Curs 5 M.I.C.I. 1

download Curs 5 M.I.C.I. 1

of 14

Transcript of Curs 5 M.I.C.I. 1

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    1/14

    Trasarea fundaiilor i lucrri pentru montarea cofrajelor

    n practica construciilor industriale i civile tipurile de fundaii mai desfolosite sunt :

    fundaiile continue, pentru cele mai multe dintre constuciile civile, fundaiile ,,pahar i bloc, pentru montajul stlpilor prefabricai (din betonarmat, respectiv metalici) la halele industriale, i

    fundaiile speciale (blocuri masive tip platform, piloi, etc.) pentru montajele deutilaje, instalaii i maini.

    Trasarea fundaiilor continue se realizeaz pornind de la axele construcieimarcate pe pe mprejmuiri (fig.1): de o parte i de alta a cuielor care marcaheazaxele se aplic cu ruleta segmentele ce alctuiesc limea lf a fundaiei, iar capetelese marcheaz tot cu cuie.

    Fig. 1 Trasarea fundaiilor continueLa intersecia srmelor ntinse ntre cuiele de marcaj se obin punctele care definescconturul fundaiei. Prin proiectarea acestora la sol cu ajutorul firelor cu plumb se vaobine conturul fundaiei care poate fi materializat cu rui din lemn, sau, depreferat, cu scnduri aliniate i fixate de sol pe rui din lemn, acest procedeuoferind posibilitatea sprii fundaiilor cu margini drepte.Groapa (anurile) de fundaie (sau pri din aceasta) se consider terminat dacabaterile constatate la verificarea limii i adncimii, nu depesc abaterile admise

    n proiect. Abaterile admise se stabilesc pe baza condiiilor tehnice ale construcieii de regul nu depesc 3-5cm.

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    2/14

    Fig. 2 Controlul executrii trasrii fundaiilor

    1-teuri; 2-srme ntinse ntre laturile mprejmuirii; 3-fir cu plumb; 4- punct materializat laintersecia srmelor; 5-punct trasat n fundaie

    Sptura n groapa de fundaie se oprete cu circa 10-20cm mai sus dectcota proiectat a tlpii fundaiei, diferena urmnd a fi evacuat n timpul

    compactrii i nivelrii pmntului. Controlul n timpul spturii se face cu ajutorulteurilor cu coad lung (dimensionate dup necesitile proprii lucrrii n cauz),care trebuie s ajung pe aceeai linie de vizare cu marginea superioar ascndurilor mprejmuirii (fig.2); Controlul final al cotei proiectate din groapa defundaie, dup amenajarea fundului,se face prin nivelment geometric. Pentruadncimi mici ale gropii (pn la 1,5-2,0m) se folosesc mire de nivelment de 3 sau4m lungime, iar la adncimi mari se planteaz pe fundul gropii unul sau dourepere de nivelment, pe care se transmite cota proiectat, fie pe o pant de acces nfundaie, iar dac exist numai perei verticali, sau mult nclinai, cota se transmite

    prin nivelment geometric combinat (vezi transmiterea cotei n groapa de fundaie).Dup executarea gropilor pentru fundaiile turnate monolit se procedeaz laexecutarea cofrajului, n interiorul cruia se monteaz armturile i se toarnbetonul.

    Trasarea fundaiilor pentru stlpiFundaiile pentru stlpii prefabricai din beton armat i metalici sunt fundaii

    proprii fiecrui stlp (izolate, de tip ,,pahar, respectiv bloc-fig.3).

    De precizia cu care sunt trasate pe teren i executate depinde calitatea lucrrilorulterioare de montare a stlpilor i a celorlalte elemente prefabricate ale construciei(grinzi, panouri, etc).

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    3/14

    Fig. 3 a-fundaie pentru stlpi metalici; b-fundaie ,,pahar pentru stlpi din beton armatErorile n executarea fundaiilor pot influena negativ i uneori iremediabil

    stabilitatea construciei.

    Trasarea se face fa de axele principale, longitudinale i transversale (marcate pemprejmuiri i prin perechi de borne fig.4).

    Fig. 4 Trasarea fundaiilor pentru stlpi

    Trasarea gropilor de fundaie se face cu ajutorul unor mprejmuiri mici, poziionatei executate fa de axele irurilor de stlpi (fig.5), pe ele transmindu-se axelelongitudinale i transversale ale fundaiilor, de pe mprejmuirea principal(fig.4);fa de aceste marcaje de axe (fig.5 - axele 3-3 i D-D) se aplic pe mprejmuireamic (cu precizia la milimetru) distanele din proiect pn la marginile gropii de

    fundaie i contururile fundaiei.Punctele cu acelai numr de pe laturile opuse ale mprejmuirii mici (fig.5)se unesc prin srme subiri, iar interseciile acestora se proiecteaz la sol cu fire cuplumb, obinndu-se contururile gropii i ale diferitelor pri ale fundaiei, care semarcheaz cu rui.

