CURS 5 Bis FRUCTE Carnoase Arte (1)
-
Upload
tudor-titoiu -
Category
Documents
-
view
365 -
download
1
description
Transcript of CURS 5 Bis FRUCTE Carnoase Arte (1)
Fructul este organul care conţine seminţeleşi se formează din peretele ovarului, dupăfecundaţie. Peretele fructului, care, în general, provine
din dezvoltarea carpelelor se numeşte pericarp.
Peretele se diferenţiază în:- epicarp (exocarp), partea externă;- mezocarp, partea mijlocie;- endocarp, partea internă a pericarpului).
● Ţinând seama de numărul florilor din care iau naştere fructele, de tipul gineceului precum şi de participarea altor elemente florale la formarea fructului, fructele pot fi clasificate în 3 mari categorii:
I. fructe care provin dintr-o singură floare, care la rândul lor pot fi - fructe simple – când provin dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelar cenocarp (cu carpelele concrescute);
- fructe multiple – când provin dintr-un gineceu policarpelar apocarp (cu carpele libere între ele;
FRUCTELE
Alcătuirea fructului
II. fructe care provin dintr-o inflorescenţă, numite fructe compuse;
III. fructe la formarea cărora, alături de gineceu, participă şi alte elemente florale, numite fructe false.
● Toate tipurile de fructe, menţionate anterior, în funcţie de natura pericarpului (cărnos sau uscate), se împart în:
— fructe cărnoase;— fructe uscate.
● Fructele, după modul de deschidere, dacă se deschid sau nu la maturitate, pot fi: fructe dehiscente și fructe indehiscente.
I. FRUCTELE SIMPLEFructele simple provin dintr-un gineceu mono- sau policarpelar cenocarp (cu carpele unite).
A. FRUCTELE SIMPLE CĂRNOASE se clasifică astfel:
Drupa indehiscentă: A- la prun şi B- cireş.
1. Fructe simple cărnoase indehiscente
a. Drupa:- epicarpul este subţire pielos
(cutinizat sau cerificat), - mezocarpul este cărnos, în general, - endocarpul este lemnos, sclerificat
(sâmburele fructului) ― o singurăsămânţă.
Ex.: caise, prune, piersici, cireşe, kiwi, măsline, rodii, etc.
b. Baca. - epicarpul este pielos, membranos, - mezocarpul cărnos, - endocarpul nu se poate deosebi de
mezocarp şi, de obicei, conţine maimulte seminţe.
Ex.: pătlăgelele roşii, bobul de strugure, afinele, socul, ardeiul, pătlăgelele vinete, ardeiul etc.
Baca: A- la tomată, B- viţa de vie, C- ardei şiD- pătlăgele vinete.
C
D
Legenda figurilor: epc- epicarp, end-endocarp, lo- lojă ovariană, mez- mezocarp, pl- placenta, se- septum, sm- sămânţă, se-sepale.
a. Melonida (peponida):- epicarpul acestui tip de fruct este concrescut cu receptaculul (fruct fals) şi apare sub formă de coajă tare sclerificată sau lignificată;
- mezocarpul este cărnos şi zemos;- endocarpul este zemos şi are seminţele dispersate în el (pepenele verde, castravetele) sau fibros (pepenele galben, dovleacul, banana).
● Varietăţi ale bacei (fructe baciforme)
- epicarpul său este colorat, moale şi conţine buzunare secretoare.
- mezocarpul este uscat, subţire şi alb. - endocarpul este zemos, fibros, cu
celule alungite, fuziforme. Ex.: portocala, lămâia, pomelo, grape-fruit, mandarina etc.
b. Hesperida
I. Melonide la A- pepene verde, B- castravete.II. Peponide la A- dovleac, B- pepene galben, C-bamana;III. Hesperida la A- portocală: epc- epicarp, end-endocarp, mez- mezocarp, sm- sămânţă,
I
II
C
D
III
2. Fructe simple cărnoase dehiscente
b. bace dehiscente, cum este cazul plesnitoarei;
c. capsule dehiscente, ca de exemplu cele de castan sălbatic şi cel comestibil.
Există:a. drupă falsă dehiscentă (laformarea sa participă şi receptaculul)ca la nuc;
Sunt mult mai rar întâlnite.Toate sunt parțial dehiscente.
Drupă falsă la nuc (A, a-c), bacă dehiscentă la plesnitoare (B), capsulă dehiscentă la castanul porcesc (C, a) şi cel comestibil (C, b):
A
B
C
a
b
Legenda figurii. cot- cotiledon, epc- epicarp, end- endocarp, cot- cotiledin, mzc- mezocarp, lo- lojă ovariană, r- radicul, s- sutură, sf- septumuri false, sm- sămânţă
Naturii moart cu prune - Detaliu, 1730
Natură moartă cu piersici într-un vas
Jean-Baptiste Siméon Chardin (1699-1779)
Natură moartă cu mango, 1893, 30,4 x 47,4 cm
Natură statică cu mango şi Hibiscus, 1887
Paul Gauguin (1848-1903)
Natură moartă cu prune, struguri, o piersică, precum şi o caisă tăiată
Natură moartă, 29,8 × 36,8 cm
Emilie Preyer (1849-1930)
Emil Carlsen (1853-1932)
Natură moartă
Gustave Courbet (1819–1877)
Natură moartă, c. 1871-1872 (rodii)
Emil Carlsen (1853-1932)
Argint şi gri
Paul Cézanne (1839-1906)
Natură moartă cu fructe şi o oală de ghimbir, c. 1895, 46 x 61 cm
Giorgio de Chirico (1888-1978) Henri Fantin-Latour (1836-1904)
Incertitudinea poetului, 1913, 106 x 94 cm Natură moartă, 1869
Claude Monet (1840-1926)
Edouard Manet (1831-1883)
Natură moartă cu pepene verde şi pere, 1866
Natură moartă cu pepene, 1872
Ştefan Luchian (1868-1916) Theodor Pallady (1871-1956)
Natură moartă cu pepene şi smochine
Natură moartă, 46,5 x 61,5 cm
Natură moartă cu dovleac, 1882
Martiros Saryan (1880-1972)Pierre-Auguste Renoir (1841-1919)
Ulcior violet, 1919