Curs 4 (26.03.2014)Procedura parte speciala

- In legatura cu punerea-n miscare a actiunii penale: s-a modificat art 309 alin 1 prin OUG 3/2014 si s-au exclus din conditiile de punere-n miscare a actiunii penale un element esential: si anume necesitatea existentei unei presupuneri rezonabile; de asemenea, noul text spre deosebire de forma initiala nu mai face nicio referire cu privire la momentul de punere-n miscare a actiunii penale ( in forma initiala era de indata ce exista probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca suspectul a savarsit fapta) -> noul text prevede ca punerea-n miscare sa se efectueze din chiar momentul constatarii de catre procuror a existentei unor probe, lasand acest moment la aprecierea procurorului ce efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala ( profu considera ca e necesar ca legea de procedura sa stabileasca cu exactitate momentul in care procurorul pune-n miscare actiunea penala in cursul procedurii penale, cu atat mai mult cu cat s-a eliminat din actuala procedura urmarirea penala fara actiune penala pusa-n miscare- codul anterior reglementa si o urmarire penala fara punere-n miscare a actiunii penale)

- Limita legala pana la care procurorul poate efectua urmarirea penala fara sa puna in miscare actiunea penala-> in forma initiala se prevedea ca din momentul in care exista probe,procurorul e obligat sa puna-n miscare actiunea penala, dar actual forma nu mai contine asemenea prevederi

- De asemenea prin eliminarea conditiei referitoare la existenta unei presupunei rezonabile, formula din art 309 alin 1 e in contradictie cu formula utilizata in art. 15 din NCPP( la art. 15 se prevede ca is 2 conditii: a) sa existe probe din care sa rezulte o presupunere rezonabila ca persoana a savarsit o infractiune; b) sa nu existe nicio cauza de impiedicare a actiunii)

- Dupa punerea-n miscare a actiunii penale procurorul e obligat sa procedeze la comunicarea ordonantei de punere-n miscare inculpatului- inculpatul e chemat dupa acest moment, obligatoriu, de procuror in vederea audierii ( din art. 309 alin 2 nu se prevede cum se comunica ordonanta; iar la alin 3 se prevede ca la cererea inculpatului i se va comunica o copie de pe ordonanta=> din aceasta prevedere rezulta ca inculpatul primeste o copie doar la cerere=> fara cerere, nu primeste ordonanta, astfel inculpatului i se aduce la cunostinta toate drepturile enumerate la art 83 si obligatiile pe care le are prevazute la art 108; nu e prevazut insa si dreptul inculpatului de a pune intrebari celorlalti inculpati si martori care se audiaza, contrar celorlalte prevederi din cod care stabilesc printre drepturile persoanei vatamate/a partii civile/ a partii responsabile civilmente dreptul persoanei vatamate de a pune intrebari=> de aceea e necesar ca acest text din partea generala sa fie interpretat si conform partii speciale, care prevad dreptul inculpatului de a pune intrebari in faza de judecata-nu si in cea de u.p)

- Totodata ca element de noutate: dreptul inculpatului de a apela la un mediator, in cazurile premise de lege; dreptul inculpatului de a formula orice alte cereri atat in privinta laturii penale cat si a celei civile; dreptul inculpatului de a fi informat cu privire la drepturile sale (ele se comunica in scris si comunicarea se consemneaza intr-un proces verbal semnat de inculpat, si care face dovada ca i-au fost communicate drepturile din art. 83)

- Se aduc la cunostinta inculpatului si obligatiile: obligatia de a se prezenta in fata oup oridecate ori e chemat, iar in cazul in care nu se prezinta se pot lua anumite masuri ( inclusiv masuri preventive) ; obligatia de a comunica instantei orice schimbare de domiciliu (in termen de cel mult 3 zile de cand e chemat, toate actele communicate la vechea adresa se considera ca fiind cunoscute)

1

Curs 4 (26.03.2014)Procedura parte speciala

- Posibilitatea inculpatului de a incheia un acord cu procurorul prin care isi recunoaste vinovatia, in cursul up; iar in cursul judecatii posibilitatea acestuia de a recunoaste invinuirea

- PUNEREA-N MISCARE A ACTIUNII PENALE-> SE DISPUNE DOAR PRIN ORDONANTA SI DOAR IN CURSUL URMARIRII PENALE ( element de noutate, in vechiul cod se putea dispune si la sfarsitul up chiar prin actul de sesizare)

