulterioare inclusv cele care au #ost aduse odata cu

intrarea in vigoare a NCPP prin legea 2552013 &rmareste

includerea politiei de #rontiera in cadrul politiei judiciara alaturi de

politistii care #ac parte din structurile ()%

2 organele de cercetare penala speciale e"ista atat in

CPP cat si in NCPP !"istenta lor in procesul penal este rezultatul

specializarii structurii din care #ac parte organele de cercetare

penala, organele de cercetare penala speciale sunt organe de

cercetare penala specializate

%nstantele militare nu mai judeca in#ractiuni comise de civili,

civlilii sunt urm si judecati de organe de cercetare comune nu de

organe militare !ste identica si sub NPCC

NCPP prevede 2 categorii de organe de cercetare penala

speciala :

- organe de cercetare penala specializate in e#ectuarea actelorde cercetare penala #ata de militari * organe militare + : dupa

7/22/2019 Curs 5 Procedura

4/9

parerea noastra, aceasta prevedere intra in contradictie cu o alta

prevedere tot din NCPP in care se stabileste competenta e"clusiva

de &P a procurorului militar pentru toate in#ractiunile comise de

militari, de aceea credem ca ar trebui corectata printr-o noua lege

de modi#icare a NCPP

- organe de cercetare penala care sunt specializate in

e#ectuarea actelor de cercetare penala privind in#ractiuni de

coruptie si de serviciu comise de personalul navingant al marinei

civile * daca #apta a pus sau ar #i putut pune in pericol siguranta

navei, pers navinag etc+!ste necesar sa se tina seama de legea

1732003 privind in#ractiunile la regimul transportului naval care,

in urma modiciarilor introduse prin legea 2552013 de punere inaplicare a NCPP stabileste ca cercetarea tuturor acestor in#ractiuni

se realizeaza de organele de cercetare penala speciale )cestea sunt

aceleasi ca si in CPP : capitanii porturilor

(inisterul Public este alcatuit din procurori care sunt

constituiti in Parcete care sunt organizate dupa principii speci#ice

care guverneaza organizarea si #unctionarea (inisterului Public :

principiul legalitatii cu corectivul adus de NCPP care instituie

oportunitatea cu totul de e"ceptie de la legalitate, independenta inraport cu instantele judecatoresti pe langa care #unctioneaza,

impartialitatea procurorilor * principiu constitutional + - este

necesara in #aza de &P si de asemenea principiile de subordonare

ierarica si control ieraric reptul si obligatia parcetului

superior de a a#ectua controlul ieraric asupra parcetelor

in#erioare e"ercitarea de catre procuror a atributiilor sub

autoritatea (inistrului .ustitiei principiul indivizibilitatii sau al

unitatii (inisterului Public --8 inseamna ca procurorul nu seprezinta in #ata unei instante penale in nume propriu si in numele

Parcetului din care #ace parte 4oti procurorii actioneaza ca o

singura persoana !ste cerut de necesitatea de a se ceva in

interiorul (inisterului Public, o unitate care trebuie sa aiba la baza

interesul public 9unt specializati in legalitate e aceea ei au

obligatia de a actiona doar in temeiul legii si de a impune tuturor

participantiilor la proces sa actioneze in temeiul legii

)tributiile procurorului in CPP :

7/22/2019 Curs 5 Procedura

5/9

- e#ectuarea urmaririi

- participarea la rezolvarea con#lictului penal pe cale amiabila

- participarea la sedintele de judecata in * judecatorii - in toate

cauzele in care sesizarea se #ace prin recizitoriu, pedeapsa

prevazuta de lege este incisoarea de 3 ani sau mai mare, daca se

cere inlocuirea pedepsei amnezii cu p incisorii, asistenta juridica

a inculpatului este obligatorie potrivit legii precum si in orice alta

cauza in care procurorul apreciaza ca participarea sa este necesara

Competenta #unctionala a procurorului, care este principalul

organ de cercetare penala, NCPP aduce scimbari importante, deci

atributiile sunt:

-supravegerea, conducerea si controlul organelor de cercetare

penala, atat al politiei judiciare cat si a organelor de cercetare

penala speciala care isi e"ercita atributiile sub conducerea si

controlul procurorului

-e#ectuarea urmaririi penale devine o atributie secundara in acord

cu supravegerea pentru ca procurorul e#ectueaza &P in cazuri

restranse in comparatie cu actualul regim

-procurorul mai are ca atributie in NCPP si sesizarea judecatorului

de drepturi si libertati de asemenea si sesizarea instantelor

judecatoresti- aceasta atributie nu este o noutate, si in actuala

reglementarea procurorul sesizeaza instantele

-reprezinta o noutate e"ercitarea de catre procuror a actiunii

penale, in locul participarii procurorului la sedinta de judecata si

de asemenea si e"ercitarea actiunii civile in cazurile si in conditiileprevazute de lege, in cazul in care legea prevede ca procurorul este