    Trasarea pe nlime se face n raport cu reperele de nivelment de execuiedin antier.

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    4/14

    Fig. 5 Trasarea n detaliu a fundaiei izolate pentru stlpia-plan; b-seciune.

    Trasarea zidurilor

    Fig. 6 Trasarea zidurilor

    Dup executarea fundaiilor continue urmeaz realizarea zidriei; pentru aceasta, pecapre sau mprejmuiri se aplic, fa de marcajul axei fundaiei, elementelecorespunztoare axelor zidului; se ntind srme ntre punctele rezultate iarinterseciile se proiecteaz cu fire cu plumb rezultnd astfel direciile de executare azidului (fig.6).

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    5/14

    Trasarea i montarea stlpilor prefabricai

    Executarea lucrarilor pregatitoare :

    - numerotarea stlpilor conform axelor de montaj ;- trasarea pe stlpi a unor repere axiale rizuri ( figura 3.3 ) la baza 8

    pentru montajul in plan si la partea superioara 8 pentru verticalizareastlpului , precum si un riz orizontal 9 la baza pentru determinarea coteide montaj , fata de care se monteaz pe stlpi restul elementelor ;

    - plantarea la nivelul cotei proiectate a fundaiilor , reperilor topografici pecare se transpun cu teodolitul axele longitudinale si transversale alefundaiilor fiecrui stlp 8 .

    Initial se realizeaz fundaiile stlpilor efectunduse verificareapoziionrii n plan a fiecrei fundaii cu teodolitul fata de axele principale aleconstructiei .

    Abaterea maxima admisa a axelor fundaiei fata de poziia lor proiectataeste de 5 mm . Verificarea montajului fundaiilor in nlime se face prinnivelment geometric , iar abaterea maxima admisa a suprafeelor de sprijin fata decotele din proiect este de 3 mm .

    Sub stlpi de beton armat se utilizeaz fundai de tip pahar , iar sub stlpimetalici in fundaiile de beton se monteaz in prealabil placi metalice de sprijin ,prin care trec buloanele de ancoraj pentru prinderea stlpului .

    Dup montajul fundaiilor se ntocmete schema de execuie in plan si innlime cu dimensiunile reale obtinute din msurtori ( ridicare de executie ) ,inclusiv paralelismul peretilor paharului cu axele longitudinale si transversale alefundaiei .

    Apoi urmeaza betonarea fundaiei .Montajul stlpilor de beton armat comporta urmatoarele :

    - se aduce fundul paharului la cota proiectatea prin turnarea stratului deegalizare ;

    - se introduce stlpul in pahar si se manevreaza pana se obtine coincidentarizurilor 8 8 , dupa care se fiseaza cu ajutorul penelor ;- se determina cota reperului 9 si ale fetelor consolelor stlpului ;- se verticalizeaza stlpul ( linia 8 8 ) cu firul cu plumb cu nivele

    independente lungimi 1,5....2 m , sau prin plonjarea lunetei teodolitului celputin prin doua directi perpendiculare ;

    - se verifica montajul stlpului in plan si in verticala , apoi se betoneaza printurnarea de mortar de ciment intre stlp si pahar .

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    6/14

    Figura 3.3.Montajul stlpilor ce sustin calea de rulare a macaralei poduluirulant

    A stlp prefabricat din BA ; B stlp metalic ; 1 fundaie tip pahar ; 2 repere topografice ; 3 stlpul de BA , (respectiv metalic ) ; 3 papucul ( sabotul) stlpului metalic ; 4 paharul stlpului de BA ; 5 consola ; 6 grinda cai derulare ; 7 sina cai de rulare ; 8 , 8 rizuri axiale verticale ; 8 rizuri axiale

    marcate pe repere topografice , reprezetand axele fundaiei ; 9 riz orizontal ; 10 buloane de ancorare ; 11 placa de sprijin a stlpului metalic ; 12 strat deegalizare .

    La montajul stlpilor metalici , fiecare stlp se aseaza in fundaia pregatitaastfel ca buloanele de ancoraj sa intre in orificiile sabotului 3 iar reperele 8 sacorespunda cu 8 . In nlime prin nivelment geometric se traseaza placile de

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    7/14

    sprijin la cota proiectata 9, abaterea admisa fiind de 2 3 mm . Concomitent sedetermina cota reperului 9 , fata de care se traseaza nlimea h pentru grinda caiide rulare . Montajul pe verticala se face la fel ca la stlpul de beton armat .

    LUCRRI TOPOGRAFICE LA MONTAREA I VERIFICAREACILOR DE PODURILOR RULANTE

    Lucrari topografice la montajul cailor de rulareMontajul cailor de rulare se face in doua etape : montajul grinzilor si

    montajul cailor de montare ,ultimul necesitand precizia cea mai ridicata .

