Curs 4-Tolerante Geometrice1

7/16/2019 Curs 4-Tolerante Geometrice1

http://slidepdf.com/reader/full/curs-4-tolerante-geometrice1 1/32

2011/2012 Prof.dr.ing. Liviu Crisan 1

TOLERANTE GEOMETRICE



2

INTRODUCERE

Piesele reale prelucrate în industria constructoare de maşini au

rareori forme geometrice elementare (de exemplu: cilindru sau

sferă în cazul rulmeţilor cu role sau cu bile).

Forma geometrică a unei piese este de obicei mult mai complexă(de exemplu: un arbore în trepte este format din mai multe

suprafeţe cilindrice, o cutie de viteze este un solid cu un număr de

găuri, ş.a.m.d.). În aceste cazuri, pe lângă păstrarea formei şi

dimensiunilor corecte, apare şi necesitatea unei corecte localizărişi orientări a elementelor individuale.



3

În standardul ISO 1101 toleranţele geometrice sunt definite ca

zone (zone de toleranţă) în care trebuie să fie conţinut un element

real. Zonele pot avea formă de cilindru, cerc, spaţiu între două

plane paralele sau între două linii drepte, spaţiu între doi cilindri

coaxiali, etc. Abaterile sunt rezultatele procesului de fabricaţie şi

trebuie identificate prin măsurători, deşi termenul de „abatere” nueste definit în ISO 1101.

Definiţia exactă a abaterii este: mărimea zonei minime care

cuprinde elementului tolerat, având aceeaşi formă ca aceea a

zonei de toleranţă. În practică, această definiţie se transpune în

modul următor. O caracteristică reală are abateri locale de la

caracteristica ideală asociată.



4

Abatere de formă

Ondulaţie

Rugozitate

Fisură

DEFINITIE Reprezentare amplificată uşor

Valoarea abaterii

adâncime1000

1>

Distanţa între unde adâncime

10001

: 1001

...

Perioadă regulată şi neregulată

Distanţa între striuri

adâncime

150

1:

5

1...

Propagare a fisurii

Adâncimea fisurii

Piesa de prelucrat

1

1000

200

40

8

1

1

1

Piesa de

prelucrat

Piesa de prelucrat

Piesa de prelucrat

Reprezentare amplificată intens

<5

1

[Ordinul I]

[Ordinul II]

[Ordinul III + IV]

ABATERI GEOMETRICE



5

Toleranţe geometrice

singulare cu elemente asociate

de formă de orientare de pozitie de bătaie

-rectilinitate

-planitate

-circularitate

-cilindricitate

-profil (linii)

-profil (suprafeţe)

-paralelism

-perpendicularitate

-unghiularitate

-profil (linii)


-poziţie nominala

-concentricitate

-coaxialitate

-simetrie

-profil (linii)


-bătaie circulară

-bătaie totală

Clasificarea toleranţelor geometrice



6

Toleranţele geometrice sunt reprezentate pe desen într-un contur dreptunghiular, împărţit în două sau maimulte compartimente. Aceste compartimente conţin, dela stânga la dreapta , în următoarea ordine: simbolul caracteristicii geometrice (Tabelul 7.1);

valoarea toleranţei în mm; această valoare este precedatăde semnul Ø dacă zona de toleranţă este circulară saucilindrică, sau de SØ dacă zona de toleranţă este sferică;

dacă este cazul, litera sau literele ce identificăcaracteristica sau sistemul de referinţă.

Valoarea toleranţei (şi, dacă

este cazul, forma zonei de

toleranţă şi/sau alţi modificatori,

de ex. simbolul pt. condiţia de

material maxim)

Dacă este cazul, în aceste

compartimente se scriu literele

ce identifică caracteristica sau

sistemul de referinţă şi

modificatorii adiţionali

Simbolul

caracteristicii tolerate

Conţinutul simbolului de toleranţă



7

Tabelul 7.1

Simboluri pentru reprezentarea

tolerantelor geometrice

Caracteristica tolerată Simbol

Rectilinitate

Planitate

Circularitate

Cilindricitate

Profil (linii)

Profil (suprafeţe)