Dupa punerea-n miscare a actiunii penale urmeaza o up fata de inculpat. Punerea-n miscare a actiunii penale e o obligatie ( nu e la aprecierea procurorului), ea trebuie sa intervina in toate cazurile in care procurorul constata ca exista probe. Ea debuteaza cu audierea inculpatului -> caz de audiere obligatorie a inculpatului. Cand se constata o imposibilitate obiectiva de audiere ( cazuri expres prevazute de lege: lipseste nejustificat-sa existe dovada de indeplinire a procedurii de citare si in pofida acestui fapt sa nu se prezinte fara nicio justificare; se sustrage de la urmarire- cand acesta cu rea credinta nu se prezinta la oup desi e chemat/citat cu respectarea dispozitiilor legale, reaua credinta trebuie sa fie dedusa din probele existente in cauza si nu poate fi prezumata-> nu e suficient sa absenteze, ci trebuie sa faca si acte din care sa rezulte ca nu vrea sa se prezinte de loc, nu e o simpla lipsa; e disparut- inculpatul e citat si nu se prezinta sau exista acte material din care rezulta sustragerea, ci inculpatul e cautat in repetate randuri in diverse locuri si nu se stie nimic unde este,intocmindu-se un proces verbal prin care se constata asta( inclusiv la procedura de dare-n urmarire) ) nu mai e audiat.

In cursul up e posibila si extinderea up (la fel ca pe vechiul cod) in aceleasi conditii cu schimbarea incadrarii juridice.

EXTINDEREA URMARIRII SI SCHIMBARII INCADRARII JURIDICE

-posibila daca:

ulterior apar date privind savarsirea de catre suspect/inculpat a unei noi fapte-> extinderea urmaririi e doar cu privire la fapte, e o extindere “in rem”

se descopera ca la savarsirea faptei pentru care se efectueaza up fata de inculpat/suspect au participat si alte persoane-> extindere in personam

daca ulterior se descopera imprejurari de fapt noi ce justifica schimbarea incadrarii juridice a faptei pentru care se efectueaza up

- art. 311 ce reglementeaza institutia extinderii urmaririi si a schimbarii incadrarii juridice nu reglementeaza si situatia-n care up se efectueaza personal de procuror, ci doar situatia in care procurorul conduce si supravegheaza activitatea ocp

- in noua reglementare extinderea urmaririi si schimbarea incadrarii juridice sunt in competenta organului de cercetare penala ( acesta e cel ce le dispune, dupa care informeaza procurorul ce supravegheaza up)

- se prevede ca ocp poate propune procurorului dupa extindere si punerea-n miscare a actiunii penale fata de persoana fata de care a operat extinderea ( prof: e una din cele mai mari gafe ale legiuitorului, pentru ca dispunand ca inceperea up si schimbarea incadrarii pot fi realizate de ocp a autorizat practice amestecul nepermis a ocp intr-un domeniu exclusiv de competenta

2

Curs 4 (26.03.2014)Procedura parte speciala

procurorului; extinderea urmaririi si schimbarea incadrarii juridice fiind atributii intrinseci ale functiei de urmarire exercitate de procuror, pe care acesta nu ar trebui sa o imparta cu nimeni)

- inceperea up in rem-poate fi dispusa de ocp, dar cea in personam doar de procuror-> extinderea urmaririi presupune ca suspectul/ inculpatul sa fie cunoscut=> vechea reglementare era superioara

- nu se prevede obligatia ocp de incunostintare a suspectului/inculpatului de schimbarea incadrarii juridice ( doar cu privire la extinderea urmaririi)-> este inechitabil

- daca e pusa-n miscarea actiunea penala art 311 face referire la extinderea actiunii penale, ceea ce confirma faptul ca extinderea poate avea ca obiect fie inceperea urmaririi-situatie in care ea priveste pe suspect; fie actiunea penala insasi- inseamna ca il priveste pe inculpat. De aceea in situatia in care procurorul, primind propunerea ocp, dupa extinderea urmaririi ( care e de competenta ocp) si dispunand punerea-n miscare a actiunii penale, dispune totodata si extinderea actiunii penale in privinta faptelor si persoanelor cu privire la care actiunea penala a fost anterior pusa-n miscare-> ceea ce e iarasi ilogic., pt ca daca se descopera fapte/persoane noi e necesar sa fie pusa-n miscare actiunea penala dupa procedura de punere-n miscare a actiunii penale; extinderea actiunii penale cu privire la noile fapte si persoane nu are nicio logica.

Desfasurarea up- posibil sa intervina si suspendarea up.

Exista situatii in care suspectul/ inculpatul e impiedicat sa participe,justificandu-se suspendarea up. Aceasta e prevazuta in interesul suspectului/inculpatului, urmarindu-se ca drepturile si libertatile acestuia sa fie asigurate pe tot cursul up in aceleasi conditii cu cele care sunt prevazute pentru celelalte parti si ceilalti subiecti procesuali principali.