    Figura 3.4.Schema dispuneri stlpilor cu console si axelor cailor de rulare I II si III IV ; 1 stlp ; 2 consola .

    O sectiune transversala printr o hala de productie prevazuta cu un podrulant apare ca in figura 3.5.

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    8/14

    Figura 3.5.Hala de productie cu pod rulant

    Buna fuctionare a unui pod rulant depinde in special de satisfacereaurmatoarelor conditii :

    - liniaritatea sinelor ;- paralelismul dintre sine ;- nivelul uniform al parti superioare a celor doua sine .Montajul grinzilor de rulare se executa dupa trasarea pe ambele fete a unor

    rizuri in axa grinzii . Montajul grinzilor si sinelor de rulare se poate executa cusarme intinse deasupra axei grinzi ( figura 3.6 ) pe care se deplaseaza fire cu plumb; pentru corectarea pozitiei in plan si in nlime se folosesc riglete orizontale indivizate mm si mire verticale .

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    9/14

    Montajul si respectiv verificarea pozitionarii in plan si in nlime a sinelorde rulare se pot efectua cu aceleasi mijloace ca la montajul grinzilor de rulare .

    Figura 3.6.Schema montajului grinzilor si sinelor cailor de rulare

    Procedeul de montaj in plan trebui adaptat tipului de sina si modului desprijinire a sinei pe grinda ( prin intermediul unei placi metalice sau direct pegrinda ) .

    Pentru transmiterea pe consola a axelor si cotelor ( necesare pentrumontarea grinzilor ) se procedeaza astfel :

    - se proiecteaza un patrulater de referinta 1,2,3,4 ( figura 3.7 ) cu laturila 1 2 si 3 4 riguros paralele si in acelasi timp paralele cu axele stlpilordeja marcate ;

    - dupa determinarea completa a patrulaterului cu un teodolit instalat intr un capat al aliniamentului care vizeaza o tinta de vizare centrata incelelalt capat , se realizeaza un plan de referinta optic , fata de care sepoate trasa axa sinei prin transmiterea pe verticala ;

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    10/14

    - prin control se masoara distantele dintre planul vertical de referinta simuchia anterioara a stlpului precum si distantele dintre axa sinei sipartea anterioara a stlpului ;

    In acest fel se se deplaseaza axele cai de rulare pe consolele stlpilor aideschiderii , sau aceste axe se fixeaza pe placute ( sau scoabe ) incastrate pe peretifrontali ai cladiri , mai sus cu cca. 0,5 m de ciuperca sinei de rulare . Cu ajutorulsarmelor intinse intre rizurile de pe consolele stlpilor extremi se marcheaza axelecailor de rulare pe consolele fiecarui stlp .

    Figura 3.7.Pozitionarea sinelor podului rulantTransmiterea cotelor se face prin nivelment geometric combinat cu msurtori dedistante .

    Atat dupa fixarea sinelor cat si intrarea in exploatare sunt obligatoriimsurtori de verificare repetata la intervale de timp prestabilite .

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    11/14

    3.5 Verificarea cailor de rulare

    In lucrarile de trasare - montare si de verificare a pozitionarii trebuierespectate in general urmatoarele limite de erori :

    - ecartamentul : m d 3 mm ( la deschideri mai mari de 35 m , m d 8mm ) ;

    - liniaritatea sinelor : m 1 1 2 mm ;- paralelismul sinelor : m p 2 3 mm ;- determinarea cotelor parti superioare s sinelor : m H 2 mm ;-

    abaterile punctelor sinei de rulare fata de aliniament nu vor depasi

    15mm ;- eroarea maxima admisa a distantei dintre axele sinelor de rulare este 5

    mm , iar deplasarea axei sinei fata de grinzile cai de rulare este demaximum 15 mm ;

    - diferenta cotelor sinelor de rulare in acelasi profil transversal este demaximum 10 mm pe consolele stlpilor si de 15 mm in deschidere ,iar intre stlpi vecini este de 1 / 1500 din distanta intre stlpi , insa demaximum 10 mm .

    Prin utilizarea permanenta sinele sufera deplasari care cand ajung la valori

    limita duc la suspendarea functionari podului . Pentru evitarea intreruperiifuctionarii podurilor rulante se efectueaza periodic msurtori laborioase avand labaza principiul aliniamentului geometric pentru determinarea abaterilor in plan dela pozitia proiectata , pentru obtinerea deplasarilor verticale se utilizeaza metodanivelmentului geometric .

    In figura 3.8 este prezentata o varianta de masurare a abaterilor sinelor caide rulare in plan . La nlime se fixeaza aliniamentele A 1 -A n si B 1-B n , paraleleintre ele si la distante intre sine de cel mult 0,5 1 m .