titularul- asta inseamna ca in viziunea legiuitorului e"ercitarea

actiunii penale si civile se e#ectueaza doar in #ata instantei penale,

adica dupa sesizarea instantei

-inceie acordurile de recunoastere a invinuirii in conditiile

prevazute de lege, ceea ce inseamna ca procurorul trebuie sa se

specialieze in negociere, acordul de recunoastere presupune sa

e"iste negociere intre procuror, inculpat si aparatorul inculpatului

7/22/2019 Curs 5 Procedura

6/9

*asistenta #iind obligatorie+

-e"ercita si alte atributii care le prevede legea, ceea ce inseamna ca

lista de atributii prevazuta de NCPP lasa loc de alte atributii ale

procurorului, inclusiv recurgerea de catre procuror la caile de atacprevazute de NCPP *contestatii si celelalte cai de atac prevazute de

lege+

%n privinta organizarii si #unctionarii (inisterului Public,

legea aplicabila este aceeasi lege care reglementeaza si organizarea

instantelor judecatoresti, si anume $egea 30200 cu

modi#icarile si completarile ulterioare aceasta lege stabileste

modul de organizare a procurorilor in parcet Potrivit acestei legi

e"ista parcete care #unctioneaza pe langa instante, parcetemilitare, etc Pe langa aceste parcete de langa instante, e"ista si 2

pacete specializate: parcete N) la nivel central si %%C'4 care

este organizata similar cu N) )ceasta este organizarea

9tatutul procurorului-el #ace parte din sorpul magistratilor,

de aceea C9% are si o sectie de procurori procurorul este mai

aproape de avocat decat de judecatori, deoarece procurorii sunt

membrii ai barourilor 6iind vorba despre un sistem juridic care#ace parte din sistemul romano-german, procuror este mai aproape

de magistrat decat de avocat *aceasta este reglementarea la noi+

Procurorul in procesele penale reprezinta statul, este

reprezentantul statului %n aceasta caitate, el are obligatia de a

apara drepturile si libertatile persoanelor si are de asemnea

obligatia de a contribui in con#ormitate cu legea si prin mijloace

speci#ice la in#aptuirea justitiei in materie penala Procurorii nu

apartin potrivit legii puterii judecatoresti ei nu #ac parte nici dinautoritatea judecatoreasca !i #ac parte dintr-o autoritate

e"ecutiva, insa este vorba despre un e"ecutiv special, di#erit de

e"ecutivul din care #ac parte organele administratiei de stat, este

un e"ecutiv special care este pus in slujba justitiei Procurorii nu

sunt inamovibili, insa independenta este garantata de stabilitate

)tat in CPP cat si in NCPP procurorul este titularul unic al #unctiei

de urmarire

NCPP cunoaste doua organe judiciare penale noi care nu

7/22/2019 Curs 5 Procedura

7/9

sunt cunoscute in actuala reglementare:

-judecatorul de drepturi si libertati-intervine doar in #aza de

urmarire penala si are rolul de a cenzura toate actele e#ectuate de

procuror si toate masurile pe care procurorul le dispune in cursulurmaririi penale daca prin acestea se aduce atingere drepturilor si

libertatilor persoanei in #aza de urmarire penala

-judecatorul de camera preliminara-intervine dupa

#inalizarea urmaririi penale, dar inainte de desciderea judecatii

intr-o etapa intermediara intre urmarire si judecata care poarta

denumirea de camera preliminara, si care #ace ca inainte de

judecata sa e"iste doua #aze ale procesului: #aza de urmarire si

camera preliminara !l are rolul de veri#icare a recizitoriului, alegalitatii probelor administrare si de veri#icare a solutiilor de

neurmarire care pot #i doua dupa NCPP : clasare si renuntare la

urmarire

!"istenta acestor doua organe judiciare noi de#ineste rolul

judecatorului in procedurile preliminare si de asemenea si locul pe

care trebuie sa-l ocupe procurorul, care trebuie sa isi e"ercite

misiunea de control, de conducere si de supravegere aactivitatilor de urmarire penala pe care le pot e#ectua organele de