Paralelism

Perpendicularitate

Unghiularitate

Poziţie

Concentricitate / coaxialitate

Simetrie

Bătaie circulară

Bătaie totală



8

Exemple de simboluri pentru toleranţ e geometr ice:

a. toleranţă la rectilinitate de 0,1 mm

b. toleranţă la paralelism relativă la caracteristica de referinţă A de 0,1 mm c. zona toleranţei de poziţie a elementului considerat relativ la sistemul de

referinţă A, B şi C este un cilindru cu diametrul de 0,1 mm

d. zona toleranţei de poziţie a elementului considerat relativ la sistemul de

referinţă A, B şi C este o sferă cu diametrul de 0,1 mm

e. zona de toleranţă la coaxialitate sau concentricitate este un cerc sau un

cilindru cu diametrul de 0,1 mm

f. toleranţă de poziţie cu condiţie de material maxim a elementului tolerat

g. toleranţă de poziţie cu condiţie de material maxim a elementului tolerat şi a

sistemului de referinţă

h. toleranţă de circularitate pentru starea liberă/neasamblată

i. toleranţă de poziţie pentru zona de toleranţă proiectată



9

Când o toleranţă se aplică mai multor elemente acest lucru se vaindica deasupra simbolului de toleranţă prin numărul elementelor urmat de

semnul ×

Exemple de toleranţe aplicate mai multor elemente

Dacă este necesar ca pentru un element să se specifice mai multe

caracteristici geometrice, cerinţele vor fi date în simboluri de toleranţă aşezateunul deasupra celuilalt pentru uşurinţă:

Exemplu de specificare a mai multor caracteristici

geometrice pentru un element



10

Simbolul de toleranţă este conectat cu elementul tolerat printr -o line indicatoare care

porneşte dintr -o parte a simbolului şi se termină cu o săgeată după cum urmează:

pe conturul elementului sau o prelungire a acestuia (care să fie clar separată de linia de

dimensiune) atunci când toleranţa se referă la linia sau suprafaţa respectivă (Fig. 7.7a, b);

săgeata se va poziţiona pe linia indicatoare cu vârful spre suprafaţă (Fig. 7.7c), ca o extensie a liniei de dimensiune când toleranţa se referă la axa sau planul median sau

la un punct definit de elementul dimensionat (Fig. 7.7 d, e).

Dacă este necesar, o indicaţie specificând forma elementului (linie şi nu suprafaţă) va fi

scrisă lângă simbolul de toleranţă:

Exemple delegături între

simbolul de

toleranţă şi

elementul tolerat



11

Sistemele de referinţă sunt indicate pe desenele tehnice printr -o linie

indicatoare care se termină cu un triunghi gol sau plin. Pentru identificare, o

literă mare este scrisă în simbolul legat de triunghiul de indică sistemul de

referinţă (Fig. 7.8). Aceeaşi literă va apare în simbolul de toleranţă. Dacă

simbolul de toleranţă poate fi conectat într -un mod simplu şi clar cu sistemul de

referinţă printr -o linie indicatoare, litera ce desemnează sistemul de referinţă

poate fi omisă.

Fig. 7.8 Triunghiuri şi litere pentru sistemul de referinţă



12

Dacă sistemul de referinţă este o suprafaţă sau o linie generatoare a acestei

suprafeţe, triunghiul indicator se va desena pe conturul elementului sau pe o

linie de extensie care să fie clar separată de linia de dimensiune (Fig. 7.9a).

Triunghiul indicator poate fi pus pe o linie indicatoare a suprafeţei. Dacă

sistemul de referinţă este o axă sau un plan median, triunghiul indicator este

plasat pe extensia liniei de dimensiune. Triunghiul poate înlocui săgeata liniei

de dimensiune (Fig. 7.9b). Dacă sistemul de referinţă este doar o parte a unui

element sau a unei zone indicate a piesei, atunci poziţia sa trebuie

dimensionată (Fig. 7.9c).

Indicarea sistemelor de referinţă: a) suprafaţa (A) sau linia generatoare a suprafeţei (B),

b) axă (B), c) zona indicată (A)



13

Acolo unde sistemul de referinţă este format din două sau mai multecaracteristici, literele corespunzătoare lor sunt indicate în al treilea şi înurmătoarele compartimente ale simbolului de toleranţă (Fig. 7.13).

Sistem terţiar

Sistem primar

Sistem secundar

Fig. 7.13 Indicarea mai multor sisteme de referinţă

Sistem

secundar

Sistem primar Sistem terţiar

Toleranţele geometrice se pot aplica şi unor caracteristici geometrice complexe.Toleranţele şi sistemele de referinţă specificate pentru filete se aplică axei cilindrului

mediu, dacă nu se specifică altfel (de exemplu: MD - pentru diametrul extern, LD -

pentru diametrul intern). Toleranţele şi sistemele de referinţă specificate pentru roţi

dinţate şi melcate trebuie să indice caracteristica căreia i se aplică (de exemplu: PD

– pentru diametrul mediu, MD – pentru diametrul extern, LD – pentru diametrul

intern) (Fig. 7.14).



14

RECTILINITATE

0.1

0,1

Rectilinitatea muchiei

0,1 0,06 0,1

0,06

Rectilinitatea in doua directii

30

Ø0,08

0,08

Campul de toleranta al axei

t G Caracteristica tolerată(muchie, axă, conturulsuprafeţei) este limitată de două linii sau două plane la

distanţa tG respectiv un cilindru cu diametrul tG.