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    12/14

    Deasupra punctelor A 1 si B 1 se instaleaza teodolite de precizie , punctelefinale A n si B n fiind semnalizate cu marci de vizare . Fata de aliniamentele astfelmaterializate se masoara pe niste echere gradate de 1 1,5 m tinute orizontal ,abaterile a i si b i .

    Distantele intre punctele A1 B 1 si A n B n si ecartamentul se masoara cu oruleta milimetrica etalonata , utilizand dinamometrul si aplicand corectiile deetalonare .

    Figura 3.8.Organizarea msurtorilor la aliniamentul cai de rulare

    Pentru determinarea deplasarilor verticale se utilizeaza , plecand de la unpunct de cota cunoscuta, nivelmentul geometric de mijloc . Cu o nivela de preciziesi mire de invar se fac drumuiri de nivelment geometric care include toate punctelecarora s au determinat si abaterile in plan orizontal .

    Pentru corectarea pozitiei axelor sinelor cailor de rulare , se determina axeleoptime ale cailor de rulare , se determina pentru n puncte valorile(x1 ,y 1 ),.,(x n ,y n ) pornind de la ecuatia dreptei :

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    13/14

    y = ax + b

    Abaterile punctelor fata de axa optima :

    ax1

    + b - y1

    = v1

    Punand conditia de minim :

    [vv] = =

    +

    n

    i

    ii ybax1

    2)( = min

    Adica derivatele partiale in raport cu a si b sa fie nule :

    =

    =+=

    n

    i

    iii ybaxxa

    vv

    1

    0)(][

    =

    b

    vv][

    =

    =+

    n

    i

    ii ybax1

    0)(

    Se obtine sistemul normal :

    [ xx ] a + [ x ] b [ xy ] = 0

    [ x ] a + n b [ y ] = 0

    Se calculeaza apoi abaterile pentru fiecare sina .Rezolvarile fiind independente pentru fiecare sina , pentru ca intre axele

    optime sa se obtina si ecartamentul proiectat , aceste axe se pot deplasa in modcorespunzator .

    Spre deosebire de lucrarile topografice in timpul executiei podului rulant ,in timpul msurtorilor de verificare , conditiile de masurare sunt grele : iluminareaslaba , vibratii , turbulenta aerului sunt factori care influenteaza precizia demasurare .

    De asemenea, conditile de acces la calea podului sunt foarte grele : lipsalocurilor pentru instalarea aparaturi geodezice , pericolul permanent datoratcablurilor electrice , nlimea sinelor fata de platforma halei ,cerintele de protectiesi impiedicarea cursivitati lucrarilor .

  • 7/29/2019 Curs 5 M.I.C.I. 1

    14/14

    Toate aceste conditii motiveaza parasirea metodelor clasice de masurare siutilizarea unor sisteme de msurtori noi .

    La montajul si controlul cailor de rulare ale podurilor rulante se desprindurmatoarele concluzii :

    - introducerea corecta a proceselor de masurare ca parte integranta inprocesul general al tehnologiilor de executie a utilajului tehnologicpresupune alegerea de aparate si tehnologii corespunzatoare ;

    - utilizarea instrumentului de masurare geodezic trebuie facuta cudiscernamant , prin luarea unor masuri de prevedere adecvate , putandu se atinge precizi de ordinul a 110 mm ;

    - in domeni speciale de mare actualitate , cum ar fi echipamentele decercetare in fizica , unde trebuie respectate precizi de 12 1010 mm inplan si in nlime , posibilitatile de masurare geodezica sunt depasite ,fiind necesar introducerea unor mijloace de masurare electice pentru

    automatizarea proceselor de masurare sau a inregistrari datelor ,utilizarea unor instrumente de masurare din fizica sau din constructia demasini , sau crearea unor instrumente speciale . Cu foarte bune rezultatepot fi utilizate lunetele de aliniament si lunetele autocolimatoare ;

    - in cazul cand este necesar determinarea micilor deplasari alesubansamblelor echipamentelor tehnologice care functioneaza in mediiumede , procedeele de masurare electrice au o utilizare limitata fiindnecesara introducerea de noi mijloace de masurare ;

    - pentru echipamente de mare complexitate , tehnologiile de masurarecare se vor utiliza depind de urmatori factori :

    - conditiile de masurare existente ;- mijloace de masurare pe care le avem la dispozitie ;- cerintele de precizie prevazute in standarde si in proiecte .

    - in cazul msurtorilor de control la caile de rulare ale podurilor macara ,conditiile de masurare , conditiile de acces la calea podului precum sicerintele de protectie impun folosirea unor noi sisteme de masurare , iarcalculul corectiilor care trebuie adusa cailor de rulare trebuie sa se facaluand in considerare toate conditiile necesare functionari podului .