cercetare penala Problema care se pune dpdv al #unctionarii si

organizarii este aceea a locului pe care-l ocupa judecatorul de

drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara in cadrul

instantelor judecatoresti )partenenta in NCPP a celor doua

categorii noi de organe judiciare, este neecivoca, neindoielnica,

pentru ca NCPP prevede clar ca in cadrul instantei, judecatorul de

drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara, in cadrul

instantei, isi e"ercita tributiile prevazute de lege, de aceea credem

ca este necesara o lege de organizare pentru #iecare, #ie

introducerea in legea actuala a unor dispozitii legale speci#ice in

ceea ce priveste organizarea si #unctionarea celor doi noi magistrati

independenti creati de lege !i au un rol #undamental pentru ca

instantele vor #i sesizate cu recizitorii si acest control e care il

e"ercita mai intai judecatorul de drepturi si libertati si apoi dupa

recizitoriu, cel e"ercitate de judecatorul de camera preliminara

olul lor este #undamental, deci nu se poate spune ca ocupa un loc

7/22/2019 Curs 5 Procedura

8/9

mai jos decat cel al judecatorului de scaun

B. Instantele judecatoresti- sunt aceleasi in general, cu

unele scimbari, cu e"ceptia instantelor militare pt ca legea

2552013 elimina din cadrul instantelor militare tribunalul militarteritorial si ecivaleaza in grad tribunalul militar cu tribunalul in

consecinta, vor e"ista doar tribunalele militare si curtea militara de

apel 9pre deosebire de procurori, instantele judecatoresti au ca

sarcina in#aptuirea justitiei in materia penala .ustitia se realizeaza

doar de instante care sunt alcatuite de judecatori de scaun

*judecatori de #ond+ .ustitia se realizeaza doar printr-o judecata

%n urma unei judecati, care reprezinta un comple" de acte de

cercetare speci#ice jurisdictiei si care urmaresc stabilireaadevarului cu privire la #apta si la persoana pentru care a #ost

intocmit actul de sesizare si sanctionarea persoanelor care sunt

gasite vinovate de savarsirea unei in#ractiuni in conditiile

prevazute de lege

%nstantele de judecata au cateva atributii #undamentale in

scopul in#aptuirii justitiei:

-controleaza activitatile tuturor celorlalti participanti din procesulpenal

-e#ectueaza judecata

-solutioneaza cauzele penale potrivit legii

%nstantele #unctioneaza dupa aceeasi lege care reglementeaza

si (inisterul Public si anume legea 30200 %nstantele sunt

judecatoriile, tribunalele, curtile de apel, %CC. sectia penala

*completul de 5 judecatori+ Pe langa acestea, e"ista si instantemilitare, adica in NCPP tribunalul militar si curtea militara de apel

$a %CC. nu e"ista sectie militara e asemenea e"ista tribunale

specializare si sectii specializate in cadrul tribunalelor e"istente e

asemenea pentru in#ractiunile de competenta N) e"ista complete

specializare Ceea ce este esential este ca instantele in materie

penala intervin doar in #aza de judecata %nstantele nu judeca decat

in complete de judecata, adica intr-o anumita compunere

prevazuta de lege Compunerea instantei de judecata prezinta douaaspecte : unul #unctional si unul constitutiv

7/22/2019 Curs 5 Procedura

9/9

)spectul #unctional inseamna ca un complet de judecata nu

poate #i alcatuit decat de judecatori, care sunt atat in CPP cat si in

NCPP, doar judecatori pro#esionali, nu judecatori de pace, sunt

pro#ani in drept, judeca doar anumite categorii de in#ractiuni

)spectul constitutiv care constituie numarul de judecatori

care judeca cauza penala 9ub acest aspect s-a renuntat la

principiul colegialitatii, in privinta judecatii in prima instanta

)st#el judecata admite la toate instantele o singura e"ceptie in

prima instanta! C'(P$!4)4 ;;;

)pelul se judeca de 2 judecatori in CPP, iar recursurile de 3

judecatori $a %CC. e"ista si completul de 5 judecatori care a #ost

creat in urma renuntarii la veciul complet de 7 judecatori pentrurecursurile declrate impotriva sentintelor pronuntate de sectia

penala a %CC.

Nerespectarea dispozitiilor legale re#eritoare la compunerea

instantei se sanctioneaza cu nulitatea absoluta Compunerea

instantei e guvernata de principiile unicitatii si continuitatii, ast#el

completul de judecata trebuie sa ramana nescimbat pe tot

parcursul judecatii, pana la obtinerea unei otarari judecatoresti%n mod e"ceptional, completul de judecata poate #i scimbat

doar pana la inceperea dezbaterilor judiciare , insa numai daca

e"ista motive obiective din care rezulta ca nu poate #i asigurata

continuitatea si unicitatea completului in momentul inceperii

dezbaterilor, orice modi#icare a completului de judecata este

interzia sub sacntiunea nulitatii absolute, ast#el incat daca

otararea a #ost luata de un judecator care nu a luat parte la

dezbaterile judiciare, ea este nula, #iind obligatorie reluareadezbaterilor, in compunerea prevazuta de lege )cestor principii li

se alatura si principiul repartizarii aleatorii a cauzelor penale, care

a #ost introdus mai intai prin legea de organizare judiciara si apoi

in CPP si mai insistat in NCPP (odalitatea de repartizare aleatorie

este reglementata de regulamentele de ordine interioara a

instantelor judecatoresti