Art. 312 -> preia in general reglementarea anterioara in ceea ce priveste posibilitatea suspendarii up, stabilind mai intai ca ea poate fi dispusa de procuror prin ordonanta in caz de boala a suspectului/inculpatului care il pune in imposibilitate de a participa la urmarire si care trebuie constata prin expertiza medico-legala -> in acest caz suspendarea urmaririi presupune indeplinirea cumulativa a 2 conditii:

i) suspectul/inculpatul sa se imbolnaveasca in cursul up boala de care sufera sa fie grava si sa faca imposibila participarea la up

ii) boala sa fie stabilita printr-o expertiza( un simplu certificat nu e sufficient). De asemenea nu se poate dispune suspendarea daca ,desi e constatata boala printr-o expertiza, e vazut frecventand anumite localuri, de exemplu.

- Mai sunt introduse 2 noi cazuri de suspendare:1) Cand exista un impediment legal temporar – legea nu defineste” impedimentul legal

temporar”, asadar, in absenta unei definitii legale, parerea dlui prof e ca nu au putut avea in vedere decat cauzele legale de impiedicare cu caracter temporar din art. 16: si anume cel prevazut la lit. e( lipseste plg prealabila/autorizarea org compet/ alta conditie) si la lit. j(a intervenit un transfer in legatura cu cererea formulate de un alt stat) . E o prevedere neclara deoarece art 312 alin 2 intra in contradictie cu solutia prevazuta de art. 17 din cod, solutie ce intervine in cazul in care se constata ca exista o cauza legala de impiedicare si nu se tine

3

Curs 4 (26.03.2014)Procedura parte speciala

seama de alin. 2 al art. 16 din cod care prevede in legatura cu cz de impiedicare legale cu caracter temporar: in cz prevazute de lit e si j actiunea penala poate fi dispusa si ulterior => in principiu solutia care poate fi dispusa cand exista o cauza legala de impiedicare e aceeasi: clasarea, dupa care, daca ulterior e indepinita conditia ceruta poate fi pusa-n miscare actiunea penala( astfel, nu se prevede suspendarea). Cu toate acestea exista un caz de suspendare pe motivul unui impediment legal temporar si anume in situatia prevazuta de legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara penala internationala din art. 126 in care se prevede ca atunci cand exista incheiere definitiva de aprobare a transferului de procedura penala realizata de statul roman catre un stat strain up e suspendata-> caz de suspendare obligatorie a up. Cat dureaza suspendarea in acest caz?!Pana la finalizarea up de catre statul catre care se realizeaza transferul( statul solicitat).De aceea art. 127 din aceeasi lege prevede 2 cazuri de reluare a up( unul e reluarea up in situatia in care statul solicitat comunica statului roman ca nu poate fi finalizata urmarirea-> statul roman reia urmarirea; o alta e cand ulterior, statul roman constata ca nu au existat motive pt aprobarea transferului, acesta se anuleaza si se reia urmarirea)

2) Art. 312 alin 3- up se suspenda si pe perioada in care se desfasoara procedura de mediere in cazurile prevazute de lege. Acest text trebuie interpretat prin prisma Lg 199/2006-legea medierii, si a unuia din drepturile recunoscute partilor si subiectilor procesuali principali: dreptul de a apela la un mediator in cazurile prevazute de lege. Astfel, legea medierii prevede in mod expres ca toate dispozitiile legii speciale privind medierea se aplica si dreptului penal. Domeniul de aplicare a legii medierii in procesul penal e limitat la 2 categorii de infractiuni ( infractiuni considerate de gravitate redusa):a) Infractiuni cu privire la care lg penala prevede ca retragerea plg prealabile inlatura

raspunderea penala-> acele infractiuni conditionate de plg prealabilab) Infractiuni cu privire la care lg prevede ca impacarea partilor inlatura raspunderea

penala

Apelarea la mediator se poate realiza fie inainte de inceperea procesului penal( a up)-> situatie in care up nu mai poate fi inceputa ; sau poate interveni dupa inceperea procesului penal ( chiar si dupa punerea-n miscare a actiunii penale) are ca efect imediat suspendarea urmaririi penale, care intervine chiar din momentul in care are loc apelarea la un mediator. Pt aceasta trebuie sa se faca dovada ca suspectul/inculpatul/una din celelalte parti au apelat la un mediator. Cum se face dovada?Prin intermediul unui contract de mediere. Cat dureaza suspendarea up? Pana in momentul finalizarii procedurii de mediere, care se poate realiza fie printr-un acord de mediere in care se consemneaza rezultatul medierii ( care este pozitiv-se incheie acord de mediere doar atunci cand medierea isi produce efectele juridice, acordul acesta fiind impediment legal de impiedicare a punerii-n miscare a actiunii penale, situatie in care procurorul e obligat sa dea solutie de clasare), fie printr-un proces verbal de mediere( cand a esuat medierea); in orice caz, suspendarea nu poate dura mai mult de 3 luni de la momentul predarii contractului de mediere. In toate cazurile ordonanta de suspendare a up se aduce la cunostinta partilor si subiectilor procesuali principali precum si oricarei persoane interesate.