Simbol



15

CIRCULARITATE

Secţiunea circulară a fiecărei secţiuni transversale este limitată de două

cercuri concentrice cu distanţa radială tK.

Diametrele cercurilor nu sunt definite.

Simbol

0,07

0,07

tolerance zone (circumferential profile)

t K

Camp de toleranta (profil circular)

Profilul circular al fiecarei sectiuni este limitat de doua

cercuri concentrice cu o distanta radiala tk. Diametrele

cercurilor nu sunt definite.



16

CIRCULARITATE

trei lobi ovalitate alezaj lung

cerc dublu n-lobimelc(spirala)

decalat

ideal

Cercuri (ideale) nominale şi abateri de formă tipice cercurilor



17

PLANITATE

0,08

0,08

Campul de toleranta a suprafetei

0,06

0,06

Campul de toleranta al planului de simetrie

tE

Toate punctele suprafetei (suprafata reala sau

planul de simetrie) sunt limitate de doua plane

paralele cu distanta intre ele tE

.

Simbol



18

PLANITATE

Plan (ideal) nominal şi abateri de formă tipice ale planului

sinusoidală

triunghiulară

cot ascuţit treapta

concavă convexă brăţară

ideală



19

CILINDRICITATE

0,1

Câmp de toleranta

0,1

tZ

Întreaga suprafaţă a cilindrului este limitat ă de doicilindri coaxiali la distanţa radială t Z . Diametrele

cilindrilor coaxiali nu sunt definite

Simbol



20

CILINDRICITATE

conică convexă concavă

buclă arc superpoziţionare

ideală

Cilindrul (ideal) normal şi abateri de formă tipice ale cilindrului



21

0.05

Abaterea profilului liniei

0.05

tLP

Câmpul de toler anţă este limitat de două cercuriînfăşurătoare de linii de diametru t LP , centrele fiind

situate pe o linie având , teoretic o formă geometricăexactă

R

Forma data a profilului

Simbol



22

0,05

Câmpul de toleranţă al profilului suprafetei

0,05

tFP

Câmpul de toleranţă este limitat de două sfere

infăşurătoare de suprafeţe cu diametrul t FPCentrele sunt situate pe o suprafaţă care teoretic areformă geometrică exactă.

R

Forma data a suprafetei

TOLERANTE DE ORIENTARE



23

Paralelism

Paralelismul unei axe faţă de un sistem de elemente axă-plan:

a) desen, b) zonă de toleranţă.

TOLERANTE DE ORIENTARE



24

PerpendicularitateCampul de toleranta este limitat in planul de masurare de

doua linii paralele cu distanta “t” intre ele. Aceste doua linii

sunt perpendiculare pe baza de referinta.

Simbol



25

UNGHIULARITATE

Simbol

Toleranţa unghiulară se referă la o linie dreaptă sau un plan şi este definită

în relaţie cu o linie dreaptă, plan sau un sistem de plane.



26

TOLERANTE DE POZITIE Abaterea de la pozitia nominala

Simbol



27

Concentricitate si coaxialitate

Simbol



28

Simetrie

Simbol

TOLERANTE DE BATAIE



29

Simbol

TOLERANTE DE BATAIE Bataia radiala



30

Bataia frontala

Simbol

Camp de toleranta



31

Bataia totala

Simbol



32

REGULI PENTRU TOLERAREA FORMEI

• Se inscriu doar toleranţele ale căror caracteristici geometrice sunt importante pentru funcţionare

sau cele care sunt auxiliare din punct de vedere al producţiei, verificării sau asamblării.

• Toleranţele de formă se referă la o singură caracteristică.

• Distincţia se face între toleranţele simple (circularitate) şi cele compuse (cilindricitate) când este

selectat tipul toleranţei.

• Se preferă cele simple dacă sunt permise de funcţionare.

• O toleranţă compusă este întotdeauna o necesitate mai strictă pentru o caracteristică tolerată

decât mai multe simple pentru aceaşi valoare de toleranţă.

• Verificaţi dacă exista probabilitatea utilizării toleranţelor generale pentru caracteristicile

geometrice pentru asigurarea unei informări rapide în legătură cu producerea unei caracteristici

geometrice la un cost normal de producţie cu eforturi de verificare reduse.

• Anumite caracteristici de formă, precum cilindri, pot fi prelucrate doar cu abateri de formă relativ

mari, în special la câmpurile terminale şi considerând valori ale toleranţelor de formă mai mari.

• Verificaţi posibilitatea utilizării principiului de material de material maxim, dacă funcţionarea

permite.

• Dacă nu sunt indicate reguli de evaluare pentru verificarea formei , solicitarea câmpului-minim

trebuie evaluată în caz aleatoriu întotdeauna.

Curs 4-Tolerante Geometrice1

Documents

Transcript of Curs 4-Tolerante Geometrice1