4

Curs 4 (26.03.2014)Procedura parte speciala

Dupa suspendare, ocp are obligatia sa efectueze toate actele de cercetare ce pot fi efectuate in situatia in care se gaseste suspectul/inculpatul, cu respectarea garantiilor procesuale. Dupa incetarea suspendarii, fiind caz de reluare a up pot fi refacute actele effectuate in absenta up, tocmai pt a se garanta drepturile si libertatile. Totodata, dupa suspendare ocp are obligatia sa verifice periodic daca subzista cauza de suspendare prevazuta de lege ( verificarea se face periodic,dar nu mai tarziu de 3 luni). Oup are obligatia de a verifica periodic( max 3 luni) starea de sanatate a suspectului/inculpatului. Ordonanta trebuie sa respecte cond. art 286 si in plus sa contina si date in legatura cu cazurile de suspendare, motivele ce stau la baza acestuia, iar daca suspendarea e pe motiv de boala sa arate si masurile de insanatosire dispuse de procuror.

Procurorul are 2 posibilitati in cazul suspendarii: returnarea dosarului la ocp pt luarea tuturor masurilor ce se impun pe perioada suspendarii, fie reluarea cauzei si efectuarea tuturor actelor de urmarire necesare .

Solutiile de neurmarire/ de netrimitere in judecata- cele pe care le poate dispune procurorul, se situeaza la sfarsitul fazei de up ( art. 214-220) fiind esential diferite de cele reglementate de codul de procedura penala anterior.In prezent exista doar 2 solutii:

a) Clasarea- pt oricare din sit art. 16b) Renuntarea la urmarire- e o alternativa la up si se intemeiaza pe regula oportunitatii up

introdusa in cod nu ca principiu de baza ci ca exceptie de la principiul obligativitatii de punere-n miscare a actiunii ( art. 7 alin 2).

Solutiile procurorului de neurmarire/netrimitere in judecata se caracterizeaza prin:

1) Sunt date de procuror la sfarsitul up ( adica dupa strangerea tuturor probelor necesare pt realizarea obiectului up conform art. 285)

2) Sunt intotdeauna in sens negativ( sunt de neurmarir, de NEtrimitere)3) In principiu, ele nu se bucura de autoritate de lucru judecat – nu sunt hotarari judecatoresti. Cu

toate acestea, in conformitate cu CJUE orice procedura( inclusiv cea de urmarire) trebuie sa fie investita cu autoritate de lucru judecat. De aceea se poate spune ca solutiile de neurmarire se bucura de o autoritate relativa de lucru judecat( prin exceptie, o asemenea autoritate e recunoscuta si in dreptul nostru pozitiv). Ea e acceptata atunci cand solutia de neurmarire/ netrimitere in judecata e confirmata ulterior de judecatorul de camera preliminara prin respingerea plangerii formulate impotriva solutiei de neurmarire/ netrimitere in judecata adresata judecatorului dupa parcurgerea procedurii in fata procurorului.

CLASAREA

- Poate fi dispusa de procuror fie din oficiu(cand efectueaza up personal-cz cand le preia / cz de efectuare obligatorie), fie la propunerea ocp dupa strangerea tuturor probelor pt realizarea obiectului urmaririi, conform art. 314 alin 1 lit a, atunci cand procurorul fie nu exercita actiunea penala, fie o stinge daca e prezent vreunul din cazurile de impiedicare de la art. 16 din cod.

5

Curs 4 (26.03.2014)Procedura parte speciala

RENUNTAREA LA UP

- Poate fi dispusa de procuror fie din oficiu, fie la propunerea ocp ; cu respectarea conditiei prevazute de art. 285 alin 1 ( dupa strangerea tuturor probelor necesare ) atunci cand procurorul apreciaza ca interesul public o cere

Cu alte cuvinte conform art 314 alin 1 lit b renuntarea la up este posibila atunci cand procurorul

apreciaza ca nu este necesara up a inculpatului . Aceasta prevedere generala este contrazisa de art. 318 din cod care reglementeaza conditiile ce trebuie indeplinite in legatura cu renuntarea la up, si care prevede ca renuntarea la up poate fi dispusa si fata de suspect, si chiar si in rem(pt ca doar daca e cunoscuta persoana se tine seama si de persoana suspectului/inculpatului si de conduita anterioara a acestuia). Art 318 intra in contradictie si cu art. 7 alin 2 ( deci e incorecta prevederea art 318 in legatura cu calitatea de suspect/ up in rem, pt ca procurorul nu poate renunta la ceva ce nu exercita).

6